CURS 9 Teoria sistemelor mecatronice

Carmen Bujoreanu
1
4. Regimuri de functionare ale sistemelor automate
Se considera cazul unui sistem automat liniar, cu coeficienti constanti, descris de ecuatia
diferentiala
1 1
1 1 0 1 1 0
...... ......
n n m m
n n m m
a y a y a y a y b u b u b u b u


+ + + + = + + + +
,
unde u(t) este marimea de intrare si y(t) marimea de iesire.
Solutia acestei ecuatii se prezinta sub forma :
y(t) = y
l
(t) + y
f
(t) (1)
unde y
f
(t) caracterizeaza regimul fortat in cadrul caruia variatia marimii de iesire este determinata
doar de marimea de intrare u(t), iar y
l
(t) caracterizeaza regimul liber in cadrul caruia variatia
marimii de iesire y(t) depinde doar de proprietatile fizice ale sistemului respectiv si de conditiile
initiale care determina constantele de integrare.
Componenta y
l
(t) este solutia ecuatiei omogene :
0
( ) 0
n
k
k
k
a y t
=
=
.

Regimurile de functionare ale sistemelor automate sunt :
regimul permanent caracterizat prin lipsa componentei libere y
l
(t)=0 ;
Regimul permanent se stabileste dupa anularea componentei libere, daca marimea de intrare
ramane neschimbata.
regimul tranzitoriu caracterizat de :
- existenta celor doua componente ale raspunsului y(t), cand u(t) 0 sau
- existenta componentei libere , cand u(t) = 0 ;
Regimul tranzitoriu apare datorita schimbarii legii de variatie in timp a marimii de intrare u(t); in
cadrul acestui regim, forma de variatie a marimii de iesire y(t) este diferita de cea a marimii de
intrare u(t).

Definitii :
Caracteristica statica a unui sistem reprezinta dependenta dintre marimea de iesire si cea
de intrare in regim permanent (stationar). Caracteristica statica poate fi liniara sau
CURS 9 Teoria sistemelor mecatronice
Carmen Bujoreanu
2
neliniara. Un sistem ce contine in componenta sa un element cu caracteristica statica
neliniara este un sistem neliniar.
Caracteristica dinamica a unui sistem reprezinta dependenta in timp a marimii de iesire la
variatia marimii de intrare, in regim tranzitoriu. Forma caracteristicii dinamice sau a
raspunsului tranzitoriu este determinata de forma de variatie in timp a marimii de intrare
si de structura sistemului.

5.Stabilitatea sistemelor mecatronice- indicator de calitate
O conditie necesara, dar nu si suficienta, pentru ca un sistem automat sa poata fi utilizat in
practica este stabilitatea sistemului.
Stabilitatea sistemului este proprietatea acestuia de a restabili prin actiunea sa un nou regim
stationar, in conditiile in care sub actiunea variatiei marimii de intrare sau a perturbatiilor a fost
scos din regimul stationar anterior.
Altfel spus, pentru un sistem stabil durata unui regim tranzitoriu este limitata.

Problema stabilitatii s-a pus initial in studiul sistemelor mecanice, fiind incetatenite in aceasta
directie in special conceptele lui Lagrange(1736-1813). Interpretarile lui Lagrange asupra
stabilitatii difera de ale celorlalti (Newton, Euler- interpretare metafizica-sebastian, p.291) prin
aceea ca el considera stabilitatea sau instabilitatea miscarii ca derivand din solutia ecuatiei
diferentiale care descrie miscarea respectiva. In particular, el a demonstrat ca, daca energia
cinetica totala este constanta (intr-un sistem conservativ unde energia totala se conserva),
miscarea va fi instabila in vecinatatea maximului energiei potentiale si stabila in vecinatatea
minimului energiei potentiale.

