CAPITOLUL I Literatura: 1. Ioan Bontas, Pedagogie, editura ALL, Bucuresti 2006 2.

Constantin Cucos, Pedagogie editia a 2-a, Polirom, Iasi 2008 3. Andrei Barna, Autoeducatia Pro leme teoretice si metodologice, !.".P., Bucuresti 1##$ %. !mil &urdu, Prelegeri de 'edagogie generala, !.".P., Bucuresti 1##$ $. "aniel (oleman, Inteligenta emotionala editia a 2-a, editura Curtea )ec*e, Bucuresti 200$ 6. "aniel (oleman, Inteligenta sociala, editura Curtea )ec*e, Bucuresti 200$ +. )irgiliu ,indicanu, Ba-ele te*nologiei si maiestriei 'edagogice, editura L.ceum, C*isinau 1##+. 1.1 1.2 1.3 1.4 1.1 Tema 1: Pedagogia stiinta si arta de comunicare.

Trasaturile definitorii ale pedagogiei. Obiectul de studii al pedagogiei. Categoriile de baza ale pedagogiei. Sistemul de stiinte al educatiei. Trasaturile definitorii ale pedagogiei.

Pedagogia este o stiinta socio-umana dat /iind /a'tul ca educatia este un 'roces social. In 'rocesul educatiei sunt 2 'artici'anti0 subiectul si obiectul. Pedagogia este o stiinta gnosiologica 1gnosio 2 cunostinte3 ce ne a4uta sa ras'undem la intre area 5ce este educatia6 7 Are un caracter 'ro8iologic 1legat de 'ractica3 - ne in9ata cum se /ace educatia. !ste /le8i ila, desc*isa sc*im arilor. 1.2 Obiectul de studii al pedagogiei.

Educatia este un 'roces s'ecial organi-at si ine orientata s're trans/ormarea indi9idului in 'ersonalitate. a. Are un caracter istoric. . !ste un 'roces continuu. c. Are un caracter de 'ers'ecti9a d. Are un s'eci/ic national, uni9ersal. 1.3 Categoriile de baza ale pedagogiei.

!ducatia, instruierea, in9atamintul. Educatia ansan lul de actiuni 'rogramate si intre'rinse cu sco'ul de a 'regati 'ersonalitatea ca'a ila sa se integre-e in conditiile de 9iata 're-ente si de 'ers'ecti9a. Instruirea un 'roces de transmitere si asimilare a unui sistem de cunostinte, 'rice'eri si de'rinderi 1c.'.d.3 intr-un mediu s'ecial organi-at.

Pagina| 1

Invatamintu un 'roces 'rogramat sistematic, menit sa transmita 9alorile culturii generale si 'ro/esionale in 9ederea 'regatirii 'entru 9iata sociala si 'ro/esionala. Cunostinte e ! in/ormatii cu c*aracter cogniti9 date su /orma de notiuni, de/initii, teoreme, /ormule, teorii, 'rinci'ii. Cunostinte e se im"art in # categorii: a. empirice 1'rin 'ractica3 . stiintifice 1'rin 'rocesul de in9atamint3 Price"eri e ca'acitatea omului de a a'lica cunostintele in 'ractica. $e"rinderi e 'rice'eri automati-atae sau ca'acitatea de a inde'lini niste actiuni correct /ara greseli si /ara control din 'artea constientului. O%isnuinte e ca'acitatea omului de a inde'lini niste actiuni din necessitate 9itala. &eeducatia 'rocesul de corectare a greselilor comise in educatie. Autoeducatia 'recesul de educatia 'ro'riei 'esoane. O%iectu educatiei: a. !ducatia /ormala 1/ormal de la latinescul /ormalis 2 o ligatoriu3 se /ace con/orm unor 'rograme si in cadrul institutii s'eciali-ate. . !ducatia non/ormala se /ace de 'ersoane cu 'regatire s'eciala con/orm unor 'rograme metode nu 't intreaga 'o'ulatie de 9irsta scolara ci doar 't cei care au un 'otential anume, inclinatii, etc... c. !ducatia in/ormala 1in/ormal de la latinescul in/ormalis 2 accidental, s'oradic, *aotic3 . 1.4 Sistemul de stiinte al educatiei.

Pedagogia se im'arte in cite9a ramuri0 Pedagogia generala populara!: Pedagogia di'erentia a studia-a legitatile educatiei la anumite 'erioade de 9irsta ale omului. a. Pedagogia embrionara 1'renatala3 studia-a 'osi ilitatile in/luentelor educati9e asu'ra em rionuillui uman. . Pedagogia anteprescolara studia-a s'eci/icul educatiei co'ilului de la 0 la 3 ani. c. Pedagogia prescolara s'eci/icul educatiei co'iilor de la 3 la 6-+ ani. d. Pedagogia scolara s'eci/icul educatiei co'iilor de la + 16 e. Pedagogia adultilor 1andragogia3 Pedagogia socia a studia-a e/ectele educati9e a di/eritor domenii de acti9itate. a. Pedagogia inginereasca studia-a s'eci/icul /ormarii, 'regatirii inginerilor si e/ectele /ormati9e ale muncii inginerului . Pedagogia artei, sportului, militara, timpului liber, etc... Pedagogia s"ecia a 1de/ectologia3 studia-a s'eci/icul 1legitatile3 educatiei co'iilor cu di-a ilitati 1de/iciente, *andica'3 si a'titudini s'eciale. a. surdopedagia studia-a 'rocesul de educatie ale co'iilor cu de/iciente ale au-ului 1 a surdomutilor3. . tiflopedagogia - studia-a s'eci/icului educatiei co'iilor or i sau cu di-a ilitati ale 9a-ului. c. oligofrenopedagogia studia-a s'eci/icul educatiei co'iilor cu de/iciente mintale, cu de/iciente ale creierului.

