Capitolul VIII VRSTELE ADULTE

CONSIDERAII GENERALE PRIVIND VRSTELE ADULTE Aparent neseismice, vrstele adulte au ost mai pu!in decupate analitic "n stadii de de#voltare psi$ic%& 'ult% vreme s(a considerat c% psi$olo)ia )eneral% este pn% la urm% o psi$olo)ie a adultului& * ast el de opinie e+ist% "n mai toate lucr%rile de psi$olo)ie )eneral%, pn% prin ultimele dou% decenii& ,n ultima vreme, ast el de lucr%ri cuprind o cantitate din ce "n ce mai mare de raportare la copii -i adolescen!i& ,n sc$im., lucr%rile de psi$olo)ie social% au o mai mare aten!ie a!% de vrstele tinere& ,n mod "nc% restrns au ap%rut lucr%ri ce au "n aten!ie "n e+clusivitate vrstele adulte -i cele terminale& ,n aceste condi!ii, e+ist% totu-i o mare cantitate de re eriri la vrstele adulte,c$iar "n studiile privind psi$olo)ia vrstelor de cre-tere& E vor.a de un el de raportare latent% a evenimentelor implicate "n de#voltarea psi$ic% onto)enetic% la punctul de vr adult& Desi)ur, "n ast el de situa!ii e+ist% o iposta#iere optimist% a vrstelor adulte& /umeroasele materiale ce s(au colectat "n di erite "mpre0ur%ri -i cu di erite tipuri de te$nici psi$olo)ice permit o a.ordare a acestora din optica stadialit%!ii, optic% .ine implantat% "n mentalitatea )ndirii moderne& Di icult%!ile de anali#% r%mn "ns% mari, datorit% etero)enit%!ii materialelor, nono(concordan!ei de criterii privind evantaiul de evenimente caracteristice universului adul!ilor& /um%rul mare -i diver)ent de re erin!e pe care le posed%m ast%#i cu privire la adult creea#% un o.stacol "n interpretarea lor& Desi)ur, e+ist% -i alte numeroase di icult%!i "n calea unui demers de sistemati#are a acestor eluri de date& La ora actual%, omul adult, %uritorul principal al vie!ii sociale -i al pro)resului, tr%ie-te "n #one oarte di erite ale p%mntului -i con-tienti#ea#% di erit condi!ia e+isten!ial% a destinului s%u social& Amprenta social(economic% -i cultural% a creat la adul!i o condi!ie de di eren!iere a structurilor dinamice ale personalit%!ii lor a!% de tineret -i copii& 1i aceasta, deoarece oamenii adul!i de a#i sunt marca!i de mentalitatea -i stilul de via!% din deceniile 2 3 ale acestui secol& ,n copil%ria -i adolescen!a a!% de adul!ii de a#i, lumea este "nc% istovit% -i s%r%cit% de e ectele celui de(al doilea r%#.oi mondial cu aspira!ii mai modeste -i idealuri poate mai mari& 'i0loacele de comunica!ie erau poate mai restrnse, circula!ia ideilor mai precar% -i mai "nc%rcat% de pre#en!a r%#.oiului rece& Di eren!a de receptare a ideilor "n adolescen!a adul!ilor de a#i a ost mai a.rupt% -i marcat% de virulen!e critice, in luen!ele -colii -i ale mass(mediei au ost mai pu!in "nsemnate 4"n special a TV(ului, care era "nc% o raritate5, ca -i ale -colii, care avea un caracter mai scolastic, iind mai distan!at% de via!a economic% -i "ntr(un el mai restrictiv% datorit% di icult%!ilor post.elice& De alt el, re!eaua -colar% distrus% "n r%#.oi s(a restructurat -i a crescut treptat, neputnd cuprinde dect ceva mai tr#iu, marea ma0oritate a tineretului "n sistemele de instruire mai consistente& /i se pare demn de semnalat aptul c% "n timp ce "n )enera!iile cuprinse ast%#i "ntre 36 76 de ani e+ist% destui oameni care au 0ucat -i 0oac% roluri importante iind autodidac!i sau cu studii incomplete, dup% 8993 aceste enomen a ost pe cale de dispari!ie& A-adar, e+ist% anumite condi!ii ce -i(au pus amprenta asupra de#volt%rii "n copil%ria -i adolescen!a adul!ilor, condi!ii -i evenimente ce au modelat elul de a )ndi, a i -i a ac!iona al acestora& Este adev%rat c% adul!ii de a#i au sc$im.at via!a social% din #ilele noastre, au constituit su.stan!a uman% ce a creat -i ve$iculat caracteristicile vie!ii moderne de a#i& Adul!ii din !ara noastr% au luat, de apt, "n )estiune perioada de dup% revolu!ia din 89:9& E+ist%, desi)ur, tr%s%turi universale umane 4caracteristicile mai )enerale ce de inesc oamenii5, e+ist% -i caracteristici )enerate de co(e+isten!a )enera!iilor "n acela-i mediu de cultur%, aspira!ii -i idealuri sociale, ca -i "nsu-iri ce decur) din amprenta l%sat% de caracteristicile nivelului de trai -i de caracteristicile consumurilor& Acest comple+ de caracteristici creea#% o vala.ilitate relativ lar)% a studiilor privind psi$olo)ia uman%& /u tre.uie s% uit%m c% societatea e+prim% o tendin!% puternic% de omo)eni#are a aspira!iilor spre un nivel de trai civili#at -i demn, spre o via!% cultural% .o)at%, c% divi#iunea interna!ional% a muncii nu este doar un de#iderat, ci o realitate -i c% "n procesul producerii -i di u#%rii de .unuri materiale -i spirituale sunt an)a0a!i tot mai mul!i oameni, apt ce creea#% o nou% dimensiune de#volt%rii psi$ice de ansam.lu a omului din secolul nostru& ,n acest sens putem a irma c% e+ist% di eren!e privind poten!ialul psi$ic uman de la o etap% la alta de via!%& ,n acela-i sens e+ist% evolu!ii socio(pro esionale -i ocupa!ionale, di eren!e de aspira!ii pro esionale, de stil de via!%, de statute -i rolul social pe vrste& *r)ani#area sistemelor diverse de suplimentare a prepara!iei pro esionale 4datorit% ampli ic%rii industriale5 a ost con runtat% cu dou% opinii consolidate, contradictorii privind omul adult& ;e de o parte, "n primele decenii ale secolului s(a consolidat optica privind aptul c% dup% perioadele copil%riei -i adolescen!ei, perioade de oarte mare plasticitate, de#voltarea "ncetea#%, pentru ca apoi, dup% o lun)% perioad% de platou, %r% evenimente semni icative

4perioadele adulte5 s% "nceap% declinul vie!ii& *pus% acesteia este opinia de lar)% circula!ie c% vrstele umane se "ncarc% de e+perien!%, cuno-tin!e -i comportamente pro esionale importante "n "ntrea)a via!%, ceea ce "nseamn% de#voltarea continu% "n decursul anilor adul!i& ,n aceste condi!ii, pro.lema stadiilor de de#voltare psi$ic% a vie!ii adulte tre.uie s% r%spund% unei dileme importante& ,n ca#ul accept%rii ideii de de#voltare -i pentru a#ele adulte se pune pro.lema reperelor psi$olo)ice, repre#entative implicate -i alimentarea procesului de de#voltare a stadiilor adulte& Acest demers l(am "ncepe cu materialele privind .io)ra iile oamenilor cele.ri -i media de vrst% pentru crea!ia re#istent% "n di erite domenii <=, p&3, =, ( >2? enomen ce pune "n eviden!% un aspect al de#volt%rii psi$ice "n perioadele adulte& Desi)ur, tre.uie s% !inem seama de aptul c%, "n )enere, vrstele adulte mai tinere, de-i oarte creative, au un poten!ial de sta.ilitate mai redus 4marea industrie a pus "n eviden!% luctua!ia mare a or!ei de munc% pn% la >6 >3 de ani5, iind urmat apoi de sta.ilitatea relativ mare a celorlalte vrste "n procesul de perpetuare a pro)resului social(cultural -i pro esional& Un proces similar se mani est% -i cu privire la in rac!ionalism& Toate acestea au creat o aten!ie crescut% pentru vrstele adulte -i pentru trecerea lor pe planul mai activ al cercet%rii& @ Evident, e+ist% un coe icient de interven!ie a actorilor .iolo)ici -i "n timpul vrstelor adulte, ca -i "n procesul de cre-tere din vrstele tinere& La vrstele de peste >3 de ani au loc orme de e+primare de ma+im% or!%, ener)ie, prin care se reali#ea#% contri.u!ia consistent% a adul!ilor la cerin!ele vie!ii sociale& De alt el, vrstele adulte se mai numesc -i vrste active& @ E+ist% o serie de actori amelioratori implica!i "n via!a social(economic% -i cultural%& Ace-tia din urm% se consider% responsa.ili de lon)evitate, de activismul mai mare al omului modern a!% de cel din alte perioade istorice -i de victoriile lui aproape incredi.ile privind st%pnirea ener)iei atomice, #.orul pe lun%, utili#area electronicii, a laserului etc& ;rintre psi$olo)ii mai cunoscu!i, C$& Au$ler <>8, p& 263 269? a colec!ionat "n 0urul a 866 de .io)ra ii -i 36 de anamne#e din literatur% pe care le(a tratat din optica vrstelor -i a "ncercat s% identi ice cur.a ascendent% -i de)eneratoare a vie!ii umane pe aceast% .a#%& Ulterior a disociat 489395 declinul .iolo)ic de cel intelectual& B& Stern a operat cu ima)inea piramidei dinamice a vrstelor, "n care spre anii adul!i vr ul se caracteri#ea#% prin diminuare& 1i B$ite <CC=? consider% c% e+ist% perioade ale vrstelor adulte ce continu% concentricitatea perioadelor din vrstele de cre-tere& ,n ceea ce prive-te aspectele di eren!iatoare, Allport <C? a enumerat -ase tr%s%turi speci ice adultului -i anumeD con-tiin!% de sine lar)%, rela!ii -i raporturi intime, securitate emo!ional% undamental%, preocupare o.iectiv%, o.iectivare de sine, armonie relativ% cu propriile ac$i#i!ii din e+perien!a personal%& 'oers <829? 4893>5 a di eren!iat 7 perioade, dintre care > adulte, "n care au importan!% modi ic%rile de impulsuri su lete-ti& ;erioadele se mani est% dup% cum urmea#%, din punctul de vedere al receptivit%!ii la "nv%!are -i sunt redate "n ta.elul C2&
Ta.elul nr&C2

;rima perioad% a vie!iiD copil%ria -i tinere!ea 6,6 C6,6 ani "nv%!area, inclusiv -colar%

A doua perioad% a vie!iiD prima perioad% adult% dominat% de tinere!e C8 >6 ani auto(instruirea

A treia perioad% a vie!iiD a doua perioad% adult%& 'ie#ul vie!ii umane >8 22 ani Cea mai sc%#ut% perioad% de receptivitate prin instruire a adul!ilor& Dispare interesul pentru "nv%!are

A patra perioad% a vie!iiD a treia perioad% adult%& Cri#a de autocunoa-tere 23 33 ani Cea mai puternic% perioad% de cri#e

