MISTERUL SUBCONSTIENTULUI

Subconstientul reprezinta aspectul receptiv sau feminin, iar constiinta (mentalul) reprezinta aspectul activ sau masculin n raport cu subconstientul. Subconstientul este un fel de constiinta latenta si potentiala care este inferioara, dar coexista cu constiinta clara si o deserveste cu fidelitate. Subconstientul, n mod normal, este foarte puternic si mult mai dezvoltat la femei. El este n mai mare masura energizat si dinamizat prin intermediul fortelor subtile ale lunii. Pentru subconstient se mai utilizeaza termenii de subconstiinta sau "zona marginala" a constiintei. Totodata, subconstientul a fost caracterizat ca fiind un "inconstient normal" sau ca o zona superficiala si apropiata de constienta inconstientului care, spre deosebire de sferele "profunde" ale inconstientului, se afla n relatii de compatibititate cu constiinta si este facil accesibil acesteia. Subconstientul a fost calificat uneori ca "preconstient" iar n conflictul dintre constient si inconstient s a constatat ca subconstientul se situeaza pe pozitiile constiintei particip!nd la refularea. pulsiunilor inconstiente. "cestea sunt filtrate prin subconstient si numai unele a#ung la constiinta. $e asemenea, numai unele din formatiunile constiintei fiind filtrate prin subconstient, a#ung sa fie asimilate si transformate n sferele inconstientului. Prin urmare, desi subconstientul se prezinta ca o rezerva si subsistem potential al constiintei si, totodata, ca postconstiinta si preconstiinta iar, pe de alta parte, se prezinta ca un inconstient non conflictual si transparent, nu putem integra acest subsistem n vreunul din cele doua sisteme polare (constiinta %, in constient ) ci trebuie sa realizam existenta relativ autonoma a subconstientului ca sfera sau modalitate mediatorie si tranzitorie ntre constient si inconstient. &nii, datorita ignorantei, confunda constientul cu inconstientul cu toate ca inconstientul este nzestrat cu alte caracteristici. Pe seama subconstientului s au pus elementele cristalizate ale constiintei stinse sau uitate, automatismele psi'ice fixate prin repetitie si fragmentate, aspectele de deprindere si memorie potentiala, monta#ele intelectuale reflectate, structuriie operationale nereflexive, fenomene le perceptive neintegrate constient care, astfel, ndeplinesc functii reglatorii. (n subconstient intra de asemenea complexe senzomotorii aconstiente, deprinderile de orice fel (at!t bune c!t si rele), operatiile necontrolate constient dupa imprimare si fixare, c!t si fenomenele de memorie potentiala cu toate energiile latente existente n fiinta. (n concluzie, putem spune ca subconstientul este un ansamblu de servomecanisme si implicatii nemi#locite ale constientului, o rezerva de informatii si operatii declansatonante prin rezonata, din care se construiesc starile de constiinta fiind un sistem mediator care face parte din E& deosebindu se de E& ) constient ntruc!t persista ntr o forma latenta sau implicita, dar totodata deosebindu se radical de inconstient.

(n fiinta, subconstientul reprezinta S*"+T, (energia activa si ndeosebi generatoare sau, altfel spus, energetica) n raport cu constiinta sau mentalul. "xul principal de forta al subconstientului care permite dinamizarea acestuia e ,$" -"$l, n legatura cu nara stnga (aspectul receptiv, lunar feminin .,- ). /arele secret caracteristic geniilor si tuturor oamenilor din toate epocile, este capacitatea lor uluitoare de a intra in contact, fie constient, fie n mod spontan, cu puterile nelimitate ale subconstientului eliber!ndu le. $aca vom putea face la fel, vom deveni capabili de performante extraordinare. Subconstientul nostru detine de#a, n profunzimile sale latente solutiile la toate problemele care ne fram!nta si ne poate ndeplini direct proportional cu intensitatea ncrederii orice dorinta. El este servitorul, constructorul si sustinatorul corpului. $aca nvatam cum sa ne folosim de el, si n ce mod sa l comandam, el ne poate ridica pe culmi nebanuite, asigurindu ne mereu succesul. (n aceasta directie, o modalitate simpla dar extrem de eficienta de a dinamiza subconstientul si se a amplifica puterea de manifestare a acestuia, este sugestia. Sugestia poate fi deci considerata ca fiind unul dintre procesele fundamentale ale manifestarii. Sugestia, ca fenomen de rezonanta cu anumite energii, mai mult sau mai putin subtile, a aparut odata cu -atura si este la fel de puternica precum aceasta. 0iecare miscare de exemplu, o facem prin sugestie. /ai nt!i g!ndim, aproape fulgerator si dupa aceea actionam. /ai nt!i facem planuri si apoi le realizam. 1unostintele si experientele personale, sau altfel spus tot ce am acumulat p!na n prezent se datoreaza puterii complexe a sugestiei. (nsusirea acestor cunostinte sau notiuni se face permanent prin puterea sugestiei. 1'iar si cunostintele sau inspiratiile geniale, care ni se par a fi spontane, ne snt date totdeauna prin puterea sugestiei care emana permanent de la Energia $ivina, infinita sau /entalul /acrocosmic al lui $umnezeu.

STIINTA ANGRENARII CREATOARE A SUBCONSTIENTULUI

Stiinta angrenarii creatoare a subconstientulului folosind puterea sugestiei pozitive, ne va a#uta sa patrundem gradat si din ce n ce mai lucid n profunzimile enimgatice ale subconstientului2 vom reusi sa cunoastem adevarata noastra natura si atunci ni se va putea dezvalui realitatea infinita si eterna din afara noastra. $inamizati prin g!nduri pozitive, prin sugestii benefice subconstientul, care va ncepe sa lucreze fidel precum un servitor care prin munca sa asigura prosperitatea stap!nului sau. $aca noi vom programa subconstientul pentru ca fiinta noastra sa cunoasca starea de fericire, subconstientul va angrena propriile sale resurse interioare, va declansa mecanisme psi'o mentale subtile si va genera prin procese de rezonanta subtila acorduri, cu energia subtila corespondenta starii de fericire.

PRINCIPII UTILE PENTRU DINAMIZAREA BENEFICA A SUBCONSTIENTULUI

MOTTO: "0ara ndoiala, ne este usor si ne costa putin sa comitem raul2 panta de cadere ne este fara nici o dificultate accesibila, afl!ndu se oric!nd la ndem!na. (n fata perfectiunii admirabile, virtutii si a realizarilor extraordinar de nalte, zeii au asezat, dimpotriva, efortul si sudoarea2 calea care duce aici este abrupta iar accesul la ea este anevoios ori respingator pentru unii, plictisitor pentru ceilalti. (nsa, pe masura ce ne elevam spiritual, calea se netezeste si se ndreapta sub pasii nostri, conduc!ndu ne spre nemmurire. BUDDHA "3mule nebunule, tu faci minuni fara sa stii si nu cunosti ca aproape deloc puterea formidabila a g!ndirii tale. Sa stii ca tot ce nc'ipuiesti este realizabil si se face direct proportional cu ncrederea ta ... ...de ce te feresti oare sa stai de vorba cu tine nsuti si sa te nc'ipuiesti, descoperindu te un perfect zeu4 TUDOR ARGHEZI "3rice actiune a g!ndirii, a imaginatiei, a vorbirii sau a corpului poarta n sine fructe bune sau rele. 3mul este, ntr o masura nebanuita, creatia g!ndirii2 la ce g!ndeste n ateasta viata, mai t!rziu, el va deveni. RAMAKRISHNA "3mul seamana un g!nd si culege o actiune. El seamana o actiune si culege un obicei. El seamana un obicei si culege un caracter. El seamana un caracter si culege un destin. SWAMI SHIVANANDA -u exista nt!mplare sau noroc. Exista numai o nlantuire de cauze si efecte, cuv!ntul nt!mplare nu exprina dect ignoranta noastra asupra anumitor cauze. Totul n -"T&5" se supune )E6,,2 orice aspect rezulta la fel de necesar ntocmai precum revenirea ciclica a anotimpurilor. 1urba de atomul usor, pe care v!nturile par sa l poarte la ntmplare este reglata exact, ntr un mod tot at!t de precis ca si orbitele planetare." LAPLACE "-u asteptati niciodata ca altcineva sa vina si sa implore sa iesiti din mediocritatea penibila n care va mentineti2 faceti voi nsiva cu cura# un pas nainte si lasati sa transpara unica reflexie din aurul pe care l ascundeti n voi. Procednd astfel, comoara ascunsa va da n sf!rsit roade." "-u va ascundeti niciodata darurile nnascute, calitatile si nzestrarile specifice n ascunzisul pivnitei propriei fiinte. Procedati totdeauna asa cum face un negustor bun, expuneti le c!t mai bine la vedere n vitrina."

