GERIATRIE GENERALITATI Vrstnicii reprezint un segment important din populaia total n lumea ntreag.

Au o fragilitate imunologica, metabolica, vasculara, osoasa mai accentuata decat tinerii si adultii, ceea ce explica frecventa mare de boli cronice peste care se suprapun si numeroase afectiuni acute. Batranetii ii sunt specifice procesele evolutive ce se manifesta diferentiat la nivelul tuturor organelor si tesuturilor, determinand scaderea capacitatii functionale a acestora, deci a intregului organism. Varstei a treia ii sunt specifice anumite modificari de ordin anatomic, fizic, psihologic si social care privite in ansamblu nu ne ofera posibilitatea sa conturam profilul batranului. data cu inaintarea in varsta apare o crestere de tesut adipos, modificari articulare datorate artrozelor, fragilitatea oaselor, ca urmare a osteoporozei, muschii sunt afectati in procese degenerative care le modifica troficitatea si masa musculara. . !entru a a"uta populatia varstnica, trebuie cunoscute modificarile fiziologice care apar la batrani. Astfel,facultatile de perceptie sunt in regresie la batrani # $%caderea acuitatii vizuale$ care devine factor de risc important pentru accidente soldate cu luxaii sau fracturi& $Auzul prin diminuarea sa, odata cu inaintarea in varsta, poate crea dificultati socio$ profesionale& $%enzatiile dureroase si termice diminuate & adeseori apar afectiuni miocardice, ulcere perforate , fracturi fara dureri& $%caderea performantelor batranilor este legata de varsta si complexitatea, modificarilor morfologice si functional$patologice, va favorizeaza aparitia unor afectiuni cronice sau acute, astfel# $'odificari ale aparatului digestiv $ Aparatul respirator prezinta modificari de tip emfizem pulmonar, pot fi consecintele unei patologii pulmonare anterioare sau actuale. $Aparatul cardiovascular in conditii de imbatranire accelerata, genereaza o ingustare a arterelor cu pulsatii episternale si cu o crestere a tensiunii arteriale sistolice. (e asemenea )*+$ul poate evidentia unele semne de cardiopatie ischemica, ateroscleroza membrelor inferioare si accidente vasculare cerebrale. $,a varsta a treia se mai pot gasi# tendinta la bradicardie, deplasarea in "os a socului apexian si aparitia de sulfuri sistolice. $,a sistemul nervos cu inaintarea in varsta a persoanei,pot aparea# abolirea reflexelor cutanate, abdominale, velopalatine, alterarea simtului vibrator la membrele inferioare si amiotrofii la maini. $Aparatul osteo$articular sau locomotor al batranilor genereaza durerea provocata sau spontana, cracmente, rigiditatea sau anchiloza, datorita fenomenului de imbatranire a cartilagiilor si sinovialei. !rocesul de imbatranire afecteaza dominant osul si articulatiile favorizand imobilizarea prelungita. -aracteristice sunt# osteoporoza, fractura de col femural si artrozele, care apar aproape intotdeauna& de asemenea, apar modificari de posturi specifice varstnicilor. %cheletul si articulatiile, in ciuda aparentei lor soliditati sunt relativ fragile in fata procesului de imbatranire. ,a nivelul oaselor, se produce osteoporoza, iar la nivelul articulatiilor apar artrozele .osteoartrozele/. DEFINITII SI CLASIFICARI +)01A201A este ramura medicinei care studiaza aspectele patologice ale proceselor de imbatranire .medicina varstnicilor/. %2) ! 0 3A este un proces lent si difuz de diminuare a masei osoase .osteoponie/ si de modificari ale arhitecturii trabeculare. !rocesul implica fenomene de eroziune in profunzime si de

subtiere a peretilor ososi si scaderea rezistentei mecanice a osului si producerea de fracturi la traumatisme minime sau chiar spontane. -ele mai clasice tipuri de osteoporoza intalnite la varsta a treia sunt# a/ steoporoza de menopauza .osteoporoza de tip 1/, prin lipsa hormonilor estrogeni. b/ steoporoza senila .osteoporoza de tip 11/, se produce cu efect al varstei, este singura forma de osteoporoza la barbati si la femei se suprapune cu osteoporoza de tip 1 afectand atat osul trabecular, cat si pe cel cortical. steoporoza de varsta sau senila .de tip 11/ este declansata de reducerea masei osoase, care este urma scaderii stimularii osteoblastice secundare unor factori legati de varsta # $scaderea absorbtiei intestinale de calciu & $scaderea productiei de calcitonina & $reducerea masei renale cu scaderea 4 $ 5 6hidroxilaza& $diminuarea expunerii la soare& 1n acest tip de osteoporoza osul trabecular si osul cortical sunt afectate in e gala masura. A020 3),) Artroza este o afeciune care face parte din grupul reumatismelor degenerative. )a este una dintre cele mai frecvente afeciuni cronice 7i, totodat, cea mai frecvent afeciune a aparatului locomotor. 8recvena artrozelor cre7te cu vrsta. (up vrsta de 9: ani, circa :;< din populaie prezint leziuni artrozice, iar dup vrsta de :: ani, peste =;< din populaie. Artroza este rspndit mai ales n zona temperat 7i apare la ambele sexe, cu o u7oar predominan la sexul feminin. Artrozele .reumatism degenerativ, osteoartrita sau artrite deformante/ se caracterizeaz morfopatologic prin leziuni regresive degenerative ale cartila"ului hialin articular, cu interesarea osului subcondral, sinovialei 7i esuturilor moi. (in punct de vedere clinic se manifest prin dureri, deformri 7i limitarea mi7crilor articulaiilor respective. Artrozele afecteaz articulaiile mobile .diartroze/ 7i pot fi mono$ sau poliarticulare. -ea mai frecventa forma de reumatism pentru varsta a treia este boala degenerativa a articulatiei .artroza sau osteoartroza/. Artrozele sau reumatismul cronic degenerativ sunt afectiuni .neinflamatoare/ cronice caracterizate prin degradarea cartila"ului articular la care se asociaza leziuni ale celorlalte structuri articulare .sinoviale, capsule, meniscuri/ si in special ale osului subcondral. DATE EPIDEMIOLOGICE rganizatia 'ondiala a %anatatii . '%/ considera osteoporoza ca una din bolile ma"ore ale epocii moderne& ea recunoaste ca osteoporoza reprezinta un cost important pentru comunitate& ca acest cost este in crestere .pe masura cresterii ponderii in populatie a persoanelor de varsta a treia/, atat pentru pacient cat si pentru societate. steoporoza este o afectiune a societatii moderne, tributara unui anumit stil de viata .dieta, miscare fizica/, dar si prelungirii duratei vietii. 1n ceea ce priveste repartitia pe sexe si grupe de varsta, femeile sunt victimele obisnuite ale osteoporozei datorita pierderilor osoase post$ menopauza, induse de deficitul estrogenic.%e estimeaza ca circa >;$:; < din femeile de :; de ani si peste prezinta conditiile de aparitie a unei fracturi osteoporozice. Barbatii sunt mai putin atinsi, dezvoltand osteoporoza la varste mai inaintate. 0iscul maxim de boala este apreciat ca apare la femeile albe, asiatice minione, slabe si cu istoric familial pozitiv. 8actorii de risc sunt multipli# deficitul estrogenic pre si post$menopauza, stilul de viata, bolile endocrine, fumatul, alcoolul, cafeaua, afectiunile ginecologice, digestive. Artrozele afecteaza de obicei o singura articulatie si boala poate ramane cantonata multa vreme numai la aceea articulatie. (ebutul boli este insidios. %unt afectat indivizi peste :;$?; ani. ,a

