Despre Smerenie Din Predica Sfantului Ioan Gura de Aur la Duminica Vamesului si a Fariseului Smerenia nu inseamna ca un pacatos sa se socoteasca

pe sine cu adevarat pacatos, ci aceea este smerenie, cand cineva se stie pe sine ca a facut multe si mari fapte bune, si totusi nu cugeta lucruri inalte despre sine, ci zice ca Pavel: "Cu nimica pe mine nu ma stiu vinovat, insa aceasta nu ma indrepteaza pe mine" (1 Cor. 4,4). Si iarasi: " isus !ristos a venit in lume ca sa mantuiasca pe cei pacatosi, dintre care cel dintai sunt eu" (1 "im, 1,1#). $ceea este smerenie, cand cineva cu faptele cele bune ale sale este mai presus de toti, si totusi, se in%oseste inlauntrul sau. "rebuie sa stii ca un pacatos smerit intrece pe un drept mandru& adu'ti aminte de fariseul si vamesul din (vang)elie. ata ce spunea fariseul: "*ultumesc "ie +umnezeule, ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, desfranati, sau ca si acest vames" (,uca 1-,11). ., ce nebunie/ *andria acestui fariseu nu numai ca il facea sa se inalte mai presus de tot neamul omenesc, ci intr' un c)ip nebunesc bat%ocorea pe vamesul, care sta nu departe de dansul. +ar acesta ce a facut0 (l nu a rasplatit ocara cu ocara, nu s'a aprins prin bat%ocorire, ci a suferit totul cu ingaduinta. nsa sageata vra%masului a fost pentru el leac de vindecare, ocara i'a adus lui marire, cununa de cinste. $stfel de bine este smerenia, astfel de castig urmeaza, cand cineva nu se tulbura de bat%ocoriri si nu se iuteste de semetia altora. Ca noi, si de la cei ce ne bat%ocoresc putem trage mare folos, precum aceasta s'a intamplat cu vamesul. "otusi, in toate acestea nu se zice ca noi am putea pacatui ca vamesul, ci numai ca noi trebuie sa fim smeriti ca dansul. *ai aduceti'va aminte si de fiii lui 1evedeu, care ar fi vrut sa aiba pentru dansii locurile cele dintai. ata ce le'a zis isus: "Care vrea sa fie cel mai mare, acela trebuie tuturor sluga sa fie. +aca voi voiti sa dobanditi locul cel dintai si cinstea cea mai inalta, sarguiti'va a fi cei mai de %os, cei mai smeriti, cei mai mici si cei mai ascultatori". $sadar, fapta buna a smereniei da cinstea cea mai inalta, precum si 2iul lui +umnezeu S' a smerit pe Sine, spre a intemeia imparatia Sa cea mare. ar tu, crestine, te vei teme oare ca nu cumva sa te in%osesti prin smerenie0 $tunci vei fi tu mai mare si mai inalt decat altii, mai stralucit si mai marit, cand te vei in%osi pe tine insuti, cand nu vei umbla pentru rangul cel dintai, cand vei rabda de buna voie umilinta, %ertfirea de sine si prime%dia, cand tu vei incerca sa fii sluga tuturor, gata a face si a suferi toate pentru aceasta. Sa cumpanim acestea, iubitilor, si cu toata ravna sa ne sarguim la smerenie. +e s'ar purta altii cu noi cu semetie, de ne'ar bat%ocori, sa le luam pe toate cu rabdare/ Ca nimic nu ne poate inalta ca fapta buna a smereniei. $stfel vom fi partasi tuturor bunatatilor, prin )arul +omnului nostru isus !ristos, caruia impreuna cu "atal si cu +u)ul Sfant, se cuvine lauda, marirea si inc)inaciunea, acum si in vecii vecilor/ $min. Puterea Rugaciunii Din Predica Sfantului Ioan Gura de Aur la Duminica a Cincea a Marelui Post

