MENOPAUZA Bufeuri Mai mult de jumatate dintre femeile aflate la menopauza au de-a face cu bufeurile : o senza?

ie intensa de caldura, care porne?te de cele mai multe ori din zona pi eptului, fiind adesea nso?ita de transpira?ii, nro?irea pielii, palpita?ii ?i ame? eli. Motivele pentru care se petrece acest fenomen nu sunt pe deplin clarificate, dar este evident ca scaderea produc?iei de estrogen joaca un rol important. Val urile de caldura dureaza cteva minute ?i pot aparea oricnd - chiar ?i la ani de zi le dupa intrarea n menopauza. Unele femei au doua bufeuri pe zi, altele - zece pna la treizeci. La 80% dintre persoanele afectate, perioada valurilor de caldura ?i a transpira?iilor depa?e?te un an, iar la 50% din cazuri se ntinde pe durata a p este cinci ani. Ce va poate ajuta * Activitatea fizica regulata ?i sportul, n special disciplinele de rezisten?a, c a mersul cu be?e, notul, plimbarile pe bicicleta ori schiul de fond, dar ?i dansul , drume?iile sau echita?ia promit ameliorari semnificative. Importanta pare sa fie ac tivarea generala a circula?iei sngelui, care face ca organismul sa fie mai pu?in s ensibil la influen?a modificarilor hormonale. Dintr-un studiu efectuat recent de c ercetatorii americani reiese ca mi?carea poate reduce numarul bufeurilor pentru mai mult de 24 de ore. * ?edin?ele de sauna, jeturile de apa rece ?i du?urile alternative antreneaza ?i nt aresc sistemul circulator. * Evita?i cafeaua, ceaiul negru, alcoolul ?i mncarurile condimentate, ntruct ele pot declan?a sau accentua valurile de caldura. * Tehnicile de medita?ie ?i relaxare, de pilda cele din yoga, mic?oreaza stresul ?i astfel previn bufeurile. * ?i acupunctura pare n masura sa atenueze aceste simptome neplacute ale climacte riului, nsa deocamdata studiile nu au ajuns la o concluzie unanima. Sugestii ?i solu?ii simple * mbraca?i-va dupa principiul foilor de ceapa, pentru a putea scoate puloverele s au jachetele, oricnd sim?i?i nevoia. Sunt, de asemenea, practice, e?arfele ?i ?al urile de matase, lna sau ca?mir: va nfa?ura?i n ele ori le da?i foarte u?or deopart e, dupa dorin?a. * Prefera?i mbracamintea din fibre naturale, ca bumbacul sau lna n amestec cu matas e, dar nu renun?a?i la lenjeria de corp. Fiindca ?i ea absoarbe umiditatea ?i (cu excep?ia bumbacului) ?ine cald, chiar ?i atunci cnd e umeda. Astfel, nu va fi nec esar sa va schimba?i hainele prea des. * ntrebuin?nd un evantai, va ve?i procura prompt ?i elegant o adiere racoroasa. * Bufeurile se suporta mai u?or, daca men?ine?i temperatura din camera la un nivel scazut. * Cnd sim?i?i ca valul de caldura a pornit, deschide?i un robinet ?i lasa?i apa re ce sa curga peste fa?a interioara a ncheieturii ambelor mini sau ?ine?i antebra?el e n apa. Aceasta stopeaza raspndirea caldurii. * Seara, cnd merge?i la culcare, pune?i la ndemna o cama?a de noapte pentru schimb ? i o a doua pilota, mai sub?ire. Sau dormi?i cu doua pilote u?oare suprapuse, iar n momentul cnd nu va mai sim?i?i confortabil, ntoarce?i partea transpirata n sus. Ce arceafurile din microfibra ndeparteaza umiditatea de pe suprafa?a corpului. Mucoase sensibile Un alt efect secundar al climacteriului, larg raspndit, l constituie modificarile i ntervenite n regiunea genitala: nivelul scazut al estrogenului dupa intrarea n menop auza duce la sub?ierea ?i uscarea mucoasei vaginale. Din aceasta cauza, contactul sexual devine, pentru o parte din femei, neplacut sau chiar dureros. La rndul lor, mucoasele vezicii urinare ?i ale uretrei devin ?i ele mai sub?iri ?i sensibile, ceea ce va expune la inflama?ii ?i infec?ii ale vezicii ?i cailor urinare.