interogatoriul pacientului in cazul artrozelor se observa # $la @;< din bolnavi pot fi identificate cauzele traumatice & $la :;< din bolnavi durerile apar cu ocazia unui efort, a unei miscari gresite, sau a unui traumatism indirect & $la restul de 9;< durerile survin fara o cauza evidenta, doar in cazul varstnicilor durerile apar din cauza imbatranirii. Atat in osteoporoza cat si in artroza trebuie precizat caracterul dureri initiale, evolutia sa si influenta diferitelor tratamente. Bolnavul artrozic are o stare generala buna si adesea este obez, nu sunt precizate simptome generale .astenie, anorexie/ nu are loc o alterare a starii generale, nu prezinta febra si nici amnezie. ETIOPATOGENIE CAUZE, MECANISME Osteoporoza este rezultatul afectarii procesului de remodelare osoasa caracteristic tesutului osos dinamic si hiperactiv, cu pierderea echilibrului dinamic functional dintre resorbtia osoasa si formarea de os nou, avand ca rezultat final, scaderea masei osoase totale. 1ncepand din a patra decada a vietii, acest echilibru dinamic functional al remodelarii osoase este perturbat la ambele sexe. 1n etiopatogenia osteoporozei, au loc mai multi factori importanti# 8actori hormonali .scaderea si apoi disparitia hormonilor estrogeni$progestativi/& 8actori nutritionali .carente proteice, calorice si vitaminice/& Aivelul maxim de capital osos acumulat pana in a patra decada a vietii, depinde el insusi de amprentele genetice# sex, alimentatie, rasa .osteoporoza fiind mai des intalnita la albi/& data cu inaintarea in varsta, pot aparea resorbtii ale vitaminei ( si a calciului& )reditatea .la familii de osteoporotici/& -onsumul excesiv de alcool si tutun& 1nactivitati fizice .ortostatism prelungit, sedentarism, activitati casnice si mers mai redus/& -ele mai dramatice fracturi la batrani sunt cele de col femural, numite si fracturi ale batranilor. -onditile de risc de cadere care pe fondul osteoporozeice de tip 1 sau 11 duc la fractura de col femural sunt# -aderi accidentale, prin simpla Bimpiedicare C. 2ulburari vestibulare, ameteli. Dipotensiunea ortostatica. (eficiente functionale a membrului inferior. 2ulburari cardiace, anemii grave. Artroza. Artrozele sunt afeciuni polietiologice 7i polipatogenice. 'ecanismul este dublu# mecanic .exces de presiune exercitat pe un cartila"/ 7i biochimic .cartila" alterat biochimic, cu scderea rezistenei la presiuni mecanice normale/.!rocesul degenerativ rezult din interaciunea complex a unor factori extrinseci 7i intrinseci. 8actori extrinseci# 2raumatisme .fracturi, microtraumatisme profesionale, luxaii/ 1nflamaii .poliartrit reumatoid, infecii articulare/ 8actori mecanici .suprasolicitarea articulaiei/ 8actori de mediu .profesia, stilul de via/ Boli neurologice .neuropatii/ 'alformaii congenitale .cubitus varus sau valgus/

Boli metabolice .diabet, hemocromatoz/ Boala !aget (epuneri de cristale Boli de snge .hemofilie/ 8actori endocrini .acromegalie, mixedem, menopauz/

8actori intrinseci#)reditatea "oac un rol important n determinarea artrozelor datorit defectelor calitative ale cartila"ului articular. (e obicei este vorba de o artroz generalizat caracterizat prin degenerarea prematur a cartila"ului n numeroase articulaii. Vrsta influeneaz prin mbtrnirea fiziologic .cartila" deshidratat, cu rezisten sczut 7i vulnerabil la agresiunile mecanice/. 8recvena artrozelor cre7te cu varsta. )le nu reprezint un proces de uzur pasiv, ci 7i un proces degenerativ activ. dat cu trecerea anilor apar 7i leziuni ale structurilor adiacente .ligamente, tendoane/, care pot accentua dezvoltarea artrozei. (esi etiologia artrozelor ramane enigma s$a putut preciza o serie de factori determinanti sau favorizanti. 1. Factori e!era"i a/ #arsta $ degradarea cartila"ului articular, caracteristica bolii, este determinata de procesul de imbatranire care afecteaza structura si functia elementelor componente ale articulatiilor. b/ O$ezitatea $ se asociaza frecvent cu reumatismul cronic degenerativ, mai ales cu coxartroza sau gonartroza. %. Factori e!&ocri!i# 1nterventia factorilor hormonali este sustinuta de cresterea frecventei artrozelor la femei dupa menopauza si de asocierea suferintei articulare cu acromegalia si hipoteroidismul. '. Factori "oca"i( a/ !resiunile mecanice asupra cartila"elor, ceea ce explica rolul obezitatii si ortostatismului prelungit si la activitatilor ce presupun ridicari de greutati si solicitari importante ale articulatiilor. b/ 1nflamatiile din artritele acute sau imunologice. ANATOMIA PATOLOGICA Osteoporoza Atentia asupra unei posibile existente a unei osteoporoze este atrasa de obicei de aparitia unei dureri lombare sau toracice sau a unor deformari vertebrale .cifoze, hiperlordozecervicale/ cu rezultat unor tasari vertebrale ce se asociaza cu artroze. 8ragilitatea osoasa este caracteristica principala a bolii, afectand in special corpurile vertebrale si favorizand fracturile .fractura de col femural/ indeosebi la batrani, cand continutul in calciu al oaselor scade sub :;<. Artroze"e En artroze metabolismul cartila"ului este deprimat, procesul de degradare dep7ind biosinteza. 0ezult o subiere, o Fscmo7areG a cartila"ului care 7i pierde omogenitatea 7i devine friabil, ducnd la formarea de fisuri 7i ulceraii. !rogresia condiiilor etiologice face ca fisurile s se accentueze, iar volumul cartila"ului articular s scad. )ste, de asemenea posibil, ruperea cartila"ului, cu deta7area n cavitatea articular a unor fragmente mici. Hlterior are loc o reacie proliferativ sub forma unui burelet la periferia cartila"ului, ceea ce constituie punctul de plecare a osteofitelor. Hzura cartila"ului duce la dezgolirea osului subiacent, care devine sediul unui proces de scleroz. Aceast condensare osoas este mai evident n punctele de solicitare mecanic maxim& n zonele nesolicitate apare osteoporoza. En cursul procesului artrozic suprafaa articular devine progresiv deformat 7i neomogen, fapt ce expune esutul sinovial la lezri mecanice urmate de fibroz 7i hialinizare progresiv, ce are ca efect scderea vascularizaiei sinovialei.