+esigur, nimic nu este mai puternic decat rugaciunea. 3ugaciunea este un liman pentru cei zbuciumati de furtuna, o ancora pentru cei goniti de valuri, un toiag pentru cel ce se clatina, o comoara pentru cei saraci, o siguranta pentru cei bogati, un a%utor impotriva bolilor si o ocrotire pentru sanatate. 3ugaciunea face nepieritoare bunurile ce le avem si cu toata graba goneste relele ce ne bantuiesc. +e vine vreo ispita, ea usor se alunga, de se intampla pierderea averii, sau altceva ce tulbura sufletul, rugaciunea vindeca si aceasta curand. 3ugaciunea este scapare contra tristetii, temelia veseliei, pricina de bucurie statornica, muma adevaratei intelepciuni. Cine se poate ruga cu toata puterea, fie el cel mai sarac om, el totusi va fi cel mai bogat dintre toti& aceluia insa, caruia ii lipseste rugaciunea, de ar sedea c)iar pe scaun imparatesc, tot este cel mai sarac dintre toti. $)ab nu era oare imparat, nu avea el oare aur si argint cu prisosinta0 +ar fiindca era lipsit de rugaciune, nu s'a dus el oare sa'l caute pe lie, pe un om care nu avea locuinta, nici alta )aina decat un simplu co%oc0 4ezi ca lie era mai bogat decat $)ab0 Ca pana ce el a vorbit si a rugat ploaia de la +umnezeu, imparatul cu toata oastea sa, se aflau in mare nevoie. $ceasta este puterea rugaciunii/ 3ugaciunea este arma cea mai tare, vistierie care niciodata nu se goleste, bogatie nesecata, liman fara valuri, temelia pacii, radacina, izvorul, mama tuturor bunatatilor, mai puternica decat o imparatie. (u insa vorbesc de rugaciunea care nu zace numai pe buze, ci se ridica din adancul inimii. Cu atat mai sus se inalta rugaciunea cand iese dintr'o inima stramtorata si evlavioasa. Si, ca sa stii ca rugaciunea care se savarseste la moment de nevoie, este mai intai ascultata, iata ce zice profetul: " n necazul meu am c)emat pe +omnul si m'a auzit" (Ps. 115.1). 3ugaciunea totodata usureaza sufletul cel neca%it. Ca daca cel neca%it capata oarece alinare cand povesteste oamenilor nenorocirea sa, apoi nu va afla el mai vartoasa alinare, cand va spune +omnului, patimile sufletului sau0 nsusi isus !ristos ne c)eama la Sine, pentru aceea nu ne lasa neascultati& de am avea asupra noastra intunerice de pacate, cu atat mai grabnic sa alergam spre +ansul& ca (l a venit nu ca sa'i c)eme pe cei drepti, ci pe cei pacatosi (*atei 5,16). +eci, pentru ca noi sa ne traim fericiti viata si sa ne eliberam de pacatele noastre, se cuvine ca la toate prile%urile sa ne rugam +omnului, cu ravna si indelungata rabdare. $tunci vom dobandi o indestulare statornica si ne vom putea bucura de toate cele primite, prin )arul si iubirea de oameni a +omnului nostru isus !ristos, caruia impreuna cu "atal si cu +u)ul Sfant, se cuvine lauda in vecii vecilor/ $min. Sf. Ioan Gur de Aur: Cuvnt la Na terea Domnului 7.sarbatoare, care ia apuseni era demult cunoscuta, iar la noi abia acum de cativa ani s'a adus, asa de repede a crescut si asa de multe roade a adus, precum si voi vede8i, biserica fiind plina pana la refuz de mul8imea credincio9ilor. $ceasta ravna a voastra este vrednica de rasplata, si aceasta sa o asteptati de la Cela ce s'a nascut astazi, de