"Puneti va n valoare cu mult tact, aratati va dar comportati va n mod firesc c'iar si atunci c!nd dati dovada de spontaneitate." ELMER WHEELER "1um sa reusim c!t mai bine n viata" "3ptimismul, buna dispozitie debordanta, bucuria de a trai trebuie sa constituie. starea noastra permanenta. Procend astfel vom fi mereu n contact cu energiile minunate, benefice ale &niversului. Este indispensabil necesar n epoca n care traim, sa atragem n noi nsine, c!t mai multe dintre energiile subtile ale optimismului si cura#ului pentru a deveni c'iar si pentru ceilalti focare exemplare ." Dr. VICTOR PAUCHET "0iti 3ptimisti" "$aca ntr o situatie noi nu avem deloc ncredere n ceea ce urmeaza sa facem, aproape ca nici nu mai este util sa ncercam, indiferent care ar fi dorinta pe care o vom formula, aceasta va fi sterilizata de lipsa credintei." HENRI DURVILLE ",storia lumii este aceea a c!torva oameni extraordinari care au avut credinta deplina n ei. "semenea credinta face sa apara $ivinul care este totdeauna n spatele nostru. 3 fiinta umana care are o credinta mare poate orice acesteia totul i este cu putinta. 3 asemenea fiinta va esua numai c!nd nu i va mai da n mod suficient osteneala sa manifeste puterea subtila infinita a &niversului. 1el ce va ntelege aceasta va realiza c!t de important este sa credem, nainte de toate n fortele noastre proprii." SWAMI VIVEKANANDA "" crede cu fermitate n sine, n puterile noastre launtrice, n rezonanta care survine atunci cu energiile corespondente din &nivers, ne a#uta imens sa faurim cu anticipatie succesul." "doptati cu anticipatie c'iar atitudinea nvingatorului. -u va temeti de a merge c!t mai nainte2 si nu alunecati n temeritate prosteasca2 trebuie sa stim sa ndraznim. Pe cei ndrazneti, plini de intentii bune, sansa i a#uta ntotdeauna. (n orice situatie ne am afla, atunci c!nd avem ndredere n fortele launtrice este necesar sa ne bransam c!t mai repede mintea asupra curentului infinit de forta eman!nd de la sursa divina. "ceasta este credinta necesara care face posibil orice miracol ." GREGORIAN BIVOLARU 1urs de .36" "1el care va avea credinta c!t un bob de mustar, va muta si munti din loc." IISUS CRISTOS

TEXTUL PROPRIUZIS
Motto: "1eea ce cauti n altii sau n afara ta se afla, pe masura ntelesului tau, n tine, ratacitorule." 7. 1eea ce exista de#a n tine se afla pretutindeni, ceea ce nu exista n tine nu se afla nicaieri. Toate comorile &niversului sunt nlauntrul tau. 1auta cu fervoare n tine nsuti puterea sau raspunsul la care aspiri, pe care inima ta le doreste si, direct proportional cu credinta ta, vei primi ceea ce vrei.

8. /arele secret caracteristic geniilor si tuturor oamenilor cu adevarat mari din toate epocile este capacitatea lor uluitoare de a intra n contact, fie constient, fie n mod spontan, cu puterile nefirsite ale subconstientului eliber!ndu le. $aca poti face la fel vel fi capabil de performante extraordinare.

9. Subconstientul tau detine de#a, n profunzimile sale latente, solutiile perfecte la toate problemele care te fram!nta si ti poate ndeplini direct proportional cu intensitatea ncrederii, orice dorinta. 1el mai bun mod de convingere este, de exemplu, sa i sugerezi ferm nainte de a adormi: ;reau sa ma scol la ora < dimineata si vei constata ca te trezesti exact la aceasta ora.

=. Subconstientul tau este servitorul, constructorul si sustinatorul corpului2 daca nveti cum sa te folosesti de el si n ce mod sa i dai comenzi, el te poate ridica aproape fara efort pe culmi nebanuite, asigur!ndu ti mereu succesul.

>. 3rice g!nd este o cauza care, mai devreme sau mai t!rziu, va produce efecte (sau fructe) bune ori rele, dupa cum a fost continutul sau. 3rice traire proprie sau stare interioara pe care o remarcam n mod pasiv sunt efectul sau, cu alte cuvinte, roadele prezente ale anumitor g!nduri din trecutul nostru ndepartat sau apropiat. Toate aceste fructe, dulci sauamare, pe care le meritam de drept si cu care con#unctura inevitabila a momentului ne obliga sa ne 'ranim pentru a resimti astfel

consecintele actiunilor noastre, constituie ceea ce ignorantul numeste $EST,- sau S3"5T", iar .og'inul, +"5/".

<. ;iata este o modalitate de cunoastere. Esti asemanator unui capitan aflat pe mare care si conduce vasul. Trebuie sa dai ordine (g!nduri, imagini, trairi orientate dinamic, aspiratii clare si ferme mentalului subconstient care controleaza, intermediaza si conduce ma#oritatea experientelor vietii tale.

?. "t!t actiunile pe care le am comis c!t si g!ndurile pe care le am avut n trecut ne urmeaza ca o umbra produc!nd rezultate bune sau rele, n functie de natura lor. -ici n aer, nici n ad!ncul oceanului, nici n cea mai ascunsa pestera sau pe v!rful muntelui, n oricare parte a acestei vaste lumi, nu exista loc n care omul sa poata scapa de consecintele actiunilor si g!ndurilor sale n prezent sau n viitor consecintele lor nu vor nceta sa se deruleze si astfel, faptuitorul va avea, la r!ndul sau, partea care i se cuvine din fericirea sau suferinta pe care a produs o. (nteleg!nd aceasta, trebuie sa cautam sa nu facem rau nimanui, nici macar n g!nd.

@. -u ntrebuinta niciodata formulari interioare de forma: "nu am mi#loace" sau "mi este imposibil" sau "niciodata n am pot" n care sa crezi, complac!ndu te sa ti accentuezi aparenta fatalitate prin aceste afirmatii paralizante. Subconstientul te va asculta si va crea prompt premizele pe care doar tu le ai g!ndit aduc!ndu le din domeniul posibilitatii la o realizare efectiva. "stfel, la propria ta comanda c'iar subcontientul va face ca ntr adevar sa ti lipseasca posibilitatile sau mi#loacele de a realiza sau obtine ceea ce urmaresti. 1auta sa te convingi ca totul este posibil prin angrenarea puterii nelimitate a mentalului tau de a comanda subconstientului. 5ealizeaza nsa ca, desi totul ti este posibil, nu orice ti este permis (n sensul ca nu trebuie sa ncalci niciodata legile naturale ale firii). "devarul acestor afirmatii, fara urmarirea verificarii personale si directe a realitatii lor, nu este dect un sfert de adevar.

A. /ultor oameni le este mai usor doar sa si regrete greselile complacndu se n suferinta, convinsi fiind, n mod prostesc, ca acesta le este destinul, dec!t sa si dea osteneala sa evite eroarea ce le permite sa modifice radical destinul, devenind asfel, totodata, buni la ceva.

7B. Patrunz!nd gradat si c!t mai lucid n profunzimile enigmatice ale subconstientului, vei reusi, n sf!rsit, sa cunosti adevarata natura din tine nsuti si atunci ti se va dezvalui 5E"),T"TE" ,-0,-,T" S, ETE5-" din afara ta.

7B. Patrunz!nd gradat si c!t mai lucid n profunzimile enigmatice ale subconstientului, vei reusi, n sf!rsit, sa cunosti adevarata natura din tine nsuti si atunci ti se va dezvalui 5E"),T"TE" ,-0,-,T" S, ETE5-" din afara ta.

77. 1u oc'iul mintii atintit ferm asupra ideii de C,-E, forteaza te sa o imiti si sa o asimilezi. Succesul spiritual, care ti va ncorona orice virtute, este ntocmai ca o opera de arta, iar ntelepciunea se aseamana unui sculptor genial. /ateria, care va fi n mod sublim fasonata, este sufletul uman sau, cu alte cuvinte, subconstientul, iar modelul pe care l imita este "bsolutul. 0ara elevarea sufletului nu putem realiza nimic bun.

78. )egea fundamentala a vietii care ti permite nflorirea este )E6E" (-15E$E5,, $EP),-E (- S,-E ncrederea numai ntr un a#utor exterior atrage, mai devreme sau mai t!rziu, suferinta. Singura, ncrederea ferma n sine genereaza forta si bucurie. (n plus, aceasta ncredere ti asigura, totodata, spri#inul exterior de care ai nevoie. (ncrederea n propriile forte, care exista n stare latenta n microcosmosul tau launtric, este o stare mentala de putere irezistibila, ntretinuta cu perseverenta de constiinta ta care percepe ntr o oarecare masura legatura cu energiile atotputernice ale Sinelui tau Suprem ("T/"-). Pe c!t ti este posibil, urmareste sa nu crezi niciodata ca ceva sau cineva ti poate face rau. 1aci tot ceea ce g!ndesti intens si crezi ferm ca ti se va nt!mpla se va realiza numai datorita ncrederii tale. -efericirea n care crezi, complac!ndu te sa o consideri fatala, va atrage noi nefericiri. -esansa n care crezi va atrage alte nesanse. $e ceea de ce ti este frica nu vei scapa ci vei atrage, mai devreme sau mai t!rziu, tocmai ceea ce crezi ca ti se va nt!mpla n rau, iar aceasta tragica desfasurare va fi realizata de subconstientul tau care va executa n mod criptic ceea ce g!ndesti mereu si crezi ferm. (nteleg!nd bine acest aspect, cauta sa reusesti sa elimini din tine orice frica, fiindca o fiinta tematoare este o fiinta slaba, iar o fiinta slaba este un pericol nu numai pentru ea nsasi, ci c'iar pentru ntreaga ambianta n care exista, caci o va "polua" cu energiile sale psi'ice nspaim!ntatoare. Sa crezi cu o convingere

de nezdruncinat, n puterea gigantica a subconstientului tau, de a te inspira, vindeca sau sustine, n orice directie, permit!ndu ti astfel sa ti armonizezi existenta. -u uita ca vei fi asa cum vei crede cu fermitate. 1e vei g!ndi aceea ti se va nt!mpla, mai devreme sau mai t!rziu. Sc'imba ti fundamental modul de a g!ndi si vei constata cu uimire ca ti poti modifica existenta.