'odificarile cartilaginoase sunt primele care apar in boala artrozica. -artila"ul sufera o pierdere de proteoglicani. -artila"ul de culoare galben$bruna se fisureaza initial superficial, apoi si in profunzime, dupa care se fisureaza si scade neuniform in grosime. sul subcondral sufera un proces de scleroza, in structura sa apar formatiuni chistice.,a marginea suprafetelor articulare se formeaza osteofite. 1n artroza constituita constatam leziuni cartilaginoase# cartila"ul isi pierde luciul caracteristic, se descuameaza, prezinta fisuri osoase, proliferari osteofilice la periferia suprafetei articulare, osteoscleroza subcondrala, geode. Apar deformari articulare, care duc la fracturi si solicitari excesive ale capsulei si ligamentelor articulare, care se fibrozeaza, compromitand si mai mult functia articulara . Alterarea sinoviala este secundara si tardiva .avand o anumita importanta numai in anumite localizari $ genunchiul/. III. CRITERII DE SUSTINERE A DIAGNOSTICULUI E)a*e!+" c"i!ic , se*!e s+$iecti-e si o$iecti-e steoporoza se manifesta clinic numai in momentul aparitiei complicatiilor sale reprezentate de fracturi localizate preferential la nivelul colului femural si extremitatilor distale a radiusului. Astfel, o perioada de timp, boala este asimptomatica. data cu inaintarea in varsta, femeile cu osteoporoza post$menopauza prezinta cel mai frecvent dureri localizate la nivelul coloanei dorso$lombare si ulterior, in evolutie, deformari ale coloanei vertebrale secundare fracturilor vertebrale osteoporotice spontane. Barbatii cu osteoporoza prezinta dureri osoase atat la nivelul coloanei lombare, dar si la nivelul segmentelor osoase .sold, umar/ si au o tendinta crescuta de a face fractura de col femural la traumatisme minore. %imptomatologia fracturii de col femural consta in # $ dureri spontane la nivelul soldului care se exacerbeaza la miscarile pasive si active a coapsei $ dureri la presiune in triunghiul lui %carpa si la percutie pe trohanter $ impotenta functionara a membrului inferior. steoporoza isi afirma existenta clinica prin fracturi in aproximativ :,:< din cazuri. -ele mai benigne fracturi sunt din vertebre care uneori nu sunt diagnosticate ca atare. %e manifesta prin# $ durere vie, de obicei dupa un efort la nivelul vertebrelor lezate .dorsala, inferioara sau lombara/, vertebrele fiind cele de la 2= in "os. $ durerea exacerbata la miscari de percutare a coloanei in zona respectiva, la tuse si stranut. $ durerile radiate in teritoriul radicular corespunzand vertebrei lezate. $ incontinenta de urina. $ sindromul de Fcoada de calG .foarte rar/. (ebutul si evolutia initiala a artrozelor pot fi multe din punct de vedere clinic, pacientul in varsta acuzand# $ durerea $continua in puseuri sau in miscare, modulate de obicei de factori 'eteorologici. $ limitarea durerilor $ uneori afecteaza mersul sau si ortostatismul. $ laxitatea ligamentelor $ instabilitatea articulatilor# luxatii, subluxatii. $ hidrartroze neinflamatorii. 1n examenul obiectiv se mai pot constata # $ crepitatii si cracmente la mobilizarea pasiva sau activa a articulatie interesate. $ contractura musculara, de obicei in flexiune, care insoteste durerea articulara. $ este mai frecventa in afectarea coloanei vertebrale. %indroamele dureroase si redorile caracteristice clinic al artrozelor sunt mai intense dimineata, la scularea din pat. )le diminua si uneori, chiar cedeaza dupa 4;$4: minute, de mobilizare.

I!-esti atii Parac"i!ice , e). ra&io"o ic, pro$e &e "a$orator E). ra&io"o ic. steoporoza se descopera accidental sau daca este cautata prin radiografie care o pune in evidenta. -and sunt afectate predominant oasele corticale, radiografia oaselor lungi .humerus, femur/ arata demineralizarea difuza cu sustinerea corticalului. -and este afectat predominant osul trabecular, radiografia oaselor late .vertebre/ arata demineralizarea difuza, scaderea numarului de travee osoase, neregularitati in suprafetele endostale datorate dezechilibrului dintre discului intervertebral normal si osul osteoporotic slab rezistent la care se mai adauga prezenta de tasari vertebrale. %e considera ca tasarile vertebrale osteoporotice cu aspectul lor radiografice .vertebra in forma de lentila biconcava, vertebra Bcoada de pesteC/ semnifica aparitia fracturilor vertebrale# $ 2rasparenta crescuta a oaselor& $ 0arefierea semnificativa in textura trabeculara in diafize, corpuri vertebrale& (iagnosticul se confirma si gravitatea procesului de osteoporoza se apreciaza prin osteodenditometrie si prin tomografie computerizata. %unt examene speciale care nu pot fi facute decat in centre speciale. )xamenul radiologic este cea mai utila explorarea si pentru obiectivarea bolii artrozice care pune in evidenta # $ 1ngustarea spatiului articular datorat deteriorari cartila"ului& $ steocondensarea osului subcondral& $ steofitoza marginala& $ Aparitia de chisturi osoase subcondrale sau periarticulare& $ -alcificari in ligamente& $ (eformari ale extremitatilor osoase cu eventuale subluxatii& $Aspecte de osteoliza in cazul coexistentei unui diabet zaharat& Dia !ostic ra&io"o ic este cel mai important pentru obiectivarea artrozei. %emnele radiologice cele mai importante sunt# ngustarea spaiului articular, uneori pn la dispariie, datorit pierderii cartila"ului prezena osteofitelor marginale calcificrile ligamentelor laterale 7i a inseriilor tendinoase osteoporoz paraarticular .de inactivitate/ dezaxri En cazurile incipiente aspectul radiologic este normal. Pro$e &e "a$orator (eterminarea serica si urinara a calciului si fosforului, precum si determinarea serica a !2D$ ului si vitaminei ( ofera valori normale in ma"oritatea cazurilor de osteoporoza. 2estele biologice de orice natura, nu slu"esc diagnosticului de artroza, dar sunt utile pentru stabilirea diagnosticului etiologic al formelor secundare de boala .endocrine, metabolice/. )xtrapolarile biochimice de inflamatie ce sunt intotdeauna negative #V%D, fibrinogenul, numarul de leucocite si formula leucocitala, electroforeza sunt normale. )xamenul lichidului sinovial este util pentru excluderea altor afectiuni reumatismale. ,ichidul sinovial este clar sau galben$pal si cu celularitate sub @;;; elementeImmc si vascovitatea crescuta. !rin examen microscopic se pot evidentia microcristale si pirofosfat de calciu. 1n cazul artrozelor secundare se impune determinarea etiologiei .endocrina, metabolica ,etc. / si in cazul artrozelor inflamatorii. E#OLUTIE SI PROGNOSTIC )volutia osteoporozei este de lunga durata.

