Sunteți pe pagina 1din 15

Proprietatile unei retele

se determina prin:

stabilirea Grafului de marcaj si a arborelui de acoperire determinarea proprietatilor cantitative si calitative utilizand algebra liniara ( invariant de marcaj) determinarea proprietatilor RP prin reducerea acestora, care nu conduce la RP echivalente, dar permite pastrarea anumitor proprietati, pentru simplificarea analizei prin metodele precedente

Graf de marcaj
Definitie: Graful de marcaj este compus din noduri ce corespund marcajelor accesibile si arce corespunzand declasarilor tranzitiilor ce determina trecerea de la un marcaj la altul

T1

P1

T1

2 0
T2 P2 M0

T1

1 1
M1

2 0
M2 T2

0 1
M1

Retele Petri nemarginite Arbore de acoperire


Definitie: Arbore de acoperire este un graf de marcaj particular, cu un numar finit de noduri, pentru retele care nu sunt marginite (care au un numar infinit de marcaje accesibile) in care nu exista nici bucla, nici circuit.
T1

[0] [1]
T1

T1

[2] [2]
M2

T1

[3] [3]
M3

T1

P1

[0] [1]
T2 M0 M1

T2

T2

T2

T2

Arbore de acoperire
T1

P1

[0] [1] [0] [1]


T1 T2 M0 T1 T2 M1

T1

T2

[2] [2]
M2

T1

T2

[3] [3]
M3

T1

T2

T2

[0] [1] [0]


T1

T1 T2

[2]
T1

T1 T2

[3]

T1 T2

[ ]

[ ] [ ]

T2

Arbore de acoperire
T1

[0]

T1

[ ]

T1

[ ] [ ]

T2

P1

T2

Lui P1 i se asociaza marcajul simbolic care are semnificatia ca marcajul P1 poate atinge un numar intreg K oricat de mare (prin abuz de limbaj, [] va fi numit marcaj chiar daca el reprezinta o infinitate de marcaje posibile. Plecand de la marcajul [] sunt doua tranzitii validate T1 ai T2. Daca erau K mari in P1 inainte de declansarea T1, vor fi K+1 marci dupa declansarea lui T1 si K-1 marci dupa declansarea lui T2. Ambele valori K+1 si K-1 pot fi oricat de mari si li se asociaza simbolul .

Exemplul 1.
P1 Sa se determine Graful de marcaj, Arborele de acoperire ptr modelul RP alaturat.

T3

T1

P2

P3

T2

0 1 0 T1 1 1 0
M0

T2

0 0 0

M2 M2+ T2

M1 T3

0 1 T1 1 0 2 1
M0+ M1+

0 0 1

M2+ T2

T3

P1

0 1 T1 1 0 3 2
M0+ M1+

0 1 2 0 1 3
M1+

T3

T3

T1 P3

P2

Graf de marcaj

T2

Arbore de acoperire
P1 T3 T1 P2 T2 P3

0 1 0 T1 1 1 0
M0 M1

T2

0 0 0

M2

T3

0 1 T1 1 0
M0+ M1+

T2

0 0

M2+

T3

1 0
M0+

Graf de acoperire se
obtine din arborele de acoperire in care fuzioneaza nodurile arborelui care corespund aceluiasi marcaj

0 1 0 T1 1 1 0
M0 M1

T2

0 0 0 0 1 T1 1 0 T3
M0+ M1+ T2

M2

T3

0 0

M2+

Analiza retelei din Exemplul 1.


Locurile P1 si P2 sunt marginite, P3 nu este marginit; Exista o infinitate de blocaje care corespund M2 si M2+; Reteaua este cvasi-vivanta; Multimea secventelor declansarilor formeaza limbajul:

L = T1T2 + T1T3 (T1T3 ) T2

Invariant de marcaj
Definitie: Invariant de marcaj este o multime de
stari {Pj} ,

j = k, k + m

M i (Pk ) + M i (Pk +1 ) + .... + M i Pj + ....M i (Pk + m ) = c


unde c este o constanta intreaga

( )

cu proprietatea:

Definitie: o retea este conservativa daca exista un invariant care contine toate starile (locurile) retelei

Exemplul 2.
Doua calculatoare CP1 si CP2 partajeaza o memorie comuna. Calculatorul CP1 are trei stari posibile:
fie cere acces la memorie (P1), fie utilizeaza resursa (P2), fie nu are nevoie de memorie (P3)

De maniera similara, CP2 are trei stari cu aceeasi semnificatie. Utilizarea memoriei este o actiune exclusiva ptr cele doua calculatoare.

Model RP
Memoria disponibila P7 P1 T1 T4 P4

T3

P2 T2

P5 T5

T6

P3

P6

m2 + m5 + m7 = 1

Matrice de incidenta
Definitie: matricea de incidenta W, este matricea ale carei elemente wij corespund modificaricarilor de marcaj pe care le produce declansarea tranzitiei Tj asupra locului Pj.

Dimensiunea matricii de incidenta este (n x m), unde n=card(P) si m=card(T)

Ecuatia fundamentala a RP
T1 T 2 T 3 T 4 T 5 T 6

M k = Mi +W S S = sT
s=secventa de declansari (secventa de aparitie)

0 0 0 P1 1 0 1 1 1 0 0 0 0 P2 0 1 1 0 0 0 P3 W =0 0 0 1 0 1 P4 0 0 0 1 1 0 P5 0 0 0 1 1 P 6 0 1 1 P7 0 1 1 0

S = [1 1 1 3

s = T1 T2 T4 T5 T6 T4 T5 T3 T4 2 2 ]T

P1

Memoria disponibila P7 T1 T4 P5 T5

P4

T3

P2 T2

T6

P3

P6

1 1 0 1 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 M k = 1 + 0 0 0 1 0 1 = 1 + 1 = 0 3 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 2 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 0 2 1 1 1 0 1 1 0

S-ar putea să vă placă și