Sunteți pe pagina 1din 22

SPATIUL COSMIC 1

Va invitam din nou in emisfera sudica pentru a observa una dintre cele mai frumoase maternitati stelare, cea din jurul stelei R Coronae Australis, aflata in centrul imaginii.

Maternitatea stelara din jurul stelei R Coronae Australis intr-o imagine obtinuta de instrumentul Wide Field Imager WFI! al telescopului M"#$%&' de (.( metri din observatorul )a &illa, C*ile. Foto+ %&' "ortretul de mai sus a fost obtinut cu instrumentul Wide Field Imager WFI! al telescopului M"#$%&' de (,( metri si este un mo,aic format din -( imagini. .ebuloasa se afla la o departare de /(0 de ani lumina in constelatia Corona Australis si este una dintre regiunile pe care le numim maternitati stelare, unde stele foarte tinere sunt inca inconjurate de ga,ul si praful din care s-au format.

Radiatia intensa emisa de aceste tinere si foarte fierbinti stele nou-nascute interactionea,a cu ga,ul inconjurator iar lumina este fie reflectata, fie re-emisa intr-o alta lungime de unda. 1e aici atractivele culori in care se pre,inta nebuloasa, de e2emplu ,ona in albastru desc*is repre,inta lumina emisa de stele si reflectata de particulele minuscule de praf interstelar. 3inerele stele din grup sunt similare &oarelui ca masa si nu emit suficienta radiatie ultravioleta pentru a ioni,a suficient *idrogen inconjurator. In consecinta, nebuloasa nu straluceste in nuante de rosu cum se intampla in multe maternitati stelare unde stelele sunt mai masive.

2
'biectul numarul 4- din faimosul catalog Messier are un nou portret care ne permite sa-i e2ploram secretele.

Messier 4- sau gala2ia W*irpool intr-o noua procesare. Foto+ &. 5ec67it* &3&cI!, 8ubble 8eritage 3eam, &3&cI$A9RA!, %&A, .A&A, R. #endler Imaginea a fost initial obtinuta cu instrumentul Advanced Camera for &urve:s al telescopului spatial 8ubble, fiind apoi reprocesata pentru a produce acest nou portret al cunoscutei perec*i de gala2ii in interactiune. "rin procesare au fost accentuate detaliile, culorile si contrastul pentru a face vi,ibile detaliile ce formea,a liniile de praf interstelar care se e2tind pana peste companionul mai mic din partea dreapta a imaginii. 1e (

asemenea, noua imagine face vi,ibile mai clar ,onele in care *idrogenul comprimat incepe sa fu,ione,e in *eliu si astfel roiuri de stele isi incep viata. "erec*ea de gala2ii se afla la apro2imativ ;- de milioane de ani lumina departare in constelatia Canes Venatici Cainii de vanatoare!, aflata in imediata vecinatate a 9rsei Mari. #ala2ia mai mare si cu bratele spirale bine conturate are in jur de <0.000 de ani lumina in diametru si se pare ca s #ala2iile sunt vi,ibile inclusiv prin binoclu, insa este nevoie de un cer negru, fara poluarea luminoasa a orasului. "entru a observa structura bratelor spirale, pe langa cerul negru este nevoie insa si de un telescop nu foarte mare.

3
Imaginea saptamanii - galaxia spirala barata M83
=oi, (0 Mai (0-0 de Adrian &on6a

#ala2ia spirala barata Messier >; se afla la numai -4.000.000 de ani lumina de noi.

#ala2ia spirala barata M>;. Foto+ %&' M>; este o gala2ie similara cu a noastra, ca forma si compo,itie, dar de doua ori mai mica in diametru de numai /0.000 ani lumina!. &e afla in constelatia 8:dra sarpele de mare!, la -4 milioane ani lumina departare. Imaginea a fost luata de un telescop de (,(, metri indiametru, aflat in C*ile la 'bsevatorul de la )a&illa.

