Datoria externa-concept, indicatori de apreciere 8.3.1.

Conceptul de datorie externa Deoarece mprumuturile externe pot fi contractate nu numai de persoane de drept public, ci si de alte persoane fizice si juridice, conceptul de datorie externa este mai cuprinzator dect cel de datorie publica externa. Prin urmare, datoria externa se defineste prin totalitatea obligatiilor banesti pe care rezidentii unei tari, persoane fizice si juridice, le au fata de strainatate la un moment dat. Formele de manifestare ale datoriei externe sunt: 1) 2) datoria publica externa contractata direct de catre stat; datoria publica externa contractata de anumiti subiecti de drept public sau privat, cu garantia expresa a statului; datoria externa privata, negarantata de catre stat.

3)

Din cele prezentate, mai sus, rezulta ca notiunea de datorie externa este mult mai larga dect aceea de datorie publica externa si are mai multe sensuri, astfel: 1) 2) 3) 4) datorie externa bruta n sens larg; datorie externa bruta n sens restrns; datorie externa n interpretarea Bancii Mondiale; datorie externa neta.

1. Datoria externa bruta n sens larg cuprinde sumele de bani si alte valori pe care rezidentii unei tari, persoane fizice si juridice, le datoreaza strainatatii la un moment dat. n aceasta interpretare exhaustiva, datoria externa include: sumele datorate strainatatii de catre stat, de unitatile administrativ-teritoriale si de alte entitati publice; obligatiile banesti ale unitatilor economice, angajate din str 20320q168u ainatate cu sau fara garantia statului; datoriile fata de creditorii straini ale persoanelor fizice rezidente din tara analizata.

Aceste datorii sunt expresia unei diversitati de mprumuturi contractate n strainatate, a achizitiilor de bunuri, executarilor de lucrari si prestarilor de servicii pe credit, a investitiilor directe de capital, precum si a ndeplinirii altor obligatii care deriva din contractele ncheiate sau din diverse reglementari.

Creditorii straini pot fi: organisme internationale, guverne, bancile nationale ale unor tari si alte institutii publice, bancile private, firmele si alti creditori institutionali, precum si unele persoane fizice. Deoarece "inventarierea" tuturor obligatiilor banesti ale rezidentilor unei tari fata de strainatate este foarte dificila, nu toate aceste obligatii au scadente precise, sunt exprimate valoric, datoria externa bruta n sens larg nu are aplicabilitate practica. 2. Datoria externa bruta n sens restrns cuprinde obligatiile banesti fata de strainatate ale persoanelor fizice si juridice, dintr-o tara, cu urmatoarele exceptii: mprumuturile pe termen scurt (sub un an), deoarece acestea reprezinta operatii financiare curente, indispensabile derularii activitatilor de comert exterior; investitiile straine directe, deoarece nu au stabilite termene de rambursare sau de lichidare; ajutoarele financiare (nerambursabile), primite n cadrul unor programe de asistenta publica bi- si multilaterala; mprumuturile externe cu o perioada de gratie de 10-15 ani sau mai mare; mprumuturile acordate de unii creditori externi sucursalelor, filialelor sau altor reprezentante ale acestora n conditii mai avantajoase dect cele practicate pe piata mondiala; creditele contractate de persoane fizice sau juridice, fara a avea garantia autoritatilor competente.

3. Datoria externa n interpretarea Bancii Mondiale si a institutiilor din sistemul saucuprinde att sumele datorate, de stat, unor creditori publici si privati (obligatii exprimate n valuta, bunuri sau servicii) cu o perioada de rambursare de peste un an, ct si sumele datorate strainatatii de persoane private si garantate de autoritatile publice din tara analizata. Potrivit acestei interpretari, datoria externa nu cuprinde: datoriile persoanelor private catre strainatate, care nu sunt garantate de autoritatile publice; datoriile statului rezultate din Tranzactiile cu Fondul Monetar International; datoriile care pot fi achitate fata de strainatate, la optiunea debitorilor, n moneda tarii lor; sumele datorate, de persoanele fizice si juridice din tara analizata, unor creditori straini, pentru care nu s-au stabilit termene concrete de achitare.

Structura datoriei externe totale privita dupa termen, debitor si creditor, n interpretarea Bancii Mondiale, se prezinta ca n figura 8.3.