79. 0ii propria ta flacara si propriul tau refugiu. ,a adevarul drept flacara, ia adevarul drept refugiu. -u cauta un refugiu nicaieri n alta parte dec!t n tine nsuti, a#utorul de afara ti va veni nsutit.

7=. 1redinta atotputernica n fortele proprii este acea ,-15E$E5E P530&-$", ,-TE-S 5ES,/T,T", n Supremul "bsolut, prezent n tine ca Sc!nteie $ivina ("T/"-), si nu complezenta unui intelect superficial, gata sa accepte totul n mod pasiv2 nici elasticitalea atitudinii de a crede, friz!nd credulitatea, ce i permite mintii sa regreseze #alnic p!na la incredibil sau absurd.

7>. 6!ndeste te ntotdeauna numai la bine si binele te va urma, ca o umbra, pretutindeni. " te lasa cuprins de frica sau a gandi raul nseamna a l atrage prin rezonanta, datorita punerii la unison cu acesta. Esti reflexia fidela a propriilor tale g!nduri si convingeri. Esti ceea ce g!ndesti, aspiri si crezi cu fermitate.

7<. 1unoaste te c!t mai profund pe tine nsuti si abia dupa aceea vei reusi sa i cunosti at!t pe ceilalti c!t si universul n care existi. /area ma#oritate a oamenilor, #udeca lucrurile, fenomenele, pe ceilalti si c'iar pe ei nsisi dupa propriul lor nivel superficial de g!ndire si simtire2 din aceasta cauza cel mai adesea ei si imagineaza totul, mai mult sau mai putin eronat, dec!t nteleg.

7?. Subconstientul tau este un servitor credincios care ti este subordonat si nu discuta cu tine n contradictoriu. El accepta, n mod neconditionat, tot ceea ce mentalul tau constient g!ndeste si crede cu convingere sau imagineaza.

7@. $aca mentalul se poate concentra bine, vei avea puterea de a alege ti va fi destul de usor sa alegi cunoasterea, armonia, fericirea.

7A. /entalul tau constient este, cu alte cuvinte, paznicul caii de acces spre subconstient. (n mod normal, prima lui functie ar trebui sa fie aceea de a ocroti subconstientul, astfel nc!t n el sa nu a#unga sa se imprime idei false, convingeri perverse sau g!nduri negative. (nteleg!nd aceasta, g!ndeste te mai mult la tot ceea ce este perfect si urmareste ca inteligenta sa ti dezvaluie, n mod constant, Puritatea. Sentimentul de admiratie resimtit c!t mai des te eleveaza si te umple de sublim. Prin rezonanta, ntotdeauna, sufletul tinde sa se ridice la naltimea a ceea ce admira.

8B. Sugestiile, parerile, convingerile sau remarcile altora n au nici un fel de putere asupra ta, n sensul de a te putea influienta, at!ta timp c!t nu esti la unison, pentru a rezona cu energiile pe care le evoca sau le manifesta. Singura putere stap!na este g!ndul tau, care poate accepta, simpatiz!nd, sau respinge prompt aceste sugestii. Poti alege sa nu sa iei n consideratie ceea ce nu ;5E,, refuz!nd sa crezi ceea ce nu doresti sau consideri fals, continu!nd sa ti afirmi mai departe binele si armonia.

87. Supraveg'eaza ntotdeauna atent ceea ce g!ndesti, ceea ce simti si ceea ce faci n virtutea legii actiunii si reactiunii (+"5/E,, mai cur!nd sau mai t!rziu, vei raspunde pentru tot ceea ce faci, at!t cu tine nsuti c!t si pentru modul n care te comporti cu tot ceea ce te ncon#oara. "cela care comite un rau sau o nedreptate si dauneaza tot at!t de mult lui nsusi, caci $E;,-E 5"&.

88. ,ntelectul tau nu este rau. -ici o forma sau energie a naturii nu este fundamental rea. Totul depinde de intentia pe care o ai si de modul n care te servesti de fortele naturii care sunt perfect neutre, ntocmai precum curentul electric care poate sa foloseasca iluminatului sau poate fi folosit la construirea unor arme ucigatoare.

89. 6!ndeste n mod inteligent si actionaza c!t mai bine cu putinta, aceasta va fi cea mai mare eliberare de durere si o alinare generatoare de nc!ntare n viata. Sa nu vrei sa apreciezi la #usta valoare con#uncturile, rat!nd sansa de a realiza ceva extraordinar, aceasta tragica situatie sa ram!na mereu c!t mai departe de tine. Sufletul care nu are un tel bine conturat se pierde, risipindu se n mod inutil. (ncearca totusi sa te depasesti, este desigur rau sa esuezi, dar este si mai rau sa nu fi ncercat niciodata sa reusesti. Pe cei ndrazneti con#uncturile favorabile i a#uta sa atinga telul propus.

8=. 1auta c!t mai des sa g!ndesti de la naltimea punctului de vedere al adevarurilor eterne, universal valabile, n lumina legilor fundamentale ale vietii, si nu situ!ndu te la nivelul gregar, mb!csit de pre#udecati, superstitii, frica si ignoranta. -u permite nimanui sa g!ndeasca pentru tine supun!ndu te prosteste unor g!nduri aberarate ori nentelese nca, ce ti sunt furnizate de altcineva. ,ndolenta este o infirmitate, lenea o murdarie. Printr un efort viguros smulge aceasta sageata otravita care este indolenta. Totodata cauta sa alegi cu gri#a propriile tale g!nduri sau idei2 atunci c!nd vei lua o 'otar!re c'ibzuieste bine si nu te grabi pentru a nu regreta dupa aceea.

8>. $aca vei reusi sa fii pe deplin stap!nul propriului tau mental subconstient, vei deveni stap!nul propriului tau destin. $aca ti controlezi subconstientul, devii spontan un model pentru ceilalti si i poti a#uta infinit. "minteste ti ca n orice moment ai posibilitatea alegerii. "lege iubirea n locul urii. "lege sanatatea n locul bolii. "lege fericirea n locul suferintei sau plictiselii. "lege existenta spirituala pura n locul unei vieti banale si cenusii. Pastreaza ti o puritate si o spontaneitate de copil. "tunci c!nd ai ncetat sa mai fii un copil esti de#a un suflet mort. "devarul este descoperit mai usor daca l cautam cu o inima pura de copil.

8<. Tot ceea ce mentalul tau constient accepta ca adevarat si crede ferm, subconstientul, la r!ndul sau, va accepta imediat sa realizeze, d!nd "viata" si "expresie" ideii sau g!ndului imprimat n el. 6!ndul sau ideea este sam!nta, subconstientul o va 'rani si va face sa apara, mai devreme sau mai t!rziu, fructul. $e sam!nta depind roadele. 1ine seamana v!nt culege furturna. 6!ndeste te la S&P5E/&) "CS3)&TD 6!ndeste te la ceea ce este sublim si purD 6!ndeste te la ceea ce este perfect, frumos si bunD 6!ndeste te la actiuni drepte si la toate bucuriile elevate ale vietiiD 1redinta, g!ndurile, ideile, reprezentarile tale pot produce adevarate miracole prin intermediul nelimitatei puteri de expresie a

subconstientului tau. 5ealiz!nd aceasta vei putea ntelege ca daca ai credinta c!t un bob de mustar, poti sa muti si muntii din loc. Cobul de mustar este credinta sau convingerea ferma, care ti va permite sa dai la o parte munti de obstacole, este puterea titanica a subconstientului tau animat de o idee forta.

8?. Subconstientul propriu controleaza toate functiile vitale ale corpului tau, el cunoaste de#a raspunsurile si solutiile la toate problemele existente, dar nu te va a#uta eficient dec!t daca va fi solicitat n acest sens. El este un servitor atotputernic care nu poate avea initiative at!ta timp c!t mentalul nu i da dispozitii sa actioneze n acest sens.

8@. 3 modalitate simpla de edificare: nainte de a adormi, propune spre rezolvare, n imagini clare si ferme, o anumita problema subconstientului, si ulterior, odata cu raspunsul, vei avea proba formidabilei sale puteri.