Pagina| #

d. logopedia studia-a s'eci/icului educatiei co'iilor cu de/ecte ale 9or irii si 'osi ilitatile de corectare ale acestora. e. Pedagogia copiilor supradotati Istoria "edagogiei studia-a s'eci/icul educatiei la di/erite 'erioade istorice sau la di/erite 'erioade de de-9oltare a societatii si conce'tiile, 9i-iunile di/eritor sa9anta, ginditori, /ilo-o/i. "idactica stiinta des're 'rocesul de in9atamint.

Tema # : Educati%i itatea. &o u educatiei in 'ormarea "ersona itatii.

2.1 #otiunea de educabilitate: personalitate$ persoana$ indi%id. 2.2 &actorii ce contribuie la dez%oltarea personalitatii. 2.3 "ez%oltarea stadiala. 2.4 Caracteristica principalelor grupe de %irsta. 2.1 #otiunea de educabilitate: personalitate$ persoana$ indi%id. Educa%i itatea este ca'acitatea omului de a se su'une educatiei si de a /ace educatie. :oti oamenii sunt educa ili dar in masuri di/erite. !duca ilitatea 'oate inregistra s'oruri dar si 'ierderi. !duca ilitatea este o 'remi-a a educatiei dar si un 'rodus a acesteia. Individ re're-entant al unei s'ecii. Persoana 'urtator al unui nume. Persona itate 1d'9 'si*ologic3 /iinta dotata cu ratiune. Persona itate 1d'9 'edagocic3 'rdusul intersectiei celor 3 /actori. 2.2 &actorii ce contribuie la dez%oltarea personalitatii.

1. !reditatea 2. ,ediul 3. !ducatia (radul de ada'ta ilitate de'ide de 0 asimilare si acomodare. 2.3 "ez%oltarea stadiala.

&tiinta 'si*o'edagogica e9identia-a 3 gru'e mari de 9irsta a cite 3 'erioade /iecare0 (ru"a virste or "remergatoare sco aritatii 1'ina la scoala3, anii 0 6, + ani. Perioadele de virste: a. 'runcia 0 1 ani. . anti'rescolaritatea 1 3 ani.

Pagina| )

c. 'rescolaritatea 3 6, + ani. (r virste or sco are0 6,+ 18, 1# ani. Perioadele de virste: a. scolara mica 're'u ertatea 6, + 10, 11 ani. . scolara mi4locie1'u ertatea, 'readolescenta3 - 10, 11 1%, 1$ ani. c. scolara mare 1adolescenta3 ;ntre 11 <i 13 ani la /ete, 12-1% ani la =ie>i, <i se termin= ;n 4urul 9?rstei de 1#-21 de ani la am ele se8e. (ru"a virste or mature 18, 1# ,.... Perioadele de virsta: a. :ineretea - 18 2% . maturitatea 23, 2% /$+, $2. c. Batrinetea,..... Particu aritati e de virsta - ansam lul de insusiri anatomo-/i-iologice, 'si*ologice si com'ortamentale s'eci/ice indi9i-olor de aceeasi 9irsta. Particu aritati e individua e ansam lul insusirilor anatomo-/i-iollogice, 'si*ologice si com'ortamentale s'eci/ice /iecarui indi9id indi/erent de 9irsta la care se a/la. 2.4 Caracteristica principalelor grupe de %irsta. Co"ii or de "ina a scoa a le este caracteristic0 a. @itmurile ra'i-i de de-9oltare /i-ica. . Au necesitate enorma de acti9i-im motor. c. Au necesitate enorma de comunicare. d. Au necesitate enorma de dragoste, a/ectiune. e. Acti9itatea de a-a la acesta 9irsta este 4oaca. /. )oca ularul 'asi9 este acti9 decit cel acti9. ,ai multe cu9inte inteleg decit 'ronunta. Pentru virsta sco ara mica este caracteristic 4oaca, comunicare, miscare, au tendinta enorma de a se e9identia 'rintre maturi, sunt socia ili, isi /ac re'ede 'rieteni, au o gindire intuiti9a dar a'ar si 'rimele elemente ale gindirii o'erationale, /orta de concentrare este mai mare, imaginatie ogata, durata memoriei si 9ite-a de memori-are este mai mare, sunt con/ilctogeni, 'redomina moti9atia e8terna 1't a /i laudati, 't a 'rimi note, etc3, 9ointa e mai de-9oltata, 'ot sa-si /rine-e dorintele, Pentru virsta sco ara mi* ocie +virsta cactusu ui g,im"os sau a %o%ocu ui urit sau virsta mari or 'urtuni"i/erentiere de de-9oltare /i-ica. A'ar cele mai mari con/licte intre co'ii si maturi. Au tendinta de a /i indi'endenti. Aac orice 't a /i 'rimit in gasca. :re sa se discute cu ei de la egal la egal. :re sa incercam sa a4utam sa de'aseasa 'ro lemele 'si*ologice. .irsta sco ara mare +virsta mari or romantici- sunt mai ec*ili rati, intelegatori. &e orientea-a s're anumite o iecte care ar 'utea sai tre uiasca. Ca'acitatea de a lua deci-ii de solutionare a 'ro lemelor. In /amilie e mai sta il, relatiile de 'rietenie sunt sta ile, tine la 'rarea clasei, in comunicarea cu semenii a'ar 'rimele sentimente de dragoste, 'rimele 'oe-ii se scriu, etc criticele nu tre uie de adus in 'u lic. Preocu'ara 'rinci'ala in tinerete0 cautarea unui loc de munca si crearea /amiliei.

Pagina| /

Tema ) 0 Autoeducatia coro ar a educatiei.