8racturile de col femural sunt cele mai grave complicatii ale osteoporozei care pot evolua la formarea unei pseudartroze sau la nevroza capului femural. Artrozele au evolutie lenta, cu accentuarea leziunilor de uzura, cu perioade de intensificare a durerilor si a impotentei functionale, alterand cu perioade lungi de alcamie, remisiunile fiind spontane sau terapeutice. !rognosticul osteoporozei este variabil in functie de rata fracturilor pe os osteoporotic, raspunzatoare de morbiditatea si mortalitatea prin boala. !rognosticul general al artrozelor este favorabil& prognosticul functional este rezervat. Artrozele sunt incurabile, dar nu sunt invalidante, boala se agraveaza si chinuie bolnavul, dar nu duc la anchiloze .cu exceptia coxatrozei, ce poate deveni invalidanta/. )ste influenat de urmtorii factori# Varsta naintat .se accentueaz procesele degenerative/ Afectarea artrozic multiarticular sau general %lbire muscular !rezena de cristale n articulaie %olicitri mecanice vicioase necorectate .muncitori/ Aeuropatii periferice ale membrului superior !rezena unor boli cronice .diabetul favorizeaz cre7terea osteofitozei/ Aecorectarea malformaiilor congenitale care intereseaz articulatiile TRATAMENT %copul lui este sa incetineasca la maxim imbatranirea, sa elimine imbatranirile patologice si accelerate sa amelioreze calitatea vietii persoanelor in varsta. Aceste strategii trebuie aplicate continuu si inca din perioada adulta, ca si tratamentul unei boli cronice precum diabetul, hipertensiune arteriala, etc.,prin # $intarzierea aparitiei batranetii $desfasurarea mai lenta a imbatrinirii odata instalata& $ameliorarea calitatii vietii batranilor prin optimizarea starilor biopsihologice& !revenirea artrozei are la baz cunoa7terea factorilor de risc 7i favorizani. )ste necesar instituirea ct mai devreme a msurilor de educaie, de modificare a stilului de via. )xerciiile fizice amelioreaz mobilitatea articular 7i previne atrofia prin inactivitate a musculaturii periarticulare. %unt preferate exerciiile izometrice. 1. Trata*e!t+" pro.i"atic steoporoza este exemplul clasic de suferinta reumatica in care este mai usor sa previi decat sa tratezi, deoarece rezultatele tratamentului sunt variate si imprevizibile. 2ratamentul osteoporozei este preventiv si curativ. !reventia in osteoporoza ramane de importanta covarsitoare, atata timp cat nu exista efectiv nici o metoda de restabilire a calitatii osului atins de osteoporoza.-ele mai promitatoare tendinte de profilaxie le reprezinta incercarile de atingere a maximului de masa osoasa scheletica.'odalitati de profilaxie primara propuse sunt# $identificarea adolescentilorIadultilor supusi la risc, cu valoare clinica pentru predictie si acordarea de sfaturi competente& $inceperea profilaxiei in perioada peripubertara, de la 4; ani, care ar fi cea mai efectiva, cu scopul atingerii masei si densitatii osoase maxime la nivel vertebral, sold etc. pana la varsta de @; ani& $educatia pentru sanatate a femeilor intre @; si 9; ani, cu scopul de castigare de masa osoasa suplimentara in aceasta decada, care ar putea prelungi timpul dinainte de atingerea pragului osos de fractura, in perioada de post$menopauza& $tratament de substitutie estrogenica, calciu, vitamina (,calcitonina, bisfosfonati, sub stricta supraveghere medicala si individualizat, in functie de caracteristicile bolnavului.

2ratamentul profilatic al osteoporozei complicatiilor ei .fractura de col femural si tasarile vertebrale/ este singurul util. )l presupune eliminarea factorilor agravanti .in special sedentarismul/ si a factorilor toxici, mai ales fumatul. A doua strategie sustinuta in tratamentul profilatic al osteoporozei consta in supraincarcarea organismului, in special a scheletului osos, in copilarie, prin administrarea de calciu # carbonat, lactat sau gluconat de -a @J. 2ratamentul profilatic in cazul artrozelor consta in combaterea factorilor determinanti si favorizanti .procesul de imbatranire, presiunile mecanice asupra cartila"ului/, al articulatiilor in cazul in care exista o solicitare continua. 2ratamentul profilatic la persoanele in varsta consta in general de la atentie .mers, miscari, ratie alimentara/ pana la profilaxia imbatrinirii. %. Trata*e!t+" i ie!o,&ietetic Acesta consta in # $ regim alimentar cu continut adecvat de calciu, proteine si vitamine& $ schimbarea modului de viata cu renuntarea la regimuri alimentare hiperproteice si evitarea fumatului si a consumului de alcool. $ reducerea ratiei calorice .in caz de imobilizare la pat/ pentru evitarea imobilitatii. $ expunerea normala la soare in vederea unor sinteza adecvata de vitamina (. $ alimentatia osteoporoticilor sa fie foarte bogata in lactate, mai ales in cazul celor care isi consolideaza fracturile. ,a artroze se impune de la nceput repausul articular pentru a preveni o solicitare prea mare a articulaiei ce prezint de"a modificri degenerative. 0egimul alimentar trebuie s fie hiposodat atunci cnd bolnavul utilizeaz medicaie antiinflamatoare nesteroid .pentru a evita retenia hidro 6 sodat ce se manifest clinic prin hipertensiune arterial 7i edeme/.Bolnavului trebuie s i se explice c boala lui nu este grav, dar necesit un tratament ndelungat, complex 7i mult rbdare 7i cooperare activ. '.Trata*e!t+" *e&ica*e!tos 1n osteoporoza acest tratament isi propune, in afara ameliorarii durerii osoase, oprirea progresiei pierderii masei osoase totala, prevenirea fracturilor ulterioare .fractura de col femural si tasarile vertebrale/ cu multiple medicamente cu actiune fie de inhibitie a resobtiei osoase, fie de stimulare a formarii de os nou, normal structurat. 2ratamentul medicamentos al osteoporozei este complex, de lunga durata si individualizat in functie de forma de osteoporoza a pacientului si consta in administrarea de# a.estrogeni JI$ progesteron .osteoporoza post$menopauza/ sau b.calcitonina de somon sau umana, in"ectabila sau spraK nazal sau c.bisfosfonati sau d.florura de sodiu e.calciu f.vitamina ( g.androgeni anabolizanti .(ecanofort/ 2ratamentul medicamentos al artrozei are urmtoarele obiective# $indeprtarea durerii $cre7terea mobilitii n articulaia suferind $impiedicarea progresiei bolii .atrofii musculare, deformri articulare/ -ombaterea durerii se face cu analgezice sau antiinflamatoare nesteroidiene administrate pe cale general sau n aplicaii locale. -ele mai utilizate astfel de medicamente sunt# aspirina, indometacinul, diclofanec, fenilbutazona. )le trebuiesc administrate cu precauie datorit efectelor secundare defavorabile pe care le au .iritabilitatea gastric, retenia hidrosodat/. (e asemenea, trebuie evitat administrarea prelungit a acestor medicamente.