4
Imaginea saptamanii - galaxia dist rsi nata
Marti, / Mai (0-0 de Adrian &on6a

#ala2ia .#C ;-?0 face parte dintr-un grup de gala2ii, aflat la <0 de milioane de ani lumina. 3elescopul 8ubble ne duce c*iar in inima gala2iei, inima vi,ibil deranjata de gravitatia gala2iilor vecine.

#ala2ia .#C ;-?0. 8ubble )egac: Arc*ive, %&A, .A&A "rocessing - Robert #endler 9n grup de gala2ii contine de la cateva la cateva ,eci de asemenea obiecte. 1epartarea dintre ele este mica, in comparatie cu departarea pana la gala2iile care nu fac parte din grup. "entru ca avem gala2ii apropiate nu este de mirare ca unele sunt distorsionate de gravitatia gala2iilor vecine.

Acesta esti ca,ul gala2iei de mai sus, .#C ;-?0, care are bratele spirale asimetrice fata de centru. C*iar si discul galactic partea plata a gala2iei formata din praf, ga, si stele, vi,ibila de pe muc*ie! este distorsionat. 1eformarea discului de praf si ga,e, s-a facut in directia unei gala2ii vecine, .#C ;->@. .#C ;-?0 are un diametru de @4.000 de ani lumina si se afla in constelatia )eo. Imaginea de mai sus, luata de telescopul spatial 8ubble, a fost e2trasa din ba,a de date de observatii ale telescopului si procesata de Robert #endler.

!
Imaginea saptamanii - "#C !$%&
1uminica, / Aprilie (0-0 de Adrian &on6a

#ala2ia spirala .#C 4?0@ se afla in constelatia 1raco, la /0 de milioane ani lumina departare. In jurul ei s-au descoperit resturile unei gala2ii pitice.

.#C 4?0@. #ala2ie spirala criminala. Foto+ R =a: #aban: 5lac6bird 'bservator:! collaborationA 1.MartBne,-1elgado IAC, M"IA!, =."eCarrubia 9.Victoria! I. 3rujillo IAC! &.Maje7s6i 9.Virginia!, M."o*len Cardiff!,

"utem spune ca .#C 4?0@ ca orice alta gala2ie! este autoarea unei crime. Crima consta in atragerea, deformarea si ingurgitarea unei gala2ii mai mici. In imaginile cu e2punere foarte lunga, in jurul gala2iei se observa structuri fantomatice, resturile stelare ale unei gala2ii satelit. #ala2ia satelit a facut cate rotatii in jurul gala2iei mari, in timpul carora sa deformat, alungindu-se. stelele au ramas in urma, pe traiectoria care a avut-o gala2ia. Marea parte a gala2iei satelit a fost inglobata in gala2ia mare, dar resturile ne spun adevarul. Imaginea de mai sus a fost luata cu un telescop roboti,at din .e7 Me2ico.

'
Imaginea saptamanii
1uminica, (> Martie (0-0 de Mona Constantinescu

Imaginea decupata parca dintr-o pictura de van #og* repre,inta o stea necunoscuta pana pe < ianuarie (00(, cand a devenit vi,ibila in mod spectaculos.

3elescopul spatial 8ubble a surprins *aloul de ga, stralucitor in e2pansiune din jurul stelei V>;> Monocerotis. Foto+ .A&A$%&A

<

)a momentul descoperirii sale, steaua a crescut in stralucire pana la de un milion de ori lumino,itatea &oarelui, devenind atunci cel mai stralucitor obiect din gala2ia noastra. Cresterea brusca in stralucire s-a datorat e2pansiunii rapide a straturilor e2terioare ale stelei, insa motivul pentru care acest lucru s-a intamplat ramane necunoscut. &teaua a fost numita V>;> Monocerotis, numele ei insemnand ca este a >;>-a stea variabila din constelatia Monoceros 9nicornul!. &e afla la o distana de (0.000 de ani lumina si este de 4--0 ori mai masiva decat &oarele si de 440 - 4.000 de ori mai luminoasa. Aceste valori sunt doar apro2imari, e2ista si alte pareri dupa care steaua ar fi o supergiganta rosie de <4 de ori mai masiva decat &oarele.