3.1 'utoeducatia. (olul autoeducatiei in desa%irsirea propriei personalitati. 3.2 )etodele autoeducatiei. 1corolar consecinta3 Teme "t re'erate: 1. Comunicarea. 2. &tilurile de comunicare cu ele9iiB studentiiB anga4atii. Literatura: 1sursa 't re/erat0 Ioan Comanescu, Autoeducatia a-i si miine, ed. Im'rimeriei de )est, Cradea, 1##+3

Tema / 0 Educatia inte ectua a com"onenta a educatiei integra e.

4.1 Locul si rolul educatiei intelectuale in sistemul de formare a personalitatii. 4.2 Scopul si obiecti%ele educatiei intelectuale. 4.3 )etodele si mi*loacele de realizare a educatiei intelectuale. Educatia integra a este constituita din: a. !d intelectuala . !d morala c. !d estetica d. !d te*nologica e. !d /i-ica /. Doile educatii Educatia inte ectua a ! ansam lu de actiuni s'ecial intre'rinse si orientate s're de-9oltarea intelectului 1/ortii mintii3. Are dre't sco' sa /orme-e, de-9olte cultura generala si cultura 'ro/esionala. !a are un rol enorm la eta'a la care suntem. O%iective e: a. "e-9oltarea 'roceselor 'si*ice de cunoastere 'rimare0 sen-atiile, 'erce'tiile, memoria, gindirea, imaginatia. . "e-9oltarea ca'acitatilor si de'rinderilor de munca intelectuala. Cele mai elementare de'rinderi sunt0 cititul, scrisul, socotitul. Ca'acitati0 generali-area, com'ararea, anali-a, sinte-a,

Pagina| 0

c. "e-9oltarea interesului 't cunoastere, a curio-itatii. 1i* oace e: a. Eocul . Instruirea c. ,unca 1etode e: a. Lectura . @e-ol9area 'ro lemelor c. !la orarea 'roiectelor d. &tudiu de cae. Breistormingul /. Algoritmi-area Tema 0: Educatia mora a.

+.1 +.2 +.3 +.4

#otiunea de morala si moralitate. Scopul si obiecti%ele educatiei morale. Principiile educatiei morale. )etodele de educatie morala.

Amora un com'ortament care nu are nimic cu morala 1 cel care nu stie3. Imora s/ideas-a 'rincii'iile morale cunoscindule. O%idienta ! este re-ultatul unei educatii /acute 'rin constringere.

+.1

#otiunea de morala si moralitate.

Educatia mora a este acti9itatea organi-ata si orientata s're /ormarea constiintei morale si a conduitei morale. 1ora a este ansam lul de reguli, norme ce diri4ea-a conduita omului in societate. 1ora itatea este gradul de re/lectare a acestor norme morale in constiinta omului. 1Ian amos comenius3 In 'rocesul de educatie normele morale se transmit 'e cale orala. 5Ceea ce /aci ma incurca sa aud ceea ce s'ui. 5 +.2 Scopul si obiecti%ele educatiei morale.

O%iective e: a. de-9oltarea constiintei morale . /ormarea culturii de conduita si a trasaturilor de 'ersonalitate. Cai e de rea i2are a constiintei mora e: a. 'e cale cogniti9a . 'e cale a/ecti9a 1 emotionala3 insusirea 'rimelor notiuni morale are loc 'e cale mutuala, 'e a-a e8em'lelor celor din 4ur si a reactiilor emotionale ale acestora. Cunoasterea notiunilor si normelor morale e doar 'rima eta'a in /ormarea constiintei,

Pagina| 3

urmea-a sa /ie de-9oltate si com'onentele emotionale 1 a/ecti9e30 emotiile si sentimentele. Pasul trei0 de-9oltarea 9ointei. Crice norma morala solicita un e/ort 9oliti9, un act de 9ointa. @eali-area o iecti9ului tine de a'licarea in 'ractica de ceea ce este de4a insusit. Conduita morala este constituita din de'rinderele si o isnuintele morale. Constiinta interior Conduita e8terior. +.3 Principiile educatiei morale.

'rinci'iul unitatii de cerinte ii im'lica 'e toti cei im'licati in 'rocesul educational sa inainte-e aceleasi cerinte. 'rinci'iul im inarii e8igentei cu unatatea si res'ectul 't co'il. 'rinci'iul o'timi-mului 'edagocic. Acesta o liga sa e9identiem laturile, trasaturile 'o-iti9e 't a diminua sau inlatura 'e cele negati9e. 'rinci'iul educatiei in colecti9 1 gru'3. 'rinci'iul tratarii indi9iduale. 'rinci'iul 'erse9erentei si continuitatii in actiunile educationale.

+.4 )etodele de educatie morala. e8em'lul 1maturilor, semenilor, 'ersona4elor artistice3 metoda a'ro arii si de-a'ro arii 1gest, mimica, cu9intul de incura4are3 e8'licatia. 'edea'sa con9or irile 'e teme etice ordinul 1cerinta categorica3 recom'ensa lamul 1ocara, cearta, critica in 'u lic3 lauda 1intareste 'racticile 'o-iti9e3 Tema 3: Educatia estetica. Educatia artistica. ,.1 ,.2 ,.3 ,.4 ,.1 -senta educatiei estetice. Sarcinile educatiei estetice. #i%elurile educatiei estetice. )i*loacele de realizare a educatiei estetice. -senta educatiei estetice.