-orticosteroizii se folosesc rar, mai mult aplicai local, rareori pe cale sistemic sau intraarticular .datorit reaciilor lor adverse/. )i sunt indicai atunci cnd exist un proces inflamator important, cu lichid sinovial abundent. Administrrile repetate pot produce deteriorri ale cartila"ului alt clas de medicamente util este reprezantat de miorelaxante .diazepam, clorzoxazon/, care combat spasmele 7i contracturile musculare. En scopul proteciei 7i refacerii cartila"ului se administreaz condroprotectoare obinute din extracte de cartila" 7i mduv osoas. )le au scopul de a normaliza 7i a stimula metabolismul perturbat al cartila"ului. Trata*e!t+" c+ i!/i$itori ai resor$tiei osoase# $ -alciotomia $ inhiba resorbtia osului prin actiune directa pe osteoclaste & la acesta se adauga si un efect antialgic puternic. 1n osteoporoza se ridica calcitonina de somon .'iacalcic, fiole sau spraK nazal/& se administreaza timp de aproximativ ? luni $ 4 an. -alcitonina are efect direct pe osul trabecular, scazand rata fracturilor vertebrale. $Bifosfonati sunt derivati de acid fosforic ce actioneaza cu mare afinitate la nivelul fazei minerale a osului. (intre bifosfomati se utilizeaza actualmente in tratamentul osteoporozei alendronatul sodic .8osamax/, cunoscut a inhiba resorbtia osoasa, poate sa construiasca un os normal, crescand masa osoasa totala. Trata*e!te"e si*+"atorii a"e .or*arii &e os !o+ s+!t ( $ 'etabolici activi de vitamina ( $ prin conversia rapida la 4,@: la hidroxivitamina (9, cresc absorbtia intestinala de -a si ! si stimuleaza mineralizarea osoasa. (in aceasta categorie, preparatul cel mai utilizat este 5 $ calcidolul $ 8luorurile $ inlocuiesc iodul hidroxil din structura hidroxiapatitei cu ionul fluor, cunoscuta ca stimulatori ale formarilor osoase. (in aceasta categorie se utilizeaza frecvent fluorura de sodium . ssin/ $ 1n cazul de osteoporoza feminina de menopauza, se recomanda tratamentul cu extrogeni cu actiune asupra oaselor .0eloxifen/, pentru a evita riscul cancerigen. $Administrarea de calciu 4$ 4,: gIzi, la care se recomanda si consumul de @ pahare de lapte pe zi. 1n artroza, pe prim plan se situeaza combaterea durerilor. !entru aceasta, se folosesc analgeticele uzuale# acidul acetisalic .aspirina/, metamizol .algocalmin/, aminofenazoana .paracetamol/ sau combinatii ale acestora. Antalgicele trebuie asociate cu miorelaxante, ca Baclofen si ,ioresal, -loroxazona, 2olperison .mKdocalm/, diazepam. (e multe ori este utila si folosirea unei terapii sedative si antidepresive. 'ulti batrani fac din cauza suferintei lor articulare decompensari depresive, care amplifica printr$un adevarat cerc vicios tabloul clinic. -ombaterea acutizarilor se face folosind antiinflamatoarele nesteoidiene, ca# fenilbutaza, indometacin, diclofenac, etc. %e recomanda tablete sau supozitoare.cate una la ?,= sau la 4@ ore/ sau in"ectii intramusculare .4$@ ori pe zi/. -el mai intalnit este !iroxicamul si 0exicamul, o singura priza pe zi .@; mg/. 1n cazuri foarte dureroase si ireductibile cu terapia A1A%, se pot folosi si produse cortizoice. 8olosirea lor la varstnici trebuie limitata, deoarece, in primul rand accentueaza semnificativ osteoporoza.1n"ectarea intraarticulara a unui produs cortizonic poate fi utila cu conditia sa nu fie repetata prea des. -ele mai eficace sunt # $Volon$ in"ectii intraarticulare @,:$@; mg & $!redisolon$ .%upercortizol/, %olu$(ecortin$ in"ectii intraarticulare .@: mg/ & $Didrocortizon acetat sau Didrocortizon hemisisuccitant$in"ectii intraarticulare .@: mg pe zi/ & Trata*e!t ortope&ico,c/ir+r ica"(

Atat in osteoporoza .fractura de col femural/, cat si in artroza, tratamentul ortopedic este de baza printr$o imobilizare in aparat ghipsat,in diferite variante de osteosintera .cu cuie, brose sau ti"e/ si diferite rezectii .osteoplastice, modelante/. 1n acest sens, se pot face # $Artroplastia totala coxofemurala & $Artroplastiile carpometacarpiene & $!rotezarea capului femural si a acetabulomului & 1n osteoporoza, se intervine chirurgical in foarte rare cazuri doar atunci cand exista fragmente deplasate ce pot provoca o alterare medulara sau cand exista o compresie medulara .tasari vertebrale/. 1n artroze, se intervine chirurgical cand starea generala a bolnavului o permite.%e pot corecta in primul rand deformarile articulare, limitarile miscarilor prin laminectomii, osteotomii si artrodeze.(e asemenea se aplic n artrozele deformate, cu invaliditi. %e pot folosi diverse tehnici, de la artrodeze 7i osteotomii pn la proteze articulare. %e poate face rezecia marilor osteofite, atunci cnd este 1.Pri!cipii"e si o$iecti-e"e trata*e!t+" 0FT. Aceasta foloseste toate metodele de recuperare medicale simultan, pentru o mai buna si rapida recuperare a bolnavului, pe cat posibilL M0)%212H21 A( 1A2)+0H'G.2ratamentul B82, este nespecific, el nu actioneaza cauzal, ci urmareste cresterea puterii de aparare a organismului, cu cele mai multe proceduri balneofizioterapie, fie la domiciliu, fie in sectii specializate sau statiuni balneoclimaterice. 8olosirea acestor proceduri la batrani este limitata in afectiunile cardiocirculatorii pe care acestia le au frecvent. (e asemenea, nu se va incepe un tratament B82 fara un examen prealabil facut bolnavului si o electrocardiograma .)*+/. !entru eliminarea durerilor articulare, refacerea mobilitatii si relaxarea muschilor contractati se pot folosi aplicatiile B82 practic imediat dupa internarea bolnavului si nu mai tarziu.Acest tratament, pentru varstnici, se recomanda anual. %.Trata*e!t+" pri! /i&ro,ter*oterapie 1te/!ica, e.ecte2 (espre apa se poate spune ca este medicamentul universal, aplicat in scop profilatic si curativ, cu un numar variat de proceduri care actioneaza asupra organismului prin intermediul urmatorilor factori# $ 2ermici $ prin temperatura scazuta sau crescuta& $ 'ecanici$ prin presiunea apei asupra organismului& $ -himici$ prin intermediul substantelor chimice si a gazelor ce contin unele ape& 2ratamentul fizic constituie inca un mi"loc de tratament al osteoporozelor si artrozelor producand ameliorari ce permit bolnavilor sa$si continue activitatea. Didro$termoterapia cuprinde proceduri ce dezvolta o mare cantitate de caldura. )fectele de baza ale hidro$termoterapiei sunt# $analgezia $hiperemia $hiperemia locala si sistemica $reducerea tomusului muscular $cresterea elasticitatii tesutului can"unctiv Aceste efecte cumulate sunt favorabile pentru pregatirea programelor de *inetoterapie si masa". 'etodologia de hidro$termoterapie include tehnici variate de aplicatii. $caldura profunda, produsa de diatermie si ultrasunete $caldura superficiala, produsa de celelalte tehnici in care efectul de penetratie este mai redus, de numai cativa centimetri de la tegument. -aldura este utila prin actiunea pe care o are, de a combate spasmul muscular si micile reactii inflamatoare asociate procesului degenerativ.