8A. Tot ceea ce imprimi n subconstient prin g!nduri, idei, imagini, aspiratii, sperante se va realiza ulterior, mai devreme sau mai t!rziu, pe ecranul existentei, ca experiente, stari, conditii, trairi, nt!mplari sau evenimente pe care le vei suferi n mod pasiv ca pe niste reflexii. $in momentul n care ai nteles aceasta legatura, trebuie c!t mai des sa supraveg'ezi cu mare gri#a, orientarea ideilor, g!ndurilor, convingerile si conceptiile pe care le ntretin preponderent n constiinta. (n trecut ti ai determinat, prin modul de a g!ndi, prezentul. "cum, clipa de clipa, ti programezi si ti pregatesti viitorul. /ulte eveninvente vor fi reflexia a ceea ce g!ndesti acum. Esti rodul manifestarii supreme2 "CS3)&T&) (S,-E)E ETE5-) este de#a n interiorul tau, ca un martor tacut pe care l porti pretutindeni. Pentru ce sa l p!ngaresti prin g!nduri negative, prin actiuni #osnice si impure ori prin dorinte infame4

9B. )egea actiunii si reactiunii, sau legea +"5/E,, este expresia armoniei universale. (n virtutea acestei legi, g!ndurile sau ideile tale ntretinute predominant si cu o ferma convingere n mentalul constient sunt o "1T,&-E la care, mai devreme sau mai t!rziu, va urma o anumita 5E"1T,E care va fi de fapt raspunsul sau EEP5ES,"F5E0)EE," 0,$E)" a subconstientului (tau la acele g!nduri sau idei. Supraveg'eaza ti ideile si evita sa ntretii, n mentalul constient, anumite

g!nduri caci, reactiile care vor urma vor fi expresia lor precisa n subconstientul tau.

97. 3rice 05&ST5"5E (stare de privare pe care o resimte subiectul ca urmare a nerealizarii unei dorinte, a obstructionari satisfacerii unei trebuinte, a privarii de ceva care i apartinea anterior n plan proiectiv si afectiv) survine atunci c!nd S&C,E1T&) SE (-SE")" (- SPE5"-TE)E S")E2 are o cauza mentala (dorinte refulate sau nesatisfacute). $aca permiti g!ndirii (sa se fixeze n sensul unei fatale neputinte, sugestion!ndu te ca obstacolele sunt de nedepasit, ca am!narile nu vor avea sf!rsit, ca greutatile sunt de nesuportat si crezi cu tarie toate acestea, subconstientul tau ti va raspunde n consecinta furniz!ndu ti n conformitate cu g!ndurile tele, dovezi conform ideilor tale pe care tu, n continuare, le vei crede cu si mai multa fermitate, bloc!ndu ti astfel pe o durata nelimitata propriul tau bine. "stfel, poate rezulta un cerc vicios cu consecinte nefaste pe care tu l ai pus n miscare si l vei ntretine prin propriile tale idei din ce n ce mai pesimiste. (n aceasta situatie, ncapat!narea, susceptibilitatea bolnavicioasa, neputinta de a te razbuna, disperarea, setea de a face rau devin otravuri cumplite si, pentru fiinta epuizata, toate acestea sunt, fara ndoiala, reactiile cele mai periculoase. (n orice situatie te ai afla, aminteste ti ca expresia sanatatii sufletului este optimismul. Priveste aceasta lume ca pe un mira# si consider o un #oc, un vis efemer. Proced!nd astfel vei distruge ancorarea n personalitarea egotica si depasind moartea vei atinge nemurirea.

98. 0orta subtila a vitalitatii va circula din abundenta, manifest!ndu se armonios si ritmic n fiinta ta, daca, vei g!ndi cu forta, av!nd n acelasi timp fermitatea necesara: "1red cu tarie n puterea gigantica a subconstentului meu pe care l dinamizez prin aceste g!nduri2 sunt foarte sigur ca el mi le va mplini impulsionat de concentrarea ideilor mele n acest sens. "bsolutul este cu mine si de aceea vointa mea este irezistibila". "ceasta afirmatie, g!ndita intens ca atare, anuleaza conflictele si nlatura, dificultatile de tot felul care pot apare.

99. "tunci c!nd ntradevar vrei sa reusesti ceea ce ti ai propus sa realizezi, imagineaza ti c!t mai clar cu putinta, nca de c!nd te ai 'otar!t ce vrei, deznodam!ntul fericit sau, cu alte cuvinte, sf!rsitul ncoronat de succes al problemei tale. ,magineaza ti n viitor si cauta sa resimti cu anticipatie bucuria mplinirii a ceea ce vrei sa faci, reprezentat c!t mai precis n faza finala. Este esential sa se mentalizeze, cu o ferma credinta, sf!rsitul problemei caci ceea ce

g!ndesti ferm cu anticipatie, subconstientul va realiza intercal!nd si corel!nd astfel etapele si desfasurarea evenimentelor n timp, pentru a se permite ndeplinirea principalului scop expresia finala a ceea ce am g!ndit.

9=. -u cauta sa ntelegi pentru a crede ci crede pentru a ntelege. 1"1, $"1" -& ;E, 15E$E -& ;E, S,/T, -,1, -& ;E, 5E&S, S" (-TE)E6,. Printr o credinta ferma, se realizeaza fulgerator punerea la unison care va determina, de la sine, rezonanta cu manifestarea, aspectul sau planul de forta invocat prin credinta. $atorita ncrederii mari, apare deci starea de sintonanta cu aspectul sau cu forta n care crezi. Tu devii astfel oglinda ce va reflecta (mai mult sau mai putin, direct proportional cu convingerea), -&/", datorita credintei pe care o ai, acea manifestare invocata n acelasi timp, n cel ce crede se produce, starea de rezonanta care l va transforma ridic!ndu i sau cobor!ndu i frecventa de vibratie n conformitate cu energiile specifice ale manifestarii pe cere o reflecta prin E;31"5E. 1onstient sau nu, gratie credintei, devii canalul de comunicare sau mesagerul unei anumite lumi paralele sau al aspectului pe care l ai evocat. "nalizeaza cu atentie, nainte sa a#ungi la o ferma credinta n nu conteaza ce intelectul tau poate cu usurinta sa ti distruga realitatea caci n ma#oritatea cazurilor minciuna are de o suta de ori mai multa priza asupra lui dec!t adevarul.

9<. $aca credinta ta este considerabil ferma, direct proportional cu intensitatea acesteia, mai devreme sau mai t!rziu, subconstientul tau va face ca aceasta sa se ndeplineasca (realizeze) efectiv n anumite circumstante ale existentei, apar!nd ca un dat sesizabil, c'iar daca ea P"5E, din punctul de vedere al mentalitatii comune, total absurda si 'imerica.

9?. $in potentialul cerebral gigantic cu care a fost nzestrat, omul nu foloseste, n general, dect =G. 5estul ram!ne neutilizat, n stare latenta. Prin g!ndire ferma dinamica poti face sa creasca extraordinar de mult acest procenta#. $E;,, 03"5TE P&TE5-,1 "T&-1, 1H-$ ", 3 ,$EE 0,E" I&ST". "minteste ti c!t mai des de aceasta putere uriasa cere exista n propria ta fiinta si convinge te ca poate fi mobilizata prin intermediul mintii. -u precupeti nici un efort pentru a o trezi c!t mai bine, 5E&S,T" n orice domeniu depinde si de aceasta.

9@. 0ii constient n tot ceea ce urmaresti cu fermitate ca n mod analogic, credinta se aseamana cu o sam!nta plantata n straturile subconstientului care creste n conformitate cu legile caracteristice ale speciei sale (momente astrale favorabile n care fructificarea devine cu usurinta posibila). Planteaza ideea cu putere n subconstient prin intermediul focalizarii mentale repetate, stropeste o si fecundeaz o cu asteptarea ta perseverent activa2 dupa un interval de timp ea va ncolti d!nd putere minunatei flori a reusitei scontate. "stfel, succesul este ntotdeauna asigurat. &n subconstient puternic, debord!nd de energie, si o concentrare mentala excelenta accelereaza considerabil atingerea scopului urmarit.

9A. ;indecarile aparent miraculoase, despre care auzi vorbindu se, sunt n marea ma#oritate a cazurilor datorate unei credinte ferme, transmise telepatic de vindecator sau auto de cel n cauza P5,- $,-"/,J"5E" "$E1;"T" " S&C13-ST,E-T&)&,. (n orice sitatie, S"/"-T" /E-T")" a credintei ationeaza ca un declic magic n straturile subconstientului unde va determina un proces inefabil de rezonanta cu anumite focare de energie din /acrocosmos.