A cincea perioad% a vie!iiD ;rima perioad% a .%trne!ii 33 ani

A -asea perioad% a vie!iiD a doua perioad% a .%trne!ii, decesul

Evident, periodi#area de mai sus pune accentul pe vrstele adulte& Criteriile de periodi#are sunt "ns% relativ pu!in clare& Euardini <92? 489395 apoi Castner <>=? 4897>5 au avut "n aten!ie Fcri#eleG vrstei adulte "ntr(un conte+t e+plicativ speci ic vie!ii& * anali#% asem%n%toare a e ectuat H& Ia)an -i J& A& Jors& Cl& I& Leu.a <8C9? a ela.orat o lucrare ceva mai centrat% pe vrstele adulte, "n care a sta.ilit di eren!e numeroase "ntre adultul tn%r, adultul de vrst% mi0locie -i adultul tardiv& Au e ecte in luen!ele culturale, sociale ale personalit%!ii adulte, dar se e+prim% particularit%!i -i "n de#voltarea sen#orial%, nervoas%, )landular%, se de#volt% -i complic% planul mintal -i al sim.olurilor etc& ,n numeroasele sale lucr%ri, J& T$omas <C3C? a atras aten!ia asupra periodi#%rilor e ectuate pentru vrstele adulteK tre.uie s% ai.% "n aten!ie rolurile, sarcinile care maturi#ea#%, "n sensul implant%rii omului "n sarcinile sociale -i "n responsa.ilit%!i sociale& Din acest punct de vedere, e+ist% anumite particularit%!i ale Famprentei tr%s%turilor su.iectiveG dup% acest autor, amprente ce se re er% la ac!iunea trecutului, pre#entului -i viitorului& ;entru trecut se caracteri#ea#% ca iind asimilat sau neasimilat, pre#entul ca iind constructiv -i o.staculat, iar viitorul ca desc$is, opac sau amenin!%tor& R& Aer)ler <83? 489395 a operat cu un model multidimensional de de#voltare "n care varia.ilele sociale au ost scoase pe primul plan "mpreun% cu atitudinile ca -i cone+iunile dintre ele, ca elemente deose.it de sensi.ile -i importante& El s(a re erit la aptul c% atitudinile sunt dimensiunile psi$ice cele mai sensi.ile, deoarece sunt in luen!ate de toate evenimentele vie!ii sociale, dar mai ales deD a5 concuren!a social% -i pro esional%K .5 situa!ia amilial%K c5 interiori#area lumii -i a imper ec!iunilor ei realeK d5 ocupa!iile cu monotonia propriei vie!i cotidieneK e5 interiori#area caracterului de initiv al propriului destinK 5 con runtarea cu caracterul init al e+isten!ei "n lumea real%& C& C& 'iles <82>? 489>85, anali#nd stadiile adulte, s(a re erit la apari!ia copiilor -i a considerat ciclurile vie!ii ca tin#nd s% ie a+ate pe ciclurile de apari!ie -i cre-tere a copiilor, a amiliei ca unitate& ,n acela-i sens, L& D Cain <>>? semnalea#% aptul c% este altceva s% ii tat%l unei ete de 86 ani -i s% pose#i paternurile de conduit% corespun#%toare, sau s% ii tat% la >6 ani sau la =6 ani& * serie de autori se opun opticii periodi#%rii adulte -i emit ipote#a c% starea adult% este de consolidare& Ro.ert Li ton <8>8? sus!ine -i el c% o serie de caracteristici psi$ice se optimi#ea#%, dar altele se deteriorea#%, la el ca R& Aer)uss 4893:5, care se re er% la capacit%!ile .iolo)ice -i psi$olo)ice ale unc!iilor, la productivitate, tr%s%turi caracteristice, inte)rarea pro esional%, statutul social -i rolurile de vrst%& D& E& Super -i cola.oratorii <CC8? 489=65 utili#ea#% un model de 3 stadii de de#voltare, "n care cel adult este de "mplinire social% -i pro esional% -i se plasea#% "n urm%torul conte+tD 85 Copilria, "n care evenimentul central este cre-terea 4pn% la 89 ani5& Inte)rarea social% se reali#ea#% prin "nv%!are -i prin constituirea intereselor voca!ionaleK C5 Adolescena, perioad% de maturi#are .iolo)ic% 483 C3 ani5 -i de cre-tere a oportunit%!ilor de adaptare pro esional% perioad% important% -i de interes a!% de oportunitatea di eritelor pro esii& Super consider% c% adolescen!a este -i stadiul identi ic%rii de sineK >5 Tinereea 4"ntre C2 -i 22 ani5 perioad% de maturitate "n care se petrece inte)rarea "n pro esie, eventual )%sirea unui drum speci ic& Este un stadiu de )eneralitateK 25 Stadiul meninerii 4"ntre 22 -i 73 ani5 este dominat de inte)rarea pro esional%K 35 Vrstele naintate, de de#an)a0are pro esional%& 'ai a+at pe ideea prepara!ie pentru munc% drept criteriu al "mp%r!irii stadiale, D& C& 'iller -i B& J& Lorm <823? 489385 au descris -i ei 3 stadii "n care rela!ia cu munca are o evolu!ie speci ic%& 'iller -i Lorm consider% primul stadiu, de dup% na-tere, ca stadiu de ante#ie 46 86 ani5& Acesta este urmat de activarea de interese 486 8C ani5, de capacit%!i 48> 82 ani5, care "nc$eie primul ciclu mare al vie!ii& Urmea#% ciclul de e+plorare, de la 83 la C2 de ani, "n care se or)ani#ea#% mecanismele ale)erii din alternative, are loc "nv%!are pro esional%, inser!ia concep!iei de sine, "n aceast% "nv%!are& Urmea#%, dup% cei doi autori, ciclul de sta.ili#are a vie!ii 4al treilea5, de la C3 la 22 de ani& ,ntr(o prim% su.etap% a acestui ciclu, 'iller -i Lorm consider% c% se continu% ale)erea pro esiunii, traversndu(se cteva sc$im.%ri& 'ai erm% devine sta.ili#area dup% >8 de ani 4pn% la 22 de ani5& ,n acest episod de via!% e orturile se centrea#% pe sta.ili#area rolului pro esional& ;erioada a patra, de men!inere 4de la 23 la 73 de ani5 este dominat% de antrenarea comple+% "n munca speci ic% postului ocupat& Acesta este un ciclu de via!% productiv& ,n ine, urmea#% ciclul al cincilea, de declin& ,n ansam.lul acestor periodi#%ri, aparent dominate de criterii di erite, evoc%m din nou teoria lui E& EriMson, cu cele : stadii ale sale la care ne(am re erit mai pe lar) "ntr(un capitol anterior& Reamintim doar aptul c% stadiile adulte sunt v%#ute de acest autor ca antrenate pro und "n via!a social% din team% de compromitere -i ca antidot a!% de moarte& ,mp%r!irea stadiilor adulte "n unc!ie de evolu!ia amiliei este mai interesant% la Dou)las Jall <9=, p&33 3:?& Autorul su.linia#% aptul c% emeile sunt mai dependente de evolu!ia amiliei care marc$ea#% ciclurile vie!ii lor& Aceste tipuri de stadii "ncep dup% c%s%torie, care creea#% un cadru suplimentar de identi icare a tinerei so!ii& ;rimul stadiu durea#% de la c%s%torie pn% la na-terea primului copil& Este un stadiu dominat de o u-oar% an+ietate

>

le)at% de de#voltarea copilului -i de intimitate, de or)ani#are a stereotipurilor amiliei& Al doilea durea#% de la na-terea primului pn% la na-terea celui de(al doilea copil& Al treilea este momentul "n care amilia posed% doi sau mai mul!i copii pre-colari 4-i mai mici5& Al patrulea stadiu 4al amiliei "n plin%tatea ei5 "ncepe cu intrarea primului copil "n via!a -colar%& Urm%torul stadiu, al cincilea, "ncepe cu plecarea primului copil din casa p%rinteasc% -i s r-e-te cu plecarea ultimului copil din amilia de provenien!%@ 4se consider% amilie tn%r% aceea ce este compus% din C .unici, C p%rin!i -i > ( 2 copii -i amilia .%trn%, aceea "n care e+ist% 2 .unici, C p%rin!i -i 8 copil5& Stadiul de minim platou este cel ce urmea#%, caracteri#at prin aptul c% to!i copiii sunt pleca!i din c%minul amiliei& Ast el privit% de#voltarea adult%, se creea#% o oarecare di icultate de delimitare a ciclurilor vie!ii adulte, dat% iind varia.ilitatea oarte mare a evolu!iei iec%rei amilii nu numai "n ceea ce prive-te num%rul de copii dar -i aptul c% e+ist% -i amilii %r% copii& S& Du.lineanu enumer% ca stadiiD copil%ria, cu dou% a#e raportate la num%rul de aniK perioada de la 9 la 8C ani 4etap% terminal% a celei de a doua a#e5K adolescen!a de la 8C la 8: ani 4dominat% de prepararea -i ac$i#i!ionarea maturit%!ii .iolo)ice5, de cre-tere intens% somatic%, dar -i psi$ointelectual% -i emo!ional%K perioada tinere!ii urmea#% "n seria vrstelor ca inal pentru stadiul ultim al cri#elor anatomice -i psi$olo)ice de cre-tere& pentru autorul citat e+ist% dou% a#e sau st%ri adulteD 85 starea adult% tn%r% 4de la C3 la >3 de ani5, dominat% de nevoia de activitate -i de via!% sentimental% -i "n ultima sa parte dominat% de cre-terea sensi.ilit%!ii 4starea de adult con irmat5K C5 starea sau a#a de maturitate -i de de#voltare 4de la >3 la 36 de ani5 "n care se sta.ili#ea#% instruirea pro esional%, social% -i amilial%& Urmea#% o a#% critic%, marcat% de o sc%dere relativ% 4dup% persoan%5 a capacit%!ilor vitale 4de la 36 la 76 de ani5 -i a#ele .%trne!ii& ;re#int% interes modelul lui Sc$ein E& J& <C6=? de "ncadrare a perioadelor adulte "ntr(un model tridimensional conic care are trei direc!iiD prima este vertical% 4"n sus5 -i pune "n eviden!% sc$im.%ri "n ierar$ia pro esional% 4ran)ul pro esional5K a doua dimensiune direc!ional% este radial% -i se re er% la mi-carea "n sistemul pro esional dinspre roluri peri erice spre roluri centrale a late "n interiorul de cerc al sistemului con, proces de centrali#are pro esional%K a treia dimensiune direc!ional% este circum eren!ial%, pe cercurile din ce "n ce mai "n)uste ale conului 4e situa!ia unui conta.il de "ntreprindere care este mutat de la o sec!ie peri eric% sau central% la o alta de acela-i tip5& Acestor dimensiuni le corespund trei tipuri de rela!iiD rela!ii ierar$ice 4le)ate de dimensiunea vertical%5, rela!ii de inclu#iune 4radiale5 ce se constituie ca rela!ii de centralitate, -i rela!ii unc!ionalitate sau interdepartamentale& ;erioadele adulte se pot pre#enta pe #onele cilindrului pn% aproape de partea superioar% a acestuia& Autorul consider% c% su.stadiile ciclului adult se e+prim% prin su.stadii ierar$ice ce se plasea#% po#i!ional "n cilindrul ima)inat& '& Nlate <C:2 489=35 a sc$i!at o "mp%r!ire a vrstelor adulte, dup% cum urmea#%D tinere!ea, maturitatea -i involu!ia& Considernd controversat% situa!ia tinere!ii ca re)istru de vrst%, autorul citat ader% totu-i la ideea c% tinere!ea "ncepe la C6 de ani -i se caracteri#ea#% printr(o mai mare armoni#are, sta.ili#are -i maturi#are, prin adncirea sociali#%rii, speciali#area pro esional%, an)a0area "n via!a social%& 'aturi#area 4perioada adult%5 e considerat% ca perioada unei ma+ime reali#%ri ca perioada celei mai "nalte productivit%!i, a armoni#%rii intereselor, aptitudinilor, deprinderilor, a modalit%!ilor inter(rela!ionale, a con-tiin!ei, inclusiv a securi#%rii emo!ionale -i a structurii concep!iei iloso ice de via!%& ,n ine, involu!ia 4vrstele de involu!ie se caracteri#ea#% prin declin compensat, ine)al, prin u#ur% datorat% "m.%trnirii etc&5& Dup% cum se poate lesne vedea, luctua!ia criteriilor de di eren!iere a stadiilor, inclusiv a celor adulte este oarte mare& Datorit% utili#%rii de criterii di erite, se consemnea#% di eren!e "n ceea ce prive-te limitele in erioare -i superioare ale iec%rei etape adulte& Cele mai critice momente ale ciclurilor vie!ii sunt perioadele de trecere de la 87 la C3 de ani -i cele de dup% 36 de ani& ,n literatura de specialitate se atra)e "ns% aten!ia asupra cri#ei de la 26 de ani, la care ne(am re erit "n parte -i vom reveni& Aceste vrste sunt pro und in luen!ate de evenimentele amiliale& ;rimele se prelun)esc peste limita in erioar% spre #onele tinere!ii& Vrstele terminale, ca -i vrstele critice "n 0urul a 26 -i a 36 ( 33 de ani se a l% su. semnul cre-terii lon)evit%!ii -i al ie-irii din via!a activ%, pro esional%& Se tinde s% se consolide#e o vrst% matur% tardiv% prelun)it% datorit% cre-terii condi!iilor de via!%, a suportului medical -i de cultur% medical% preventiv% mai .un% -i social% mai lar)%, apt ce pune "n eviden!% o dilatare a vrstelor adulte active& 2. Subetapele vrstei adulte& Avnd "n vedere ideea c% stadiile de#volt%rii psi$ice au drept criterii de di eren!iere tipul undamental de activitate -i tipul de rela!ii implicate, se poate considera c% e+pansiunea cumulativ% "n caracteristicile muncii pro esionale -i "n ierar$ia posturilor de munc% constituie tipul undamental de activitate "n perioadele adulte, iar structura rela!iilor de munc% sociale -i de amilie 4valoarea lor contri.uant% "n a ectarea -i de#a ectarea identit%!ii -i a su.identit%!ilor5 constituie tipul de rela!ii caracteristice -i "n aceast% perioad%& Ca atare, se pot di eren!ia urm%toarele perioade adulteD 85 ;rima perioad% adult%, "ntre >3 -i 23 de ani, se poate considera c% se consum% vrsta adult% de sta.ilitate "n care implanta!ia pro esional% este intens%, activitatea pe acest plan este cumulativ%, activ% -i creatoare& Adeseori la aceast% vrst% se mai parcur)e o -coal% de per ec!ionare, de reciclare, o acultate sau un doctorat etc& Statutele -i rolurile sociale "ncep s% ie mai "nc%rcate de responsa.ilit%!i, accesul "n ierar$ia pro esional% este activ&

