Sunteți pe pagina 1din 5

Analiza continutului si a formei comunicarilor

1.Prezentare generala
Ce este analiza continutului si a formei comunicarilor? *anglo-saxonii o denumesc content analysis Despre ce este vorba? *metoda de observare si tratare a modalitatilor de comunicare *metoda isi propune ca intelegerea materialului analiza sa se ridice la un nivel diferit de cel al unei simple lecture obisnuite, acest lucru desfasurandu-se prin luarea tuturor precautiilor necesare cu privire la rigoarea stiintifica, pentru a favoriza o mai buna fiabilitate a rezultatelor. Care sunt materialele analizei? *tot ceea ce tine de cuvant , de scris,de discurs, de text , de anuntare , de imagine ansamblul a ceea ce constituie urmele comunicarii umane. Din ce punct de vedere si in ce scop? *scopul a scoate la lumina o alta realitate bogata in cunostinte din punct de vedere al disciplinei careia ii apartine cel care o practica. *utilitatea metodei apartinei registrului si finalitatii stiintelor socioumane si sociale in sens larg . Cum este practicata? *metoda foarte utilizata in practica *necesita exercitiu individual - indrumat pas cu pas Care sunt domeniile de aplicare? Tipurile de modalitti de comunicare susceptibile s fie urmrite si tratate de analiza de continut sunt teoretic nelimitate, oricare ar fi continutul ,codul transmittor, suportul si gradul de focalizare asupra continutului (ceea ce este spus) sau asupra formei (modul n care lucrul respectiv este spus). Ce argument istoric exista pentru analiza de continut? *istoria sa si procedurile ce au rezultat , au facut din evolutia stiintelor socioumane , dar si din realitatea contextuala ce a incadrat sau a suscitat aceasta evolutie. Ca reper, trebuie sa mentionam cateva aspecte ale istoriei stiintei socio-umane care au drept consecinta favorizarea dezvoltarii , apoi rafinarea metodei analizei de continut si a formelor tipurilor de comunicare: -exigenta procedurilor de validare fiabile -grija de a identifica mecanismele de influenta prin intermediu mass-media in momentul raporturilor de forta dintre natiuni -nevoia de a explora , condensa si teoretiza informatiile verbale, culese in cadrul anchetelor sociologic -necesitatea unor demersuri imperative

-intelegerea regulilor utilizarii limbii - explozia sigurantei statice -necesitatea de a administra si de a fac accesibile tot mai multe scrieri.

Ce pozitie trebuie sa adoptam? Putem defini analiza ca fiind o metodologie ce se sprijin pe o anumit tehnic sau pe un ntreg ansamblu de tehnici complementare sau independente, ce constau n simplificarea, explicitarea, sistematizarea si, eventual , digitalizarea unui tip de comunicare sau a unui ntreg ansamblu. n functie de materialul ce trebuie observat si de problema pe care caut s o rezolve, analistul are la dispozitie un dispozitiv de operatiuni, cum ar fi: o clasamentele, o condensrile, o adunrile, o numrarea, o indicii o si altele. Analistul sper la o interpretare final temeinic. Analistul elaboreaz ipoteze pe care sper s le dovedeasc pe materiale simbolice.

2.Desfasurarea analizei
Analistul se afla in fata unui ansamblu de acte de comunicare.El elaboreaza instrumente de descriere precise, de masurare a frecventei, de reperare a indiciilor si de manipulare.Intr-un cuvant , analistul prelucreaza materialul observat. Etapele demersului analitic : 1.Preanaliza 2.Procedurile de prelucrare 3.Inferente si sinteza rezultatelor

3.Preanaliza
Preanaliza are dubla misiune de a pune in joc un mecanism de cercetare si principiile organizationale pe care se va sprijini ansamblul prelucrarii materialului. Analistul are doua calitati - creativitatea(care permite intuitii din perspectiva empatiei) - rigoarea(obiectivul sau este sa operationalizeze intuitiile Nu totul porneste in intregime inca de la preanaliza. In aceasta prima faza, a preanalizei, cercetatorul trebuie: -sa constituie corpusul ce trebuie supus analizei; - sa formuleze ipoteze si obiective; - sa puna la punct tehnicile ce trebuie aplicate;

