Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE DIPLOM
NGRIJIREA
PACIENTULUI
CU
INSUFICIENTA
RESPIRATORIE
2
CUPRINS
MOTTO
MOTIVAIE
CAPITOLUL I
ANATOMIE DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE.
CAPITOLUL II
INSUFICIENTA RESPIRATORIE:
CAPITOLUL III
PREZENTAREA CAZURILOR DE INGRIJIREA
CAZ I
CAZ II
CAZ III
CAPITOLUL IV
FISE TEHNICE
BIBLIOGRAFe
CAPITOLUL II
INSUFICIENTA RESPIRATORIE
DEFINITIE:
Termenul global de insuficienta respiratorie defineste afectarea severa a
functionalitatii sistemului respirator, ce are drept consecinta compromiterea
schimbului gazos pulmonar si imposibilitatea mentinerii homeostaziei
gazelor sanguine: oxigenul (O2) si dioxidul de carbon (CO2).
Severitatea acestei afectari necesita interventia terapeutica de urgenta.
Definirea, respectiv diagnosticul insuficientei respiratorii (IR), se face strict
pe baza analizei gazelor sanguine arteriale.
SIMPTOMATOLOGIE
Este dominata de tulburarile provocate de scaderea O2 si cresterea CO2
in sange,care se grefeaza pe simptomele bolii de fond.
Manifestarile produse de scaderea O2 sunt:
-dispnee cu caracter polipneic sau brahipneic,tahicardie,cianoza si
accidente nervoase(crize convulsive,hemiplegii,coma) sau cardiace
(infarct miodacrdic,mai frecvent cord pulmonar cronic).Semnele biologice
sunt reprezentate de scaderea concentratiei O2 in sangele
arterial,poliglogulie si deshidratare prin polipnee.
Manifestarile produse de cresterea CO2 in sange apar mai rar si constau
in dispnee intensa,hiperudoratie,hipertensiune arteriala,tahicardie la
inceput,bradicardie mai tarziu;uneori,respiratie Cheyne-Stockes,tulburari
nervoase (agitatie,cefalee,torpoare,mergand pana la coma);apar de
asemenea acidoza si cresterea presiunii partiale a CO2 in sange.
CLASIFICARE
4
PATOGENIE
Diferitele stari patogenice pe fondul carora poate evolua insuficienta
respiratorie,determina in esenta leziuni focale (lobare) sau difuze la
nivelul membranei alveolo-capilare, cu repercusiuni asupra schimbului
gazos pulmonar.
Modificarea anatomopatologica specifica este reprezentata de aparitia
edemului pulmonar (exces de apa in spatiul extravascular pulmonar:
interstitial si apoi intraalveolar).
Acest edem poate fi expresia cresterii presiunii hidrostatice in capilarul
pulmonar (edem cardiogen) sau a cresterii permeabilitatii capilarului
pulmonar (edem non-cardiogen).
Aspiratia continutului gastric in caile aeriene (pneumopatia de aspiratie),
procesele pneumonice sau contuziile pulmonare lobare pot determina si
ele, prin mecanisme chimice, inflamatorii si/sau infectioase cresterea
permeabilitatii capilarelor pulmonare.
Modificarile anatomopatologice amintite au o serie de consecinte asupra
mecanicii pulmonare si a schimbului gazos. .
PARACLINIC:
FIZIOPATOLOGIE
Pe fondul insuficientei respiratorii cronice (IRCr) generate de diferite
procese patologice ale sistemului toraco-pulmonar, actiunea unor factori
precipitanti poate determina agravarea acuta a starii preexistente,
favorizand aparitia IRACr. Factorii precipitanti sunt numerosi .
Elementul principal in deteriorarea acuta a IRCr sub actiunea factorilor
precipitanti este oboseala musculaturii respiratorii. Pe fondul modificarilor
cronice aparute in diferitele stari patologice ale sistemului toracopulmonar apare un element comun: cresterea travaliului respirator (W R)
in vederea mentinerii la valori acceptabile a functiei respiratorii
pulmonare.