Ce va poate ajuta Pentru a restabili umiditatea vaginului, pute?i sa apela?i la diverse unguente d e la farmacie. O varianta care func?ioneaza de asemenea este uleiul alimentar, c a ?i cel de migdale sau de trandafiri. Medicii recomanda frecvent preparate cu est rogen pentru aplica?ii locale - sub forma de ovule, creme sau comprimate. Hormon ii refac mucoasele ?i elimina senza?ia de uscaciune. Scade riscul de cistite ?i d e incontinen?a. Sugestii ?i solu?ii simple * Stimularea regulata a vaginului prin raporturi sexuale contribuie la o mai bun a irigare a lui cu snge ?i i pastreaza elasticitatea. * Mucoasele iritate se vindeca mai repede cu preparate ce con?in acid hialuronic, iar cele cu acid lactic sau lactobacili stabilizeaza flora vaginala. * Antrena?i-va mu?chii perineului: la o incontinen?a provocata de stres, aceasta ajuta de obicei mai bine dect orice medicament. * Gndi?i-va daca n pat totul merge a?a cum trebuie ntre dvs. ?i partener. Vaginul f emeilor la menopauza se poate umezi la fel ca al celor mai tinere, cu condi?ia sa fie excitate sexual - atta doar, ca ele au nevoie de un partener rabdator, dispu s sa le ofere mai multe mngieri. E important sa discuta?i deschis ?i sincer cu el despre dorin?ele ?i nevoile dvs. Sngerari abundente n perioada premenopauzei, cnd ovarele ?i ncetinesc treptat activitatea, dezechilibrel e hormonale accentuate pot duce la sngerari abundente, care dureaza ntre opt ?i zec e zile. Daca menstrele se prelungesc n a?a fel nct nu mai exista niciun interval ntre ele, sngerarile capata un caracter permanent, adesea cu consecin?e, cum ar fi ca ren?a de fier ?i starile de epuizare fizica. Ce va poate ajuta * Pentru a nu for?a artificial activitatea ovarelor, ar fi bine sa reduce?i cons umul de cafea, alcool ?i grasimi animale. * Unele medicamente pe baza de plante, de exemplu cele cu extract de mielarea, po t ameliora eventual sngerarile. * Daca sngerarile nu nceteaza, medicii pot opta pentru ndepartarea chirurgicala a m ucoasei printr-un chiuretaj. Sugestii ?i solu?ii simple * E prudent sa ave?i ntotdeauna la dvs. un absorbant sau un tampon - n premenopauz a, nu se ?tie niciodata daca ?i cnd ve?i ncepe sa sngera?i. * Contra spasmelor abdominale va ajuta o compresa calda, stropita cu ulei de roi ni?a sau de lavanda. Sunt utile ?i exerci?iile de relaxare. Daca sim?i?i nevoia s a combate?i spasmele cu un analgezic, evita?i acidul acetilsalicilic: acesta sub ?iaza sngele, a?a nct sngerarile se pot agrava. * Caren?a de fier se trateaza cu preparate pe care le gasi?i la farmacie. ?i fi? i atente la alimenta?ia dvs.: mult fier con?in carnea ro?ie, boabele de soia, se min?ele de in ?i legumele cu frunze verzi. Vitamina C mbunata?e?te asimilarea fieru lui, pe cnd cafeaua, ceaiul ?i lactatele o ngreuneaza. Cre?terea / caderea parului Dupa intrarea n menopauza sau n perioada premergatoare, unora dintre femei le apar fire de par pe fa?a: deasupra buzei superioare, pe barbie sau pe obraji. n acela?i timp, podoaba capilara se poate rari din pricina cantita?ii mari de hormoni mas culini ori a nivelului scazut al fierului n snge. Ce va poate ajuta * O terapie hormonala cu anumi?i gestageni, care sa neutralizeze hormonii mascul ini, va opri cre?terea firelor inestetice ?i va reduce caderea parului. nsa, nainte

de a ncepe un asemenea tratament, ar trebui atent cntarite argumentele pro ?i con tra. Sugestii ?i solu?ii simple * Firele de par se pot smulge unul cte unul, cu penseta. Excep?ie: cele crescute dint r-un nev pigmentar, deoarece acesta se inflameaza u?or. Parul de pe obraji ?i de deas upra buzei l pute?i rade sau decolora, epilarea cu ceara fierbinte ori cu aparatul e lectric se recomanda numai pentru picioare ?i subsuori. Daca alege?i sa utiliza? i depilatoare chimice, trebuie sa ?ti?i ca, n timp, pielea va avea de suferit, ma i ales cea a fe?ei. Tulburari de somn Nu exista niciun studiu ?tiin?ific care sa puna n eviden?a o legatura cauzala ntre muta?iile hormonale ?i tulburarile de somn. Deseori nsa, bufeurile ?i transpira?i ile ntrerup somnul femeilor la menopauza: ele se trezesc transpirate ?i nu mai re u?esc sa adoarma. Ce va poate ajuta * Baga?i-va n pat numai atunci cnd va este cu adevarat somn. * Dormitorul trebuie sa fie o camera lini?tita ?i ntunecoasa. * Nu va uita?i noaptea la ceas. Verificarea orei declan?eaza reac?ii care va tulbur a somnul. * Dupa-amiaza trziu ?i seara, renun?a?i la cafea, ceai negru ?i cola. A?a ve?i ador mi mai u?or. ?i alcoolul creeaza probleme n a doua jumatate a nop?ii, cnd va ntrerup e somnul. * Lactatele ?i o cina u?oara va ajuta sa adormi?i mai repede. * Petrece?i una sau doua ore nainte de culcare relaxndu-va de exemplu cu o carte, o muzica placuta sau o baie calda. Folosi?i-va de anumite ritualuri, ca sa va pr egati?i corpul pentru odihna nocturna. * Mi?carea mbunata?e?te calitatea somnului, fiinca reduce hormonii stresului ?i a c?ioneaza n sensul unei relaxari generale. Dimpotriva, un program sportiv obosito r, efectuat cu pu?ine ceasuri nainte de culcare, stimuleaza metabolismul ?i creie rul - a?adar, produce efecte contrare. * Dintre preparatele pe baza de plante, cele cu valeriana favorizeaza somnul. Do za necesara pentru ob?inerea rezultatului dorit este de 600 miligrame extract usc at. Re?ine?i nsa faptul ca valeriana poate crea dependen?a. Ca masura de siguran? a, cere?i sfatul unui medic.