Figura 8.3. - Datoria externa si componentele sale (n interpretarea Bancii Mondiale) 4. Datoria externa neta este egala cu diferenta dintre activele publice si private ale rezidentilor unei tari n strainatate si activele detinute de rezidentii straini n tara analizata. Aceasta acceptiune a datoriei externe se utilizeaza n cazul tarilor care apar att n calitate de debitoare, ct si de creditoare fata de strainatate, prin angajamentele fata de strainatate si, respectiv, prin activele constituite n strainatate. Activele rezidentilor tarii analizate n strainatate cuprind: mprumuturile subscrise si/sau acordate n strainatate; titlurile aferente plasamentelor n strainatate;

investitiile directe de capital realizate n diverse tari; disponibilitatile valutare din conturile deschise la banci din strainatate.

Activele apartinnd rezidentilor straini n tara analizata sunt constituite din: mprumuturile acordate de organismele publice din alte tari (guverne, agentii guvernamentale, banci nationale s.a.); creditele angajate de la banci private, de la anumite organisme financiare si de la alti creditori straini; investitiile de capital ale strainilor; titlurile de plasament ale strainilor; disponibilitatile valutare si alte valori ale persoanelor publice sau private din strainatate.

n timp, n raportul dintre angajamentele externe ale unei tari si creantele sale asupra strainatatii pot sa intervina modificari astfel nct aceasta sa-si schimbe pozitia, devenind din debitor extern net creditor extern net sau invers (vezi cazul S.U.A., care pna n 1984 au fost cel mai mare creditor al lumii, pentru ca din anul urmator sa devina cel mai mare debitor, n conditiile n care Japonia a devenit prima tara creditoare a lumii). 8.3.2. Indicatorii de apreciere a datoriei externe n legatura cu datoria externa a unei tari se utilizeaza, n practica internationala, indicatori care evidentiaza, att gradul de ndatorare fata de strainatate, ct si efortul valutar pe care aceasta l reclama, precum si capacitatea de onorare a datoriei. Marimea datoriei externe se calculeaza att n expresie absoluta, ct si relativa. Marimea absoluta a datoriei externe reflecta suma totala datorata, de stat si de rezidentii unei tari, creditorilor externi, la un moment dat. aceasta marime se exprima fie ntro valuta straina (forte), fie n moneda nationala, prin transformarea valutelor n care a fost angajata datoria n moneda tarii debitoare, prin utilizarea cursului de schimb valutar comunicat de Banca Centrala. Semnificatia acestui indicator este scazuta, deoarece nu are nici o legatura cu potentialul financiar-valutar al tarii debitoare si cu esalonarea, n timp, a rambursarii datoriei pe care o caracterizeaza. Expresiile relative ale datoriei externe au o semnificatie informationala relevanta, ntruct datoria externa se raporteaza la alti indicatori. n acest sens, se calculeaza: marimea medie a datoriei externe pe un locuitor (se determina prin raportarea datoriei externe totale, exprimate ntr-o valuta forte, la numarul populatiei; se utilizeaza n comparatii pe plan national si international);

ponderea datoriei externe n produsul intern brut; ponderea datoriei externe n exportul de bunuri si servicii (arata n ct timp s-ar putea rambursa datoria unei tari fata de strainatate, pe seama valutei ncasate din vnzarile de bunuri si prestarile de servicii peste granita; acest indicator are numai o valoare teoretica, ntruct nici un stat nu foloseste ntreaga valuta pentru restituirea datoriei externe).

Capacitatea de ndatorare externa exprima posibilitatile unei tari de a angaja credite din strainatate pentru care plata dobnzilor si a comisioanelor aferente, precum si rambursarea la scadenta nu creeaza dificultati economico-financiare greu de depasit. La un moment dat, capacitatea de ndatorare determina att retrospectiv,ct si prospectiv, avndu-se n vedere: externa se

volumul exporturilor de bunuri si servicii, realizat n perioada anterioara considerata, previzionnd pentru anul curent si perspectivele evolutiei acestuia; rata maxima ntre serviciul datoriei externe si volumul exporturilor mentionate; volumul serviciului datoriei externe contractate (angajate).

Capacitatea de ndatorare creste odata cu sporirea exporturilor si se diminueaza n conditiile n care mprumuturile angajate majoreaza ponderea serviciului datoriei n totalul exporturilor. Efortul valutar generat de datoria externa este evidentiat de serviciul datoriei externe, care include att rambursarea ratelor mprumuturilor externe, exigibile n anul considerat, ct si plata dobnzilor, comisioanelor si a altor cheltuieli aferente datoriei externe, exigibile n acelasi an. Cu ct efortul financiar-valutar, reclamat de datoria externa, este mai mare, cu att mai reduse vor fi resursele valutare ale unei tari ramase pentru achitarea importurilor destinate aprovizionarii acesteia cu bunuri de consum indispensabile si dezvoltarii sale economicosociale. Capacitatea de onorare a datoriei externe se bazeaza pe ansamblul fluxurilor determinate de schimburile economice internationale ale tarii debitoare, fiind cuantificabila prin relatia:

unde: Code - capacitatea de onorare a datoriei externe;