Travaliul respirator este rezultanta activitatii musculaturii respiratorii. In
conditii normale consumul de O2 al musculaturii respiratorii este de 2-3%
din consumul total de O2 al organismului, aceasta operand cu o eficienta
de aproximativ 10%.
Cand modificarile fiziopatologice vizeaza in principal rezistentele elastice,
cu scaderea compliantei, incercarea de economisire a W R se face prin
cresterea frecventei respiratorii si reducerea TV (respiratie superficiala).
Sunt create astfel conditiile unei noi stari de echilibru la nivelul sistemului
toraco-pulmonar, cu rasunet variabil asupra functionalitatii sale.
Suprapunerea factorilor favorizanti pe aceste noi contexte de echilibru
functional precar determina deteriorarea acuta manifestata prin IRACr.
La baza acestei deteriorari se afla tocmai oboseala musculaturii
respiratorii. Oboseala apare in conditiile in care consumul energetic al
musculaturii depaseste aportul energetic adus de fluxul sanguin intr-o
perioada de timp determinata.
Pe functional, oboseala musculaturii respiratorii se traduce prin
imposibilitatea musculaturii de a dezvolta o tensiune contractila egala cu
tensiunea pe care o genera anterior actiunii factorilor precipitanti.
10
DIAGNOSTIC
Agravarea rapida a evolutiei pacientilor cu insuficienta respiratorie sub
actiunea unor factori precipitanti atrage atentia asupra unei posibile
deteriorar acute, cu instalarea insuficientei respiratorii cronice..
Principii de monitorizare a pacientilor cu insuficienta respiratorie
acuta/acutizata in terapia intensiva .
Monitorizarea pacientilor in terapia intensiva (TI) vizeaza, in general:
a. diagnosticul si urmarirea evolutiei disfunctiilor diferitelor organe si
sisteme;
b. conducerea terapiei, aprecierea eficientei metodelor terapeutice
aplicate cat si evidentierea eventualelor efecte secundare, nedorite, ale
acestora;
c. aprecierea prognosticului.
Particularitatile pacientilor din terapie intensiva, in primul rand gravitatea
afectiunilor si rapiditatea evolutiei acestora impun o monitorizare
continua, pentru a surprinde in timp util tendintele, favorabile sau nu, in
modificarea functionalitatii diferitelor organe si sisteme.
In functie de modalitatea de obtinere a informatiilor in vederea analizarii
diferitilor parametri functionali, tehnicile sunt neinvazive si invazive.
Monitorizarea functionalitatii sistemului toraco-pulmonar implica doua
aspecte, si anume:
-Evaluarea functiei respiratorii reflectata prin oxigenarea arteriala,
eliminarea CO2 si rasunetul asupra echilibrului acido-bazic;
-Evaluarea parametrilor mecanici ai functiei respiratorii, respectiv volume
pulmonare, presiuni in caile aeriene, complianta, etc.
11
12
13
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
Evolutia depinde de afectiunea cauzala.In final se ajunge frecvent la
corsul pulmonar cronic, care poate aparea prin doua mecanisme:
-mecanism respirator(hipoventilatie alveolara),care duce pe cale reflexa
la vasoconstrictie pulmonara.Cand este generalizata, aceasta
antreneaza tulburari organice,aparand hipertensiunea pulmonara.
-mecanism circulator,cu reducerea capilarelor pulmonare.
Indiferent de forma clinica, insuficienta respiratorie odata aparuta,mersul
este invariabil catre exitus.Toate infectiile acute sau afectiunile care
reduc si mai mult fuctia respiratorie precipita evolutia,grabind
deznodamantul.
Prognosticul este rezervat.
PROFILAXIA
Profilaxia urmareste tratamentul corect al bolilor care duc la aparitia
insuficientei respiratorii(bronsita cronica,emfizemul pulmonar,astmul
bronsic,fibrozele pulmonare) si al bolilor care pot decompensa
insuficienta respiratorie(infectii bronhopulmonare, anemii, obezitate).
TRATAMENTUL
Tratamentul urmareste:combaterea infectiei bronsice cu antibiotice sau
corticoterapie, stimularea respiratiei si restabilirea permeabilitatii
bronsice prin dezobstruarea bronsica cu substanta bronhodilatatoare
(Miofilin,Efedrina,Alupent,Berotec,ACTH),fluidificarea secretiilor
(Tripsina,Mucosolvin,Bisolvon) si aspirarea secretiilor bronsice.