Educatie estetica ansam lul de actiuni intre'rinse cu sco'ul de a /orma 'ersonalitatea ca'a ila sa rece'tione-e 1inteleaga3 mesa4ul estetic transmis de 9alorile esteticeF este acti9itatea de /ormare a 'ersonalitatii ca'a ile sa 'ercea'a /rumosul si sa 'roduca 9alori esteticeF este educatia 'rin si 'entru /rumos. &co'ul educatiei estetice este de a /orma consumatorul de 9alori estetice si 'roducatorul acestora. Estetica stiinta des're /rumos. !ducatia estetica se reali-ea-a in a-a celor 3 categorii estetice ale societatii0 a. Ale naturii

Pagina| 4

. Ale societatii c. Ale artei Educatia artistica este o com'onenta a educatiei estetice si se reali-ea-a 'rin intermediul tuturor genurilor de arta 1 teatru, mu-ica, 'ictura, scul'ura, literatura, etc...3 5ensu educatiei estetice consta in crearea conditiilor necesare sensi ili-arii tuturor anali-atorilor ca si cai de rece'tionare a mesa4elor esteticeF consta in a /orma 'ersoane sensi ile ca'a ile sa 'ercea'a esteticul ,.2 Sarcinile educatiei estetice. 5arcina educatiei estetice urmareste reali-area urmatoarelor 2 sarcini0 a. "e-9oltarea atitudinilor estetice . "e-9oltarea a'titudinilor estetice Atitudinea estetica are urmatoarea structura0 a. (ustul estetic ca'acitatea omului de a reactiona la contactul cu 9alorile estetice. . Eudecata estetica gustul estetic intelectuali-at. c. !motiile si sentimentele estetice 1 ucuria, satis/actia, incintarea, com'asiunea, etc...3 d. Idealul estetic e. Con9ingerea estetica ca'acitatea omului de a con9erti si 'e altii sa adere la atitudinea sa. A"titudinea este ca'acitatea omului de a o tine 'er/ormante, succese 'rin e/orturi minime. :oti oamenii se nasc cu anumite a'titudini, di/era doar ca intensitate de mani/estare si domeniul de mani/estare, 'ro lema consta in de'istarea acestora la tim'. @eali-area acetui o iecti9 'resu'une crearea conditiilor 'entru 9alori/icarea inclinatiilor /iecarui indi9id. ,.3 #i%elurile educatiei estetice.

!ducatia estetica se reali-ea-a la 2 ni9ele0 a. :eoretico in/ormational are loc transmiterea si asimilarea cunostintelor dees're genurile de arta, 'roducatorii de 9alori estetice . A'licati9 'ractic are loc /ormarea de'rinderilor de 'roducere, creare a 9alorilor estetice. ,.4 a. . c. d. e. )i*loacele de realizare a educatiei estetice.

:raiul 1in mediul de trai tre sa /ie ordine si curatenie3 Datura Instruirea Arta cu toate genurile ei ,unca Tema 4: Educatia 'i2ica si "entru sanatate.

..1 ..2

-senta si scopul educatiei fizice. Obiecti%ele educatiei fizice.

Pagina| 6

..3 ..4

Conditiile de realizare a ed fiz. )i*loacele ed fiz.

..1 -senta si scopul educatiei fizice. Educatia 'i2ica - Ansam liul de actiuni cu sco'ul de a /orti/ica organi-mul si de a intrari sanatatea C minte sanatoasa intr-un cor' sanatos. ..2 Obiecti%ele educatiei fizice. Educatia 'i2ica urmareste 2 gru'e de o iecti9e0 "e-9oltarea 'otentialului /i-ic0 a. de-9oltarea motricitatii organi-mului 1a miscarilor de a-a3 . de-9oltarea sistemelor /i-iologice 1osos, muscular, cardio9ascular, etc...3 c. de-9oltarea re-istentei la e/ort 1ro ustetii, 9iguro-itatii3 d. /ormarea de'rinderilor de cultura igienica si sanitara 1igiena im racamintei, locuintei, cor'ului, alimentatiei, etc...3 "e-9oltarea 'otentialului 'si*ic0 a. de-9oltarea 'roceselor 'si*ice de cunoastere 1'erce'tie, gindire, 9ite-a de gindire, imaginatie, etc...3 . de-9oltarea emotiilor si sentimentelor 1 ca'acitatea de a domina emotiile, re-istenta la stres, ca'acitatea de mani/estare adec9ata a emotiilor, sentimentelor, reactia adec9ata la trairea succesului si insuccesului c. de-9oltarea trasaturilor de 'ersonalitate 1tem'eramentul, a'titudinile, atitudinile, interesele3 d. de-9oltarea trasaturilor de caracter si 9oliti9e 1'erse9erenta, insistenta, asiduitatea, 9ointa, etc...3 ..3 Conditiile de realizare a ed fiz. 1. 2. 3. %. $. Alimentatia sanatoasa si di9ersa Alternarea corecta a acti9itatii si odi*nei @es'ectarea regimului Igiena si sanitaria ,i4loacele, atri utele destinate e8ercitiilor /i-ice

..4 )i*loacele ed fiz. 1. 2. 3. %. $. (imnastica Lectiile de cultura /i-ica Com'etitiile &'ortul Eocurile 1dinamice, s'orti9e3 Tema 6: Educatia "entru viata de 'ami ie.

/.1 &unctiile familiei. /.2 Tipurile de familie. /.3 Conditiile necesare unei educatii corecte a copiilor in familie.