&
Imaginea saptamanii
1uminica, (> Februarie (0-0 de Mona Constantinescu

1aca v-ati obisnut sa gasiti aici o imagine foarte frumoasa sau spectaculoasa, la o prima vedere veti fi de,amagiti. Insa frumusetea acestei imagini nu sta in calitatea te*nica sau estetica ci in semnificatia ei. %ste o frumusete ascunsa pe care o veti descoperi numai daca cititi mai departe.

3erra va,uta de sonda Vo:ager - de la < miliarde de 6m departare. Foto+ .A&A Cu mai bine de (0 de ani in urma, pe -/ februarie -??0, sonda Vo:ager - lansata in -?@@ se afla la marginea sistemului solar si isi inc*eiase misiunea. Astronomul Carl &agan a propus atunci conducerii .A&A sa dea sondei comanda de a-si orienta camera catre

planeta noastra. Ceea ce vedeti este imaginea luata de Vo:ager -, imagine ce a ajuns pe 3erra abia pe < iunie -??0, sonda aflandu-se la < miliarde de 6m departare de 3erra. "unctul central este planeta noastra, iar dunga este o refe2ie a luminii solare in lentila camerei. &agan a numit imaginea D3*e pale blue dotE, scriind apoi o carte cu acest titlu care a devenit celebra. Iata ce scrie Carl &agan despre imaginea pe care o priviti+ D"riviti din nou punctul acesta. %ste aici. %ste acasa. &untem noi. "e el, toti cei pe care ii iubim, pe care ii cunoastem, toti cei de care am au,it vreodata, fiecare fiinta umana a trait aici. Amestecul bucuriilor si suferintelor noastre, mii de religii, ideologii si doctrine economice, fiecare vanator si culegator, fiecare erou si fiecare las, fiecare creator si fiecare distrugator de civili,atie, fiecare rege si fiecare taran, fiecare cuplu de indragostiti, fiecare mama si fiecare tata, fiecare copil incre,ator, inventator, e2plorator, fiecare profesor de etica, fiecare politician corupt, fiecare vedeta si fiecare conducator suprem, fiecare sfant si fiecare pacatos in istoria speciei noastre a trait aici - pe un graunte de praf suspendat intr-o ra,a de soareE.

8
Imaginea saptamanii - b(la de ga)
5ula de ga, din imagine este o nebuloasa planetara din constelatia C:gnus.

.ebuloasa planetara ". #@4.4F-.@. Foto+ 3. A. Rector$9niversit: of Alas6a Anc*orage, 8. &c*7ei6er$WIG. and .'A'$A9RA$.&F

>

A fost descoperita de un astronom amator 1. M. =urasevic*! in iunie (00>. Acest invelis sferic de ga, care emite lumina provine de la o stea care s-a transformat intr-o pitica alba. Radiatia stelei face ca straturile de ga, ejectate in spatiu de stea in trecut, sa emita lumina. &e afla la o departare de /000 de ani si are un diametru de 4 ani lumina. &istemul solar ar incapea de 4 ori in aceasta nebuloasa planetara. 1aca priviti cu atentie fotografia, in centrul nebuloasei se vede o stea albastra. Aceasta ar putea fi pitica alba care a produs frumoasa nebuloasa. .ebuloasa ar fi putut aparea acum ((.000 de ani, dar aceasta estimare este inca grosolana din cau,a observatiilor putine care s-au facut.

' imagine cu re,olutie mai buna. Foto+ . A. Rector$9niversit: of Alas6a Anc*orage, 8. &c*7ei6er$WIG. and .'A'$A9RA$.&F

$
Imaginea saptamanii
1uminica, -@ Ianuarie (0-0 de Mona Constantinescu

.ebuloasa Veil face parte dintr-o ramasita de supernova aflata la -400 de ani lumina departare in constelatia C:gnus )ebada!. &e estimea,a ca supernova ce a produs aceasta nebuloasa a e2plodat acum 4.000--0.000 de ani, iar intreaga formatiune se intinde pe un spatiu care vi,ual ar ocupa o portiune de cer cat < )une pline alaturate. Imaginea a fost obtinuta cu ajutorul telescopului cu diametrul de / metri al Hitt "ea6 .ational 'bservator:.