la !ristos. (l va va rasplati deplin pentru aceasta, caci dragostea catre aceasta zi este eel mai mare semtn de dragoste catre Ce: ce s'a nascut astazi. +eci ca un parinte al vostru "ntru slu%ire, fefiai "ncerca a vorbi spre folosul vostru, pe cat toni sta "n puterile mele si cat darul lui +umnezeu "mi va da. +eci ce doriti voi sa auziti "ntru aceasta zi0 Ce altceva decat sa vorbim despre aceasta zi. (u stiu ca multi "nca si acum nu sunt lamuriti "ntru sine despre aceasta sarbatoare. ;nii sunt pentru dansa, altii "mpotriva, si "n toate locurile se vorbeste despre

dansa. ;nii aduc "mpotriva ei ca este noua si abia de curand introdusa, altii "ntaresc cac""nca<f proorocii au prevestit nasterea lui !ristos, si ca ea este cunoscuta si stimata din timpurile cele vec)i de catre toti apusenii: de la "racia pana la Cadi=. (i bine despre aceasta zi vom vorbi noi/ Caci aceasta zi macar ca nu se stie prea multe despre dansa, se afla la noi "n asa de mare cinste, este lucru dovedit ca ea cand va fi mai mult cunoscuta, se va bucura de o ravna mult mai mare. . cat mai mare patrundere ce ve'ti dobandi despre ea prin vorba mea, va mari si mai mult plecarea noastra catre dansa. (u am trei dovezi, din care noi cunoa9tem ca acesta este timpul >n care s'a n?scut +omnul nostru isus !ristos, Cuv@ntul lui +umnezeu. Cea dint@i din aceste trei dovezi este repe%unea cu care aceast? s?rb?toare s'a f?cut cunoscut? pretutindeni 9i a a%uns la a9a >n?l8ime 9i >nflorire. Ceea ce Aamaliil a zis >n privin8a propoveduirii (vang)eliei: ,,de este lucrul acest de la oameni se va risipi, iar de este de la +umnezeu, nu ve8i putea s?'l risipi8i" (2apte 4, 6-) tocmai pe aceasta m? bizuiesc eu c@nd v? zic despre s?rb?toarea de ast?zi. 2iindc? Cuv@ntul lui +umnezeu, care S'a n?scut >n aceasta zi este din +umnezeu, de aceea aceast? s?rb?toare nu numai ca nu a >ncetat, ci din an >n an s'a f?cut mai mare 9i mai sl?vit?. +easemeni 9i acea propoveduire a (vang)eliei (despre care gr?ie9te Aamaliil) >n pu8ini ani s'a r?sp@ndit >n toat? lumea, m?car c? peste tot ea condusa de f?c?torii de corturi, pescari 9i oameni ne>nv?8a8i. *icimea slu%itorilor nu vat?m? cu nimica, c?ci puterea $celui Care se propoveduia biruia toate mai dinainte 9i dep?rta toate piedicile 9i descoperea puterea cea proprie. ar daca cineva nu este l?murit de cele zise de mine, eu pot s? aduc o a doua dovada. Care0 (a se afl? >n spusele (vang)eliei. (vang)elistul (,uca , 1) zice: ,,Bn zilele acelea a ie9it porunc? de la Cezarul $ugust s? se >nscrie toat? lumea. $ceasta >nscriere s'a f?cut >nt@i pe c@nd Cuirinius c@rmuia Siria. Di se duceau to8i s? se >nscrie, fiecare >n cetatea sa. Di s'a suit 9i osif din Aalileea, din cetatea Eazaret, >n udeea, >n cetatea lui +avid care se nume9te Fetleem, (pentru c? el era din casa 9i din neamul lui +avid) ca s? se >nscrie >mpreun? cu *aria, cea logodit? cu el, care era >ns?rcinat?. +ar pe c@nd erau ei acolo, s'au >mplinit zilele ca ea s? nasc?. Di a n?scut pe 2iul s?u, Cel ;nul E?scut 9i ,'a >nf?9at 9i ,'a culcat >n iesle, c?ci nu mai era loc de g?zduire pentru eiG. +e aici se vede, ca (l S'a n?scut >n timpul celui dint@i recens?m@nt. +eci cel ce ar putea vedea actele cele vec)i ce se afl? la 3oma, va afla e=act timpul acestui recens?m@nt. +ar tu zici: ce ne trebuie nou? acestea, noi cei ce nu am fost la 3oma 9i nici nu ne vom duce. Bns? ascult? 