Pagina| 7

/.4 (aporturile parinti 0 copii. Literatura: !li-a9eta stanciulescu educatia /amiliala, 'olirom, Iasi 2002 Larisa Cu-neto9 /amilia si educatia, editura uni9ersitatii Creanga, c*isinau 1##8 /.1 &unctiile familiei. 8i o ogica 'er'etuarea s'eciei umane a. de a asigura conditiile necesare 'entru ingri4irea si intretinerea co'iilor , integrarea co'iilor . /unctia educati9a 1cei + ani de acasa3 /.2 Tipurile de familie. a. . a. . c. $u"a nr de mem%ri: numeroase 1de la 3 co'ii 3 'utin numeroase 11 2 co'ii3 $u"a structura 'ami iei com'lete mono'arentale e8tinse 1unde sunt 2 3 generatii3

$u"a 'e u cum isi inde" inesc o% igatii e: a. /amilii sanatoase . /amilii 9ulnera ile /.3 Conditiile necesare unei educatii corecte a copiilor in familie. @elatile armonioase a-ate 'e dragoste, res'ect intre 'arinti si 'arinti co'ii Autoritatea 'arintilor 1 a-ata 'e dragoste si res'ect3 "istri uirea corecta a atri utiilor in cadrul /amiliilor Pre-enta mai multor co'ii in /amilie Cola orarea /amiliei cu institutiile educati9e 1gradinita, scoala, /acultate3 Controlul actiunilor co'iilor din 'artea 'arintilor

/.4 (aporturile 1parinti 0 copii1. @elatii de comunicare &ocio-a/ecti9e 1emotionale3 au o mare im'ortanta 'entru de-9oltarea si /ormarea 'ersonalitatii co'iilor. Cu cit co'ii sunt mai mici cu atit rolul acestor ti'uri de relatii e mai mare. "e conducere 1g*idare3 acest ti' de relatii se mani/esta in cite9a 9ariante0 relatiii autoritariste 'arinti se9eri, autocrati

Pagina| 19

relatii democratice acestea sunt a-ate 'e res'ectul reci'roc. Co'ii comunica cu 'arintii si e8ecuta cerintele nu din /rica ci din res'ect. relatiile li erala acesti ti' de relatii are o conotatie negati9a. "e regula in aceste /amilii co'ii /ac tot ceea ce 9or, sunt lasati in 9oia soartei

CAPITOLUL II Tema 1: $idactica teoria invatamintu ui.

1.1 #otiunea de "idactica si originile ei istorice. 1.2 "irectiile de dez%oltare a didacticii contemporane. "idactica traditionala si cea moderna. 1.3 Sistemul de in%atamint si procesul de in%atamint. Trsaturile definitorii ale procesului de in%atamint. 1.4 Componentele procesului de in%atamint. 1.+ Legitatile si principiile didactice. 1.1 #otiunea de "idactica si originile ei istorice.

5inergia ! situatia in care 'artile intregului luate im'reuna /ac mai mult decit intregul. 11G1 H 23. $idactica traditiona a @olul 'rinci'al a'artine profesorului Pune accentul 'e informare !8celea-a in instruire Predomina metodele %erbale Instruirea are un caracter li%resc 1din carte3 &e 'romo9ea-a intens competitia "is'ci'lina e o tinuta 'rin constringere Predomina metodele de lucru frontal Controlul cunostintelor are un caracter a%ersi% rau intentionat! !9identia-a reusitele unora si acelorasi ele9i 1oderna ele%ul formarea abilitatilor practice Intii -ducatia si a'oi instruirea A'licati9 practice Instruirea are legaturi cu %iata reala -mulatia 1intrecerea cu sine3 "isci'lina reiese din conditiile de organi-are a instruirii In ec2ipe Are un caracter constructi9, stimulati9 &e e9identia-a reusitele tuturor

1.2 "irectiile de dez%oltare a didacticii contemporane. "idactica traditionala si cea moderna. &istemul de in9atamint include in sine totalitatea institutiilor ce au sco' instructi9-educati9. Aiecare tara isi are sistemul sau de in9atamin. &istemul

Pagina| 11

de in9atamint re/lecta ni9elul de de-9oltare a societatii. &istemul de in9atamint are un caracter istoric si s'eci/ic national. 1.3 Sistemul de in%atamint si procesul de in%atamint. Trsaturile definitorii ale procesului de in%atamint. Structura sistemului de in%atamint din () este urmatoarea: (radinite &coala 'rimara In9atamintul secundar0 a. ginma-ial . liceal c. scoli 'ro/esionale Ini9ersitar0 a. ciclul 1 . ciclul 2 Post-uni9ersitar0 a. doctoratul . 'ost-doctoratul Trasaturile definitorii ale sistemul de in%atamint: Are un caracter ilateral 1su iectul G o iectul31agentul G rece'torul3 Precesul are un caracter de cunoastere Are un caracter /ormati9 1/ormea-a 'rice'eri de'rinderi com'entente3. 1.4 Componentele procesului de in%atamint.

@e-ultatul 'rocesului de in9atamint de'inde de Instruirea de Princi"ii: P. accesi ilitatii solicita 'ro/esorului ca in/ormatia 1cunostintele3 sa /ie selectate in /unctie de 'articularitatile 9irstei si ni9elului de 'retire a ele9ilorBstudentilor. Princi'iul intuiti9itatii acesta ne o liga sa /olosim materialele didactice in 'rocesul de 'redare, sa /acem in asa /el in cit toti anali-atorii sa /ie im'licati in 'rocesul de cunoastere P. legaturii dintre teorie si 'ractica. P. insusirii temeinice a cunostintelor P. insurii acti9e si constiente. P. indi9iduali-arii si di/erentierii 'rocesului de in9atamint P. sistematicitatii si continuitatii Procesu de invatamint : P34P535Procesul de in%atamint 4 predare 5 in%atare 5 e%aluarea Procesu de invatare este in' uetat de conditii interne si e;terne: Interne:

Pagina| 1#

 a. . c. d. a. . c. d. e. a. . c. d. e. a. . c.