4.Constituirea corpusului
Corpus- materialul pe care se sprijina o analiza de continut .El constitue ansamblul marturiilor luate in calcul pentru a fi supuse procedurilor analitice.Asadar , materialul trebuie sa fie desemnat, adunat si pregatit.Apar mai multe cazuri: Corpusul este complet desemnat, ntruct este comandat Corpusul se impune de la sine ca fiind judicios de decriptat, ca surs de cunoatere sau de aciune asupra realului Corpusul nu este desemnat dect dup o cutare rbdtoare Printre altele, corpusul este fie natural, fie provocat corpusul natural: o urm comunicational exist de la sine n derularea normal a vietii n societate si este reperat pentru analiz: comunicri de mas , comunicri de, schimburi din viaa cotidian, producii individuale; corpusul provocat. Materialul este suscitat de nevoile cunoasterii sau ale actiunii. n aceast categorie intr chestionarele si discuiile de anchet, povestirile cerute, informaiile verbale reiesite din experimente, testele de personalitate etc. Se cuvine ca acest corpus desemnat s fie constituit, adic s-i adunm elementele conform unor reguli de alegere precise. Materialul trebuie s fie exhaustiv n cmpul definit: nu pot renunta la un element din ansamblul unui cmp fiindc nu-mi place sau pentru c nu am reusit s-l gsesc. Dimpotriv, putem face apel la regulile clasice de reprezentativitate, selecionnd un esantion, dac ansamblul urmelor comunicaionale este prea vast. Cel putin pentru analiza de tip frecvential si serial, este preferabil ca urmele retinute s fie omogene.

5. Formularea de ipoteze si obiective


O ipotez este o afirmatie provizorie pe care ne propunem s o validm fie pozitiv (confirmarea unei supoziii avansate), fie negativ, prin infirmare, fiind posibile si ndoielile . La baza ipotezelor se afl intuitii si, deseori, o subiectivitate implicit. Odat corpusul adunat, cum demarm cercetarea?

n cadrul analizei de continut, prima activitate const n intrarea n contact cu documentele de analiz (sau cu o parte a acestora, dac acest corpus este voluminos). Numim lectur flotant (prin analogie cu postura psihanalitic, fr ca aceasta s mearg mai departe dect atitudinea) acea plonjare de la nceput ntrebarea pe care nceptorii o pun deseori este urmtoarea: ntr-un ansamblu, cte elemente ale corpusului trebuie citite sau observate astfel n momentul preanalizei, pentru a ne putea lansa n analiza propriu-zis? Rspunsul este urmtorul: atunci cnd dup x fragmente ale corpusului impresia de dj vu a devenit insistent, explorarea este suficient. Exist un fel de punct de saturayie ce arat posibila trecere la administrarea riguroas a procedurilor de analiz. O alt problem delicat: cnd trebuie s facem apel la cunostinte, teorii sau modele legate de cmpul de analiz prevzut?

Analiza de continut nu este o tehnic pur; contrar analizei documentare, ea nu are ca misiune prelucrarea datelor cu scopul de a le condensa ori de a le face mai accesibile fr o modificare n final a informatiilor.

Le vom prezenta pe dou dintre cele mai folosite n practicile metodologice ale stiintelor socioumane: analiza categorial si analiza enuntrii. Asupra aceluiasi corpus, aceste tipuri de analiz pot fi administrate singure, combinate simultan, succesiv sau completate de ctre alte metode .

6.Analiza categoriala
Analiza categorial de corpusuri scrise si orale ocup un loc central n cadrul analizei de continut. Exist dou forme care au fcut-o cunoscut: analiza tematic (registru semantic) si analiza lexical (registru specific domeniului lingvistic). Analiza categorial tematic provine dintr-o activitate cognitiv uman complex. Din punct de vedere istoric, categorizarea (o activitate structurant a realului) exist de foarte mult timp si a nsotit cunoasterea timp de secole. Orice activitate enciclopedic se bazeaz pe acest demers. Gndirea categorial poate fi definit ca o procedur cognitiv ce permite operarea unor clasri ale obiectelor pornind de la proprieti comune, finalitatea fiind construirea unor ansambluri distincte si, n mod ideal, clar delimitate. Pentru aceasta, spiritul uman, imediat ce este capabil, conform dezvoltrii sale ,foloseste criteriile. Se numeste gril categorial ansamblul coerent de categorii si eventuale subcategorii, susceptibile s fie aplicate pe niste ci comunicaionale complexe, pentru a ajunge la niste rezultate frecventiale utile interpretrilor finale. Acelasi material verbal poate necesita folosirea mai multor grile categoriale, stabilite dup criterii si obiective diferite. Ele vor fi administrate n acelasi timp sau succesiv asupra totalittii datelor verbale sau asupra unor prti ale acestora. n cazul datelor verbale, nivelul de categorizare poate fi: semantic sau lexical 6.1. Frecventa de ocurent Aceasta contabilizeaz unittile de nregistrat ntr-o categorie n asa fel nct s duc la rezultate cantitative. 6.2. Observarea co-ocurentelor Co-ocurenta este prezenta simultan a dou sau mai multe unitti n acelasi context, definit n prealabil 6.3. Ordinea ocurentei Ordinea aparitiei unittilor de nregistrri poate fi un indicator pertinent, fie pentru c este folosit singur, fie c e legat de alte tipuri de enumerri, msurtori de frecvent. Acest tip de msurare este foarte util atunci cnd nregistrarea aparitiei temelor are o anumit semnificatie 6.4. Un exemplu de analiz Odat expuse principiile de baz ale analizei categoriale, suntem n msur s le exersm mpreun pe un caz simplu, cel al analizei de rspunsuri la ntrebri deschise. La ntrebarea: Care este telefonul (real sau imaginar) pe care v-ar plcea s-l dati?, s-a obtinut un corpus de rspunsuri de urmtoarele tipuri: o o o Mi-ar plcea s-i telefonez unui vecin ca s-l ntreb ce mai face si pe bunici ca s aflu ce mai face bunicul. Mi-ar plcea s-i dau un telefon unui locuitor necunoscut din Insulele Marchize, unui verisor nscut dintr-un frate vitreg al lui Mos Crciun, unei prietene care se afl n Argentina, micului print al lui Saint-Exupry. Nu-mi place niciodat s telefonez. Ca atare, nu exist nici un telefon, nici real si nici imaginar, pe care mi-ar plcea s-l dau.