,n via!a de amilie, copiii "ncep s% recvente#e -coala, ceea ce creea#% o cre-tere relativ% a con!inutului su.identit%!ii de p%rinte -i o modi icare "n evolu!ia amiliei& C5 ;erioada adult% "ntre 23 -i 33 de ani se caracteri#ea#% prin trecerea pe planuri de mai mare responsa.ilitate pro esional% -i social(cultural%, aceste dou% su.identit%!i se vor de#volta& 1i aceasta cu att mai mult cu ct vor i mai multe etape de reciclare parcurse& Su.identitatea de so! se va diminua u-or ca -i aceea de p%rinte, dat iind aptul c% independen!a copiilor 4mari de cele mai multe ori5 nu mai necesit% o aten!ionare permanent% "n acest rol& Evolu!ia eminin% este mai tensional% -i "nc%rcat% de indispo#i!ii -i an+iet%!i cu su.strat .iolo)ic($ormonal 4menopau#%5& >5 ;erioada adult% prelun)it% 4de la 33 la 73 de ani5 se caracteri#ea#% printr(o oarecare diminuare a or!elor i#ice, o perioad% critic% 4mai ales pentru emei "n orice ca# "nti pentru ele5& Diminuarea celor 2 tipuri de su.identit%!i este relativ ine)al%, dar re)ula este valid% mai ales pentru su.identitatea amilial% de p%rinte& Lamilia se a l% "n plin proces de denucleari#are& Are loc apoi diminuarea anulativ% a su.identit%!ii pro esionale, r%mne activ% su.identitatea marital% amilial%, dominant marital% -i aceea de activit%!i social(culturale& Intrarea "n perioadele de pensionare mai v%dit de re)resie ec$ivalea#% cu o important% restructurare a "ntre)ului re)im de via!%, activitate, rela!ii sociale etc& DINAMICA IDENTITII Din cele de mai sus reiese c% su.identit%!ile pro esionale constituie aspectul ce repre#int% persoana "n perioadele adulte& Este vor.a de munca speci ic%, aria unei pro esii 4rolul pro esional const% din e+pecta!ia celorlal!i, a!% de o persoan% "ntr(o pro esie dat%5& Desi)ur, interesea#% conver)en!a -i diver)en!a dintre su.identitatea pro esional% cu aceea privind via!a social% -i cele le)ate de rolul parental -i marital& Sc$ematic rednd corela!iile cele mai o.i-nuite "n conte+tul celor 2 su.identit%!i privind maturitatea, ele au urm%torul aspectD Esen!ial pentru iecare din aceste dilat%ri -i contract%ri de su.identit%!i este aptul c% se reali#ea#% "n conte+tul unor rela!ii de eed(.acM privind randamentul, e ectele -i e+pecta!iile de evaluare, ca -i e+pecta!iile de recompense, promovare, responsa.ilitate -i ini!iative, !inere de eviden!% a opiniilor le)ate de statutul social -i presti)iul acestuia& Toate acestea sunt de ma+im% importan!% "n perioadele adulte& ;erioada de la >3 la 23 de ani se "mparte -i ea "n dou% su.perioadeD de la >3 la 26 de ani -i de la 26 la 23 de ani& De-i "n ierar$ia pro esional% persoanele de la >3 26 de ani a0un) la unc!ii medii, sesi#ea#% di eren!a a!% de )enera!ia tn%r% ce intr% "n activitate& Laptul ca atare se con-tienti#ea#% ca un plus de e+perien!% practic% -i o cerin!% de reciclare sau de per ec!ionare teoretic%& *p!iunea pentru unc!ii administrative e+ecutive de proiectare, "n domeniu, se ace aproape pe nesim!ite@ 4HacOues Elliot consider% c% este o perioad% "n care cre-te inciden!a unei noi cri#e de ori)inalitate 4cam la >= de ani la arti-ti5 -i concomitent o rat% mai mare de deces "ntre >3 >9 de ani la persoane oarte an)a0ate pro esional "n ca# de insuccese repetate sau de ne-anse numeroase succesive& Rata deceselor reintr% "n normal "ntre 26 22 de ani& Complementar, acelea-i vrste sunt semni icative pentru contri.u!ia re#istent% a persoanelor respective "n domeniile -tiin!ei, te$nicii -i ale di eritelor activit%!i arti#anale5&

Sc$ema cu interrela!iile statutelor -i rolurilor

*ricum, via!a pro esional% -i o.-teasc% devine mai dens% pe m%sur% ce se resimt ca mai di icile -i comple+e& 1i "n via!a de amilie apar pro.leme noi& Cre-terea copiilor, pro.lemele le)ate de intrarea acestora "n -coal% aduc dup% sine aspecte de educa!ie -i instruire mai complicate, mai ales c% uneori primul copil poate intra "n perioada pu.ert%!ii -i poate crea tensiuni de opo#a.ilitate, nemul!umiri& Statistic, aceasta este perioada celor mai numeroase des aceri de c%s%torie mai ales dac% so!ii lucrea#% "n localit%!i di erite -i ac naveta, lipsind ast el oarte mult de acas%& Totu-i, an)a0area mai pro und% "n munc% creea#% un ec$ili.ru al personalit%!ii& Se vor.e-te de cri#a de la 26 de ani ca o cri#% de .ilan! 4ce s(a sperat, visatP -i unde s(a a0uns5& ,ntre 26 -i 23 de ani e+perien!a pro esional% devine .o)at% la multe persoane& *mul se simte "n mi0locul vie!ii& Capacitatea de munc% -i randamentul se a l% "n primul plan& Este o perioad% de e+pansiune social% -i pro esional%& ,n amilie se reinstalea#% ec$ili.rul -i un stil adecvat de interrela!ii& *po#a.ilitatea copiilor este tratat% cu mai mult calm -i cu mai pu!in% nelini-te ceea ce arat% c% amilia a ac$i#i!ionat o e+perien!% peda)o)ic%& Lamilia poate i con runtat% cu decesul p%rin!ilor 4.unicilor5, ceea ce va duce la interiori#%ri pro unde& Structura interela!iilor sociale se va de#volta pe vertical% -i ori#ontal%, "n structura ierar$iei pro esionale, dar -i "n a ara ei& n perioada adult de stabilizare II 4de la 23 la 33 de ani5 se instalea#% u-or "nc%rcarea cu intimitate a su.identit%!ii parentale -i maritale, dar cresc -i responsa.ilit%!ile pe aceste planuri& Rolul de so! -i so!ie se cunoa-te

mai .ine& Cri#a de identitate a copiilor mai avansa!i sau p%r%sirea amiliei de unul din copii 4care pleac% la studii5 contri.uie la cre-terea tensiunii -i nelini-tii "n amilie& ;erioada de la 23 la 33 de ani se poate -i ea divide "n dou% su.(etape& ,n prima, de la 23 la 36 de ani, se perpetuea#% structurile rela!iei comple+e ale etapei anterioare& Unele avans%ri "n munc%, )rada!ii, )rati ic%ri etc& permit m%rirea con ortului "n amilie, planuri mai comple+e pentru vacan!e& ;o#i!ia pro esional% este "nalt%, contri.u!ia poate i "nalt creatoare& Dup% 36 33 de ani se e+prim% din nou trecerea printr(o cri#% de interiori#are provocat% de climacterium 4menopau#%5 la emei& Aceast% cri#% .iolo)ic% este "nso!it% de discon ort i#ic -i are loc mai devreme sau mai tr#iu& Climacteriumul viril poate i mult mai tardiv& J& LoQe <8>>? 489775 a studiat >C7 de .io)ra ii plus C&666 de persoane& Autorul a conc$is c% e+ist% un el de anticipare(a-teptare 4e+pecta!ie5 a climacteriumului care m%re-te ac!iunea psi$olo)ic% "nso!itoare& * diminuare a or!ei i#ice -i o modi icare relativ% a st%rii de s%n%tate 4astenie5 contri.uie la adncirea interiori#%rii mai sus semnalate, care se or)ani#ea#% -i "n 0urul ideii de valoare a propriei persoane& ,n amilie "ncepe procesul de denucleari#are& Copiii primi se c%s%toresc, intr% "n produc!ie, au copii proprii& ,n perioada sau vrsta adult prelun it 4de la 33 la 73 de ani5 su.identitatea pro esional% "ncepe s% se distan!e#e ca -i su.identitatea socio(cultural%, care sunt mai pu!in "nc%rcate de sarcini& Super consider% c% este o etap% de men!inere ceva mai lini-tit%& Su.identitatea parental% -i marital% se re"ncarc% de intimitate prin apari!ia nepo!ilor, "ntr(un conte+t nou& Ciclul vie!ii "-i "nc$ide -i redesc$ide o nou% veri)%& ,n prima su.etap% 4de la 33 la 76 de ani5 numeroase pro esioniste se pensionea#%, ceea ce modi ic% .u)etul amiliei -i pro)ramul ei& Are loc o structurare locativ% de multe ori 4la 76 de ani5& De#an)a0area pro esional% a emeilor aduce o modi icare a orarului amiliei, pro.lema preocup%rilor, rela!iilor sociale etc& ;entru emeile an)a0ate mai mult "n pro.lemele vie!ii de amilie, pro.lema nu este prea )rav% mai ales c% dup% aceasta or)anismul eminin "-i recap%t% vi)oarea& A%r.a!ii continu% participarea lor la procesul muncii& E+perien!a "ndelun)at% le strati ic% numeroase capacit%!i or)ani#atorice de munc% -i un randament acil de o.!inut pe .a#% de e ort mediu& Avnd "n su.ordine colective mai mici sau mai mari, ec$ipe de tineri se str%duiesc s% le conduc% -i s% le "nve!e& ;oate ap%rea o opo#a.ilitate de )enera!ie "n ca#uri de cri#e economice sau sc$im.%ri sociale oarte evidente& Via!a "n amilie se simpli ic% "ntr(un el& Distrac!iile devin mai pu!in improvi#ate& E+ist% o oarecare rutin% recon ortant% a vie!ii din amilie 4ta.ieturile5& @ Acesta este un ta.lou oarte sumar al perioadelor mature a+ate pe evolu!ia unor oameni o.i-nui!i ai vie!ii de munc% -i aport constructiv "n procesele de produc!ie& Evident, aceste corela!ii -i intercorela!ii "ntre su.identit%!i pot i e+trem de di erite de la ca# la ca#& E+ist% unele di eren!e la emei a!% de cele de mai sus& Emanciparea emeii s(a i#.it de numeroase restric!ii o.struc!ioniste din partea societ%!ii, dar -i dinspre partea situa!iei reale amiliale& Rolul de mam% -i de so!ie este mai "nc%rcat -i tensional -i, "n )enere, cele dou% roluri 4so!ie -i mam%5 sunt totdeauna mai active -i mai dilatate ca la .%r.a!i& Se pare c% din punct de vedere antropolo)ic emeia are o mult mai mic% varia.ilitate la toate rasele umane, r%mnnd mai sta.il%& Ea are matricea rasei C78& Deose.it de interesante ni se par o.serva!iile lui Dou)las T& Jall <9=, p&:9 9C? 489=75 privind de#voltarea tre.uin!elor "n perioadele tinere!ii -i ale adultului tn%r, mi0lociu -i tardiv 4inclusiv perioada adult% prelun)it%5& El "mparte ansam.lul tre.uin!elor "n tre.uin!e de serviciu -i tre.uin!e socio(emo!ionale& ,n ta.elul de mai 0os acestea au ost concentrate pe trei niveluri de vrst% 4"mp%r!irea iind %cut% dup% criteriul sta)iului "n pro esiune5& /oi am adoptat ta.elul ori)inal&
Sta)iu "n pro esiune De "nceput 8& C& >& 2& 'ediu 8& C& >& Tre.uin!% de sarcin% S% posede a.ilit%!i de#voltndu(-i priceperi& S% se per ec!ione#e ca specialist& S%(-i de#volte creativitatea -i spiritul de inova!ie& S% se rote#e "n arii mai apropiate dup% > ( 3 ani& S% posede priceperi -i a.ilit%!i educate mai "nalte dect noii intra!i "n pro esiune& S%(-i educe deprinderi inte)rate vec$i -i noi& S%(-i de#volte o vi#iune lar)% pentru Ta.elul nr&C3 Tre.uin!e socio(emo!uionale Cerin!% de asisten!% -i "n!ele)ere& Cerin!% de autonomie& S% simt% competi!ia -i opo#i!ia stimulativ%&