Respiratia asistata,aplicabila bolnavilor cu dispnee in repaus si cianoza
se face cu aparate care intretin respiratia,producand o presiune
inspiratorie pozitiva.Uneori se administreaza oxigen,contraindicat cand
domina CO2 in sange.
14
CAPITOLUL IV
FISE TEHNICE
MSURAREA I NOTAREA TEMPERATURII
Temperatura corporal este producrea de cldur de ctre organism,
ce rezult din activitile vitale (de ex: respiraie, activitate cardiac,
circulaie) i din efortul muscular pentru meninerea unei stri de bine.
Scop: Evaluarea funciilor de termoreglare i termogenez.
Materiale necesare: termometru, pix cu past albastr, F.T., casolet cu
tampon de vat i comprese sterile, recipient cu soluie dezinfectant,
tav medical, alcool medicinal, ceas.
Pregtirea pacientului:
Se anun pacientul c i se msoar temperatura i i se explic modul
de msurare. Pacientul s se afle n repaus fizic i psihic 5 -10 minute.
Tehnica: se controleaz integritatea termometrului maximal.
Se scutur prinznd termometru aproape de rezervor ntre palm,
arttor i mediu, energic, de sus n jos. Se cltete cu substan
dezifectant n care a stat, apoi se terge cu comprese. Se usuc axila
pacientului. Se ridic braul pacientului aflat n D.D., se aeaz
rezervorul termometrului n axil, se apropie braul de trunchi i se
flecteaz antebraul pe torace. Se menine bolnavul n aceast poziie
timp de 10 minute. Se scoate termometrul i se citete ridicndu-l la
nivelul ochilor. Se spal i se introduce n soluia dezinfectant. Notarea
se face grafic reprezentat printr-un punct pe vertical, corespunztoare
datei i timpului zilei socotind pentru fiecare linie orizontal a foii; 2
diviziuni de grad, se unete valoarea prezent cu cea anterioar pentru
obinerea curbei termice. Notarea cifrat se face n carnetul propriu.
15
16
Tehnica:
Asistenta se spal pe mini cu ap i
spun, apoi repereaz anul radial pe
extremitatea
distal
antebraului
17
Tehnica:
- Asistenta aeaz pacientul n D.D. fr a explica tehnica ce urmeaz a
fi efectuat, pentru c este un act reflex controlat de voin.
- Plasarea minii cu faa palmar pe suprafaa toracelui, numrarea
inspiraiei timp de 1 minut.
18
19
necesare:
Tensiometru
cu
Hg.
(Riva-Rocii,
stetoscop
20
Observaii:
- Umflarea prea strns a manetei ntrerupe circulaia.
- Pentru msurarea T.A. la acelai pacient folosim ntotdeauna acelai
aparat.
- Nu discutm rezultaul obinul cu pacientul.
- Aparatele vor fi verificate anual de specialiti.
INJECIA INTRAMUSCULAR
22
Accidente i incidente:
- durere vie, prin atingerea nervului sciatic;
- paralizia, prin lezarea nervului sciatic;
- hematom, prin lezarea unui vas;
- ruperea acului;
- supuraie aseptic;
23
PUNCIA INTRAVENOAS
Puncia
intravenoas
este
introducerea
pe
cale
parental
24
Materiale necesare:
o ace cu bizou scurt;
o fiole cu substan de administrat;
o fiole cu solvent alturi de flacoane cu pulbere cristalizat (penicilin);
o 1-2 seringi sterile, de unic folosin, utilzate corespnztor cantitii de
soluie medicamentoas, de preferat seringile cu ambou excentric;
o garou, tampon cu alcool.
Pregtirea pacientului: informez pacientul n legtur cu efectuarea
interveniei. Pacientul s fie ezat n poziie eznd, la marginea
patului sau D.D.
Manevre pentru facilitare palprii i puncionrii venelor:
- Se aplic garoul elastic i nclinm braul pacientului n jos, n abducie i
extensie maxim.