9i crede c? noi am aflat ziua de la cei care cunosc bine aceste lucruri 9i care locuiesc >n cetatea aceea. Cei ce locuiesc acolo >nc? de mult pr?znuiesc aceast? zi 9i potrivit cu o vec)e tradi8ie, 9i acum ne'au >mp?rt?9it 9i nou? despre aceasta. (vang)elistul nu ne'a >nsemnat numai >ndeob9te ci face cunoscut 9i ne arat? l?murit 9i ziua >ntrup?rii lui !ristos. Cezarul $ugust n'a dat acea porunc? din propria ini8iativ?, ci pentru c? sufletul lui a fost mi9cat de +umnezeu, pentru ca el f?r? s? vrea, s? slu%easc? venirii pe lume a Celui ;nuia E?scut77. 7.prisosin8?, pentru ca ei sa nu mai pofteasc? (giptul 9i cele egiptene9ti. Di el le' a zidit un templu al c?rui plan a cuprins toata lumea, at@t cea material? c@t 9i cea du)ovniceasc?. Precum >n lume este cerul 9i p?m@ntul 9i >n mi%locul am@ndurora este t?ria, a9a a trebuit s? se zideasc? 9i templul. +e aceia el a desp?r8it templul >n dou? 9i >ntre am@ndou? p?r8ile a at@rnat catapeteasma. Partea cea dinaintea catapetesmei era desc)is? tuturor, iar desp?r8irea cea dinl?untru, cea din dosul catapetesmei nu era permisa nim?nui nici m?car nu putea fi v?zut?, dec@t numai de preotul cel mare. Di s? 9tii ca eu nu spun de la mine aceasta, ci cum c? templul cu adev?rat s'a zidit dup? planul lumii, pot auzi de la Pavel, c@nd el zice cu privire la >n?l8area la cer a lui !ristos: ,,C?ci !ristos n'a intrat >ntr'

o Sf@nt? a Sfintelor f?cut? de m@ini ' >nc)ipuirea celei adev?rate" ((vrei 4, H4). (l zice cu aceasta ca Sf@nta Sfintelor aici pe p?m@nt este icoana a sanctuarului adev?rat. ar cum catapeteasma de la Sf@nta Sfintelor desp?r8ea sfintele de cele dinafar?, precum cerul desparte ceea ce este deasupra lui de toate cele ce sunt la noi, a ar?tat'o $postolul c@nd a numit cerul catapeteasm?. C?ci vorbind despre n?de%de el zice: ,,ea este o ancor? tare 9i nemi9cat? pentru sufletul nostru, care intr? >nl?untrul catapetesmei, unde ca Bnaintemerg?tor pentru noi a intrat isus mai presus de cerG. 4ezi cum numea el cerul catapeteasm?. +inafar? dinaintea catapetesmei era sfe9nicul 9i masa 9i altarul cel de aram? pentru %ertfe 9i arderi de tot, iar >nl?untru dup? catapeteasm? era Sicriul, acoperit peste tot cu aur 9i >ntr'>nsul tablele legii 9i n?strapa cea de aur 9i toiagul lui $aron ce odr?slise, 9i altarul cel de aur, care servea numai la t?m@ierea %ertfelor. +ar 9i despre aceasta vreau s? aduc o m?rturie a lui Pavel care zice: ,,Cortul cel dint@i avea loc pentru slu%ire 9i un sanctuar lumescG prin acesta din urma el >n8elege partea cea din afar? a cortului unde putea s? intre toat? lumea 9i aici era sfe9nicul 9i masa punerii >nainte a p@inilor. ar dup? a doua catapeteasm? era a9ezat? a9a numita Sf@nta Sfintelor cu altarul cel de aur 9i Sicriul cel aurit peste tot iar >ntr'>nsul n?strapa cea de aur cu mana 9i toiagul lui $aron cel >nflorit 9i tablele legii 9i deasupra sicriului erau )eruvimii slavei care umbreau acoper?m@ntul sicriului. Di toate acestea fiind a9a a9ezate >n cortul cel dint@i intrau preo8ii c@nd aduceau %ertfele iar >n a doua desp?r8itur? o dat? pe an intra singur $r)iereul 9i nu f?r? de s@nge, pe care >l aducea pentru sine >nsu9i 9i pentru p?catele poporului ((vrei I, 1'J). 