Sugestii ?i solu?ii simple * n loc sa sta?i culcate, cu ochii n tavan ore ntregi, gndindu-va la lucrurile nere ?i facndu-va griji, mai bine scula?i-va ?i folosi?i acest timp pentru a citi, a scrie n jurnalul personal sau a calca rufele spalate deunazi. Baga?i-va din nou n p at numai atunci cnd va ve?i sim?i obosite. * ngadui?i-va ?i unele zile n care sa fi?i mai pu?in harnice ca de obicei. Schimbari bru?te de dispozi?ie, depresii

Chiar daca unele femei se simt mpovarate psihic de apropierea climacteriului, ade varatele depresii nu se ntlnesc mai frecvent n aceasta perioada, comparativ cu etape le anterioare ale vie?ii. Trebuie sa subliniem, de asemenea, ca starile depresive le afecteaza ndeosebi pe acele persoane care au mai suferit din pricina lor cndva , n trecut. Poate nsa ca ?i naintarea n vrsta, ca ?i somnul neodihnitor le ndeamna sa cline spre gnduri sumbre. Ce va poate ajuta * n combaterea deprimarii s-au dovedit utile sportul practicat cu consecven?a ?i t ehnicile de relaxare, de la yoga ?i medita?ie pna la relaxarea musculara. * n privin?a indispozi?iilor u?oare sunt de ajutor preparatele cu sunatoare, n doz e corespunzatoare - ncepnd de la 300 miligrame pe zi.