- Solicitm pacientului s strng bine pumnul, sau s deschid pumnul
de mai multe ori consecutiv pentru reliefare venoas.
- Masm braul pacientului dinspre pumn spre plica cotului;
- Tamponm locul punciei cu 2 degete;
- Efectum micri de flexie i extensie a antebraului.
Utilizarea garoului:
- Garoul se aplic la aproximativ 10 cm deasupra locului punciei pentru
plica cotului la nivelul unirii treimii inferioare a braului cu cea mijlocie.
- Strngem garoul nct s opreasc circulaia venoas
i controlm
25
Atenie:
- Dac staza venoas este prea lung poate modifica parametrii biologici.
- Dac ntre garou i extremitatea braului apare cianoz, slbim sau
detam garoul circa 3 minute, apoi repunem garoul.
- Dac pacientul prezint frison, slbim i detam garoul care a fost prea
strns.
Tehnica:
- Asistenta se spal pe mini cu ap i spun i mbrac mnuile pentru
evitarea
contaminrii
cu
snge.
Se
pregtesc
materialele
instrumentele necesare.
-
26
27
28
RECOLTAREA SNGELUI
29
30
OXIGENOTERAPIA
Scopul
Asigurarea unei cantiti corespunztoare de oxigen a esuturilor i
combaterea hipoxiei determinate de :
-scderea oxigenului alveolar;
-diminuarea hemoglobinei;
-tulburri n sistemul circulator.
Surse de oxigen :
-staie central de oxigen;
-microstaie;
-butelii cu oxigen.
Metode de administrare a oxigenului
a) Prin sond nazal:
- este metoda cea mai des folosit ;
- permite administrarea oxigenului n concentraie de 25% - 45%;
- poate fi utilizat pentru o terapie pe termen lung.
b) Prin masc (cu sau fr reinhalare a aerului expirat):
- permite administrarea oxigenului n concentraie de 40% - 60%
- este incomod datorit sistemului de prindere;
- accentueaz starea de anxietate, mai ales la copii;
- poate cauza iritaia tegumentelor feei;
- nu este utilizat la pacienii cu arsuri la nivelul feei.
c) Ochelari pentru oxigen:
- sunt prevzii cu dou sonde ce se introduce n ambele nri;
- se utilizeaz la copii i pacienii agitai.
31
d) Cartul de oxigen:
- frcvent utilizat la copii;
- concentraia nu poate depi 50%
- oxigenul introdus n cart nu poate fi umidificat ci trecut prin instalaii de rcire.
Materiale necesare:
-surs de oxigen
-sond nazal, cateter, masc de oxigen sau cart n funcie de metoda aleas;
-material adeziv (leucoplast) pentru fixarea sondei.
Tehnica de execuie:
Pregtirea psihic a pacientului asigurndu-l de luarea
tuturor
32
Incidente i accidente
Dac recipientul pentru barbotarea oxigenului se rstoarn lichidul poate fi
mpins n oxigen, n cile respiratorii ale pacientului, asfixiindu-l. n cazul
folosirii prelungite a oxigenului n concentraii mari sau la presiuni ridicate, pot
aprea:
-iritri locale ale mucoasei;
-congestia i edemul alveolar;
-hemoragie intralveolar;
-ptrunderea gazului n esofag duce la distensia abdominal.
33
BIBLIOGRAFIE
Medicin intern, vol.II. Manual pentru nvmntul medical superior
Urgene medico-chirurgicale Lucreia Titirc
Bolile aparatului respirator M. Cristea, Al. Scurei
Compendiu de anatomie i fiziologie Gh. Mogo, Al. Ianculescu
Anatomia omului Dr. V. Rangea, Dr. F. Alexe
Practica medicinii interne n ambulatoriu Dr. E. Proca, Dr. I. Stamatoiu,
Dr. A. Dumitrescu
Urgene de medicin intern Dr. Gh. Mogo
Tratat de medicin intern Radu Pun
Urgene medicale Ioan Adrian Riva
Tratat elementar de medicin intern Octavian Fedar
Ghid de nursing Lucreia Titirc
34