=B. /a#oritatea bolilor ncep n minte $"T35,T" E535,)35 $E;E-,TE, 3C,S-&,TE 1"5E S&-T SE/"-"TE /E5E& (- S0E5" P"S,;" $E 035T" " S&C13-ST,E-T&)&,. -imic nu se manifesta n fiinta fara sa aiba anterior imprimat un ar'etip mental sau o E-E"65"/" corespunzatoare. Efectul sau manifestarea resimtita este rodul pe care l culegem de pe urma sam!ntei mentale semanate mai demult n subconstient. 1ele mai sugestive dovezi n aceasta directie pot fi descoperite n medicina psi'o somatica.

=7. Simptomele caracteristice ale ma#oritatii bolilor pot fi provocate rapid prin inducerea anumitor stari de sugesti 'ipnotica (letargie, catalepsie, somnambulism, transa). "ceasta gama de fenomene determinate prin 'ipnoza verificate mereu n decursul timpului, dovedeste puterea uriasa a g!ndirii asupra subconstientului. (n cazul 'ipnozei, g!ndul sau ideea este transmisa telepatic de 'ipnotizator, iar manifestarea, sau, cu alte cuvinte realizarea acesteia se produce prin intermediul subconstientului sub efectul 'ipnotizat, la care se suspenda sau se diminueaza propria responsabilitate sau posibilitatea controlului mental asupra subconstientului propriu. E $3;"$" P&TE5,, 6"-$&)&)&, "S&P5" S&C13-ST,E-T&)&, ESTE 1)"5" ",1,. (n cazul "&T3*,P-3JE, ti induci singur g!ndul s!u ,$EE", n mod ferm, iar realizarea acesteia, datorita fortei de inductie, se produce foarte repede prin intermediul P53P5,&)&,

S&C13-ST,E-T. "t!t *,P-3J" c!t "&T3*,P-3J" sunt probe certe ale corelatiei dinamice existente ntre /E-T") si S&C1B-ST,E-T. &n /E-T") P&TE5-,1 E-E56,J"T si ,-TE-S 031"),J"T P5,- 13-1E-T5"5E poate provoca cu usurinta, prin rezonanta, influente sau manifestari n S&C13-ST,E-T&) altei fiinte umane2 aceasta este *,P-3J". /isterul *,P-3JE, S, "&T3*,P-3JE, poate fi nteles cu usurinta n lumina acestor revelatii2 c'eia este concentrarea mentala sau, cu alte cuvinte, puterea g!ndului de a fecunda straturile subconstientului, at!t propriu c!t si al celui pe care vrei sa l a#uti prin S&6EST,E, c'iar telepatic la distanta.

=8. &n aport extraordinar de mare, n cazul vindecarii ma#oritatii bolilor si n redob!ndirea starii de sanatate, o are credinta ferma n finalizarea cu succes a procesului curativ. 3 imagine mentala adecvata, reluata /E5E& si /E5E& cu ncredere si entuziasm, accelereaza /,-&-E" 65"C-,1E, (-S"-"T3S,5,. "mplificarea puterii curative sau regenerative este str!ns legata de ceea ce stim despre aceasta, c!t si de modul n care actionam. (n caz de boala, cauta sa realizezi starea de rezonanta cu energiile binefacatoare ale -aturii si actioneaza n deplina armonie cu ele2 astfel, -atura te va integra matern ca pe una dintre creaturile sale si ti se va supune, spri#inindu te din plin. .

=9. $aca doresti sa trezesti n tine si sa ti amplifici puterea de a vindeca, cei reusi cu usurinta daca vei a#unge sa ti maresti si sa ti rafinezi magnetismul vital prin accelerarea activitatii centrilor corespondenti de forta (1*"+5"S). "tunci c!nd vrei sa produci asupra cuiva o influenta curativa, imagineaza te ferm drept 5E)E& prin care se manifesta, datorita sintonantei, energia binefacatoare, pe care, T& 3 T5"-J,TEJ, $3"5, focaliz!nd o prin emisie asupra fiintei pe care urmarestisa o a#uti. "ceasta energie este receptionata de tine, direct proportional cu gradul de dinamizare al planului corespondent n propria ta fiinta si provine din sfera infinita a /"15313S/3S&)&) cu care, n acel moment, este necesar sa te mentii la unison prin concentrare mentala continua. Efectele sunt rapide atunci c!nd ncrederea ta n eficacitatea rezonantei este mare, gratie integrarii actiunii tale n armonia )egiior 0undamentale ale existentei. "plicarea legilor mentalului este, deasemenea, necesara pentru a genera reactia corespondenta n subconstient. Prin credinta ferma survine cunoasterea directa, si, gratie acestui proces, ST,,-T" TE T5"-S035/" PE5/,TH-$& T, S" "T,-6, P&TE5E".

==. Pentru a ti multiplica succesele, orice ndeplinire c!t de mica a unei aspiratii formulate mental, la care subonstientul si a adus n mod evident aportul, trebuie sa ti serveasca drept imbold pentru revelarea din ce n ce mai ampla a posibilitatilor sale nebanuite, amplific!ndu ti nsutit entuziasmul si ncrederea n puterea sa manifestatoare, dinamizata prin intermediul mentalului ferm concentrat. 6!ndeste te ntotdeauna calm si intens, proiect!nd o imagine c!t mai clara a ceea ce vrei, paralel cu mentalizarea anticipata a reusitei, cauta sa simti c'iar din acel moment cum se declanseaza ducerea la ndeplinire, prin intermediul subconstientului energizat, a dorintei tale.

=>. /odalitatea cea mai usoara si, n acelasi timp, cea mai eficienta de a genera un c!mp sau o idee este sa o vizualizezi mental c!t mai clar cu putinta, ca si cum ar fi n fata ta aievea, cu toate ca o percepi numai cu oc'ii mintii. 5eferitor la aceasta, un proverb c'inez spune: 3 ,/"6,-E P5E1,S" ;")35E"J" 1HT 3 S&T" $E 1&;,-TE ,"5 3 ,/"6,-E /E-T,-&T" )" P53P5," T" ;3,-T", -ES1*,/C"T" T,/P $E 3 35", ;")35E"J" 1HT &$,"/"-T S)E0&,T $E /"5,/E" &-E, P35T31")E.

=<. 1el mai bun mi#loc de a intra n legatura cu sfera de forta a subconstientului este sa ti induci o stare modificata de unitate deplina a fiintei, determinata de intensa sugestie mentala, n care modul de a g!ndi si de a actiona este n ntregime independent de contextul situational dar se afla sub totala influenta a mentalului. &n element care ne permite verificarea legaturii directe cu subconstientul este sa ne simtim ntr un fel de somnolenta euforica supervigilenta n care constientizam ca trupul si mintea sunt intim fuzionate datorita unei relaxari profunde. 5ealizata suficient de bine, aceasta comunicare da nastere unei stari de forta interioara, pe un fundal de ncredere nemarginita, n ceva misterios si esential care ne patrunde si ne depaseste eman!nd dintr un centru focar care se afla simultan pretutindeni n fiinta noastra, mult dilatata "1&/, n afara conturului corporal (fizic), n aceasta stare trebuie transmisa clar si mentinuta c!t mai mult cu putinta, nsa -ES1*,/C"T", ideea implant!ndu se ferm n sfera dinamizata a subconstientului.

=?. $orinta ta este solicitarea sau rugamintea adresata de tine subconstientului. ,magineaza ti anticipat c!t mai bine, ndeplinirea acestei dorinte. Sesizeaza i din plin realitatea si, dupa un oarecare interval de timp, vei putea resimti bucuria rugamintii ndeplinite.

=@. Evita orice tensiune penibila, orice sfotare artificiala, orice crispare sau constr!ngere mentala, atunci c!nd soliciti ceva subconstientului. Eventual, nainte de culcare, genereaza din nou solicitarea mentata adresata subconstientului si, induc!ndu ti starea de somnolenta euforica supervigilenta, cauta sa adormi c'iar cu sentimentul certidinii ca rugamintea ta este ndeplinita. "ctioneaza astfel mai mereu, p!na la succesul final.

=A. $atorita activitatii mentale sau, cu alte cuvinte, a g!ndirii permanent fiinta ta vibreaza la unison intr!nd n rezonnta cu anumite straturi ale /anifestarii /acrocosmice (1osmosul ,nfinit) si astfel capteaza diferite forme de energii care determina efecte sincrone n sfera subconstientului tau. $aca vei a#unge sa ti supraveg'ezi g!ndurile, d!ndu le o orientare benefica, pozitiva, creatoare, vei fi ntotdeauna aproape de bogatiile &niversului iar reusita va fi de partea ta.

>B. 1onvingerile tale cele mai profunde sunt acelea care emana parca din strafundurile fiintei, nc!t aproape ca nu le poti argumenta si discuta rationat. "ceasta se datoreaza faptului ca ele nu provin din mentalul constient, ci din sfera subconstientului tau.

>7. 3rice idee sau g!nd, odata acceptat, se transforma n focar de autosugestie, oper!nd n straturile corespondente ale subconstientului tau si apoi este trimis n centrul subtil de expansiune al plexului solar (/"-,P&5" 1*"+5" (creierul tau abdominal) de unde se va manifesta n afara, determin!nd efecte sincrone n domeniul &niversal al posibilitatilor.