Exista diferite definitii si concepte de stabilitate , dintre care mentionam :
stabilitatea starii de echilibru (in sens Lagrange), astfel :
- pentru un sistem monovariabil descris de o ecuatie diferentiala de ordin n , starea sa de
echilibru este caracterizata de faptul ca marimea de intrare ramane constanta in timp, la
fel marimea de iesire a sistemului, iar derivatele succesive ale acesteia
1 n
y y

sunt
nule.
CURS 9 Teoria sistemelor mecatronice
Carmen Bujoreanu
3
- daca modelul matematic este o ecuatie de stare (s-a discutat in cursul 2), atunci starea de
echilibru este data de acel vector de stare ( ) X t , pentru care este indeplinita conditia
( ) 0 X t =

.
conceptul de stabilitate energetic, conform caruia un sistem disipativ izolat este stabil,
daca variatia de energie este negativa, scazand pana la valoarea minima corespunzatoare
starii de echilibru ;
conceptul de stabilitate Leapunov, din care deriva si notiunea de stabilitate exponentiala,
care impune sa existe doua constante pozitive C si , astfel incat :
0
( )
0
( ) ( )
t t
X t C e X t



stabilitatea de tip intrare marginita iesire marginita (IMEM), conform careia un sistem
este stabil daca semnalul de la iesire rezulta marginit in cazul in care la intrare se aplica
un semnal marginit.
In cazul SLCS se foloseste frecvent prima definitie a stabilitatii mentionata, care deriva de fapt
din definitia de stabilitate exponentiala : sistemul este stabil daca durata procesului tranzitoriu
este limitata, deci componenta libera a raspunsului y
l
(t)0 cand t

5.1 Criteriul fundamental de stabilitate
Un sistem liniar se gaseste la limita de stabilitate atunci cand in urma unei excitatii oarecare,
raspunsul sau devine marginit si se manifesta sub forma unor oscilatii periodice intretinute, de
pulsatie si amplitudine constanta, ce se efectueaza in jurul unei valori constante.

Rezulta deci necesitatea ca analiza stabilitatii unui sistem automat (mecatronic) liniar sa
porneasca de la studiul regimului liber normal, pentru care:

( )
( ) ( )
( )
Q s
Y s U s
P s
=
(1)
In cazul general, cand functia u(t) este mai complicata, imaginea ei U(s) se poate scrie sub forma
a doua polinoame in s si anume :

1
2
( )
( )
( )
X s
U s
X s
=
(2)
In acest caz, relatia (1) devine :
CURS 9 Teoria sistemelor mecatronice
Carmen Bujoreanu
4

1
2
( ) ( )
( )
( ) ( )
X s Q s
Y s
P s X s
=
(3)

Relatia (3) se poate exprima sub forma unei sume de fractii simple, ceea ce impune cunoasterea
celor n radacini p
1
, p
2
,.p
n
ale polinomului P(s) si a celor r radacini
1
,
2, .

r
ale
polinomului X
2
(s). In acest caz, numitorul relatiei (3) se poate scrie :
Q(s)X
2
(s) = a
n
a
r
(s-p
1
)(s-p
2
)(s- p
n
)(s-
1
) (s-
2
)(s-
r
) (4)

Conform teoremei dezvoltarii in calculul operational, fractia
1
2
( ) ( )
( ) ( )
X s Q s
P s X s
se poate descompune
in (n+r) fractii simple, astfel:
1 1 2 1 2
2 1 2 1 2
( ) ( )
..... .....
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
n r
n r
A X s A A B B B Q s
P s X s s p s p s p s s s
= + + + + + +

(5)

Aplicand transformata Laplace inversa[
1
( ) ( )
2
j
st
j
f t F s e ds
j

] relatiei anterioare (5), se

obtine:

( )
( )
1 1
( )
j
i
i j
n r
t
p t
l f
i j
y t C e C e

= =
= +

(6)
unde
( )
1
( )
i
i
n
p t
l l
i
y t C e
=
=

si
( )
1
( )
j
j
r
t
f f
j
y t C e

=
=

(7)
In expresia lui y
l
(t) notam ca
li
C
cu i = 1,..,n sunt constante de integrare care se determina din
conditiile initiale ale raspunsului normal, iar
i
p
sunt polii f.d.t (radacinile ecuatiei caracteristice
P(s) = 0).