Foto+ 3.A.Rector$9niversit: of Alas6a Anc*orage,8.&c*7ei6er$WIG. and .'A'$A9RA$.&F

1%
Imaginea saptamanii
'biectul catalogat .#C -(@4 este o gala2ie eliptica uriasa aflata in centrul roiul de gala2ii din constelatia "erseu si in centrul imaginii noatre, inconjurata de cateva alte gala2ii de acelasi tip. &telele vi,ibile in imagine se afla in gala2ia noastra.

#ala2ia .#C -(@4. Foto+ .A&A, %&A, And: Fabian

-0

'biectul catalogat .#C -(@4 este o gala2ie eliptica uriasa aflata in centrul roiul de gala2ii din constelatia "erseu si in centrul imaginii noatre, inconjurata de cateva alte gala2ii de acelasi tip. &telele vi,ibile in imagine se afla in gala2ia noastra.

#ala2ia .#C -(@4. Foto+ .A&A, %&A, And: Fabian #ala2ia centrala este inconjurata si de o multime de structuri filamentare rosiatice destul de reci fata de ga,ul din jur care ajunge la 44 de milioane de grade. &-a descoperit ca motivul pentru care aceste filamente nu sunt imprastiate la temperaturile uriase de acolo este ca ele sunt mentinute de magnetismul puternic al gaurii negre masive aflata in centrul acestei gala2ii. &tructurile filamentare au o latime de pana la (00 de ani lumina, si lungimi de (00.000 de ani lumina. 1e altfel intreaga imagine acopera apro2imativ (<0.000 de ani lumina si a fost obtinuta cu instrumentul AC& advance Camera for &urve:s! al telescopului 8ubble, in lunile iulie si august (00<. In imagine mai apar si cateva dare de praf interstelar provenind de la o gala2ie spirala vecina evident perturbata gravitational de influenta masivului roi galactic. Filamentele stralucitoare albastrui sunt pline de stele fierbinti, nou-nascute.

--

11
Imaginea saptamanii - Uni*ers(l apr piat
1aca oc*ii nostri ar putea vedea numai gala2ii, cerul ar aparea total diferit. Constelatiile ar disparea iar in locul lor am putea vedea mii de alte puncte, nu la fel de stralucitoare. Acestea ar fi aranjate lungi siruri, regiuni in care concentratia lor ar fi mai mare si spatii goale intre. Am putea vedea roiurile si filamentele de gala2ii, care formea,a sc*eletul 9niversului.

9niversul apropiat. Foto+ (MA&&, 3. 8. =arrett, =. Carpenter, I R. 8urt In imaginea de mai sus sunt trecute peste 400.000 de gala2ii, catalogate in decursul a < ani, in urma observatiilor a doua telescoape de -,; metri in diametru din Ari,ona si C*ile, observatii facute in infrarosu. Calea )actee, planul gala2iei noastre, Jtronea,aE in centrul imaginii. In orice alta directie se pot vedea gala2iile. In imagine gala2iile au culori diferite in functie de departare de noi. Cele mai apropiate gala2ii sunt albastre, cele ver,i sunt moderat de indepartate iar cele rosii sunt cele mai indepartate din acest catalog. #ala2iile se aduna in roiuri, roiurile se aduna in super-roiuri iar acestea se grupea,a in filamente. &tructura la scara larga a 9niversului este data de toate aceste trei forme de grupare a materiei. In imagine sunt trecute cateva dintre roiurile de gala2ii mai cunoscute.

-(

12
Imaginea saptamanii+ ,rad(l de Cra-i(n
1uminica, (0 1ecembrie (00? de Mona Constantinescu

&telele din roiul desc*is .#C ((</ au fost observate pentru prima oara in -@>/ de catre William 8ersc*el, urmand ca peste inca ( ani in preajma Craciunului acesta sa observe si ,onele de nebuloasa, regiunile de ga, si praf mai putin stralucitoare.