4ezi c? numai $r)iereul intra aici 9i numai odat? >n an. +ar vei zice: ce leg?tur? au toate acestea cu ziua de ast?zi0 $9tepta8i pu8in 9i v? ve8i l?muri. Eoi urm?rim izvorul p@n? la ob@r9ia sa 9i vrem s? a%ungem p@n? la fund pentru ca toate s? ni se l?mureasc? cu u9urin8?. "otu9i ca vorbirea noastr? s? nu fie prea lung? 9i pu8in l?muritoare prin lungimea ei, v? voi spune acum pricina pentru ce am spus toate acestea. $9adar pentru ce0 C@nd oan avea >n p@ntecele (lisabetei 9ase luni, ea a primit pe *aria. +ac? noi vom afla care este acea lun? a 9asea atunci vom 9ti 9i c@nd a z?mislit *aria 9i 9tiind aceasta vom 9ti 9i c@nd ea a n?scut numai s? socotim cele nou? luni. +ar de unde putem afla care era a 9asea lun? a >ns?rcin?rii (lisabetei0 +e acolo ca 9tim >n care lun? ea a z?mislit 9i aceasta o afl?m c@nd vom cunoa9te timpul >ntru care b?rbatul ei (1a)aria) a primit vestea cea bun?. Di de unde putem cunoa9te aceasta0 +in Sf@nta Scriptur?, fiindc? (vang)elia ne istorise9te c? 1a)aria era tocmai >n Sf@nta Sfintelor c@nd >ngerul i'a adus vestea 9i l'a >n9tiin8at despre na9terea lui oan. +eci fiindc? Scriptura l?murit arat? c? $r)iereul singur 9i numai o dat? pe an intra >n Sf@nta Sfintelor 9i c@nd >n care lun? a anului, apoi de aici se cunoa9te timpul >n care 1a)aria a primit vestea cea bun? 9i din aceasta cunoa9tem 9i timpul c@nd (lisabeta a z?mislit. Cum c? el numai o data pe an intra aceasta ne'a spus'o Pavel mai sus 9i *oisi ne spune aceasta c@nd zice: ,,Di a zis +omnul c?tre *oisi: gr?ie9te c?tre fratele t?u $aron sa nu intre >n toat? vremea >n Sf@nta Sfintelor, care este >nl?untrul catapetesmei >naintea cur?8itarului celui de pe c)ivotul legii, ca s? nu moar?G (,evitic I4, 1, H). +e aici se vede c? el nu >n tot timpul intra >n Sf@nta Sfintelor 9i pe c@nd era el acolo nimeni nu putea sa intre >n cort ci to8i trebuiau s? stea afar? >nainte de catapeteasm?. Kine8i bine minte acestea c? mai r?m@ne >nc? a ar?ta >n ce timp $r)iereul intra >n Sf@nta Sfintelor 9i aceasta o f?cea numai o dat? pe an. ar?9i din aceia9i carte a Sfintei Scripturi, c?ci se zice acolo: (,evitic I4, H5): LBn luna a 9aptea >n ziua a zecea a lunii s? posti8i, nici un lucru s? nu face8i, nici b?9tina9ul 9i nici str?inul care este >ntre voi, c?ci >n ziua aceasta ni se face cur?8ire, ca s? fi8i cura8i de toate p?catele voastre >naintea +omnului 9i cura8i ve8i fi. $ceasta e cea mai mare zi de odi)n? pentru noi 9i s? smeri8i sufletele voastre prin post. $ceasta este lege ve9nic?. +e cur?8it s? v? cure8e preotul care este uns ca sa slu%easc? >n locul tat?lui s?u. S? se >mbrace el cu ve9mintele cele de in 9i cu ve9mintele sfinte 9i va