>8. (n general, motivele nereusitei sau esecului sunt: slaba enegie, lipsa ncrederii, absenta continuitatii n dinamizarea subconstientulul, imaginea mentala (gndul) imprecisa sau din contra, efortul ncr!ncenat (steril).

>9. 1ele trei faze ale realizarii unei dorinte prin dinamizarea puterii subconstientului sunt:

,. 1onsiderarea lucida si materializarea atenta a problemei din punctele ma#ore de vedere2

,,. "cceptarea plina de ncredere a g!ndului, ca, n mod cert, exista o solutie pe care subconstientul ti o va revela, permit!ndu ti totodata ndeplinirea ei ntr o forma adecvata n sfera realitatii concrete2

,,,. $estinderea sau detenta euforica, prin trairea anticipata a bucuriei succesului ce se bazeaza pe convingerea de nezdruncinat a unei reusite depline.

>=. "TE-T,ED "tunci c!nd exista un conflict sau o opozitie ntre imaginatie si vointa, (-T3T$E"&-" ,/"6,-"T," ESTE 1E" 1"5E 1"ST,6" ;,1T35,", ,/P&-H-$& SE T5,&/0"T3"5E (fie n bine, fie n rau). "T&-1, 1H-$ ;3,-T" T" ESTE S&0,1,E-T $E P&TE5-,1", ,/"6,-"T," ;" 0, /E5E& 13-T53)"T" S, -& ;" P&TE" 5EJ&)T" 13-0),1T&).

>>. 1el mai propice moment natural, pentru a impregna si dinamiza subconstientul prin intermediul unei idei sau a unei imagini clare, este starea de somnolenta euforica ce se instaleaza n faza trecerii de la starea de veg'e la starea de somn. /otivul consta n faptul ca, n acele clipe, legatura cu sfera subconstientului se poate realiza spontan, n mod optim, permitindu se, datorita fuziunii resimtite, fecundarea si saturarea sa cu a#utorul mentalului.

><. "tunci c!nd mentalul tau constient este suficient de linistit si se poate focaliza cu usurinta, poti fi pe deplin convins ca poti realiza n scurt timp, prin intermediul subconstientului, ceea ce g!ndesti ferm si clar.

>?. -u poate sa existe reusita n bine, prin intermediul dinamizarii subconstientului, fara o anumita pace a mintii.

>@. $aca ti imaginezi, c!t mai clar cu putinta, un tel sau un ideal, direct proportional cu eforturile depuse, mai devreme sau mai t!rziu, vei primi de la ambianta 1osmica infinita, care actioneaza prin intermediul subconstientului tau, tot ceea ce ti este necesar pentru realizarea acestuia. ,n multe cazuri, aceasta se nt!mpla prin uimitoare 13,-1,$E-TE SE/-,0,1" T,;E, care sunt pentru tine $B;EJ, J6&$&,T3"5E.

>A. 6!ndirea, puternic si c!t mai precis focalizata, unita cu starea de ncredere profunda n realizarea cu succes a $35,-TE, (solicitari) tale de vin, printr o inefabila osmoza, credinta atotputernica, cea care va da nastere 035TE, $E EEP5ES,E sau (/P),-,5E), neaparat necesara oricarei reusite. "ction!nd astfel, prin acumularea unei forte considerabile, vei constata ca ceea ce doresti ferm si tenace se va desfasura destul de repede, dupa propria ta vointa.

<B. Puterea colosala a imaginatiei, sustinuta cu perseverenta de o g!ndire controlata pe deplin, capabila sa domine fantezia 'aotica pentru a o transforma n E-E56,E 15E"T3"5E, bine definita, va atrage, n mod naturat trezirea extraordinarelor puteri ale subconstientului.

<7. Pentru a te mobiliza c!t mai bine, raporteaza te constant la anumite modele care te entuziasmeaza foarte mult. Prin consonanta telepatica cu exmplul ales, ti poti accelera propria reusita. "minteste ti ca n ma#oritatea cazurilor, subconstientul a avut o contributie ma#ora n inspirarea celor mai minunate descoperiri ale marilor genii.

<8. "tunci c!nd o anumita, problema te preocupa mult si reusesti sa fii suficient de atent asupra ei, focaliz!nd o lucid o durata adecvata de timp, urmarind cu tenacitate solutionarea ei, subconstientul tau va atrage magnetic catre tine, inclusiv prin telepatie, toate informatiile si datele necesare, referitoare la problema ridicata de tine. $aca mentalul tau este puternic dinamizat si suficient de rafinat,

subconstientul poate sa ti ofere informatii utile rezolvarii aspectelor ce te preocupa prin comunicari telepatice cu inteligente extraterestre mult evoluate, ce exista n lumile paralele cu care poti interfera, n final se va cristaliza n subconstient sinteza, de unde va apare intuitia sau c'iar solutia clar definita.

<9. ,deea ferm anticipativa a succesului n ceea ce urmarim sa realizam contine de#a, ntr o forma dinamic ordonatoare, energiile generatoare ale succesului ulterior. Persoanele care se considera norocoase aplica inconstient acest mecanism care le usureaza mult reusita. "bordeaza ti problemele din punctul de vedere al succesului anticipat n tot ceea ce urmaresti sa faci, si n acest fel subconstientul tau va fi orientat inteligent sa ti /"TE5,"),JEJE triumful, nca de la nceputul actiunii tale.

<=. (n functie de nivelul de forta al subconstientului tau, c!t si de puterea ta mentala de mobilizate, reusita sau raspunsul scontat nu se produce neaparat la c!teva ore dupa formulare sau de pe o zi pe alta. 1ontinua cu perseverenta sa impregnezi subconstientul prin intermediul ideii forta si nu abandona aceasta sistematica solicitare dec!t dupa ce succesul final s a concretizat n realitate.

<>. Subconstientul nu are retineri, in'ibitii, temeri ci numai reactii, raspunsuri sau oglindiri fidele care sunt expresia exacta a g!ndurilor si ideilor pe care c!ndva le am lasat sa patrunda n el si sa ncolteasca. $aca fructele sunt dulci, g!ndurile au fost bune, daca fructele s!nt amare, g!ndurile au fost eronate sau negative. 0ructele mixte sunt rodul unor ganduri mixte. 0ructele dureroase pot fi nimicite prompt daca ;3/ 0"1E E035T&) de a semana n subconstient 3P&S&) acestora. Exemplu: tristete C&1&5,E, slabiciune 035T", indiferenta S,/P"T,E, agitatie 1")/. 5oadele acestor seminte -3, apar imediat numai atunci c!nd energia este gigantica, permit!ndu le accelerarea cresterii, n celelalte cazuri fructificarea lor va fi ulterioara. 1u c!t energia este mai mare, cu at!t mai repede vor putea fi culese noile fructe /,-&-"TE.

<<. 3rice mentalizare precisa sau, cu alte cuvinte, orice imagine mentala clara, sustinuta prin credinta si dinamizata cu perseverenta, va avea tendinta de a se realiza efectiv, sub forma unui E0E1T n virutea miraculoasei legi a EEP5ESE, sau "/"TE5,"),J"5,," prin intermediul subconstientului. Este suficient sa ai o

nemarginita ncredere n puterea subconstientului si succesele vor apare, mai devreme sau mai t!rziu, ntr un interval de timp direct proportional cu energia investita. (n cazul eforturilor gigantice, rezultatele survin practic ,/E$,"T daca energia este suficient de mare n sfera subconstientului.

<?. Subconstientul este sfera de apel a memoriei si n aceasta sunt nregistrate toate, experientele avute de o fiinta, at!t n existentele sale anterioare c!t si n existenta prezenta, sub forma unor impregnari subtile (S"/S+"5"S) care, c'iar daca nu sunt clar constientizate din punctul de vedere al cauzelor pe care le reprezinta, ne conditioneaza ntreaga existenta prin feluritele efecte pe care le genereaza n universul nostru launtric. 1eea ce facem n prezent este foarte important at!t pentru viitor c!t si pentru neutralizarea sau c'iar ani'ilarea "1&/ a eventualelor E0E1TE -E6"T,;E ce apar n prezent drept consecinta a unora actiuni anterioare rele. $"5 "1E"ST" 1& 13-$,T," 1" "1T,&-,)E "1T&")E S" 0,E 0&-$"/E-T") P3J,T,;E: (C,-E0"1"T3"5E).

<@. (n fazele profunde ale somnului, subconstientul, n functie de natura ideilor forta care predomina n fiinta, fuzioneaza cu anumite aspecte ale naturii noastre superioare, particip!nd, ca o picatura reintegrata ntr un ocean, la ntelepciunea si omniprezenta suprema (divina).

<A. Pentru a reusi n tot ceea ce ti propui, trebuie sa ai o ncredere deplina n disponibilitatile uriase ale subconstientului tau. 0i convins ca subconstientul impregnat cu idei forta benefice si elevate va manifesta constant tendinte de mplinire armonioasa a existentel tale. (n unele situatii subconstientul se poate manifesta mai usor n vis sau c'iar prin viziuni ce survin n stari de reverie, toate acestea fiind raspunsuri la solicitarile tale, formulate constient sau subconstient.