8& C& >&

8& C&

Dorin!a de a sim!i via!a 4este oarte ocupat, nu are timp, nu se poate odi$ni5& S%(-i reor)ani#e#e ideile despre sine valori morale, amilie, munc%, moralitate etc&5&

2& Starea adult% prelun)it% 8& C&

munc% -i or)ani#are& S% se rote#e avansnd "ntr(o nou% treapt% pro esional% pentru a do.ndi a.ilit%!i noi& Dorin!a de a i consultat, de a avea rol de consilier& ,ncepe s% simt% c% tre.uie s% se implante#e "n activit%!i e+terioare pro esiei&

>&

8& C& >&

S%(-i reduc% indul)en!a a!% de sine -i s% dep%-easc% competi!ia& S% simt% "n!ele)erea -i s% ie raportat la stresul pro esional care s% ie recunoscut& Cerin!a de "n!ele)ere -i consultare spre a a0uta s%(-i inte)re#e e+perien!a de via!% ca plat orm% pentru al!ii& Acceptarea de c%tre al!ii -i de sine "n statutul de vrst%& Deta-area treptat% de activit%!ile pro esionale stresante&

CARACTERISTICI PSIHOFIZIOLOGICE MAI IMPORTANTE E+ist% o serie de aspecte le)ate de sistemul nervos -i vrst%D mult discutata pro.lem% a re)resiilor, c$iar dac% "n ansam.lu este de necontestat, este )reu de deta-at ca atare& Li#iolo)ic, se -tie c% perioadele de cre-tere sunt dominate de procesele ana.olice, iar cele de "m.%trnire de cata.olism& E+ist% "ns% sisteme de re)resie c$iar "n perioada de cea mai intens% -i rapid% cre-tere& em.riolo)ii semnalea#% de)ener%ri ale unor #one cere.rale c$iar la em.rion& ;e de alt% parte, J& A& Hames <869, p&:= ::? 489395 a semnalat sta.ili#%ri unc!ionale pn% la 76 =6 de ani& A-a, de pild%, au loc ine di eren!ieri pn% tr#iu "n sistemul nervos autonom 4Iunt#, 89>95& De alt el, se -tie c% sistemul nervos autonom este e+trem de re#istent la procesele de involu!ie& ;rintre altele, $ipotalamusul 4creierul median5 este activ -i "n pro)res -i peste 76 de ani& ,n "ntrea)a mas% a creierului, partea cea mai perisa.il% se a l% la nivelul corte+ului 4pons5 -i a creierului mic& De alt el, num%rul neuronilor care se distru) "n masa creierului 4ace-ti neuroni nu se recuperea#%5 cre-te dup% C3 de ani& Suplean!a are loc datorit% numeroaselor interrela!ii structurale sinaptice -i a uria-ei mase de re#erv% a su.stan!ei cere.rale& Lunc!ional, activitatea intelectual% este alimentat% -i "ntre!inut% de solicit%rile permanente pro esionale, culturale, sociale, de con ort care devin numeroase -i responsa.ile la adult& Se -tie "ns% c% men!inerea vi)orii i#ice, solicitarea optimal% a sistemului nervos -i a sistemului muscular in luen!ea#% -i vi)oarea psi$ic%& I)iena mintal% -i psi$osomatic% consider% aceast% rela!ie ca esen!ial%& E+ist% dou% aspecte di eriteD "m.%trnirea -i patolo)i#area& E+ist% un el de "m.oln%viri ale vrstelor& Este o cre-tere, de-i nu prea evident%, a num%rului de #ile de "m.oln%viri& A-a, de pild%, de la C3 de ani se pot "nsuma cam C3 de #ile de .oal% anual, la 73 de ani cam >3 de #ile 4Eitner 89775& ,n studiile sale, LaQrence 4892:5 <8C2, p& 836= 83C8? considera c% pn% la C3 de ani domin% .olile de scurt% durat% de apt .olile de lun)% durat% au cur.% mai semni icativ%& La C3 de ani repre#int% 3R ca#uri, dup% C3 de ani repre#int% = 86R, iar dup% 33 atin) 8C 8>R& Capacitatea de munc% -i or!a au, de asemenea, un declin semni icativ@ 4Ro.ert E& 'eSerD GCases in developmental psSc$olo)S and psSc$opat$olo)SG, Ed& AllSn and Aacon, Aoston, London, SSdneS, Toronto, 89:95& Cele mai .une per orman!e de or!% -i durat% se mani est% "ntre C6 -i C9 de ani& Ta.loul )eneral are urm%toarele aspecteD 8: 89 ani 9CR, iar C6 C9 ani 866R, "ntre >6 >9 ani 93R, "ntre 26 -i 29 de ani 96,3R, "ntre 36 39 ani =3R, iar "ntre 76 79 7=,=R&se pare c% solicitarea prin munc% este olositoare, deoarece men!ine aspecte ale or!ei& Studiile lui Eessne# -i BoltereeM 489395 au %cut re eriri speciale la acest apt& Totu-i, unii autori cum ar i E&B& HoMl 458932, 'uller Je)emann <83> 489375 consider% c% sc%derea per orman!elor cu vrsta are loc din cau#a nicotinei, co einei, alcoolului, somni erelor etc& Dup% 26 de ani, or!a i#ic% scade u-or& Se mani est% -i alte modi ic%ri de caracteristici i#ice, de meta.olism .a#al, de secre!ii ale )landelor pituitare -i a $ormonilor se+uali& Tot dup% 26 de ani descre-te u-or ener)ia, cu att mai mult cu ct inima -i pl%mnii intr% "ntr(o a#% de mic-orare a capacit%!ii de pompare de sn)e& Descre-te "n aceste condi!ii tonusul muscular, cre-te cantitatea de )r%simi, evident la multe persoane, mai ales la cele ce duc o via!% sedentar%& ;ot s% se mani este modi ic%ri de tensiune arterial% -i s% apar% pro.leme coronariene& Tot dup% 26 de ani are loc un declin al vederii, ceva mai marcant, ceea ce va ace necesar% purtarea de oc$elari& Au#ul scade -i el dar mai pu!in evident& ;ielea devine dup% 26 2C de ani mai pu!in colorat%, mai uscat% 4mai ales pielea e!ei5, apar cearc%ne mai accentuate su. oc$i -i riduri la col!ul e+tern al oc$ilor& A%r.a!ilor "ncepe s% li se r%reasc% p%rul, apar ire r%#le!e de p%r "n nas sau "n urec$i, "ncep s% apar% ire de p%r al.e mai evident& Tot "n 0urul vrstei de 26 de ani are loc o cre-tere 4m%rire5 a re)iunii pntecului, ceea ce duce la modi icarea siluetei& ;e plan pro esional se atin) e+pecta!ii mai "nalte sau devine mai clar% imposi.ilitatea de a accede la un anumit post "n ierar$ia pro esional%, post vi#at de mai mult% vreme& Acest apt va determina, dup% ca#, o rea0ustare a e+pectativelor -i o.iectivelor de lun)% -i scurt% durat%& Dac% nu s(a produs sc$im.area, cerin!a de sc$im.are este

att de mare "nct s(a r%spndit ideea c% "ntre 26 -i 36 de ani omul "-i sc$im.% ie slu0.a, ie locuin!a, ie partenerul de via!%& @ De men!ionat aptul c% sc%derea or!ei musculare -i a re#isten!ei i#ice se compensea#% prin de#voltarea comple+it%!ii capacit%!ilor psi$ice "n a ar% de situa!iile de stres care minea#% -i unc!iile psi$ice& Studiile lui B& Sc$ulte 489395, L&A& Ie$rer 4893=5, I&L& Ren)el 4893:5 -i I& Ei ert$ 489725 au pus "n eviden!% treptele de s%n%tate, cercuri ale s%n%t%!ii care au evolu!ii di erite& Aceste cercuri suntD cardio(pulmonar, sistemul nervos -i re)larea tensiunii, stomac(intestin, aparatul locomotor, sistemele nervos -i psi$ic -i or)anele de sim!&

CAPACITILE COGNITIVE ,n perioadele mai sus men!ionate au loc sc$im.%ri relativ importante "n structura )eneral% a caracteristicilor psi$ice& Amprenta pro esional% se instituie asupra structurilor operative psi$ice& ,ns%-i capacit%!ile sen#oriale se de#volt% "n anumite direc!ii su. in luen!a pro esionali#%rii -i se deteriorea#% su. in luen!e conver)ente .iolo)ice -i de suprasolicitare& Dup% 36 de ani scade capacitatea de o.servare vi#ual% -i mul!i oameni utili#ea#% prote#e vi#uale 4oc$elari5, corec!ia vi#ual% permi!nd ca ace-tia s%(-i e+ercite mai departe sensi.ilitatea vi#ual% pro esional% do.ndit%& Se de#volt%, de asemenea, mult caracterul mo.ilit%!ii vederii& 1i acesta are o cur.% descendent% spre s r-itul maturit%!ii& ,n sc$im., estima!ia artistic% -i estetic% a vederii este "n cre-tere pn% oarte tr#iu& A&Aonnardel a studiat pe loturi numeroase timpul de reac!ie auditiv -i vi#ual pe )rupe de vrst% de la C6 de ani la 76& ,n opo#i!ie cu studiile lui R&'&Ael.in 4893>5, ale lui H&E&Airren 489395, H&E&Aonnardel 4893>, 89335 a pre#entat o serie de interesante re#ultate care se re er% la unc!ionarea auditiv% -i vi#ual%& Iat% cteva 4Aonnardel5D
Ta.elul nr&C7 Erupuri de vrst% 4ani5 'edie individual Timp de reac!ie simpl% Auditiv Vi#ual 87,3 89 87,3 89 8= 89 8= 89,2 Stimuli 'edie pe total stimuli Timp de reac!ie Auditiv Vi#ual 36 3> 2: 3C 23 3> 23 38