Biologice ereditatea 9irsta sanatatea gender Psihologice insusirile 'roceselor 'si*ice ni9elul de 'regatire anterioara moti9atia interesele 9ointa E;terne Crgani-area scolara mediul in care se des/asoara lectiile a-a te*nico-didactica com'ententa 'ro/esorilor relatia 'ro/esor-student calitatea curricumului Conditiile socio-economice mediul cultural al studentilor /amilia asigurarea /inanciar-economica Tema #: Curricu um. Continutu invatamintu ui.

2.1 "elimitari conceptuale. 2.2 &unctiile continutului in%atamintului. 2.3 Caracteristicile curriculumului. 2.4 "ocumentele scolare academice! ce *ustifica continutul in%atamintului . 2.1 "elimitari conceptuale.

Dotiunea de curricu um 'ro9ine de la latinescul curricu um ceea ce inseamna 5cursa6, 5alergare6. Actualmente termenul dat semni/ica totalitatea elementelor 'rocesului de in9atamint, adica0 &co'uri, o iecti9e, com'etente, metode, mi4loace de 'redare, in9atare a continuturilor. Curriculumul este documentul de a-a ce sta la temelia unei organi-ari si des/asurari a 'rocesului de in9atamint. "eose im cite9a /eluri de curriculum0 Curriculum general 1national3 care se constituie din curriculumurile di/erentiale 1'e tre'te ale in9atamintului3, acestea la rindul lor se constituie de din curriculumurile 'e disci'line. Continutu invatamintu ui - sistemele de cunostinte care sunt clasi/icate 'e domenii ale stiintei, te*nicii si artei si sunt o ligatorii 't a /i 'redate si asimilate. Continuturile in9atamintului au dre't sco' sa asigure cultura generala si 'ro/esionala a celor im'licati in 'rocesul de in9atamint. <unctii e continuturi or:

Pagina| 1)

In/ormati9a Aormati9a 1 de /ormare a a ilitatilor de munca intelectuala si de-9oltarea ca'acitatilor3 !ducati9a 1/ormarea 'ersonalitatii3 Caracteristici e curricu umu ui: Cantitatea 'rin aceasta curriculum ras'unde la intre area cit si ce sa /ie 'redat si asimilat ,o ilitatea aceasta reiese din de-9oltarea stiintei, deco'erirea teoriilor noi. ,o ilitatea curriculumului are dre't consecinta li'sa manualelor care sa-l re/lecte intru totul. Calitatea as'ectul calitati9 al curriculumului ras'unde la intre area cum sa fie predat si asimilat6 Aceasta caracteristica 9i-ea-a metodologia de 'redare si in9atare. &ta ilitatea re/lecta acel segment al cunostintelor numite 5/ondul de aur al cunoasterii6, care nu se sc*im a, ramin intacte0 !80 teorma Pitagora, Legea lui C*m, etc... "i9ersitatea aceasta re/lecta domeniile stiintei, culturii, te*nicii. A'ro/undareaBam'li/icarea "ocumentele ce re/lecta continuturile0 a. planul de studii document de stat a'ro at de ministerul educatiei, ela orat de sa9anti cu 'artici'area si im'licarea 'racticienilor. Planul de in9atamint re/lecta disci'linele sau o iectele de in9atamint, nr.de ore 're9a-ut 't /iecare disci'lina1teoreticeB'ractice3, ordinea studierii disci'linelor, structura anului scolar, durata semestrelor, 'ro ele de e9aluare /inala. . curriculumul la discipline0 cadrul conce'tual in/ormatie des're rolul sau necesitatea studierii disci'linei date 'rinci'iile de a-a ale organi-arii 'redarii si in9atarii disci'linei res'ecti9e /inalitatile 'rocesului de in9atamint 1a ilitatile studentului la /inalul cursului3 tematica cursului cu re'arti-area orientati9a a orelor 't /iecare tema. i liogra/ia necesara 't 'ro/esor si 't student sarcinile 't lucru indi9idual su iectele 't e9aluare c. orarul instrumentul de distri uire a tim'ului si s'atiului scolar. Crarul /acilitea-a re-ultatele in9atarii in ca-ul in care este0 sta il com'act do-are corecta a incarcaturii intelectuale sa se /aca o alternare corecta a disci'linelor d. manualul. In manual un este considerat acel care re/lecta macar 80#0J din curriculum, care este ine co'ertat si legat, la s/irsitul /iecarei teme are sarcini 'ractice 1e8ercitii3, care contine un glosar, care are e9identiate /ormulele, te-ele, /ormulele necesare, care contine in/ormatii su'limentare, curio-itati, sc*eme, ta lite, gra/ice, diagrame.

Pagina| 1/

 3.1 3.2 3.3 3.1

Tema ): Te,no ogia si metodo ogia "rocesu ui de invatamint. #otiunea de metoda$ procedeu$ metodologie$ te2nologie. Criterii de clasificare a metodelor. Caracteristica principalelor grupe de metode. #otiunea de metoda$ procedeu$ metodologie$ te2nologie.

1etoda 'ro9ine de la grecescul 5metodos6, ceea ce inseamna cale, drum de urmat. 1etoda didactica este instrumentul cu a4utorul caruia 'ro/esorul reali-ea-a sco'urile instructi9 educati9e. ,etoda se constituie de un nr.nede/init de 'rocedee. Procedeu - un element ce re/lecta o o'eratie in 'rocesul educatiei. )etodele au urmatoarele functii: "e transmitere a in/ormatiei Comunicare )eri/icare Aormare !9aluare 3.2 Criterii de clasificare a metodelor.

criteriul istoric. a. "u'a acest criteriu metodele se im'art in clasice si moderne0 . du'a gradul de im'licare a studentului0 metodele se im'art in0 acti9e, 'asi9e, semiacti9e. c. "u'a gradul de a'lica ilitate se im'art in0 generale, 'articulare. d. "u'a nr de ele9i im'licati0 /rontale, indi9iduale, de gru' 1'e ec*i'e3. e. "u'a sursa de o tinere a in/ormatiei0 metode 9er ale, intuiti9e, 'ractice. 3.3 Caracteristica principalelor grupe de metode.