Roiul stelar K5radul de CraciunK, oficial .#C ((</. Foto+ %&' "entru ca in telescopul lui 8ersc*el vedea imaginea rasturnata, el a putut observa asemanarea dintre ase,area stelor in roi si forma unui brad de Craciun in realitate roiul este orientat invers, am folosit aici imaginea rasturnata asa cum a va,ut-o 8ersc*el!. .#C ((</ se afla la (.<00 de ani lumina departare in constelatia Monoceros 9nicornul! vi,ibila din emisfera sudica. Imaginea acopera o regiune ce se intinde pe ;0 de ani lumina. %ste vorba despre un roi stelar foarte tanar in termeni astronomici, de numai cateva milioane de ani, format din stele albastre si fierbinti, globurile sau luminitele din brad. Varful bradului este decorat cu nebuloasa Conul, o regiune de ga, molecular

-;

iluminat de stelele cele mai apropiate, iar la poalele bradului, in partea stanga in imagine, o ,ona cu o te2tura mai deosebita numita Dnebuloasa blana de vulpeE, sau cu putina imaginatie, beteala care lipsea.

13
Imaginea saptamanii - Simeis 14&
1uminica, -; 1ecembrie (00? de Adrian &on6a

9n important fenomen se petrece in 9nivers+ reciclarea elementelor c*imice. 3oate stelele sunt compuse din ga,, care provine din mediul interstelar, iar cand mor, returnea,a ga,ul mediului. "utem observa acest lucru cand privim resturile de supernova.

Restul de supernova &imeis -/@. Foto+ 1igiti,ed &6: &urve:, %&A$%&'$.A&A FI3& )iberator, 1avide 1e Martin &6:factor:! &telele masive trec prin mai multe etape in viata+ incep cu transformarea *idrogenului in *eliu, a *eliului in carbon, a carbonului in neon, a neonului in o2igen, a o2igenului in siliciu, si a siliciului in elemente grele precum fierul. In timpul vietii, prin eruptii puternice, steaua arunca in spatiul inconjurator materiale care imbogatesc spatiul dintre stele. .u am putea vedea tot acest proces daca steaua nu ar e2ploda, ar emite o unda de soc din ga, foarte fierbinte, ra,e L si ar face ca tot ga,ul

-/

aruncat in spatiu cu mii si sute de mii de ani inainte sa emita lumina. Acest procest este cunoscut sub numele de s(pern *a. Astfel in jurul fostei stele apar filamente luminoase, care cu timpul sting, pe masura ce unda de soc avansea,a in spatiu. 'bservam astfel un rest de s(pern *a cum este si ca,ul de fata. Restul de supernova &imeis -/@ se afla in constelatia 3aurus si provine de la o supernova care a e2plodat acum apro2imativ /0.000 de mii de ani. &imeis -/@ se afla la ;000 de ani lumina de &oare si are un diametru de -40 de ani lumina.

14
Imaginea saptamanii
-> 'ctobrie (00? de M na C nstantines-( .ebuloasa 3arantula sau .#C (0@0 se afla in .orul Mare al lui Magelan, una dintre gala2iile satelit ale gala2iei noastre. .ebuloasa este la apro2imativ -@0.000 de ani lumina departare in constelatia 1orado pestele spada! din emisfera sudica.

.ebuloasa 3arantula, aflata la -@0.000 ani lumina departare, in .orul Mare al lui Magelan. Foto+ %&'

-4

.orul de ga, si plasma straluceste foarte puternic si s-a calculat ca daca s-ar afla la distanta la care se afla nebuloasa din 'rion -;00 ani lumina!, nebuloasa 3arantula ar straluci atat de puternic incat ar lasa umbre pe 3erra, cum numai )una si uneori Venus reusesc sa faca. .ebuloasa este cea mai mare si cea mai activa maternitate de stele cunoscuta in grupul local de gala2ii. In centrul nebuloasei se afla un roi stelar foarte compact numit R-;< care este responsabil de producerea majoritatii energiei care face vi,ibila nebuloasa. Masa estimata a roiului central este de /40.000 de mase solare, sugerand ca va deveni candva un roi globular. .ebuloasa 3arantula contine si un roi stelar mai batran in dreapta sus in imagine!, numit 8odge ;0-, cu o varsta de (0M(4 milioane de ani, iar cele mai masive stele din acest roi au e2plodat deja in supernove.