-aldura umeda sub forma impachetarilor cu parafina, cu namol si nisip este mai benefica decat caldura uscata. $ Baile $ sunt proceduri de hidroterapie care se practica cu apa simpla la diferite temperaturi sau cu apa la care se adauga diferite ingrediente. 1n afectiunile reumatismale ale batranilor, se pot aplica # 03i"e "a te*p. &e i!&i.ere!43# 2ehnica de aplicare# - se deschid robinetele 7i se pregte7te apa la temp. de 9>$9: grade & - bolnavul este invitat s se a7eze n baie& - durata bii este de la 4;$4: min. pn la 9:$?; min..n funcie de indicaie/l 'od de aciune# $presiunea hidrostatic .greutatea coloanei de ap/ $factorul termic se realizeaz cre7terea frecvenei cardiace, cre7terea nr.$lui de respiraii pe minut de scurt durat cu revenire la normal sau chiar stare de sedare. Bile la temp. de indifern scurte cu aciune de nviorare 7i tonifiere, iar cele mai lungi sunt calmante. I!&ica4ii( nevroze, nevrite, nevralgii, afeciuni dermatologice cu prurit 7i boala hiperton .hipertensiunea arterial n faza neurogen/. 0aia ca"&3 si*p"3. %e execut ntr$o baie obi7nuit cu apa la temp. de 9?$9N grade - 7i cu durata total de 4:$ 9;$?; min. 'odul de aciune# factorul termic 7i presiunea hidrostaltic a coloanei de ap. Aciunea este antispastic s7i sedativ general. 1ndicaii# prurit, nevralgii, astenie nervoas, insomnie. , 0aia 5i!etoterape+tica$este o baie calda la care se asociaza miscari in toate articulatiile. )xercitiile se vor efectua intr$o cada mare cu apa la temperatura de 9?$9N grade celsius, timp de @;$ 9; minute, in functie de starea pacientului.'od de actiune # mobilizarea in apa este mai usoara, nedureroasa si relaxeaza musculatura. , 0aia c+ *asa6 $ se efectueaza intr$o cada plina de 4I9 de apa la temperatura de 9?$9O grade celsius si se executa masa"ul asupra regiuni afectate.'od de actiune ca la baia Pinetoterapeutica. , 0aia &e p"a!te *e&ici!a"e .musetel sau menta/ $ se face o infuzie care se toarna in cada, actiunea ei fiind cu efect sedativ. , 0aie c+ sare .sare de Basma/ $ se folosesc 4$@Pg de sare pentru o baie partiala .maini sau picioare/ se dizolva in cativa litri de apa fierbinte si se toarna in cada. 'od de actiune$baile sarate provoaca vasodilatatie tegumentara, influenteaza procesele metabolice. ,0aia c+ io&.%e face cu ap la temperatura 9: $ 9NQ- 7i are durata de 4; $ @; minute. %e folose7e iodura de potasiu sau sarea de Basma, de la @:; g .baie parial/ pn la 4 Pg .baie general/, amestecat n pri egale cu sarea de buctrie. 'od de aciune# iodul mic7oreaz vscozitatea sngelui provocnd vasodilalaie 7i scznd tensiunea arterial, mre7te puterea de aprare a organismului, determin reacii locale la nivelul esuturilor 7i organelor, contribuind la reducerea fenomenelor inflamatorii. . 03i"e &e "+*i!3 se realizeaz n dulapuri de lemn cu becuri, iar cele pariale n dispozitive adaptate. (urata bilor este de : $ @; minute. -ldura radiant produs de bile de lumin e mai penetrant dect cea de abur sau aer cald, iar transpiraia ncepe mai devreme. D+7+" s+$ac-a"( const din aplicarea sub ap a unui du7 sul de mare presiune 9$? atmosfere cu temperatura mai mare dect a apei de baie. )l se poate efectua ntr$o cad cu ap la 9: $9=- cu a"utorul unui du7 sul mobil cu presiune mare care se introduce n ap pe segment sub controlul uneia din minile asistentului pn la :$4;cm de regiunea de aplicat. (urata procedurii este de :$ 4;minute. Aciunea intens a du7ului subacval se datore7te temperaturilor diferite baie 7i du7 precum 7i masa"ului puternic al coloanei de ap care comprim puternic esuturile. )fectul este asemntor du7ului masa" dar este suportat mai bine datorit bii calde. 1ndicaii( nevrite, nevralgii, mialgi, pareze, paralizii, inflamaii cronice abdominale. , 0ai"e &e soare $ reprezinta expunerea totala sau partiala la actiunea razelor solare directe si

a aerului. )xpunerea se face progresiv, ca suprafata si durata se incepe cu 9$: minute,cu pauza 4: minute. , A.+zi+!i"e$ se fac numai in cazul cand exista flebite sau varice pe membrul inferior. (iferenta de temperatura dintre apa calda si rece trebuie sa fie de @; grade celsius. Afuziunile alternante se vor incepe totdeauna cu excitantul cald la 9=$>; grade -, dupa care se va aplica cel rece, la 4=$@; grade -. aproximativ de 9 ori. ,a locul aplicarii procedurii se produce o vasoconstrictie brusca si puternica, apoi o vasodilatatie imediata. (aca aceste semne nu se traduc la nivelul tegumentului, afuziunea nu si$a facut efectul. Afuziunile se pot face ca proceduri de sine statatoare sau ca proceduri de racire, dupa termoterapie. , Co*pres"e ca"&e $ durata @;$9; minute, repetandu$se de mai multe ori pe zi. %e pun prosoape umezite cu apa calda pe regiunea interesata. , I*pac/etari"e c+ para.i!a $ constau in aplicarea parafinei topite pe regiunea de tratat, timp de @; $ 9; minute.Actiunea impachetarilor cu parafina provoaca o supraincalzire profunda si uniforma a tesuturilor, pielea se incalzeste la 9=$>;; -, provocand o transpiratie locala abundenta. ,a scoaterea parafinei se evidentiaza hiperemia produsa. (upa impachetare se aplica o procedura de racire. ,I*pac/etarea c+ !a*o" consta in aplicarea namolului la o temperatura de 9=$>; ; - pe o anumita regiune. (urata unei sedinte este de @;$>; minute. Aamolul are urmatoarele efecte# $efect mecanic, producand excitatia pielii datorita micilor particule componente pe care le contine. $efect termic, temperatura corpului creste cu doua trei grade -elsius $efect chimic prin rezorptia unor substante bioloc$active prin piele din namol. 1n timpul impachetarii cu namol sunt mobilizate depozitele sanghine producandu$se intensificarea circulatiei in anumite teritorii. Catap"as*e"e constau in aplicarea in scop terapeutic a diverselor substante, la temperaturi variate asupra diferitelor regiuni ale corpului.)le actioneaza prin factorul termic. Catap"as*e"e calde se folosesc pentru efectul lor hiperemiant si resorptiv, precum si actiunea antispastica si antialgica.,a cataplasmele cu plante medicinale se mai adauga si efectul chimic. , Catap"as*e"e c+ !a*o"$ constau in aplicarea pe diferite regiuni ale corpului cu namol ce va fi pus intre doua bucati de panza sau inr$un saculet peste care se aplica o bucata de panza. 03i"e c+ *+7tar( (e la 4;$4;;gr mu7tar pisat amestecat cu ap cldu pus n sac de pnz pentru mpiedicarea evaporrii uleiurilor volative. 'od de aciune# aciune revulsiv 7i efecte excitante asupra tegumentului. I!&ica4ii( bron7ite, pneumoni, enderotite, mialgi, nevralgii, poliartrite. '.Trata*e!t+" pri! e"ectroterapie 1te/!ica, e.ecte2 %e ocupa cu utilizarea curentului electric in tratarea diverselor afectiuni, direct .galvanizare, faradizare si diatermic/ si indirect .ultrasunete, ultraviolete etc./ +alvanizarea se intrebuinteaza in scop terapeutic cu curent continuu.)fectele analgezice, sedative, vasomotorii, ofice sau cele stimulante si cresterea a excitabilitatii musculare determina intrebuintarea ei in orice stadiu al bolii. Baile galvanice se fac in vase speciale .celule/, bai patrucelulare .maini $ picioare/. (urata unei sedinte este de 4:$@; minute in serii de 4;$ 4: sedinte. ,C+re!ti &e *e&ie .rec-e!ta , C+re!ti i!ter.ere!tia"i cu frecvente cuprinse intre ;$4;; Dz. (ispozitia se face pe articulatia soldului, in asa fel incat punctul de interferenta maxima sa fie localizat in centrul articulatiei pelviene. %e face pentru stimularea circulatiei si placii neuromotorii. (urata expuneri este de 4;$4: minute in 4; $4: sedinte. !entru ca exista pericolul unei atrofii musculare se intrebuinteaza curentii de tip triunghiular, exponential pentru stimularea placii neuromotorii. , C+re!tii e)po!e!tia"i se aplica in urma unui electrodiagnostic in care se determina