C6 >6 >6 26 26 36 36 76

Stimulii s(au dat la intervale ine)ale& /u se o.serv% di eren!e nota.ile "n ca#ul timpului de reac!ie pe )rupe de vrst%& Sc%derea spre 76 de ani este nesemni icativ% "n ca#ul acestor reac!ii simple& ,n ca#ul reac!iilor de solicitare la vite#e di erite au ap%rut "ns% multe di eren!e& Aonnardel a dat apoi acelea-i cate)orii de stimuli cu vite#e din ce "n ce mai mari 4> vite#e5 -i apoi "n com.ina!ii comple+e de reac!ii "ncruci-ate -i simple cu mna -i piciorul 4drept -i stn)5& ,n re#umat modi icarea "n unc!ie de vrst% a vite#ei sen#orial(motorii studiat% printr(un coe icient de di eren!iere nu a pre#entat o evolu!ie sensi.il%& Au ap%rut di eren!e ceva mai sensi.ile la vite#ele mari -i mai cu seam% la vite#a stresant% 4vite#a >5& Ca enomen de suprasolicitare dup% 36 ani, H& Airren <C6? consider% c% "ntre C6 -i 76 de ani are loc o sc%dere de 86, C6R a reactivit%!ii sen#oriale )enerale& Aceea-i amplitudine a de)rad%rii a ap%rut "n ca#ul e+perien!elor dominante perceptive, ca -i "n cele ce implicau actori intelectuali mai complec-i de com.inare, de mi-c%ri cu semnale vi#uale -i auditive la vite#e mari& La re#ultate asem%n%toare a a0uns -i C$& Au$ler 489395, citate de J& LoQe 489=:5 "n ordinea modi ic%rilor, rapiditatea scade la apro+imativ >6 de ani, preci#ia "n 0urul vrstei de 26 -i mai evident dup% 36 de ani& Concomitent are loc "ntre C6 -i 76 de ani o mic-orare continu% a cantit%!ii de lumin% ce p%trunde "n pupil% -i o sc%dere a capacit%!ii de acomodare a cristalinului, ceea ce contri.uie la reducerea vite#ei de e+cita!ie vi#ual%& Aceasta va ace ca s% scad% treptat capacitatea de citire& Aceast% modi icare 4sc%dere5 are loc dup% cum urmea#%D
Vrsta 86 C6 C6 >6 >6 26 26 36 36 76

Intensitatea luminii

6,7 8,6

8,6 8,2

8,2 C,6

C,6 2,6

2,6 86

Aceste modi ic%ri ale pra)ului de lumino#itate se corectea#% prin ilumina!ii de surs% mai strate)ic a-e#ate pentru activit%!i de lectur%, scris, desenat etc& -i prin prote0are vi#ual% 4oc$elari5& E+ist% totu-i -i persoane care v%d normal pn% la 36 76 de ani& H&H& AotQinicM -i col& <C>, p& :3 ::?489395 au atras aten!ia asupra di eren!elor "n e+tra)erea semni ica!iei perceptive prin i)uri am.i)ue& ;e acest plan perceptiv, se pun "n eviden!% di eren!e culturale -i de)rad%ri mai mari dup% 23 de ani la persoanele necultivate& Acuitatea auditiv% este de ma+im% intensitate "ntre 86 -i 82 ani, dup% care urmea#% o sc%dere oarte latent% a acesteia, ca a.ia dup% 26 de ani s% ai.% loc o sc%dere mai evident%& Sc%derea este mai evident% pentru "n%l!imea sunetelor care se reduc cu >6R la >3 de ani 4prima perioad% adult%5& ,n a doua perioad% adult% sc%derea pe acest plan continu% 4a0un)nd la 26R5& Au#ul este solicitat "n mod predilect "n unele pro esii, cum ar i cele mu#icale sau de educa!ie mu#ical%, la cei care lucrea#% cu motoare sau "n mine, cap%t% -i el amprente de pro esionali#are sau munca "n tele onie la un anumit nivel de de#voltare a acesteia& E+ist% "ns% "n numeroase pro esii o poluare de #)omote care modi ic% -i sl%.e-te acuitatea auditiv%, apt evident c$iar dup% >3 de ani& ,n ca#uri o.i-nuite are loc o sc%dere u-oar% a audi.ilit%!ii la recven!e oarte 0oase 48C3 cicli pe secund%5 dup% 23 de ani& Tactul se pro esionali#ea#% de asemenea, iind oarte activ la in)inerii constructori, la muncitorii din con ec!ii, la cei din industria mo.ilelor, la strun)ari, re#ori, asam.lori etc&, iar su. orma de re#isten!% la curent electric se de#volt% la electricieni, montatori TV, de alte aparate, depanatori etc& Sensi.ilitatea tactil% are o cur.% lent% de descre-tere dup% 23 de ani 4No.el, 89>:5& Tactul este sim!ul de ma+im% eroti#are <C:3, p&77: 7=7?& 'irosul se per ec!ionea#% "n anumite pro esii& ,n )enere, omul nu are un miros prea de#voltat& Totu-i, cei care lucrea#% "n industria c$imic%, "n industria cosmetic%, alimentar%, marinarii, )eolo)ii etc& au orme de miros asociat cu v%#ul -i cu sensi.ilit%!i interne mai di u#e -i nedepista.ile "nc%, prin intermediul c%rora simt apropierea urtunii, pre#en!a unor #%c%minte etc& 'irosul este oarte le)at de )ust& Consumul de .%uturi ca -i statul "n camere neaerisite de)radea#% mirosul "n 0urul vrstei de 26 de ani& Re#umnd, de#voltarea sen#orial% se reali#ea#% "n vrstele adulte su. du.la in luen!% a antren%rii caracteristicilor discriminative& E ectele se repercutea#% mai ales "n cre-terea caracteristicilor discriminative -i de identi icare ale capacit%!ilor sen#oriale antrenate -i sc%derea relativ% a pra)ului a.solut minimal a mai tuturor tipurilor de sen#a!ii -i percep!ii, c$iar -i a celor dureroase& Dup% 33 de ani se mani est% dureri surde ce se prelun)esc "n timp -i sunt de natur% nervoas% reumatic% <C6:, p&2>= 228?& E+ist% uneori opacit%!i sen#oriale "nso!ite de dorin!a de a men!ine sensi.ilitatea "n pro esie -i adeseori dorin!a de a "nvin)e& Un rol important "l au acumul%ri de e+perien!% sen#oriale care se reali#ea#% aproape %r% di icult%!i& A e+istat "n 8973 un portar la acultatea de medicin% din Aucure-ti care avea, printre altele, -i unc!ia de a p%stra materialul demonstrativ pentru orele de anatomie 4oasele5& El cuno-tea oarte .ine -i putea identi ica mai .ine dect asisten!ii tineri vrsta osului, de ectele -i numeroase alte am%nunte, asculta -i corecta studen!ii "nainte de e+amene cu demnitatea unui decan, numai datorit% interesului -i e+perien!ei le)ate de materialele o erite la orele de anatomie& Aten!ia deserve-te traseul de colectare selectiv% a e+perien!ei pro esionale, creea#% -i orientea#% comple+ cerin!ele pro esionale, pe indicatorii semni icativi ai materialelor supuse activit%!ii pro esionale -i pe ritualurile speci ice ale muncii, care "ntotdeauna are o anumit% direc!ie dominant%& Totu-i, dup% Alum.er) -i LTQe 489=:5, are loc o sc%dere ceva mai evident% "ntre >6 -i >3 de ani, apoi discret% de la >3 la 36 de ani& Aceast% sc%dere este mai evident% "n ca#ul "n care concentrarea aten!iei este solicitat% o perioad% mai "ndelun)at% 486 ori5 %r% "ntrerupereK "n perioadele tinere!ii cre-te "n prima maturitate, se men!ine ca -i "n a doua maturitate -i scade discret ulterior& Cre-terea capacit%!ii de aten!ie "n prima maturitate se datorea#% intensei solicit%ri a acesteia cu o mai mare selectivitate -i randament& De alt el, "ntre timp are loc "nc% un enomen& *amenii adul!i -tiu s% do#e#e or!ele interioare mai .ine, posed% un el de autore)la0 optimal deviat din e+perien!%& C$iar "n activit%!i ce solicit% aten!ie continu%, adul!ii de >3 26 de ani -tiu s% aspire, s% autore)le#e .%t%ile cordului, ast el "nct s% o.!in% per orman!e de concentrare a aten!iei pe perioade "ndelun)ate& Deose.it de mult se de#volt% volumul -i distri.u!ia aten!iei 4"nsu-irile e+tensive ale acesteia5& Cmpul de ac!iune al memoriei se restructurea#% de asemenea su. in luen!ele pro esiunii& Se re!in incidentele critice, pro.lemele(c$eie, le)ate de activitatea pro esional% speci ic%& 'a+imum de or)ani#are de ansam.lu a memoriei 4ma+imum de utili#a.ilitate5 se consider% a i atins la apro+imativ C3 de ani& LTQe evoc% studii care pun "n eviden!% o valori icare mnemic% mai "nalt% la adul!i dect la copii ca volum 4 apt ce convertit "n .i!i, repre#int% 86= unit%!i in orma!ionale pe unitatea de timp5& Loarte dependent% de structura solicit%rilor de via!%, memoria adultului este "ndreptat% spre o.iective, are suple!e& E&I& Stepanova <C8:, p&7= =7? consider% c% de apt memoria atin)e la adult apo)eul de#volt%rii sale& Ar)umentele pe care le utili#ea#% sunt demne de re!inut& Se sus!ine c% "ntre 8: -i C3 de ani e+ist% o de#voltare