1!
Imaginea saptamanii - T Tauri
(( August (00? de Adrian S n.a Cum va inc*ipuiti ca arata locul unde se naste o steaN

3 3auri - o protostea la 4>0 de ani lumina. Foto+ 3. A. Rector$9niversit: of Alas6a Anc*orage, 8. &c*7ei6er$WIG. and .'A'$A9RA$.&F

-<

Cand o stea se naste, mediul inconjurator se sc*imba. .ebuloase, cantitati imense de ga,, devin vi,ibile, la fel si regiunile inconjuratoare care contin praf. In centrul imaginii se afla steaua 3 3auri, o stea foarte tanara, cu o varsta de numai milion de ani. 1e fapt 3 3auri nu este inca o stea. "artea luminoasa din centru este nucleul unui nor sferic de ga,, care se contracta si atrage din ce in ce mai multa materie. Inca nu emite energie pe ba,a reactiilor termonucleare ca o stea gata formata. )umina emisa de protostea iluminea,a norii de ga,, vi,ibili ca niste nori in jurul acesteia. Regiuni in care se intalneste praf, cu nuanta maronie, nu lasa lumina sa treaca prin ele. "este cateva milioane de ani, acest loc va arata altfel. Vantul stelar emis de steaua nou formata va imprastia ga,ul si praful din preajma. &teaua va straluci atunci in toata splendoarea ei. Imagine luata de la .ational 'ptical Astronom: 'bservator:.

1'
Imaginea saptamanii
)uni, -0 August (00? de Mona Constantinescu

Centrul galactic, imagine in infrarosu luata de telescopul &pit,er. Foto+ .A&A, =")Caltec*, &usan &tolov: &&C$Caltec*! et al. Centrul gala2iei noastre nu poate fi observat cu telescoape obisnuite din cau,a prafului si ga,ului interstelar care obstructionea,a lumina. In imaginea aceasta insa, camerele in infrarosu ale telescopului spatial &pit,er reusesc sa capte,e lumina prin norii de ga, si -@

praf si ne arata aglomeratia de stele din ,ona centrului galactic, aflat la o distanta de (<.000 de ani lumina, in constelatia &agetatorului. Imaginea este un mo,aic ce se intinde pe ?00 de ani lumina si este reali,ata in culori false+ stelele batrane si mai reci apar aici in nuante de albastru, iar ,onele rosii stralucitoare de ga, si praf sunt asociate cu stelele tinere si fierbinti aparute mai recent.

1&
Imaginea saptamanii - Calea Lactee de la observatorul astronomic din Chile
/ August (00? de Adrian S n.a In nordul desertului Atacama, in C*ile, se afla 'bservatorul &udic %uropean care ga,duieste cele mai avansate ec*ipamente astronomice. .u este de mirare ca cerul este foarte curat si Calea )actee se vede perfect.

Calea )actee bra,dea,a cerul foarte curat din "aranal, C*ile. Foto+ 5. Fugate FA&'Rtronics!$%&' Calea )actee, #ala2ia noastra va,uta din interior, imparte cerul in doua in aceasta imagine cu e2punere de trei minute. &e poate vedea lumina combinata a miliardelor de stele din #ala2ia noastra dar si ben,i intunecate ce contin praf si ga,. In dreapta jos se poate vedea o pata difu,a, o gala2ie vecina cu a noastra, numita .orul Mare a lui Magellan. ->

"e sol, dungile luminoase, sunt creeate de astronomii ce folosesc lanterne pentru a ilumina drumul dintre cupole. ' adevarata Mecca a astronomiei, Muntele "aranal repre,inta locul unde stelele intradevar ating "amantul.