Forma acestor radacini care nu depind decat de coeficientii ecuatiei caracteristice
determina caracterul regimului tranzitoriu (liber) si deci determina stabilitatea sistemului.

CURS 9 Teoria sistemelor mecatronice
Carmen Bujoreanu
5
Cand componenta libera dispare cu timpul atunci sistemul este stabil, in caz contrar, cand aceasta
se amplifica cu timpul, sistemul este instabil. Rezulta ca stabilitatea unui sistem depinde de
proprietatile interne ale sistemului si nu de legea dupa care variaza excitatia externa.
Observatii :
Studiul stabilitatii sistemelor liniare se reduce la studiul distributiei radacinilor ecuatiei
caracteristice fata de axa imaginara (studiul polilor)
- Sistemul automat (mecatronic) este stabil (asimptotic) atunci cand ecuatia lui caracteristica
admite radacini situate in stanga axei imaginare a planului complex al radacinilor.
- Sistemul automat liniar este la limita de stabilitate sau oscilant intretinut daca ecuatia lui
caracteristica, in afara unor radacini situate in stanga axei imaginare a planului radacinilor,
admite in plus cel putin o pereche de radacini imaginare simple.
- Sistemul este instabil cand ecuatia lui caracteristica admite o radacina situata in dreapta axei
imaginare a planului radacinilor, sau radacini multiple situate pe axa imaginara.
Din cele mentionate, rezulta ca in aplicarea criteriului fundamental de stabilitate este
necesara rezolvarea ecuatiei caracteristice a sistemului, rezolvare ce este dificila cand
ordinul ecuatiei este mai mare decat patru.
Pentru a se aprecia stabilitatea unui sistem pot fi insa utilizate metode care nu necesita rezolvarea
ecuatiei caracteristice, metode numite criterii de stabilitate.

5.2 Criteriul de stabilitate Routh-Hurwitz

Criteriul coeficientilor, stabilit de Routh si Hurwitz, este un criteriu algebric de evaluare a
stabilitatii sistemelor liniare, fara rezolvarea ecuatiei lor caracteristice.
Fie ecuatia caracteristica a unui sistem liniar :

1
1 1 0
( ) ...... 0
n n
n n
P s a s a s a s a

= + + + + =
(8)
in care toti coeficientii sunt constanti si diferiti de zero.

Cu coeficientii polinomului caracteristic se construieste un determinant de ordin n, egal cu gradul
polinomului, numit determinant Hurwitz.
Determinantul Hurwitz (rel.9) se construieste astfel :
CURS 9 Teoria sistemelor mecatronice
Carmen Bujoreanu
6
-pe diagonala principala se trec coeficientii polinomului caracteristic P(s) scris in ordinea
descrescatoare a puterilor lui s, incepand cu a
n-1
;
-pe fiecare coloana, sub diagonala principala, se trec coeficientii termenilor de grad superior, iar
deasupra diagonalei principale se trec coeficientii termenilor de grad inferior ;
- dupa epuizarea coeficientilor, locurile ramase libere se completeaza cu zerouri.

1 3 5
2 4
1 3
2 0
3 1
4 2 0
... 0 0 0
... 0 0 0
0 ... 0 0 0
... ... ... .... ... ... ...
0 0 0 ... 0
0 0 0 ... 0
0 0 0 ...
n n n
n n n
n n
n
a a a
a a a
a a
a a
a a
a a a



=
(9)

Criteriul de stabilitate Hurwitz se formuleaza astfel :
O conditie necesara si suficienta pentru ca sistemul a carui ecuatie caracteristica este descrisa de
relatia (8) sa fie stabil, este ca toti determinantii minori principali, inclusiv determinantul Hurwitz
sa fie strict pozitivi.
Aceasta inseamna ca :
1 1
0
n
a