reobaza si cronaxia.'od de aplicare # cuprinde grupele musculare .fesierii, coapse, gambe si picior/ stimuland muschii flexori $ extensori, abductori$pe dispozitii anterioare posterioare si laterale. Aumarul de sedinte este cuprins intre 4;$4:. (urata# in functie de oboseala musculara, de la @$9 pana la ?$= minute. , C+re!t+" a"-a!ic# este un mi"loc clasic 7i fidel de sedare a durerilor. )lectrodul pozitiv are o aciune sedativ local, ca 7i curenii descendeni 7i cureni ascendeni aplicai contralateral duc la o cre7tere a pragului de sensibilitate. Ga"-a!izarea poate s utilizeze concomitent 7i introducerea de ioni cu aciune antalgic .ionoforez transversal cu novocain, aconidin sau revulsiv cu histamin/. , C+re!t+" &ia&i!a*ic# se prescrie n aplicaii transversale sau longitudinale# o perioad lung, de > minute .are efect sedativ/, difazat fix > minute ambele, 4 dat pe zi. %e recomand 4;$$$ 4> 7edine. Diater*ia acioneaz asupra esuturilor n profunzime, prin cldura pe care o produc curenii de nalt frecven, ca urmare a rezistenei pe care o opun esuturile la trecerea energiei electrice. -ldura astfel produs are un efect analgetic. , C+re!t+" .ara&ic %e indic faradizarea cu periua sau cu ruloul, plimbate pe regiunea dureroas pudrat cu talc, legate de electrodul negativ, curentul fiind tetanizat. Aceste proceduri sunt bine receptate 7i tolerate de pacieni pentru starea de bine pe care o dega" 7i modul n care, corectnd dezechilibrul, se mbunte7te funcionalitatea. , U"tras+!ete"e sunt utilizate n consolidarea fracturilor, datorit efectului de Fmasa" mecanicG, tisular, profund, fiind indicat pentru durere, inflamaie, mobilitate. , Raze"e i!.raro7ii se pot aplica prin dou metode# lmpile de tip %olux 7i bile de lumin. )fectul principal al acestor raze se bazeaz pe cldura pe care o produc. )le strbat pn la civa centimetri n profunzime, acionnd att asupra esutului con"unctiv, ct 7i asupra glandelor 7i metabolismului general. )le provoac totodat 7i o vasodialataie la nivelul plexului venos. 8.Trata*e!t+" pri! *asa6. 'asa"ul este procedura terapeutica ce face parte din ramura medicinei balneofizioterapeutice si este constituita dintr$o serie de manevre.sau manipulari/ executata intr$o anumita ordine pe suprafata tegumentului, in scop terapeutic, in functie de regiunea pe care o avem de masat, de evolutia bolii si de starea generala a organismului. E.ecte .izio"o ice a"e *asa6+"+i a2 E.ecte circ+"atorii# se evidentiaza la nivelul capilar venos si limfatic. 'anevrele de efluerage .netezire/ spri"ina, stimuleaza circulatia venoasa de intoarcere, usurand munca inimii.Asociind la efluerage la unele manevre mai puternice, se va actiona asupra circulatiei venoase cu efect folosit la patologia venoasa.Asupra circulatiei venoase limfatice, anumite proceduri ca netezirea energica, alunecarea profunda actiunile activeaza circulatia limfei in sens centriped combatand staza limfatica. Anumite proceduri de masa" indica localizarea secretiei de histamina sau acetilcolina, care nu produc o vasodilatatie periferica locala. $2 E.ecte circ+"atorii# apar ca urmare a aplicarii anumitor manevre de masa" mai dure .frictiune, tapotament/ pe cale mecanica, directa si reflexa, ce actioneaza circulatia din muschii, stimuland cresterea agentilor nutritivi si favorizand diminuarea unor metabolitii ca acidul lactic, peroxizii etc, de asemenea stimuleaza elasticitatea si forta de contractie a fibrelor musculare. 'anevrele usoare au asupra muschilor efecte sedative, decontracturante. c2 E.ecte *eta$o"ice# sunt urmarea unor proceduri stimulative .tapotament, vibratie mai energica/, care actioneaza asupra metabolismului prin# mobilizarea grasimilor din stratul celular subcutanat, contribuind la arderea acestui tesut si scaderea lui&induce un aport crescut de @ fostat, glucoza, acizi grasi& favorizeaza eliminarea unor cataboliti de uzura, nocivi pentru organism .ureea/ &2 E.ecte re."e)e# procedurile ca efluerage, vibratii fine excita receptori

tegumentului si astfel informeaza anumiti centrii nervosi care la randul lor vor declansa reactii de raspuns la nivelul unor organe si tesuturi. e2 A"te e.ecte a"e *asa6+"+i( 4 indepartarea oboselii musculare @ imbunatatirea somnului 9 a"uta la revenirea bunei dispozitiei si a apetitului > creste metabolismul bazal : stimuleaza functiile aparatului circulator si respirator Descrierea a!ato*ica a artic+"atiei co)o,.e*+ra"e Articulatia coxo$femurala este formata din osul femur .partea lui superioara cu capul femural/, care se articuleaza cu cavitatea glenoida a osului coxal. Aceasta articulatie este acoperita de muschii fesieri pe partea posterioara a articulatiei si de muschii coapsei posterioare care actioneaza asupra articulatiilor pentru a face extensia. ,a partea inferioara a muschilor fesieri se afla plica fesiera iar in partea anterioara a articulatiei coxo$femurala se afla triunghiul lui %carpe. 0egiune pe unde trece pachetul vasculo$nervos si ganglionar .artera femurala, vena safena a membrului inferior si ganglioni inghinali/. (esi aceasta zona este cea mai accesibila in practicarea masa"ului profund al articulatiei. 'asa"ul se va face usor pentru a nu traumatiza pachetul vasculo$ nervos. 1n partea anterioara a articulatiei mai actioneaza si muschii anteriori ai coapsei, dand posibilitatea sa facem toate miscarile din articulatie, care este foarte mobila, deoarece ea sustine greutatea corpului, mentine ortostatismul si este supusa mai multor afectiuni# reumatice, posttraumatice si neurologice. Te/!ica *asa6+"+i regiunii coxo$femurale indicata dupa fractura colului femural $ cea mai dramatica fractura a batranilor pe fondul osteoporozei. Bolnavul este asezat in pozitia ventrala si se incepe mai intai cu !etezirea .efluerage/ cu ambele palme de la partea superioara a coapsei pana la creasta iliaca. alta netezire este !etezirea piepte!e care se face pe muschii partii posterioare a coapsei# 4 'uschii extensori formati din biceps femural. @ 'uschii semitendinosi si semimembranosi. 9 'uschii fesieri care sunt bine dezvoltati. Fra*a!tarea .petrisa"ul/ se executa pe aceeasi zona ca si netezirea cu toate fortele ei .cu o mana, cu doua maini si contratimp/. 2ot la framantare se executa ci+pit+", care se executa pe muschii fesieri in cazul cand sunt flasti sau atrofiati. Ge"+irea se executa pe santurile intramusculare in "urul plicii fesiere, dupa ce, in prealabil, am facut netezirea cu partea cubitala a degetelor & pe o alta directie de la coccis pe santul superior al fesierilor, pana la creasta iliaca. Hrmeaza .ricti+!ea, deget peste deget, care urmareste directiile geluiri, apoi pe plica fesiera, dupa ce am facut netezirea cu partea cubitala a degetelor. %e insista cu frictiunea in "urul trohanterului mare, cu coatele degetelor. 'asa"ul pe partea posterioara se termina cu -i$ratia si netezirea de incheiere. Apoi se intoarce bolnavul in pozitie dorsala cu coapsa flectata in usoara abductie. (upa ce am facut netezirea pe musculatura partii anterioare a coapsei formata din muschii flexori ai coapsei pe bazin # -vadricepsul care la randul lui are patru portiuni # $dreptul femural $vastul intern