18
Imaginea saptamanii
Vineri, (/ Iulie (00? de Mona Constantinescu

Cu prilejul aniversarii a -0 ani de e2istenta, observatorul in ra,e L C*andra a facut publica imaginea compusa a ramasitei de supernova %0-0(, aflata la -?0.000 de ani lumina departare in .orul Mic al lui Magelan, una din cele mai apropiate gala2ii.

Foto+.A&A$CLC$MI3$&A'$&3&cI

'biectul a aparut cand o stea cu mult mai masiva decat &oarele a e2plodat aruncand in spatiu materia ce a format-o, eveniment ce a fost probabil vi,ibil din emisfera sudica cu apro2imativ -000 de ani in urma. &istemul de telescoape C*andra a observat acest obiect la scurt timp dupa desc*iderea din -???, iar acum noi date obtinute in spectrul ra,elor 2 au fost folosite pentru a construi aceasta imagine spectaculoasa. Imaginea este compusa din imagini in ra,e 2 suprapuse cu imagini in spectrul vi,ibil luate de telescopul 8ubble.

-?

Imaginea arata unda de soc produsa de supernova cu albastru! si un inel interior de material mai rece rosu!. In partea dreapta jos, o stea masiva care nu apare in imagine ilumnea,a norul verde de ga, si praf interstelar.

1$
)uni, -; Iulie (00? de Mona Constantinescu

"ortiune din .ebuloasa 'mega. Foto+%&'

'rgani,atia %uropeana pentru Cecetare Astronomica in %misfera &udica a publicat recent o noua imagine a .ebuloasei 'mega. Cunoscuta datorita formei sale ca .ebuloasa )ebada sau "otcoava, obiectul cu numarul -@ in catalogul Messier se afla la o departare de 4400 ani lumina, in constelatia &agetatorului. .ebuloasa 'mega este o regiune de ga, si praf foarte activa, cu o intindere de -4 ani lumina in care se nasc stele si unde lumina intensa si vanturile stelare puternice provenite de la aceste stele foarte tinere sculptea,a structurile de ga, si praf. (0

.uantele diferite din imagine releva pre,enta diferitelor elemente c*imice sub forma ga,oasa, in cea mai mare parte *idrogen, dar si o2igen, nitrogen si sulf. #a,ul respectiv straluceste datorita puternicei lumini in ultraviolet pe care o emit stelele tinere foarte fierbinti. Fotografia este compusa din imagini luate cu telescopul .e7 3ec*nolog: de ;,4> metri in diametru al observatorului )a &illa. "entru a observa mai multe detalii, puteti mari imaginea aici sau o puteti e2plora in intregime aici.

2%
3elescopul spatial 8ubble a surprins o scena de o frumusete ireala+ cum patru sateliti ai planetei &aturn trec prin fata planetei. In imagine se observa discul planetei &aturn, inelele sale precum cativa sateliti.

"laneta &aturn si satelitii sai. Imagine luata de telescopul spatial 8ubble. Foto+ .A&A$=")

Cel mai mare satelit al lui &aturn, 3itan, lasa o umbra pe discul planetei, in partea de nord. &atelitul insusi se vede ca disc, de culoare portocaliu inc*is, culoarea norilor sai. Mai jos de 3itan, aproape de inele si putin in stanga, se mai afla un satelit si umbra sa+ Mimas. Mimas este mult mai mic decat 3itan si de aceea apare ca un punct.

(-

In stanga lui &aturn se observa inca doi sateliti+ 1ione si, mai slab ca stralucire, %nceladus. 3recerile satelitilor peste discul planetei fenomene numite tran,ite! se produc destul de rar, timp de cateva luni odata la -/ ani. Anul (00? este momentul cand de pe 3erra observam planeta din planul ecuatorial, inelele fiind vi,ibile doar de pe muc*ie. Imaginea a fost luata pe ( februarie pe cand &aturn se afla la o departare de -,( miliarde 6m de 3erra.

21

((