?B. Subconstientul poate fi asimilat, n mod analogic, cu un magnetofon a carui banda va avea mereu menirea de a 5E0)E1T", /"TE5,"),J" , S"& EEP5,/", c!t mai fidel cu putinta, exact ceea ce am imprimat n ei n trecut. "stfel ceea ce mai demult am 6"-$,T $3"5, acum SE 0"1E S,/T,T, fie n bine, fie n rau, dupa cum sam!nta (g!ndul) fost buna sau rea )" 35,6,-E.

6!ndind eronat, mai t!rziu vom fi obligati sa ne 'ranim cu, fructele dureroase ale propriilor noastre adevaruri anterioare pe care acum le vom trai n propria noastra fiinta.

?7. 0i ntotdeauna binevoitor, plin de compasiune daca e cazul, dar refuza n mod ferm sa cedezi n fata raului, caci altfel acceptarea ta ti va marca, prin persuasiune insidioasa, subconstientul care va fi corupt ncetul cu ncetul, reflect!nd precis 13/P53/,S&5,)E pe care le ai facut c!ndva. Spiritul de mpacare exagerat nu serveste la nimic caci atrage dupa sine slabiciune n sfera subconstientului.

?8. (n microcosmosul fiintei tale, mentalul, mpreuna cu principiile superioare, reprezinta nucleul sau, cu alte cuvinte, focarul g!nditor. $aca puterea mentalului tau este mult mai mare, vei fi prin urmare pe deplin responsabil de felul n care g!ndesti despre ceilalti. (ntr un asemenea caz, daca fantezia ti masc'eaza realitatea obiectiva si atribui cuiva n mod fals defecte sau vicii pe care de fapt nu le are vei risca dublu:

a) 6!ndurle tale vor produce n subconstientul tau o ,/"6,-E 0")S" care va avea tendinta sa se reflecte materializandu se n conformitate cu g!ndurile tale si ti vor controla ulterior modul de percepere a respectivului $&P" P53P5," T" ,/"6,-E 0")S", fac!ndu te si mai mult sa crezi ca el este asa cum ai ,-T&,T tu. 5EJ&)T"T&): auto'alucinarea ce rezulta poate lua proportii uriase fiind alimentata de propria ta fantezie dezlantuita care te izoleaza complet de 5E"),T"TE. 1eea ce ESTE, $,SP"5E, iar ceea ce ti ,/"6,-EJ, devine pentru tine singura 5E"),T"TE2

b) $aca cel despre care ti imaginezi, n mod eronat, ca are unele defecte sau vicii este o fiinta slaba, el va fi ,-0)&E-T"T TE)EP"T,1 $E 1EE" 1E T& 6"-$EST, 1& P&TE5E si va avea tendinta $E " SE )"S" /3$E)"T, (S0E5" S&C13-ST,E-T&)&, S"&, $E ,$E,)E T")E, T5"-S035/H-$& SE (- 13-035/,T"TE 1& 6H-$&5,)E T")E. 5EJ&)T"T&): c'iar daca respectivul nu prezinta nclinatii pentru viciul sau defectul pe care tu ti i imaginezi, "1&/ T& 6E-E5EJ, $E 0"PT TE-$,-T"

(- "1E" $,5E1T,E S, 13-T5,C&, $,- P),- S" $E;,-" "S" 1&/ -&/", T& (T, ,/"6,-EJ,.

Prin urmare, fii atent caci g!ndurile tale SE 5EP53$&1 ,$E-T,1 n S0E5" S&C13-ST,E-T&)&,, /"TE5,"),JH-$& SE &)TE5,35 (13-035/,T"TE 1& 13-T,-&T&) )35, "THT (- T,-E 1HT S, (S&C13-ST,E-T&) 1E)35 PE 1"5E S,/&)T"- (, "0E1TE"J", (/"S&5" (- 1"5E SE 5E0E5" )" E,, $"T35,T" 5EJ3-"-TE,.

?9. /entalul poate fi distrugatorul realitatii sau oglinda fidela a adevarului ultim. 6!ndirea ta, puternic dinamizata, va fi (c'iar si atunci c!nd tu nu esti pe deplin constient) un formidabil agent creator atunci c!nd actioneaza n deplin unison cu armonia inefabila a /acrocosmosului "rmonia si Ceatitudinea generate prin tine se vor repercuta ulterior n mod inevitabil si asupra ta, asigur!ndu ti conditii si stari minunate, prin care cresterea ta spirituala va fi mult accelerata. Prin urmare, at!t ceea ce g!ndesti despre ceilalti c!t si felul n care actionezi permanent n privinta celor ce te ncon#oara se va reproduce ulterior, mai devreme sau mai t!rziu, n propria ta existenta. "C," "T&-1, ;E, S,/T, 1E ", 5E"),J"T /", $E/&)T (- P5,;,-T" )35, C&1&5H-$& TE 1" ", "1T,3-"T C,-E S"& S&0E5,-$ $"1" ", 65ES,T 1&/;" $"T35,T" 6H-$&5,)35 S"& "1T,&-,)35 T")E. ,ata deci semnificatia psi'ologica profunda a regulii de aur: 6H-$ESTE $ESP5E ")T,, -&/", 1EE" 1E ", $35, 1" E, S" 6H-$E"S1" $ESP5E T,-E S, 1EE" 1E T,E -& T, "5 P)"1E -& , 0"1E 1E)&,)")T.

?=. 1auta sa atingi si sa ti mentii un c!t mai profund ec'ilibru emotionat "ccepta cu toleranta, ca pe ceva firesc, faptul ca altii pot sa nu g!ndeasca sau sa perceapa ca tine. 5epecta i si cauta sa i a#uti prelu!ndu i de la nivelul la care se afla. "sa cum tu ai dreptul sa fii n dezacord cu ei, si ei, datorita ignorantei sau reavointei au acelasi drept, de a fi n dezacord cu tine.

?>. Trairile tale interioare (pe care unii le realizeaza prin intermediul dialogurilor imaginare cu cineva cunoscut), ce implica predominant g!ndurile, stariile si sentimentele tale, sunt ntr o foarte mare masura cauza reactiilor celorlalti fata de tine $"T35,T" 5E"1T,,)35 1"5E (- /3$ SP3-T"-,

P5,- 5EJ3-"-T", SE P53$&1 (- S&C13-ST,E-T&) )35 1E ,-TE50E5E"J" 1& ") T"&, TE)EP"T,1. 1*E," S,/P"T,,)35 S"& "-T,P"T,,)35 0&)6E5"T3"5E T,-E $E "0,-,T"TE" S"& $,J"5/3-,,)E 1E "P"5 (-T5E $3&" S"& /", /&)TE S&C13-ST,E-T&5,.

?<. $oreste altuia numai ceea ce ti doresti si tie si vei constata o considerabila sc'imbare n bine, at!t n propria ta existenta c!t si n acelui pe care astfel i ai a#utat.

??. *raneste ti zi de zi inima cu o bun!vointa fara limite pentru tot ceea ce traieste si vei constata cum se dezvolta n tine o bucurie imensa pe care o vei revasa sub forma de iubire fata de tot ceea ce te ncon#oara.

?@. ,dentici cu mine n Sinele Suprem ("T/"-) sunt acesti oameni, identici cu el n Sinele Suprem ("T/"-) sunt eu. ,dentific!ndu se astfel cu fiecare, nteleptul se regaseste pe sine, nsusi pretundeni si mbratiseaza ntreaga lume ntr o stare beatifica de iubire nesf!rsita, profunda si fara limite.

?A. $ovada invulnerabilitatii tale: $E 0,E1"5E ,"T" 1H-$ -& 5ES,/T, S&0E5,-T" )" &- 5"& 1"5E T, SE 0"1E, T3T "THT" 5"& /3"5E ()&/E (C&$$*").

@B. "tunci c!nd, fericit n inimia ta si profund mpacat, gasesti n tine nsuti beatitudinea, a#ungi sa nu mai dispretuiesti nici o actiune si proced!nd astfel cu ntelepciune, mentii mereu detasat, sustin!nd totodata ordinea lumii.

@7. &n cocosat, un orb si n general un infirm inspira mila. "i mila si de orbii mentali sau de infirmii spirituali. )a nivel superior, a ntelege totul nseamna a ierta totul. ,arta i deci si tu, pentru ca acum nu stiu ce fac dar mai t!rziu vor fi obligati sa si dea seama, datorita consecintelor. 1&-3"STE5E" ESTE P&TE5E. " sti nseamna a prevedea, iar a prevedea nseamna a putea.

@8. -umai tu singur te poti eleva, numai tu nsuti te poti pedepsi. Precum rotile din fata si rotile din spate ale unui car, ,6-35"-T" /E56E P5,/" ,"5 S&0E5,-T" ;,-E PE &5/". $umnezeu, ;iata nu pedepsesc de fapt. 3mul ignorant este acela care se pedepseste singur, prin falsele sale idei despre ceilalti oameni, despre ;iata, $ivinitate, &nivers. $"T35,T", E535,)35 E) $E;,-E S1)";&) P53P5l,)35 S")E "$E;"5&5, ,"5 3C,S-&,-T" () (/P,ET5ESTE (- "1E" ST"5E. 6!ndurile predominante sunt inevitabil creatoare si datorita ideilor sale, acesta si poate provoca mizeria sau se poate eleva pe culmi spirituale sublime.