o o o o o

Bun ziua, v sun pentru a obtine un stagiu n care as putea s-mi pun n aplicare competentele dobndite n cursul pregtirii. Ce competente ati dobndit? Inteligenta. Dilem: s-i telefonez prietenei mele din Germania sau s le telefonez persoanelor decedate. Lui Mos Crciun, ca s nu m uite la anul, ca s fiu sigur c exist si c a nteles care sunt cadourile pe care le vreau; lui Dumnezeu, pentru c exist; apoi extra terestrilor. Mi-ar plcea s-i telefonez lui Dumnezeu, ca s-l ntreb ce crede despre lumea asta de aici vzut de acolo, de sus. Unchiului meu din Australia; din pcate, nu are telefon!!! Mtusii mele din Norvegia; din pcate, ea nu vorbeste frantuzeste, iar eu nu vorbesc norvegiana.

Dup lectura flotant a celor aproape 30 de rspunsuri, se vede c, n ansamblu, ele se supun unei scheme de baz, constituit de trama a trei segmente: A, B si C: segmentul A este cel al declansrii rspunsului segmentul B ne ofer informatii despre interlocutor. segmentul C vehiculeaz informatii despre functia sau motivul apelului telefonic amintit.

Dup ce am observat frecventa temelor n fiecare categorie, vom sugera pistele de ipoteze pe care aceste prime date ni le inspir: partea relational (familie, dragoste, prieteni) apare ca fiind predominant pentru acest esantion de tineri. Acest fapt pare n concordant cu anumite cunostinte privind utilizrile sociale ale telefonului; surprinde frecventa mentionrii unor interlocutori mitici, supranaturali si din lumea cealalt . personalittile culturale reale citate sunt, de asemenea, numeroase si n acord cu nivelul sociocultural al populatiei; partea realului functional (de tip profesionist, de exemplu) este slab; anumite rspunsuri sunt atipice n acest esantion si sunt clasate la sectiunea diverse.

7. Analiza enuntarii
Analiza de continut, cu categorizarea unittilor semnificante (fie ele tematice, iconice sau lexicale), are la dispozitie, asadar, mai multe instrumente de enumerare. Acestea pot fi combinate cu formele unittilor de enumerare Din punct de vedere istoric, putem cita exemple care depun mrturie c, ncepnd cu dezvoltarea analizei de continut n cea de-a doua jumtate a secolului trecut, a fost posibil s se completeze analiza manifest explicit prin unele indicii formale din lista de mai sus, cum ar fi: punerea n relatie a unor anumite tulburri de limbaj din cadrul discutiilor psihoterapeutice cu prezenta anxiettii sau a conflictului neexprimat n unitile semnificante explicite, ns resimtite sau transmise fr stirea sa de ctre pacient . demonstrarea prezentei refulate a unei ideologii rasiste n limbajul de dup rzboi (1945-1960), gratie unor mici indicii formale, cum ar fi: prezenta sau nu a apelativelor domnul, doamna naintea unor anumite cuvinte, si nu a altora, co-ocurente contextuale semnificative, ce nsotesc mentionarea anumitor nationalitti, ncrcturi conotative ale unor cuvinte folosite, omiterea unor informatii ori, dimpotriv, negri sau precizri inutile . nceputul aplicrii analizei enuntrii la discutiile non-directive cu importarea de tehnici provenite din lingvistic, din analiza literar si din psihanaliz .

Nu vorbim ntotdeauna direct. Unii ajung chiar s spun c nu vorbim niciodat direct (C. Kerbrat-Orecchioni, 1986).