1etode ver%a e: -7punerea o madalitate de transmitere a CP"-urilor 'rin intermediul 9or irii monologate. a. !8'licatia modalitate 'rin care se clari/ica lucrurile neintelese. . Po9estirea. c. Prelegerea modalitate de 're-entare a unui 9olum mare de in/ormatii stiinti/ice intr-o unitate de tim' redusa. d. "escrierea modalitatea de transmitere a cunostintelor a9ind la a-a 're-enta o iectului descris. Con%ersatia 'e a-a de dialog

Pagina| 10

a. Cate*etic= 'resu'une meori-area ras'unsurilor la un set de intre ari. !a este una de /olosit doar in ca-ul memorarii /ormulelor, lim ii strainte, ta la inmultirii, etc. . !uristic= 1socratica3 'resu'une g*idarea studentului cu a4utorul intre arilor s're desco'erirea ras'unsurilor c. "e- aterea modalitate de a gasi solutii la unele 'ro leme /olosind intre arile si ras'unsurile. A'licarea acestei metode solicita ca toti cei im'licati sa ai a cunostinte. $e2%aterea are 3 /orme0 a. 8rainstorning - un dialog organi-at cu sco'ul de a gasi solutii 't unele 'ro leme. . P2ilips ,, 6 'ersoane G 6 minute c. 8rainrating % mem ri G 3 minute G 2 idei 1etode e intuitive: "emonstrarea modalitate de transmitere a CP"-urilor 'e a-a 're-entarii o iectelor, /enomenelor, 'roceselor. "emonstrarea 'oate ca'ata cite9a /orme0 a. Imagistica . Pe 9iu c. &u stituentelor d. Actiunilor e. Cu a4utorul mi4loacelor te*nice 1/ilme, ''t3 Obser%area modalitate de transmitere a CP"-urilor 'e a-a e8aminarii sau urmaririi o iectelor, 'roceselor, /enomenelor. C ser9area are 2 9arinate0 a. in conditii de la orator . in conditii naturale )odelarea modalitate de transmitere a CP"-urilor 'rin con/ectionarea o iectelor, 'roceselor, /enomenelor. 1etode e "ractice: Metoda problematizarii modalitate de solutionare a con/lictului intelectual dintre cunoscut si necunoscut. Algoritmizarea modalitate de desco'erire in a-a unui algoritm. Simularea metoda de in9atare /oarte utila in ca-ul in care ne li'sesc materialele 14ocurile didactice, 4ocul de rol. Studiul de caz se anali-ea-a o situatie concreta si se cauta solutiile. Elaborarea proiectelor modalitate de im'limentare a cunostintelor teoretice Tema / : Eva uarea re2u tate or academice.

4.1 #otiune de e%aluare. 4.2 "ocimologia9 stiinta a e7aminarii : e%aluarii randamentului scolar. 4.3 Structura acti%itatii de e%aluare. 4.4 Caracteristicile notarii. 4.+ Sisteme de notare. 4., &unctiile e%aluarii. 4.. &ormele de e%aluare.

Pagina| 13

4./ Te2nici de sporire a obiecti%itatii e%aluarii. 4.; Testul docimologic9 instrument de masurare a rezultatelor scolare. 4.1< &enomene subiecti%e de apreciere greseli comise! ('=9 rezultate academice >colare. 4.11 'utoe%aluarea. Eva uarea este cea dea 3 com'onenta de in9atamint si cea mai di/icila.e9alurea @A este actul didactic com'le8 ce urmareste sa e9identie-e0 Cantitatea calitatea @A &A se re/lecta in 0 cunostinte ca'acitati 'rece'eri de'rinderi com'etente atitudini !9aluarea solicita cadrului didactic0 com'etenta res'onsa ilitate corectitudine Eva uara &A este o iectul de studiu al unei stiinte noi a'aruta la s/. 30K a secolului trecut numita docimo ogia, /ondatorul este considerat Lenric Pieron. !/orturile docimologilor contem'orani sunt orientate s're desco'erirea ras'unsurilor la 2 'ro leme mari0 gasirea modalitatilor de s'orire a e9aluarii modalitatilor de reducere a stresurilor in tim'ul e9aluarilor Eva uarea se constituie din 3 elemente com'onente0 Controlul A'recierea- acti9itatea de masurare , cintarire a re-ultatelor academic notareaBluarea deci-iilor- deci-ie cu 'ri9ire la 9aloarea re-ultatelor academice si se /ace 'rin intermediul unor sim oluri. Caracteristici e notarii: a. o iecti9itate . 9ala ilitate c. /idelitatea 1eng. credi ilitatea3 5isteme de notare: a. ci/rele +1! 0" - toate tarile C&I cu e8ce'tia Icrainei si ,oldo9a, + 1!3 "Bulgaria, (ermania +1!19" -@omania si ,oldo9a +1!1# "- Icraina +1!1) "- "anemara+1!#9 "- Ainlanda, Aranta, @omania 1medical 'ostuni9ersitar3 . 'rin litere 0 'rimele 6-+ litere a al/. Latin (recia,,area ritanie,&IA, Israel c. inar 1admisBres'ins3