@9. 1!nd vei a#unge sa doresti ntelepciunea tot at!t de intens precum un om care, fiind pe cale sa se nece, doreste aer sau ceva de care sa se agate, atunci o vei primi. (n Sineie tau Suprem ("T/"-) tu esti de#a, "$E;"5&).

@=. )egea esentiala a ntelepciunii practice consta n trezirea, dezvoltarea si punerea n valoare a principiului absolut al SP,5,T&)&) ("T/"-) rennoind, prin intermediul lui, oamenii apti. Toate acestea sunt usor realizabile daca ne fixam definitiv telul n perfectiune sau binele suveran.

@>. "ctiunile tale sunt binele tau n masura n care sunt bune. "ctiunile tale sunt mostenirea ta. "ctiunile tale te confirma, te fixeaza n planul caruia i apartii sau n care vrei sa te nalti si dupa aceea sa te mentii. "ctiunile tale sunt refugiul tau.

@<. $e ndata ce devii constient de un sentiment maret si profund sau de o idee generoasa care te umple, pentru mult timp, de un entuziasm fara limite atunci filosofezi (0,)3S30," K ,&C,5E" (-TE)EP1,&-,,).

@?. /entalul tau constient este aparatul fotografic prin intermediul caruia fotografiezi, fix!nd pe fina pelicula a sferei subconstientului idei, imagini, aspiratii, sugestii, dorinte care vor da ulterior corespunzatoarele roade, ntocmai cum se materializeaza dupa revelare si fixare imaginile pe '!rtia fotografica. 03T365"0,,)E 05&/3"SE TE &/P)& $E (-1"-T"5E, $E;E-,-$,

S&P35T&) &-35 "/,-T,5, /,-&-"TE, P5,- E-E56,,)E PE 1"5E )E 5E"1T,;E"J" S, "1&/&)E"J" (- S&C13-ST,E-T $"T35,T" 5EJ3-"-TE, 1& P)"-&5,)E S, 031"5E)E 135ESP3-$E-TE ")E /"15313S/&)&,.

@@. Pentru a forma un obicei bun, nou, nainte de toate trebuie sa fii convins, foarte convins, ca el este dorit. 1!nd dorinta de a abandona un obicei rau va fi mai mare dec!t aceea de a l continua, vei fi vindecat n proportie de >>G.

@A. Tot ceea ce g!ndesc eronat sau cu rea vointa ceilalti, fie ca a#ung sau nu sa spuna, nu poate sa ti faca nici un rau, dec!t daca n propria fiinta tu ntretii, predominant g!nduri asemanatoare cu ale lor, caci -&/", "T&-1, "1EST," ;35 $ETE/,-" (- T,-E P"5T,1,P"5E" )" 1EE" 1E T, SE S&6E5E"J", fie prin vorbire, fie prin inductie telepatica neconstientizata.

AB. Pentru a face sa se micsoreze si sa ti dispara frica de orice, imagineaza ti cu putere, c!t mai clar, de mai multe ori pe zi, ca faci 0"5" TE"/" c'iar actiunea de care ti este frica. "ctul mental va ncarca si pregati n mod adecvat subconstientul, usur!nd dupa aceea foarte mult actul fizic corespunzator de care, nainte ti era teama si, astfel, frica nu va mai exista, datorita cura#ului ce se trezeste n tine, gratie acestui nou mod de a g!ndi asupra unei actiuni care nainte, T3T n ,/"6,-"T,E, TE &/P)E" $E SP",/". 5eusita este rodul programarii nverse a subconstientului prin 6"-$,5E" 0E5/" " 3P&S&)&, (1&5"I), ce va anula direct proportional cu efortul, 05,1" existenta, alimentata de un mod fantasmagoric, nfricosator de a g!ndi asupra actiunii respective.

A7. 0rica este de doua feluri2 normala si anormala. 0rica normala este un fel de sistem de alarma ale carui radacini se afla n instinctul de conservare si ne este data de -atura pentru a ne ocroti. 0rica anormala, sau dob!ndita, ia nastere atunci c!nd i permiti imaginatiei sa galopeze dupa bunul sau plac 'aotic. 5emediul suveran consta n a ti induce si mentine n sfera imaginatiei, mentalizari si anticipari benefice controlate n ntregime de tine. "T"T T,/P 1HT ST"PH-EST, ,/"6,-"T,", 13-$&1,2 c!nd imaginatia a#unge sa te stap!neasca EST, 0"T") 13-$&S si te simti neputincios ca un sclav supus.

A8. ,ata o formula foarte eficienta pentru a ani'iia frica: ""m cautat cu fervoare ETE5-&) S, E) mi a raspuns eliber!ndu ma de toata frica mea (PS")/,, )&, $";,$: 9=, =), atunci cand este mentalizata cu putere si este resimtita cu ntreaga fiinta din ce n ce mai profund.

A9. Te nasti doar cu doua frici: aceea de a nu cadea si aceea fata de zgomotele bruste. Toate celelalte sunt dob!ndite.

A=. (nvata sa faci c!t mai des 'az de fricile si in'ibitiile tale. Este cel mai bun medicament si aceasta atitudine te va a#uta sa te nfr!ngi si sa le faci sa dispara cu mai multa usurinta. 1auta sa r!zi acum de ceea ce mai demult te nfricosa dar care astazi nu te mai sperie si, P53,E1TH-$& TE (- T,/P 1& "I&T35&) ,/"6,-"T,E,, 0" *"J 6"-$,-$& TE 1" )" 0E) ;35 $,SP"5E 13/P)ET (- ;,,T35, 05,1,)E PE 1"5E )E /", S,/T, T3T&S, "ST"J,.

A>. Subconstientul tau este mereu acelasi si nu mbatr!neste niciodata. E) este n afara timpului si de aceea este considerat etern. E) face parte din 0iinta &niversala a /acrocosmului si, deoarece nu s a nascut niciodata, nici nu va muri vreodata.

A<. Catr!netea nu este at!t de mult legata de trecerea anilor c!t mai ales de aura ntelepciunii sau, cu alte cuvinte, de trezirea si explorarea constienta a imenselor resurse latente ale subconstientului, urmarindu se transmutarea si focalizarea acestor puteri pentru a trai o viata plenara si fericita.

A?. ;,"T" este un nume pe care l dam unei miraculoase puteri invizibile pe care n ma#oritatea cazurilor nu o ntelegem din punctul de vedere al complexitatii ei infinite.

A@. 5abdarea, stapanirea de sine, bunatatea, bl!ndetea, iertarea dragostea, abnegatia, bunavointa, credinta de nezdruncinat, bucuria, ntelepciunea, fericirea, nc!ntarea, ntelegerea, toate aceste calitati sublime nu mbatranesc niciodata. 1ultiva le, exprima le, amplifica le, rafineaza le si vei putea ram!ne t!nar at!t cu spiritul c!t si cu trupul, radiind cu ntrega fiinta o fermecatoare perfectiune.

AA. (mbatr!nesti mult mai repede si te ofilesti n mod penibil atunci c!nd te nc'istezi n pre#udecati aberante si ncetezi sa mai visezi av!ntat. (mbatr!nesti ca prin farmec atunci c!nd esti irascibil, suspicios, egoist, rautacios, certaret, gelos, deznada#duit. &mple ti ntreaga fiinta de adevarul cunoasterii ultime, iradiaza misterioasa lumina a iubirii si atunci ;E, 0, T,-E5ETE" care se va manifesta nestavilita prin tine.

7BB. 5ealizeaza cat mai des ca esti o fiinta cu misterioase posibilitati nelimitate. 1onvinge te ca esti un 1opil al Eternitatii. 6!ndeste te ca esti minunat.

&- S0"T 03"5TE ,/P35T"-T DDD

-u te abandona niciodata somnului nainte de a fi examinat, de cel putin 9 ori, actiunile tale din cursul zilei ce a trecute. intreaba te atunci sincer: 1e greseli am facut4 1e am realizat astazi bun n final4 )a ce activitate minunata sau importanta am lipsit sau m am manifestat mediocru4 ;izualizeaza primele tale actiuni din timpul zilei si trece le n revista pe toate celelalte n acest fel. 5eproseaza ti aspru ceea ce ai facut rau si cauta sa ti propui si sa vizualizezi &56E-TE modalitati practice de ndreptare2 bucura te, n sc'imb, din tot sufletul, retraind, daca ti este cu putinta de mai multe ori ceea ce ai facut bun. "ceasta exersare, aparent simpla, la ndem!na oricui, ti va fi de un imens folos n evolutia ta spirituala. Succesele nu or nt!rzie sa apara n multiple directii. -u uita ca si n aceasta directie &65"/ $E P5"1T,1" ;")35E"J" 1" T3-E $E TE35,E .

Sfirsit