= > ;
1 3
2
2
0
n n
n n
a a
a a

= >
;
1 3 5
3 2 4
1 3
0
0
n n n
n n n
n n
a a a
a a a
a a



= >
; 0
n
> (10)
Exemplu
Fie un element (sistem) cu functia de transfer :
3 2
1
( )
8 14 24
H s
s s s
=
+ + +


Ecuatia caracteristica corespunzatoare este data de relatia :
3 2
( ) 8 14 24 0 P s s s s = + + + =

Se calculeaza :
CURS 9 Teoria sistemelor mecatronice
Carmen Bujoreanu
7
3 0 2
8 24 0
8 24
1 14 0 24 24 88 212
1 14
0 8 24
a = = = = =

Deoarece toti coeficientii si determinantii sunt pozitivi, sistemul considerat este stabil.

5.3 Criteriul de stabilitate Nyquist
Criteriul de stabilitate Nyquist este un criteriu frecvential care permite analiza stabilitatii unui
sistem cu reactie unitara negativa (cu structura inchisa), (avand forma din figura 5.1), pe baza
locului de transfer H(j) a sistemului in circuit deschis si a cunoasterii numarului de poli ai
functiei H(s) din semiplanul drept al planului complex s.
Deci, circuitul deschis se echivaleaza cu un circuit cu reactie unitara.

Fig. 5.1
Se considera ca functia de transfer a sistemului deschis este
( )
( )
( )
Q s
H s
P s
= unde P(s) si Q(s) sunt
doua polinoame de grad n si respectiv m, cu m n.
Pentru structura inchisa din fig.5.1, functia de transfer echivalenta H
e
(s) (rel.43-curs 8), se poate
scrie :

( )
( ) ( ) ( ) ( )
( )
( )
1 ( ) ( ) ( ) ( )
1
( )
e
Q s
H s Q s H s P s
H s
Q s
H s P s Q s G s
P s
= = = =
+ +
+
(11)
unde
( ) ( )
( )
( )
P s Q s
G s
P s
+
= (12)
CURS 9 Teoria sistemelor mecatronice
Carmen Bujoreanu
8
Din rel. (12) rezulta ca, pentru verificarea practica a criteriului fundamental de stabilitate, este
suficient sa se reprezinte hodograful H(j), deoarece hodograful G(j) se poate obtine din
hodograful H(j), prin raportarea la o noua origine (-1, j0), in planul H(j)- vezi fig.5.2

Fig.5.2
Se poate formula acum criteriul Nyquist astfel :
Un sistem SLCS cu structura inchisa (cu reactie), cu functia de transfer data de rel. (11),
este stabil numai daca locul de transfer al sistemului deschis, adica hodograful H(j),
inconjoara punctul (-1, j0) pentru crescator, in sens trigonometric pozitiv, si de un
numar N de ori egal cu numarul P al polilor functiei (11).

Fig.5.3
CURS 9 Teoria sistemelor mecatronice
Carmen Bujoreanu
9
In cazul particular des intalnit in practica (fig.5.3), cand numarul polilor N = 0 si P = 0, acest
criteriu prezinta forma simplificata:
Un sistem este stabil, daca raspunsul la frecventa, H
e
(), parcurs in sensul crescator (de
la = 0 spre = ) situeaza punctul critic (-1, j0) in stanga acestei curbe si este nestabil
daca acest punct este la dreapta curbei.
In cazul cand punctul critic este pe aceasta curba, sistemul echivalent este la limita de stabilitate.
Avantajele criteriului Nyquist :
1. Conform rel. (11) si (12), se observa ca utilizand locul de transfer H(j) se poate aprecia
atat stabilitatea sistemului dechis cu functia de transfer H(s), cat si stabilitatea sistemului
inchis cu reactie negativa unitara cu functia H(s) pe calea directa.
2. In cazul cand e dificil de obtinut un model matematic al unui sistem sub forma unei
functii de transfer, determinarea locului de transfer al sistemului in circuit deschis si
utilizarea criteriului Nyquist permite analiza stabilitatii acestui sistem si a sistemului
inchis cu reactie unitara corespunzator.


- pt cursul urmator_ casa corp didactic_curs1