* Daca va sim?i?i descurajate ?i apatice, sta?i de vorba cu medicul dvs. de fami lie. Depresiile necesita tratament psihiatric sau chiar administrarea de antidep resive. Sugestii ?i solu?ii simple * Face?i tot ce va ofera satisfac?ie ?i contribuie la echilibrul dvs. sufletesc. O via?a traita cu placere Idealul frumuse?ilor tinere pune presiune asupra multor femei care se apropie de menopauza, le poate provoca ndoieli ?i temeri, dndu-le sentimentul ca devin neatr agatoare. Dar, treptat, percep?ia se schimba. Tot mai numeroase femei trecute de 50 de ani ?i creeaza o imagine publica pozitiva - eventual cu cteva riduri ?i kilogr ame n plus, dar n acela?i timp cu farmec, energie, experien?a ?i o feminitate suvera na. Felul cum se comporta femeile n premenopauza depinde n mare masura de ncrederea lor n sine, de satisfac?iile de care se bucura ?i, de asemenea, de pre?uirea manifesta ta de cei din jur. Femeile active profesional parcurg de regula mai u?or aceasta etapa a vie?ii, precum ?i cele implicate ntr-o rela?ie armonioasa, care le da prilej ul sa se simta apreciate ?i dorite. ?i atitudinea cu care femeia se apropie de men opauza influen?eaza experien?ele ulterioare, cine prive?te dinainte cu teama aceas ta perioada inevitabila se va confrunta mai trziu, cnd va sosi momentul, cu suferi n?e mai pregnante, aparute mai frecvent. Aruncnd o privire asupra altor culturi, constatam ca, acolo unde naintarea n vrsta a duce un spor de prestigiu social, femeilor nu li se pare att de mpovarator climacteri ul. De exemplu, japonezele care traiau n cadrul structurilor sociale tradi?ionale ale ?arii lor, aproape ca nu cuno?teau bufeurile, dovada ca n limba japoneza nu e xista un cuvnt care sa denumeasca acest fenomen. ntre timp, stilul de via?a al jap onezilor l imita pe cel occidental, mai ales n marile ora?e. Iar femeile au descope rit chinurile premenopauzei: n zilele noastre, 50% dintre japoneze au de-a face cu valurile de caldura. Totu?i, climacteriul nu e un lucru de care avem motive sa ne temem: statisticile medicale arata ca aproximativ jumatate din femeile ntre 50 ?i 59 de ani se simt m ai bine dect nainte, iar trei sferturi din ele sunt sanatoase ?i active. Dupa disp ari?ia ciclului, femeile vad, n general, ca pe o u?urare faptul ca nu mai trebuie sa se preocupe de prevenirea sarcinilor nedorite. ?i eventualele suferin?e legate de menstre ?i de dezechilibrele hormonale sunt acum, n cele mai multe cazuri de domeniul trecutului. Nici tema sexualita?ii nu constituie n climacteriu un motiv de nemul?umire. Ba chi ar dimpotriva. Cnd copiii sunt mari sau deja a?eza?i la casa lor, parin?ilor le r amne adesea mai mult spa?iu ?i timp pentru mngieri - numeroase cupluri cu o rela?ie intacta traiesc n aceasta perioada o a doua primavara. Caci, contrar unor pareri larg raspndite, femeile nu-?i modifica semnificativ la menopauza apetitul sexual ? i capacitatea de a se excita. Studii ?tiin?ifice recente demonstreaza ca pentru majoritatea femeilor, menopauza nu decurge ctu?i de pu?in a?a de dramatic cum ?i imag ineaza la tinere?e. Multe femei au acum sentimentul ca se afla n fa?a unui nou nce put. Iata n continuare cteva sugestii care va pot fi de folos. Experimenta?i latura dvs. masculina Odata cu apropierea climacteriului, intra n ac?iune ?i hormonii masculini, ceea c e face ca modelele comportamentale atribuite ndeosebi femeilor sa se estompeze. Per soane care au fost nainte delicate, concesive ?i adaptabile, se arata acum din ce n ce mai ofensive, inflexibile, combative ?i hotarte sa-?i impuna punctul de vede re. Elibera?i aceasta energie care clocote?te n dvs. Nu va sfii?i sa pune?i picio rul n prag ?i sa fi?i incomode. Trebuie sa aduce?i n echilibru trasaturile dvs. mas culine ?i feminine, desavr?indu-va astfel personalitatea. Menopauza va ofera aceast a ?ansa. Intercala?i pauze, ncarca?i-va bateriile

Tocmai n asemenea perioade, cnd ritmurile feminita?ii din corpul dvs. sunt profund tulburate, pauzele va ajuta sa men?ine?i echilibrul. Au nevoie de ele mai ales fe meile puternic angajate profesional, ca ?i cele care se dedica simultan muncii l a serviciu ?i familiei. Apela?i la ele ori de cte ori va sim?i?i obosite ?i lipsit e de energie. Pauza marunta: be?i un pahar cu apa ?i ntinde?i-va pu?in musculatura, a?a cum a?i vazut ca fac pisicile; palavragi?i pu?in cu o colega sau cu o vecina simpatica; savura?i la soare o cana de ceai; odihni?i-va cinci minute la orizontala. Pauza la scara mai mare: rezerva?i-va minimum o seara pe saptamna pentru dvs. Fac e?i numai ce va place sau ce va lini?te?te cel mai bine. Preocupa?i-va n exclusiv itate de propria persoana. A?a ve?i avea apoi din nou mai multa for?a ca sa va ng riji?i de al?ii. ?i barba?ii intra n climacteriu? Numero?i barba?i de vrsta mijlocie sufera de epuizare, apatie, stari depresive, pr obleme de erec?ie ?i supraponderalitate. Unii speciali?ti pun n legatura aceste s imptome cu scaderea secre?iei de testosteron, determinata de vrsta: ncepnd de pe la 4 0 de ani, productivitatea glandelor sexuale masculine scade cu aproximativ 1% pe an . A?adar, ?i barba?ii ar ajunge ntr-o perioada premergatoare andropauzei. Un studiu d e anvergura, publicat cu doi ani n urma, la care au participat peste 3000 de barba?i , cu vrste cuprinse ntre 40 ?i 79 de ani, provenind din opt ?ari europene, a fundame ntat apari?ia andropauzei la barba?i pe un nivel redus al testosteronului, deficie n?ele de erec?ie fiind explicate, ?i ele, prin valorile hormonale scazute. Realitatea este ca mul?i barba?i se simt bine ?i cu un nivel foarte redus al tes tosteronului. Compara?ia cu premenopauza femeii nu este complet deplasata: ?i forma rea hormonilor sexuali masculini e guvernata de sistemele de reglaj ale organismului . n plus, disconfortul barba?ilor are ?i alte cauze: sedentarismul, stresul, diverse n?e fizice sau psihice.