evident% a )ndirii -i memoriei "n decala0 cu nivelul de de#voltare a aten!iei, c% "ntre C7 -i C9 de ani are loc o cre-tere evident% a nivelului de utili#are a aten!iei pe ondul muncii platou e de#voltare a )ndirii -i memoriei, "ntre >6 -i >> de ani se de#volt% din nou toate cele trei ca platou, "ntre >6 -i >3 de ani -i cu o redresare u-oar% "ntre >7 -i 26 de ani& E+ist% pro.leme ale memoriei de scurt% durat% 4'SD5 -i de lun)% durat% 4'LD5& ;rima durea#% de la cteva secunde la : 86 minute, are volum redus 4de apro+imativ = C unit%!i in orma!ionale5 -i st%ri de tensiune& Reducerea ei ca le+i.ilitate "n utili#are devine relativ evident% dup% 26 23 de ani -i mai marcant% dup% 33 de ani& Dintre componentele memoriei, i+area -i p%strarea au o oarte mare lon)evitate "n 'LD& Recunoa-terea -i reproducerea devin ceva mai pu!in prompte dup% 33 de ani& Dintre tipurile de memorare, cea lo)ic% este mai re#istent%, cea mecanic% pre#int% semne de sc%dere "ntre 26 -i 23 de ani& ,nv%!area psi$omotorie implicat% "n pro esie dar -i "n ormele de activitate curent% se a l% "n platou pn% la apro+imativ 36 de ani, dup% care moment al vie!ii are loc o sc%dere lent% pn% la 33 de ani, cnd Fstn)%ciaG -i ne"ndemnarea devin mai evidente& Totu-i, e+ist% un procent, pn% la >6R persoane de peste 36 de ani cu "ndemn%ri relativ nealterate -i capacit%!i de "nv%!are psi$omotorie .une& Un rol important "n activismul "nv%!%rii pe plan motor revine e+perien!ei anterioare, aptului dac% persoana "n cau#% este sau nu o.i-nuit% cu mi-carea& Adul!ii care manipulea#% cuno-tin!e mani est% vioiciune "n acest domeniu, cei ce se antrenea#% -i !in la mi-care r%mn vioi "n ac$i#i!ionarea de mi-c%ri, manualitate -i deprinderi psi$omotorii& Rolul antrenamentului este oarte important "n tipolo)ia "nv%!%rii c$iar -i la vrstele adulte tardive& ,n ceea ce prive-te pro.lema inteli)en!ei, "n perioadele adulte, e+ist% date diver)ente numeroase& Ele se re er% mai ales la ipote#a descre-terii capacit%!ilor intelectuale "n 0urul -i dup% 26 de ani& ,n perioada cuprins% "ntre anii 89>6 8976 studiile privind inteli)en!a au servit ipote#a c% "nc% dup% 8=, 8: ani e+ist% un platou de sta)nare a de#volt%rii intelectuale a omului, iar dup% C3 de ani are loc o oarte lent% sc%dere a valorii, U&I&D& Bec$sler consider% c% e vor.a de valori de sc%dere de 6,3 anual& * ast el de ipote#% s(a .a#at mai ales pe studii transversale& Concurente cu acestea, unele studii lon)itudinale au pus "n eviden!% vite#e de deterior%ri di erite& Testele de voca.ular nu indic% deterior%ri nici dup% 73 =6 de ani& ,n 8937 Sc$aie <C67, p&C7? a e ectuat un pro)ram de studiu "n aceast% pro.lem% pe 366 de su.iec!i de la C6 la =6 de ani, cu retest%ri periodice a 8> unc!ii co)nitive -i prin anali#a actorial% a 2 actori independen!i de inteli)en!% -i alte caracteristici& Inteli)en!a propriu(#is% a ost sondat% "n ceea ce prive-te compre$ensiunea ver.al%, calculul, ra!ionamentul inductiv etc& A mai ost studiat% mo.ilitatea co)nitiv% 4capacitatea su.iectului de a trece de la un mod de a )ndi la altul, "n cadrul opera!iilor curente intelectuale5& ,n paralel cu ace-ti indicatori ai activit%!ii intelectuale s(au m%surat mo.ilitatea oculo(motrice, vi#uali#area& ,ntre 26 33 de ani nu au ap%rut c%deri ale cur.elor varia.ilelor mai sus men!ionate, dimpotriv%, cre-teri u-oare continue 4datorate acumul%rii de e+perien!% a persoanelor testate5& Studiile lui Stepanova 489=35 pe C>66 de persoane de di erite vrste 4"ntre 8: -i 26 de ani5 au pus "n eviden!% c% e+ist% C perioade ale de#volt%rii intelectuale "n aceste vrste una "ntre 8: -i C3 de ani, iar a doua "ntre C7 -i 26 de ani, cu momente de vr ale inteli)en!ei la C6 C>, >C de ani, ale aten!iei la CC, C2, C=, C:, C9 -i >C >> ani -i ale memoriei la 89, C>, C2 -i >6 ani& Din com.ina!ia acestora a deta-at 2 perioade& De la 8: la C6 de ani -i de la CC la C3 de ani sunt perioadele de nivel al de#volt%rii )ndirii memoriei -i aten!ieiK >2 >3 de ani cu o mai pu!in prodi)ioas% memorie, )ndire -i aten!ie apoi iar o cre-tere a celor trei unc!ii studiate& A patra perioad% este dominant% "ntre >3, 26, 23 de ani 4-i c$iar dup% aceast% vrst%& Se consider% ca atare c% "n de#voltarea inteli)en!ei este implicat% o in luen!% mai mare cultural% -i social%& Eenera!iile mai vec$i au ost instruite "ntr(un sistem mult mai ormal, .a#at pe memorie, de aceea dispun de statute educa!ionale mult mai ine)ale, cu mai pu!ine deprinderi -i solicit%ri ale )ndirii ormate "n -coal%& Ca#urile de acest )en co.oar% media statistic% de reu-it% la testele de inteli)en!% pe vrstele de dup% 26 de ani& Lucrnd cu F'atricele pro)resive RavenG 4=82 adul!i "ntre C8 -i 39 de ani5, J& LTQe <8>>? nu a )%sit sc%deri semni icative ale de#volt%rii inteli)en!ei& J&S& Conrad <36, p& 39C 399? ca -i E&A&Loulds -i H&C& Raven <=7, p&8>> 82C? au constatat acelea-i aspecte& ,n sc$im., J&C& Le$man <8C7? consider% c% vi)ilen!a este ma+im% la >6 ani, apoi descre-te, pe cnd cuno-tin!ele atin) ma+imul la 26 36 de ani -i r%mn relativ sta.ile, desc$ise ca posi.ilitate de ac$i#i!ie pn% la 3: 76 de ani& E+ist% o aten!ie deose.it% a!% de vrstele medii adulte le)ate de descoperiri sau aporturi remarca.ile "n di erite domenii ca e+presie a de#volt%rii unor actori componen!i ai inteli)en!ei "n com.ina!ie cu creativitatea& Din acest punct de vedere, descoperirile -tiin!i ice s(au situat "n deceniile anterioare 48966 89365 mai ales "ntre >6 >3 de ani, cele literare "ntre C3 -i >6 de ani& ,n ultimele decenii se reali#ea#% o mutare diver)ent% a creativit%!ii "n "ntrea)a structur% a vrstelor& Cercet%rile matematice de aport s(au deplasat spre vrsta de >6 26 de ani, cele literare au co.ort spre C6 4pentru poe#ie5 -i au urcat spre 76 =6 de ani pentru literatur%& Cercet%rile

86

contri.uante "n c$imie, .iolo)ie, s(au plasat spre 36 76 de ani, "n mu#ic% s(au plasat "ntre >6 -i 36 de ani, "n pictur% "ntre >6 -i =6 de ani 4cu e+cep!ii "n ca#ul lui ;icasso, Dorland5& Totu-i e+ist% reali#%ri cu totul remarca.ile e ectuate la vrste "naintate, dar -i domenii "n care sunt riscuri pentru perioadele vrstelor "naintate& ,n )enere, crea!ia cere e orturi, e+perien!% -i insisten!% "n domeniu -i )%sirea stilului -i a ormelor sin)ulare ale crea!iei reale& Se -tie c% inteli)en!a se e+prim% prin U&I&, ori nu "ntotdeauna valorile U&I& se )%sesc la persoanele care au dat cele mai remarca.ile crea!ii& ;ro.a.il, aceast% relativ% nonconcordan!% se datorea#% numero-ilor actori care in luen!ea#% creativitatea, actori printre care unii pre)nant de oportunit%!i sociale, dar -i actori de cultur%& B&A& *Qens <87>, p& > 32? a pus "n eviden!% constanta mai mare a persoanelor cu nivel cultural ridicat, "n ceea ce prive-te con!inutul de inteli)en!%& C$iar la vrstele maturit%!ii avansate, acest apt este adeseori evident&

NVAREA PERMANENT E+ist% "nc% o serie de pro.leme deose.it de importante le)ate de determinarea social% a de#volt%rii psi$ice umane& ,n aceast% situa!ie se a l% rolul -i statutul pro esional& Imediat dup% al doilea r%#.oi mondial, emeile au continuat s% lucre#e "n numeroase posturi de munc% care au tre.uit s% intre din di erite motive "n timpul r%#.oiului& Treptat, economia !%rilor .eli)erante s(a redresat, cu mici luctua!ii, a avut o perioad% de oarte mare e+pansiune economic% alimentat% de un oarte mare avnt al -tiin!elor i#ice, nucleare, atomice, al c$imiei, medicinii, dar mai ales al automati#%rii -i electronicii etc& toate acestea au dus la muta!ii te$nolo)ice de oarte mare ritm -i, evident, la modi ic%ri ale sc$emelor or)ani#atorice 4or)ani)ramelor5 ale "ntreprinderilor& ;rocesul acesta s(a intensi icat "ntr(o m%sur% %r% precedent "ntre anii 8936 8973, ani de e+pansiune economic% oarte mare& Acest proces a creat o modi icare pro und% "n structura pro esiunilor, o perimetrale pro esional% rapid%, "nso!it% de cerin!e de remediere prin reciclare, "nv%!are rapid%, repro il%ri etc& ,nlocuirea .ra!elor de munc% datorit% sc$im.%rilor te$nolo)ice nu au ost prea mult a ectat%, remedierile prin enomenele evocate mai sus au avut or!e satis %c%toare de reec$ili.rare a situa!iei& Dup% 897=V7: a "nceput "ns% o cri#% economic% du.lat% de cri#a ener)iei 4cea mai puternic% de acest el5, apt ce a dus la necesit%!i mai acute -i comple+e de restructurare a economiei multor !%ri pe ondul unui -oma0 evident -i a unor devalori#%ri -i luctua!ii monetare dramatice& ,n aceste condi!ii s(a eviden!iat -i mai mult distan!a dintre -coal% -i produc!ia industrial%, iar procesul cre-terii -i de#volt%rii sociale a c%p%tat mai mult caracterul unei cri#e economice 4de ener)ie -i monetare5 tensionale de mari propor!ii& Elementele de "m.un%t%!ire au ost antrenate att "n re ormele -colare 4un sistem preconi#at a ost "n Romnia, cel de m%rire a timpului alocat activit%!ilor productive practice -i celor de investi)a!ie5, ct -i prin numeroase orme de educa!ie a adul!ilor, "n vederea anul%rii di eritelor orme de perim%ri pro esionale& Acest sistem amplu de instruire direc!ionat% "n cicluri de scurt% durat%, reciclarea su. orme oarte diverse -i tot mai dense a c%p%tat denumirea de "nv%!are permanent%& Aceasta presupune o vi#iune mai clar% -i comple+% asupra sistemului de interac!iuni dintre actorii te$nici, economici, psi$olo)ici -i sociolo)ici& ,n conte+tul acesteia din urm% e+ist% orme directe de educa!ie pro esional%& Educa!ia permanent% reune-te toate ormele de pre)%tire pro esional% "n vederea per ec!ion%rii e+ercit%rii unei activit%!i pro esionale& Educa!ia popular% a ost mai mult o e+perien!% a !%rilor "n curs de de#voltare 4un timp5& Ca aspect al "nv%!%rii permanente pentru toate vrstele 4Universit%!ile populare5 are o tradi!ie relativ cam de :6 de ani "n Danemarca -i oarte vec$e de asemenea "n Eermania& Universit%!ile populare au "n vedere un evantai mai lar) de pre)%tire cultural% pentru via!a social%, civic%,economic%& ,n Lran!a, .a#ele educa!iei adul!ilor au "nceput "nc% de prin 8:>> 4Euisol5& ,n Romnia e+ist%, de asemenea, universit%!i populare de care .ene icia#% adul!ii& U/ESC* are "n aten!ie pro.lemele educa!iei adultului, 4important% pentru conservarea -i "m.o)%!irea patrimoniului cultural5, adoptarea -i recali icarea pro esional%, participarea la ormele vie!ii culturale ale societ%!ii etc& A 82(a Con erin!% U/ESC*, din 8977, la 'ontreal, a e ectuat o sinte#% -i o serie de recomand%ri privind toate vrstele antrenate "n sectoarele educa!iei permanente& E+ist% "ns% o mare di eren!% "ntre aceste orme de "nv%!are, care se reali#ea#% %r% o necesitate imediat% inclus% "n motiva!ia "nv%!%rii& ,n sc$im., recicl%rile sunt le)ate direct de cerin!ele societ%!ii -i ale omului inclus "n su.identit%!ile sale& Acestea repre#int% orma cea mai comple+% -i nou% a "nv%!%rii permanente& *ricum, educa!ia permanent% 4a adul!ilor5 optimi#ea#% condi!ia de participare a tuturor oamenilor la pro)resul -tiin!ei -i te$nicii -i, ire-te, devine intensi icat -ui or)ani#at "n condi!iile de trans er de te$nolo)ie& ,nv%!area permanent% atenuea#% ine)alit%!ile e+istente "n pre)%tire, prelun)e-te durata particip%rii la vrsta activ% prin "m.o)%!irea de cuno-tin!e -i adaptarea la sc$im.%ri, propune un sistem de valori -i culturi "nnoite -i le)ate mai direct de caracteristicile vie!ii concrete social(economice -i industriale, orientea#% -i "m.o)%!e-te