$vastul extern $vastul intermediar apoi mai cuprinde# 4 'uschiul croitor @ 'uschiul pectineu,ce se afla sub triunghiul lui %carpe $pe partea laterala interna, in care se afla muschii aductori# 9 +raccilis > 'uschii rusinosi $in partea laterala externa, cu muschii# : 8ascia lata %e executa framantarea pe doua, trei structuri cu toate formele ei. %e face netezirea cu partea cubitala a degetelor pe plica inghinala, apoi geluirea si frictiunea cu deget peste deget. 'anevra frictiune este combinata uneori cu vibratia. 'asa"ul se incheie cu netezirea, o manevra relaxanta si calmanta. Mo$i"izarea artic+"atii"or 19INETOTERAPIA2 !rincipal in articulatia coxo$femurale, in special dupa fractura de col femural, la recuperare, este mobilizarea articulatiei. 1n articulatia soldului, avem urmatoarele miscari# Miscari pasi-e $8lexia coapsei pe bazin, tinand o mana contrapriza pe bazin, iar cealalta sub genunchi, accentuand cu vibratia, iar apoi se face extensia .de doua $ trei ori/ $Abductia si adductia se fac punand bolnavul sa flecteze usor coapsa pe bazin, iar cu o mana pe partea interna a genunchiului, facem departarea coapsei intr$o usoara vibratie, iar apoi punem mana pe partea externa a genunchiului .priza/ si apropiem coapsa de corp. $-ircumductia cu mainile maseorului in aceeasi pozitie, rotam capul femural .atat cat rezista pacientul/ in articulatie prin punctele # flexia coapsei pe bazin, abductie si adductie .de doua $ trei ori/. Miscari"e acti-e $2rebuiesc facute de catre bolnav, la indicatia maseorului .*inetoterapeutului/. Miscari"e acti-e c+ reziste!ta $8lexia coapsei pe bazin $ maseurul tine cu o mana priza pe bazin, iar cu cealalta contrarezistenta pe partea anterioara a coapsei. $)xtensia coapsei, unde maseurul opune rezistenta cu o mana sub genunchi $Abductia, la care masorul opune rezistenta pe partea laterala externa a coapsei. $Adductia, la care masorul opune o rezistenta pe partea interna a coapsei. $1n cazul fracturii de col femural cu imobilizarea bolnavului la pat, se fac miscarile izometrice cu contractii de relaxarea muschilor cvadriceps si adductori. 0educerea mersului dupa fractura, se face in prima faza cu cadrul, mai apoi ca baston trepied si in final mers fara spri"in. ,a artroza Pinetoterapia reprezinta principala forma de refacere a functiilor diminuate in boli reumatice. )a include diferite forme de utilizare a energiei mecanice# $activitate motorie voluntara bolnavului $fora mecanic 7i mi7crile imprimate de Pinetoterapeut $fora gravitaional $fora hidrostatic a apei $fore mecanice a"uttoare Enainte de a ncepe tratamentul recuperator se va face testarea .evaluarea/ articulaiei interesate.. Gi*!astica Me&ica"a a/ Bolnavul in decubit dorsal, bazinul fixat cu o curea la marginea patului, executa

flexia soldului cu si fara flectarea de genunchi. b/ Bolnavul din ostorstatism, cu mainile fixate pe bara de spalier .sau spatarul unui scaun/ executa genoflexiuni cu proiectia triunchiului in fata. c/ Bolnavul din decubit ventral cu bazinul fixat, executa extensia din sold cu si fara flectarea genunchiului. d/ Bolnavul din decubit lateral .pe partea sanatoasa/ se impinge genunchiul inapoi, in timp ce asistentul impinge bazinul inainte. :. Terapia oc+patio!a"a Aceasta reprezinta o metoda speciala a Pinetologiei, urmarind refacerea mobilitatii articulare sub toate aspectele $ amplitudinea articulara,forta si rezistenta, mers, coordonarea si abilitatea miscarilor in contextul si in scopul castigarii unei maxime independente la domiciliu sau in colectivitate, motricitatii, redobandirea autonomiei si inregistrarea psihologica prin # $ !edala" de bicicleta. $ !edala" prin apasare verticala de sus in "os. $ 'ers pe teren accidentat $ B 0oata olarului C $ !edalatul la masina de cusut. 0ezultatele depind de gradul de stabilizare a evoluiei bolii 7i de ncadrarea raional a terapiei ocupationala n complexele de recuperare 7i readaptare funcional. ;. Trata*e!t+" $a"!eo"o ic 1ape *i!era"e, !a*o"+ri2 -ura balneara reprezinta un complex terapeutic care insumeaza, pe langa factorii curativi naturali, si statiuni in care este inclus climatul, agentii fizici, termoterapeutici, hidroterapeutici sau electroterapeutici. Acesti factori exercita o actiune direct locala, variabila de la un factor la altul, dar si o actiune generala, nespecifica, specifica conditionata de reactivitatea individului si de capacitatea sa de adaptare. 2ratamentul balnear vizeaz urmtoarele obiective# $ incetinirea procesului degenerativ $ combaterea manifestrilor ce actualizeaz sau reactiveaz $ imbuntirea circulaiei locale si generale $ ameliorarea sau meninerea mobilitii articulare 7i a forei musculare periarticulare. 2ipuri de ape# $ Ape termale algominerale .8elix, 4 'ai, +eoagiu/. $ Ape srate concentrate .%ovata, Amara, 2echirghiol/. $ Ape srate iodurate .Bazna/. $ Ape sulfuroase srate .-limne7ti, +ovora/. $ Ape sulfuroase termale .Derculane/. 2erapia cu nmol acioneaz prin cei trei factori cunoscui# termic, fizic .mecanic/ 7i chimic. %taiunile indicate sunt# $ 2echirghiol .7i tot litoralul/ care are nmol sapropelic& $ Amara, %ovata, 2elega, %lnic !rahova .nmoluri de lacuri srate/& $ Vatra (ornei, Borsec, 8elix .turb/& $ +ovora .nmol silicos 7i iodat/& $ +eoagiu .nmoluri feruginoase/. -ura balneara este cea mai indicata in geriatrie si se recomanda urmatoarele statiuni #4. Bai iodate si sarate# a/ Baile +ovora b/ Bazna @. Bai termale si sulfuroase la # a/ Baile Derculane b/ !ucioasa

c/ -alinesti$-aciulata d/ Vatra (ornei 9. Bai oligometalice, slab mineralizate la # a/ Baile 8elix >. Bai cloro$sodice la# a/ %ovata b/ cna %ibiu c/ Amara d/ ,acul %arat e/ 2echirghiol f/ )forie$Aord :. Aamoluri la# a/ 2echirghiol b/ )forie$Aord c/ 'angalia d/ ,acul %arat