Pagina| 14

d. cali/icati9e 1 ineB /t ine, satis/acatorBnesatis/acator3 e. 'rin semne con9entionale- scoala 'rimara si trea'ta in9atamintului 'rescolar /. 'rin /ra-e in lim a latina- 5cum laude6, 5cum laude magna6 g. Prin con/erirea de grade, categorii, di'lome 1gr.1,2,3 3 <unctii e eva uarii: a. !ducati9 - in ca-ul in care ea este o iecti9a . &timulati9a c. &electare - la inmatriculare 6 selectarea 'entru urse6 d. "iagno-a si 'rogno-a - a scoate un 9erdict e. &ocieconomica e9aluarea ni9elului de 'regatire 'ro/esionala. <orme e de eva uare: Perioada de studii cind se reali-ea-a e9aluarea0 a. e9aluare initialaB de diagno-aF . e9aluarea curentaF c. e'isodica- la 'erioade scurte de tim' d. /inala- se /ace la /inele unui cursB se /ace la a sol9irea licenteiF sco'ul de a 'romo9a sau nu studentul "u'a 'rocedeul de e/ectuare a e9aluarii0 a. Crala1 a9anta4e0 cit de ine cunoaste, 'oate sa /ie a4utat cu intre ari su'limentareF de-a9anta4e - cere tim'3 . &crisa 1a9anta4e 0 tim' scurt, nr. mare de studenti e9aluati, usor de e9aluat, tim' de concentrareF de-a9anta4e0 nr. de su iecte limitat , im'osi il de corectat3. c. e9aluarea 'ractica Te,nici de s"orire a o%iectivitatii : testul a. cu alegere multi'la . cu itemi c. cu ras'uns 'erec*e d. ti' eseu e. cu ras'uns scurt sau de com'letare :e*nica 5"el'*i6 e9aluarea gru'ului.

<enomene su%iective de a"reciere: a. ?&enomenul iradierii19 re-ultatele o tinute de ele9Bstudent o tinute la o disci'lina se re/lecta la a'recierea unei alte disci'line. . ?&enomenul de contrast19 'ro/esorii im'art studentii in 2 gru'e. c. ?&enomenul propriei ecuatii1 0 de regula 'ersista urmataorea situatie 5in de'endenta de deci-ia 'ro/esorului6, care crede ca de 10 stie numai el, 5'lanul de note6, 5dis'o-itia6. d. ?&enomenul prezicerii19du'a 're-icerea 'e care a /acut-o 'e 'arcursul anului. ?'utoe%aluarea19 du'a anumite criterii, cerinte du'a care se 9a /ace e9aluarea. +.1 Tema 0 : Inte igenta emotiona a.

#otiune de inteligenta emotionala.

Pagina| 16

+.2 (olul inteligentei emotionale. +.3 Structura inteligentei emotionale. a. Constientizarea de sine b. Constientizarea sociala c. "eprinderile personale d. "eprinderile sociale Literatura0 Daniel oliman !"nteligenta emotionala#, Editura !$urtea %eche# &'(('). Daniel oliman !*orta inteligentei emotionale#. +obert Stephani ,ove- !Alfabetul intelepciunii# . !Eficineta in / trepte#, !$ea de0a 10a inteligenta. treapta a intelepciunii#. E=- coe/icientul de inteligenta emotionala. A>A?A Ce este inte igenta: Inteligenta +I=- 'osi ilitatea /iintelor de a se ada'ta. +E=-- ca'acitatea de a intelege si regla emotiile. 5tructura +E=Constienti2area de sine: a. Incredera in sine . Identi/icarea 'ro'riilor emotii c. @ecunoasterea 'ro'riilor emotii d. Ada'ta ilitatea la noile conditiiBsituatii e. Autoe/icacitatea /. autoe9aluarea Constienti2area socia a: a. res'ectul celuilalt . recunoasterea ne9oilor celorlalti c. em'atia d. ca'acitatea de organi-are e. o/erirea si cautarea de a4utor $e"rinderi e "ersona e: a. e8'rimarea 'ersonala . e8'rimarea com'ortamentala c. autocontrolul reactiilor si com'ortamentelor d. res'onsa ilitatea e. ada'ta ilitatea /. orientarea s're actiune $e"rinderi socia e: a. a ilitati de comunicare . a ilitati de solutionare si 're9enire a con/lictelor c. cola orare d. de'rinderi de a lucra in gru' e. a ilitati de organi-are si coordonare Concluzie: Con/orm cercetarilor !M este de 2 ori mai im'ortant decit a ilitatile te*nice si de comunicare. In managementul e/icient al emotiilor un rol im'ortant il 4oaca o'timismul, 'rice'erea de a 9edea 4umatatea 'lina a 'a*arului.

Pagina| 17

Tema 3: 1anagementu comunicarii. 3.1 3.# 3.) @otiunea de comunicare Conditii e comunicarii e'iciente Ascu tarea

Comunicarea! este instiintare, stire, 9este, ra'ort, relatii, legatura, o transmitere intentionata de date,in/ormatii, emotii, sentimente, are radacina cu9. comun ceea ce inseamna im'reunaComunicarea mai este de'inita. Ca /iind relatii 'rin care locutorii se 'ot in/luenta reci'roc se 'ot intelege 'rin sc*im de in/ormatii codi/icat in di9erse /eluri. Cum comunicam: a. Comunicarea 9er ala . Comunicarea non9er ala c. Comunicarea 'ara9er ala @ive uri de comunicare: a. Logic-1cel al cu9intelor3 + J din totalul actului de comunicare . Para- 9er al-1ton, 9olum, 9ite-a de rostire3 38J c. Don9er al- 1e8'resia /etei, 'o-itia, miscarea, im racamintea3$$J

)a7ime: 5A 9or i nu inseamna sa comunici.)or im cu a4utorul coardelor 9ocale, dar comunicam cu tot cor'ul.6
C! 1comunicare e/icienta32 C 1cola orare3 G C 1consideratii3 G C 1coo'erare3

Pagina| #9