88

posi.ilitatea de adaptare a adul!ilor la condi!ii noi pro esionale sau creea#% condi!ii de do.ndire a unei cali ic%ri noi, contri.uind la cre-terea randamentului -i a productivit%!ii& Se -tie c% la persoanele la care se dau mai multe competen!e -i sarcini le)ate de rolul pro esional, cre-terea su.identitatea pe acest plan 4are loc o cre-tere pro esional%5& ;ot cre-te "n mod ine)al "ns% cuno-tin!ele sau motiva!iile le)ate de rolul personal pro esional 4ceea ce duce la de#voltarea unor noi aspecte ale sinelui din #onele pro esionale5& E+ist%, desi)ur, numeroase pro.leme le)ate de su.identitatea pro esional%& A-a, de pild%, m%surarea o.iectiv% a succesului poate s% nu ie coincident% cu resim!irea succesului pe plan su.iectiv& S era o.iectivelor ocupa!ionale tinde s% devin% la adul!i 4mai ales "n etapele C -i >5 "ncorporat% "n o.iectivele sinelui& ,n )enere, persoanele care au succes pre#int% o mai mare tensiune le)at% de an)a0area pro esional%& ;ersoanele care sunt o.i-nuite cu insucces tind s% ie "n e+pecta!ie tensional% a re#ultatelor 4B$ite5& E+ist% o tr%ire tensional% a perim%rii pro esionale& Este -tiut aptul c% te$nolo)iile noi solicit% un mai mare )rad e aten!ie, inteli)en!%, in orma!ie& De alt el, "n societate circul% o mare cantitate de in orma!ii li.ere 4)enerale moderne5 -i o in orma!ie pro esional% de re#erv%& Aceasta din urm% presea#% -i "n "nv%!%mntul superior& E+ist% comentarii e+celente privind educa!ia adul!ilor "n cule)erea FEduca!ia adul!ilorG semnat% de V& ;avelescu -i de I& Ai.eri& *ricum, se pare c% procesul educa!iei permanente a adultului pentru condi!ia te$nic% -i economic% a muncii este calitativ mai "nc%rcat% de poten!ial ormativ dect rela!iile interumane& ,nv%!area implicat% "n educa!ia permanent% se adresea#% nivelurilor sen#orio(motorii -i psi$omotorii, nivelurilor intelectuale, celor sociale 4morale -i culturale5 -i nivelurilor a ective -i estetice& Aceast% multilateralitate de o.iective este necesar% deoarece e+ist% o distan!% social(economic% "ntre )enera!ii care, datorit% perim%rii cuno-tin!elor 4ele se "nnoiesc cam o dat% la 86 ani total5 tinde s% se m%reasc%& De aceea, a-a cum semnala ;&J& Eiscard 489775, etapa -i semni ica!ia cea mai important% a educa!iei adul!ilor const% "n ormarea de pro un#ime a "ntre)ii iin!e, pe ct se poate printr(un minim de interven!ie cu un ma+im de in luen!%& ;e de alt% parte, Aernard Rou+ <C6>, p&88 8>? 489795 a cali icat "nv%!area adultului Fpeda)o)ie a realuluiG -i a a atras aten!ia asupra ritmului natural de care tre.uie !inut seama& Cel mai comple+ aspect al individuali#%rii educa!iei adultului este "ns% implicat "n caracteristicile perim%rii pro esionale& ,ntr(un interesant studiu privind aceast% pro.lem%, T$eodor /& Lerdinand <=C? se re er% la mai multe eluri de perim%ri pro esionale& ;rin perimarea pro esional% se "n!ele)e utili#area de cuno-tin!e te$nice, teorii etc& ce sunt mai pu!in e iciente "n re#olvarea de pro.leme dect altele, a late "n mod curent la dispo#i!ie pe plan social "n domeniul de specialitate respectiv& Autorul citat di eren!ia#% trei eluri de perim%ri& Re erin!ele sale se ac cu privire la oamenii de -tiin!% -i in)ineri& Demersul -i e-antionul de re erin!% ni se par importante, deoarece aceste cadre sunt implicate "n revolu!ionarea te$nic% -i de mentalitate& Lorma de perimare de ma+im% semni ica!ie cuprinde cuno-tin!e -i te$nici ale disciplinei, apt ce este e+primat printr(o rela!ie "ntre )radul de perimare individual, nivelul real al cuno-tin!elor disciplinei& Aceast% orm% de perimare este mai evident% "n perioada a doua adult% 4"ntre 23 -i 33 de ani5& * a doua orm% de perimare are la .a#% speciali#area e+cesiv% care creea#% o ine)alitate de "ntre!inere neperimat% a domeniilor activit%!ii 4este evident% tot "n a doua a#% adult% "ntre 23 -i 33 de ani5& ;rin cele dou% eluri de perimare se pun "n eviden!% caracteristicile perim%rii )eneralistului 4primul ca#5 -i specialistului 4al doilea ca#5& Este de presupus c% specialistul pre#int% un )rad de primare ceva mai ridicat dect )eneralistul& ;erimarea pro esional% e+ist% mai "ntotdeauna, specialistul o va avea, "n mic% m%sur% pentru pro.lemele speciale delimitate "n care lucrea#% dar speciali#area "n)ust% este "nso!it% de un decala0 de perimare mai mare "n celelalte specialit%!i ale domeniului& La aceste dou% tipuri de perimare se adau)% perimarea de post sau de unc!ie "n care speciali-tii oarte .uni sunt numi!i "n posturi administrative ale cercet%rii respective -i cuno-tin!ele 4inclusiv prepara!ia lor5 nu le mai sunt utile "n activitatea pe noul post& E+ist% numeroase com.ina!ii posi.ile ale perim%rii pro esionale, com.ina!ii "n unc!ie de )radul de perimare -i de tipul de post& ;erimarea de post a unui .un )eneralist sau .un specialist pune pu!ine pro.leme pentru reciclare& Eeneralistul -i specialistul inapt repre#int% "ns% $andicapuri serioase -i o.struc!ionism "n posturi de acest tip 4-i mai ales specialistul inapt5& ;erimarea pro esional% este determinat% de evolu!ia "n di erite domenii a unor cercet%ri undamentale comple+e -i modi icarea pe aceast% .a#% a unor paradi)me ale domeniului& Altor speciali-ti le lipse-te ine!ea te$nolo)iilor, iind prea implica!i "n teoria de domeniu& Este perimarea speci ic% academicienilor&
T$eodore /& Lerdinand a dat urm%toarele ormali#%ri pentru cele trei situa!iiD *p&W

L;I W nivelul de cuno-tin!e al disciplinei, specialit%!ii 4domeniului5 -i unc!iei,iar LAI W nivelul de cuno-tin!e e+istente "n realitate "n domeniul, disciplina, unc!ia respectiv%& *d, *s, * W perimarea pro esional% 4)eneral%, de specialist5 de post sau unc!iune&

!#"$ !#"d !#"s 866&C K *s&W 866&> K * &W 8 !A"$ !A"d !A"s

866 , "n careD

8C

Studiile comparative privind "nv%!area la -colari -i la adul!i nu pre#int% la prima vedere prea mari di eren!e& Cele mai ample investi)a!ii comparative pe acest plan au ost e ectuate de E&I& T$orndiMe <C3>? 489C:5 care a cuprins "ntr(un pro)ram de cercetare orme di erite de "nv%!are, "ncepnd cu "nv%!area citi(scrisului, dactilo(-i steno)ra iei, a lim.ilor str%ine, a .iolo)iei, matematicilor, istoriei la di erite niveluri de vrst% 4la persoane cu niveluri de inteli)en!% di erite5& ,n urma acestei oarte vaste cercet%ri, T$orndiMe a pus "n eviden!% aptul c% e+ist% o de#voltare a vite#ei -i randamentului "nv%!%rii pn% la C8 de ani, dup% care moment se sta.ili#ea#% un platou cu o sc%dere oarte lent% dup% >6 de ani& E vor.a de cantitatea de material "nsu-it de un su.iect dat de o anumit% vrst% "ntr(o unitate de timp, a!% de altul de alt% vrst%, "n aceea-i unitate de timp& Alte studii au con irmat aceste re#ultate& S(a constatat c% sc%derea randamentului "nv%!%rii dup% 23 36 de ani este relativ lent% pn% la =3 de ani c$iar& Sc%derea este cu 8 procent pe an pentru "nv%!area "n tipurile activit%!ilor cuprinse "n e+periment& Di eritele orme de activitate au cur.e relativ di eren!iate de "nv%!are& ,n orice ca#, inteli)en!a -i activitatea intelectual%, s%n%tatea -i via!a activ% avori#ea#% men!inerea unei .une condi!ii a "nv%!%rii& ,ntre timp, pe plan social a avut loc o adev%rat% proli erare a ormelor -i metodelor de "nv%!are, ceea ce a creat acilit%!i "n acest domeniu& Di eren!ele dintre "nv%!area la adul!i a!% de adolescen!i constau "nD a5 o mai mare coe#iune a capacit%!ilor de "m.inare a ormelor de anali#% concret% -i a.stract% "n actul "nv%!%riiK .5 o mai rapid% e+tra)ere a ceea ce este important -i semni icativ "ntr(un material ce tre.uie "nv%!atK c5 o mai critic% -i pra)matic% acceptare a nouluiK d5 o mai mare -i clar% atitudine de re u# a ceea ce este neclarK e5 o mai clar% evaluare a surselor de in orma!ie, apt ce se e+prim% printr(o mai mare independen!% -o Fdistan!% strate)ic%G 4;& -i '& Eolu, 897:5 a!% de sursele de in orma!ieK 5 o mai mare cerin!% de completare a laturilor aplicative -i pra)matice ale cuno-tin!elorK )5 o mai puternic% necesitate de a completa cuno-tin!ele de domeniu cu deprinderile, te$nicile, procedeele, opera!iile corespun#%toareK $5 o mai mare cerin!% de preci#are a cuno-tin!elor& Aceste elemente di erite le motiva!iei "nv%!%rii la adult se e+prim% "n tendin!a lui participativ%, prin ac!iuni, spre a surprinde toate momentele, aspectele, intercorela!iile ce se creea#% "n aceast% condi!ie& Trei aspecte interesante s(au mai pus "n eviden!% "n le)%tur% cu "nv%!area la adul!iD 8& aptul c% "nv%!area reimpulsionea#% procesul )eneral al de#volt%rii la vrstele adulte -i c% adul!ii ce trec prin cursuri de reciclare -i "nv%!are au o mai mare vioiciune -i participare social% dect cei de aceea-i vrst% care nu o acK C& aptul c% structurile implicate "n "nv%!are se modi ic% la adul!i, implicnd o mai evident% direc!ionare a "nv%!%rii -i, evident, o mai activ% circula!ie social% a cuno-tin!elor -i te$nolo)iilor noiK >& aptul c% "nv%!area la adul!i constituie nu numai o necesitate social%, ci -i un mi0loc de "nvin)ere a alien%rii 4A& Suc$odolsMi, 89=25 nu att prin modi icarea de orar -i episodul de tip de activitate pe care le introduce "n .io)ra ia adultului, ci prin antrenarea capacit%!ilor intelectuale emo!ionale, a resurselor acestora& Aceasta permite dialo)ul cu -tiin!a, cu trecutul, incit% la ilo#o ie, la con-tienti#area pro)resului, a muncii, a contri.u!iei averti#ate la aceasta& ;& 'ure-an semnalea#% printre di icult%!ile de "nv%!are la adul!i stereotipurile, interpretarea cuno-tin!elor noi prin sistemul vec$ilor cuno-tin!e, lipsa deprinderilor de "nv%!are, .loca0e "n a!a pro.lemelor prea a.stracte, stres -i an+ietate "n a!a competi!iei de "nv%!areK el e+plic% aceste di icult%!i prin sla.ul contact cu -tiin!a -i cartea din partea adul!ilor -i prin modi icarea motiva!iei care devine pra)matic%& Am ad%u)a aptul c% pentru adul!i "nv%!area repre#int% un episod %r% "ntrerupere a sarcinilor de munc% a!% de care adul!ii se simt responsa.ili -i "n competi!ie, apt ce creea#% Fstresul de "ntrerupereG %r% olos pentru munc% sau cel pu!in o atitudine preala.il% ce con!ine acest stres&