cur?8i Sf@nta Sfintelor, cortul adun?rii, va cur?8i %ertfelnicul 9i pe preo8i 9i va cur?8i 9i toat? ob9tea poporului. .dat? pe an se va face cum a poruncit +omnul lui *oisiG. $ici este vorba despre s?rb?toarea corturilor >n care o dat? pe an $r)iereul intra >n Sf@nta Sfintelor. +eci dac? o dat? pe an la s?rb?toarea corturilor intra $r)iereul >n Sf@nta Sfintelor s? ar?t?m acum c? atunci s'a ar?tat >ngerul lui 1a)aria tocmai c@nd el era >n Sf@nta Sfintelor, c?ci s'a ar?tat numai lui pe c@nd el t?m@ia. ar ar)iereul nu intra niciodat? singur >n templu dec@t >n aceast? zi. S? ascult?m acum cuvintele (vang)elistului (,uc. , #). ,,(ra Bnzilele lui rod, regele iudeii un preot cu numele 1a)aria, iar femeia lui era din fiicele lui $aron 9i se numea (lisabeta. Di pe cand 1a)aria slu%ea "naintea lui +umnezeu Bnrandul saptamanii sale, a iesit la sorti, dupa obiceiul preotiei sa tamaieze intrand Bntemplul +omnului". $duceti'va aminte iubitilor de locul acela care zice: ,,nici un om nu va fi Bncortui marturiei cand va merge el sa se roage BnSfanta Sfintelor pana cand va iesi el afara." ,,Di s'a aratat "ngerul +omnului stand deasupra altarului tamaierii". Eu zice ,,%ertfelnicului" ci ,,altarului tamaierii", caci %ertfelnicul era aitarul cel din afara, iar altarul tamaierii cel din launtru. +eci pentru ca "ngerul a fost vazut numai de el 9i ca tot poporul "l astepta afara, ne "ncredinteaza ca el intrase BnSfanta Sfintelor. ,,Di s'a spaimantat 1a)aria 9i frica a cazut peste dansul. ar "ngerul a zis catre el: nu te teme 1a)aria ca s'a auzit rugaciunea ta 9i femeia ta (lisabeta v'a naste fiu 9i se va c)ema numele iui loan... 9i poporul astepta afara pe 1a)aria 9i se mira ca "ntarzia el Bnbiserica. Di iesind nu le putea grai lor 9i le facea semn." 4ezi ca el fusese "nlauntru dupa catapeteasma0 $colo a primit vestea. $cesta era Bntimpul sarbatorii corturilor 9i a postului, caci aceasta din urma se "ntelege prin cuvintele: ,,Sa smeriti sufletele voastre". ar aceasta sarbatoare se facea la ludei catre sfarsitul lunii Septernbrie. $sadar atunci a zamislit (lisabeta. $cum este timpul sa aratam ca Bna sasea luna de cand (lisabeta purta Bnpantece pe loan, *aria a primit vestirea cea de bucurie 9i a zamislit 9i ea. $dica acum a venit la ea Aavriil 9i i'a zis: ,,Eu te teme *aria ca ai aflat )ar de la +umnezeu, 9i iata ca vei zamisli Bnpantece 9i vei naste fiu 9i se va c)ema numele ui lisus" (,uca , 6M). Cand ea s'a spaimantat 9i a "ntrebat: cum este aceasta cu putinta0 "ngerul i'a raspuns 9i a zis: ,,+u)ul Sfant se va pogora peste tine 9i puterea celui Prea"nalt te va umbri, pentru aceasta 9i Sfantul ce se va naste din tine se va c)ema 2iul ui +umnezeu. Ca iata 9i (lisabeta rudenia ta a zamislit fiu la batranetia ei 9i iata ca este Bna sasea luna, ea ceea ce era stearpa. Caci la +umnezeu nu este nimic cu neputinta." +eci daca (lisabeta a zamislit Bnluna septembrie, *aria a zamislit mai tarziu Bnluna a sasea, Bn*artie 9i daca mai departe vom adauga cele noua luni pana la nasterea ui !ristos a%ugem Bnluna de fata decembrie, Bncare 9i praznuim aceasta zi. Eoi am aratat mai "nainte tot ce era de zis despre aceasta zi. Eumai una voiesc sa mai adaug 9i apoi voi "nc)eia. Sa ne bucuram de bucuria careia ne'am facut partasi prin nasterea ui !ristos, 9i pe +umnezeu cel ce s'a facut om sa'l proslavim pentru aceasta "ntrupare a sa 9i dupa puterile noastre