Dven - disponibilitati valutare externe nete, n timpul perioadei analizate; Sdbpe - soldul balantei de plati externe; Crs - credite scadente; R - rezervele n aur si n devize;

Sde - serviciul datoriei externe. Potrivit metodologiei Bancii Mondiale, tarile n curs de dezvoltare debitoare se grupeaza astfel: 1. n functie de marimea venitului (produsului intern brut) ce revine n medie pe un locuitor, n dolari S.U.A., n: a) tari cu un venit mic (al caror P.I.B./locuitor este de pna la 625 de dolari S.U.A.); tari cu un venit mediu (al caror P.I.B./locuitor este cuprins ntre 725 si 8.955 de dolari S.U.A.)

b)

arile cu un P.I.B./locuitor mai mare de 8.955 de dolari S.U.A. sunt considerate ca avnd venituri ridicate. 2. n functie de gradul de ndatorare a tarii analizate fata de strainatate, distingem: a) tari puternic ndatorate (sunt considerate tarile cu un venit mic si cele cu un venit mediu, la care raportul dintre valoarea actuala a serviciului datoriei externe si exporturile de bunuri si servicii este de peste 220% sau cele la care raportul dintre valoarea actuala a serviciului datoriei externe si produsul intern brut este mai mare de 80%); tari moderat ndatorate (sunt considerate tarile cu un venit mic si cele cu un venit mediu, la care raportul dintre valoarea actuala a serviciului datoriei externe si exporturi este mai mic de 220%, dar mai mare de 132%, sau cele la care raportul dintre valoarea actuala a serviciului datoriei externe si produsul intern brut este mai mic de 80%, dar mai mare de 48%); tari putin ndatorate (sunt tarile cu un venit mic si cele cu un venit mediu, la care raportul dintre valoarea actuala a serviciului datoriei externe si exporturi este mai mic de 132%, iar raportul dintre valoarea actuala a serviciului datoriei externe si produsul intern brut este mai mic de 48%.

b)

c)

Cu titlu ilustrativ, n tabelul 8.5. sunt cuprinse 34 de tari n curs de dezvoltare debitoare, clasificate pe cele trei grade de ndatorare. Tabelul 8.5. - Indicatori privind gradul de ndatorare a 34 de tari n curs de dezvoltare debitoare, medii pe perioada 1992-1996

N r . c r t

ara

PIB /loc. n dola ri SU A

1 2 3

Moza mbic Etiopia Tanzan ia Ciad Bangla desh India

80 100 170

7 8 9

160 260 380

PIB /loc. n % n % n SDEA SDE ara dola /Exp. A/PIB ri SU A A. ari cu venit mic puternic ndatorate Vietna 1.039 337 4 290 m Nicara 383 49 5 380 gua Guyan 719 228 6 690 a B. ari cu venit mic moderat ndatorate 195 34 10 Laos 400 Pakist 202 32 11 480 an Zimba 214 26 12 610 bwe N r . c r t

n % SDEA /Exp.

n % SDE A/PIB

524 2.579 345

162 720 405

214 204 170

41 39 68

13 14

Burkin a-Faso Mongo lia Bulgari a Algeria Poloni a Indone zia Filipin e Federat ia Rusa Ukrain a Romn ia Thaila nda

C. ari cu venit mic putin ndatorate Bhuta 230 104 20 15 390 n Armen 360 67 67 16 630 ia D. ari cu venit mediu puternic ndatorate 1.190 1.520 3.230 241 226 228 120 56 45 20 21 22 Mexic Brazili a Argent ina 3.670 4.400 8.300

54 51

18 5

17 18 19

224 311 406

33 32 29

E. ari cu venit mediu moderat ndatorate 23 24 25 1.080 1.160 2.410 186 163 54 56 26 27 Turcia 2.830 188 198 212 37 60 63

29 30 31

1.200 1.600 2.960

Venez 3.020 uela Ungari 158 19 28 4.340 a F. ari cu venit mediu putin ndatorate Croati 20 3 32 3.800 a Malay 63 14 33 4.370 ezia 96 39 34 Cehia 4.740

21 38 46

11 34 27

Sursa: ntocmit pe baza datelor din World Bank Atlas, 1998 si World Debt Tables, 1996