CARACTERISTICILE PERSONALITII LA VRSTELE ADULTE *mul modern implicat "n orme de responsa.ilitate comple+% pe direc!ii, su.identit%!i "n care este solicitat 4pro esie, via!% social%, amilie -i statut matrimonial5 se a l% "n mare parte a.sor.it "n an)a0amente sociale -i dispune de relativ pu!in timp& Standardul de via!% se a l% "n cre-tere& Responsa.ilitatea "n amilie este comple+%D copii au nevoie de $ran%, "m.r%c%minte, spa!iu personal pentru "nv%!are -i odi$n%, distrac!ii, educa!ie&

8>

,n perioada adultului tn%r, personalitatea este antrenat% "n tr%iri a ective intense, aspira!ii puternice, nu totdeauna clare -i asortate la posi.ilit%!ile corelate personale de activitate& Se mani est% con licte de rol -i statut, deoarece adultul tn%r este "nc% preparat teoretic -i practic multilateral, are preocup%ri diverse, ori "ntlne-te pe posturile de munc%, de care depinde persoane mai limitate, mai pra)matice& * mare parte din disponi.ilit%!i nu se utili#ea#% social, ceea ce creea#% nesi)uran!% -i derut% latent%& Studiul personalit%!ii le)at de adaptarea pro esional% -i social% a pus "n eviden!% pentru aceast% perioad% > tipuri de situa!iiD 8& situa!ii "n care cele de mai sus sunt deose.it de pre)nante -i se tr%ie-te discon ortul le)at de F-ocul realit%!iiG, ceea ce are drept consecin!% inadaptarea pro esional%, .a#at% pe investi!ii mari de aspira!ii -i cerin!e de responsa.ilit%!i ce nu sunt adaptate la condi!iile le)ate de locul de munc%K C& situa!ii " care adultul tn%r investe-te "n activitatea pro esional% aptitudini, dar nu multe aspira!ii -i adaptarea se reali#ea#%, dar nu este e+tins%K >& situa!ii "n care adultul tn%r investe-te aspira!ii, lar)i posi.ilit%!i ad0ustate )radat pe care le l%r)e-te -i acesta este ca#ul cel mai ericit& ,n perioada de tn%r adult domin% situa!iile 8& -i >& ,n perioada de sta.ili#are 4adult I5 e+ist% o modi icare a propor!iilor dintre cele > cate)orii de rela!ii, aspira!ii& ,n perioada de adult II se con-tienti#ea#% sim!ul reu-itei -i "mplinirii sau al nereu-itei -i ne"mplinirii "n com.ina!ii de reu-it%, cu ne"mplinire -i sim! de ratare latent sau nereu-it% cu "mpliniri 4la persoane oarte creative sau o.struate5, nereu-ita -i ne"mplinirea 4sim! de ratare activ5& ,n ine, e+ist% -i ca#urile de reu-it% "n "mplinire& ,n perioada adult III su. imperiul de#an)a0%rii pro esionale 4pensionarea5 are loc "n mai mare m%sur% con-tienti#area sim!ului reu-itei -i al "mplinirii, o "nc%rcare cu nelini-te -i an+ietate -i pre)%tirea pentru acest nou F-oc al realit%!iiG "n care se produc la un alt nivel situa!iile de adaptare descrise pentru situa!ia de adult tn%r de la primul pol al vrstei adulte& E+perien!a -i su.identitatea parental% -i marital% trec, de asemenea, prin a#e relativ distincte "n perioadele adulte din punctul de vedere al structurii personalit%!ii& ,n a#ele de adult tn%r, c%snicia este "n plin% consolidare, procesul de adaptare activ, intimitatea are caracter ar#%tor, li.idoul este activ cu etape de cre-tere, amilia este dominat% de e+pansiunea dorin!ei de "ntre!inere a con ortului a ectiv& ;artenerii "-i descoper% treptat "nsu-irile de pro un#ime -i "ncearc% s% le adapte#e& Rolurile "n amilie se di eren!ia#% -i consolidea#% se instituie )rade de dependen!%, autonomie a iec%ruia din cei doi parteneri ai amiliei re)ulile de .a#% ale amiliei, sensul circula!iei a ec!iunii, #onele de toleran!% -i intoleran!%, spectacolul cre-terii copiilor care sunt "nc% mici este tonic -i l%r)e-te intimitatea& ,n etapa de adult I 4"ntre >2 -i 23 de ani5 rolul parental devine mai "nc%rcat, dat% iind cre-terea copiilor, intrarea lor "n -coal%& Rolurile pro esionale iind a.sor.ante -i cele parentale mai complicate, se creea#% o erodare a caracterului ar#%tor al intimit%!ii& *.oseala, insatis ac!iile contri.uie la aceast% erodare dar creea#% "n sc$im. rela!iilor maritale un )rad mai adnc de intimitate -i con ort a ectiv, li.idoul este activ& Se consolidea#% identitatea de amilie "n a!a competi!iei -colare a copiilor& Este perioada "n care pot interveni cri#e "n c%snicie 4cam la 86 ani dup% c%s%torie5, ce se soldea#%, uneori, cu divor!& ,n perioadele adulte se mani est% din plin capacitatea de procrea!ie& Lecunditatea eminin% se a l% "n !%rile de#voltate "n oarecare contracarare& Au e+istat "ns% pe acest plan adev%rate recorduri 4cunoscute5& ,n etapa de adult II 4"ntre 23 -i 33 de ani5 via!a de amilie se "ncarc% de oarecare tensiune dinspre direc!ia rolului parental, dat% iind cre-terea insti)a!iei copiilor 4pu.eri5 la "nc%lcarea re)ulilor& Se introduc ast el noi pro.leme "n amilie, tensiuni, nelini-ti ampli icate de ra)ilitatea s%n%t%!ii mamei "n apropiere de menopau#%, care este parcurs% cu nervo#itate -i an+ietate& Li.idoul se temperea#% discret la am.ii parteneri& Capacitatea de a avea copii se anulea#% la ma0oritatea emeilor& Totu-i, au ost ca#uri de maternitate tr#ii 4dup% vrsta de 36 de ani5& ,n etapa de adult III, rolul parental devine mai comple+ -i situativ nou prin plecarea copiilor din casa p%rinteasc%, sau prin intrarea "n cri#% a identit%!ii pro esionale datorit% de#an)a0%rii pro esionale, li.idoul este "n temperare, dispar caracteristicile reproduc!iei la emei& Le)%tura matrimonial% devine de securi#are -i acro-, din care motiv pierderea so!ului sau a so!iei este oarte dureroas%& ,n sc$im. apari!ia nepo!ilor re ace cercul vie!ii, al rela!iilor, al dorin!elor la un nivel nou resta.ilind "nc% o dat% proiec!ia "n viitor a omului& L%r% "ndoial%, e+isten!a de preocup%ri sociale, culturale, e+trapro esionale -i e+tra amiliale, cercul de prieteni -i de loisiruri creea#% "n perioadele adulte resurse importante de ec$ili.rare -i de e+primare a personalit%!ii& ,nc% din anali#a de pn% aici a reie-it c% "n perioada adult% au loc modi ic%ri importante "n structura amiliei& ,ntruct amilia poate i privit% ca un FsistemG relativ desc$is, , "n care circul% a ec!iune, intimitate, a0ust%ri de identi icare amilial% 4onoarea -i ran)ul social al amiliei, contri.u!ia sa social%, un el de statut social al ei5,

82

amilia are un stil pe care(l consum%, unul care se accept% ca repre#entativ 4o icial5 -i un nivel e+isten!ial spre care aspir%& Dup% un timp de convie!uire, amilia do.nde-te un el de stil comun 4aerul de amilie5, care se e+prim% ca o similitudine discret% ce nu se .a#ea#% pe tr%s%turile de caracter ori temperament comune& Dar nenum%rate ore petrecute "mpreun%, sute -i sute de ore de mas% comune, momente de "ntlnire -i de desp%r!ire temporar%, de cooperare "n reali#area de o.iective implicate "n .unul trai al amiliei, c$iar adev%ruri -i controverse rostite cu ve$emen!% "-i las% toate amprenta "n )esturile, modul de a a.orda pe ceilal!i, "n replici, e+pecta!ii etc& Toate acestea intr% "n stilul de amilie& Succesele -i e-ecurile se evaluea#% "ntr(un mod speci ic de amilie -i constituie un el de momente de "nt%rire a suportului a ectiv -i de intimitate a amiliei& Adeseori amilia aplanea#% di icult%!ile de parcurs al unor a sau altora din mem.rii s%i, prin or!a poten!ial% cultural(material% -i de rela!ii de care dispune& Ca atare, ec$ili.rul amiliei se .a#ea#% pe or!a de coe#iune -i respectarea re)ulilor sale -i deseori are un lider, de o.icei persoana cea mai de or!%, mai inteli)ent% ori mai capa.il% s% sta.ileasc% un ec$ili.ru a ectiv -i material& Eradele de dependen!% -i li.ertate ale mem.rilor amiliei "ntre ei este di erit -i mai diversi icat dect dependen!a de re)ulile amiliei, respectarea c%rora are un caracter mai ri)id& Lamilia cuprinde -i rudele implicate "n ar.orele )enealo)ic dar -i )enealo)ii prin alian!%& Adaptarea la ace-tia se reali#ea#% de cele mai multe ori di eren!iat -i consistent su. in luen!a acelor rude care au un statut social mai proeminent sau o personalitate pre)nant%& Adaptarea la ormele de coe#iune -i la re)ulile amiliei se ace de c%tre copii prin "ncercare -i eroare, iar dinspre p%r!i prin aderare la re)ulile acceptate tacit, re)uli printre care intr% aceea de a men!ine -i ap%ra situa!ia amilial%, de a o eri suport moral -i material -i de a respecta ierar$iile din amilie& Desi)ur, dac% se acumulea#% prea mult% tensiune, e-ecuri -i di icult%!i "n amilie, aceasta are tendin!a de a c%p%ta caracteristici patolo)ice -i de a le impre)na mem.rilor ei, sau de a intra "n a#e critice de contradic!ii acer.e, de#mem.rare -i c$iar anulare a o.li)a!iilor ce decur) di conte+tul de amilie mai sus descris& ,n )eneral, la vrstele adulte are loc o modi icare )eneral% a socia.ilit%!ii, H&L& 'oreno, ondatorul sociometriei, a pus "n eviden!% aptul c% toate )rupurile sociale ascund o structur% pro und% invi#i.il% -i dinamic% prin teleelemente& Aceste structuri Fconstituie cimentul ce lea)% indivi#ii "n )rupG, iind un el de actori nutritivi ai interrela!iilor )rupale& De re)ul%, "n perioadele adulte scade tensiunea coe#iunii, a coeren!ei )rupale -i se rare ia#% interrela!iile, ca e+tensie, "n mai multe )rupuri&

83