CURIOZITATI MATEMATICE

Stiati ca. - In anul 2700 i. Hr. egiptenii introduc calendarul bazat pe 365 de zile. - In anul 2400 i. Hr. in Mesopotamia se dezvolta sistemul de numeratie pozitional in baza 60. umarul 60 este ales! probabil! ca o consecinta a listei mari de divizori ai acestui numar "adica #2 divizori$. - Sumerienii utilizeaza un calendar solar de 360 de zile impartit in #2 luni. - In anul #%00 i. Hr. mesopotamienii alcatuiesc primele tabele de inmultire. - In anul 5%5 i. Hr. utilizand proprietatile de divizibilitate a numerelor! &'ales din Milet "636 ( 546 i. Hr.$ prezice o eclipsa de Soare. - In anul 500 i. Hr. pitagorienii! lucrand cu numere reprezentate prin )iguri! atribuie cate un se* )iecarui numar! cele impare sunt de se* masculin! cele pare! de se* )eminin. &ot ei introduc notiunile de numar prim! numar compus! numere relative prime! numere prime per)ecte! numere prietene "amiabile$. - +n numar este ,-./-0& daca suma S a divizorilor sai "e*ceptand numarul insusi$ este egala cu numarul dat . 1aca S 2 ! atunci numarul este S+,.3,-./-0&! iar daca S 4 ! numarul este IM,-./-0&. 55 -*emple de numere per)ecte6 6 7 # 8 2 8 39 2% 7 # 8 2 8 4 8 7 8 #49 4:67 # 8 2 8 4 8 % 8 #6 8 3# 8 62 8 #24 8 24%. 55 -*emple de numere supraper)ecte6 #2 4 # 8 2 8 3 8 4 8 69 #% 4 # 8 2 8 3 8 6 8 :9 20 4 # 8 2 8 4 8 5 8 #0. 55 -*emple de numere imper)ecte6 #4 2 # 8 2 8 79 #6 2 # 8 2 8 4 8 %9 22 2 # 8 2 8 ##. - umerele prietene "amiabile$ sunt numerele care au proprietatea ca )iecare este egal cu suma divizorilor celuilalt. ;ui ,itagora ""570 ( 500 i. Hr.$ sau "5%0 ( 4:6 i. Hr.$$ i se atribuie gasirea primei perec'i de numere prietene6 220 si 2%4. 220 7 # 8 2 8 4 8 7# 8 #429 2%4 7 # 8 2 8 4 8 5 8 #0 8 ## 8 20 8 22 8 44 8 55 8 ##0. - In anul 440 i. Hr. Meton din 3tena dezvolta conceptul de ciclu metonic! o perioada de apro*imativ #: ani! in care miscarea Soarelui si a ;unii observate de pe ,amant par a se suprapune. 3cest ciclu sta la baza calendarelor grecesc si evreiesc. - In anul 300 i. Hr. -uclid "330 ( 275 i. Hr.$ prezinta o )ormula a numerelor per)ecte si anume6 2 p (# . "2 p ( # $! unde p si 2 p ( # sunt numere prime. - In anul 230 i. Hr. -ratostene din 0<rene "275 ( #:5 i. Hr.$ dezvolta o metoda de determinare a tuturor numerelor prime mai mici decat un numar dat6 0iurul lui

-ratostene. - In anul #%0 i. Hr. intr(o lucrare de astronomie H<psicles introduce uzanta impartirii cerului in 360 de grade in matematica greaca. - In anul 46 i. Hr. Iulius 0ezar introduce! la s)atul astronomului Sosinge! calendarul compus din trei ani de 365 de zile si un an de 366 de zile - In anul #00 d. Hr. ic'omac'us din =erasa "secolul # ( 2$ strange laolalta toate cunostintele vremii in domeniul teoriei numerelor. Sunt prezentate cele patru numere per)ecte cunoscute6 6! 2%! 4#6 si %#2%. 3bacul a )ost inventat in >urul anului #:0 31 "3nno 1omini$ si apare mentionat pentru prima data in timpul dinastiei Han din 0'ina! desi au mai e*istat si inainte de acesta alte dispozitive de calcul.
-

- In anul 250 d. Hr. intr(un tratat de matematica a c'inezului Sun ( &zi "secolul 3$ apare problema6 ?Sa se gaseasca un numar care impartit prin 3! 5! 7 sa dea resturile 2! 3! respectiv 4?! problema provenita din necesitatea intocmirii calendarului. In algebra moderna! o ast)el de problema poarta numele de ?lema c'ineza a restului?.

In anul 620 d. Hr. o Indianul @ra'magupta din +>ain "5:% ( 660$ a scris o lucrare care contine remarcabile cercetari asupra ecuatiilor dio)antice. o Indienii )olosesc regula lui : "daca numerele naturale se aduna! se scad! se inmultesc sau se impart )ara rest! rezultatul este congruent modulo : cu numarul obtinut prin adunarea! scaderea! inmultirea sau impartirea resturilor impartirii la : a numerelor date$ pentru veri)icarea corectitudinii operatiilor aritmetice. In anul ##00 d. Hr. Aia Bien stabileste o metoda de constructie a triung'iului de numere numit mai tarziu triung'iul lui ,ascal. In anul ##50 d. Hr. 3ciar<a @'asCara "###4 ( ##%5$ in lucrarea ?=iuvaerul unui sistem astronomic? rezuma cunostintele indiene ale vremii din domeniul algebrei si aritmeticii! concentrandu(se asupra ecuatiilor dio)antice. In anul #200 d. Hr. ;eonardo ,isano cunoscut sub numele de /ibonacci scrie lucrarea ?;iber abaci?! considerata timp de doua secole cea mai competenta sursa de cunostinte in teoria numerelor. Sunt prezentate criteriile de divizibilitate cu 2! 3! 5! :. In anul #4:# d. Hr. o in lucrarile de aritmetica ale lui /ilippo 0alandri se introduce algoritmul de impartire cu un impartitor mai mare decat #2. o ;eonardo da Dinci "#5.04.#452 ( 2.05.#5#:$ anticipeaza construirea ceasului cu pendul! al carui mecanism utilizeaza principii de divizibilitate. In anul #536 d. Hr. intr(o lucrare de aritmetica a matematicianului .egius apare al cincilea numar per)ect cunoscut6 33 350 336. In anul #575 d. Hr. intr(o lucrare de aritmetica este inclus primul rezultat cunoscut obtinut prin inductie matematica6 suma primelor n numere impare este egala cu n la puterea 2.

In anul #603 d. Hr. sunt gasite al saselea si al saptelea numar per)ect. 3cestea sunt numerele miliardelor si! respectiv! a sutelor de miliarde. In anul #62# d. Hr. aparitia in editie bilingva greaca ( latina a ? 3ritmeticii lui 1i)ante?! reinvie studiul teoriei numerelor. In anul #623 d. Hr. Eil'elm Sc'icCardt construieste prima masina de calculat capabila sa )aca adunari si scaderi! iar a>utata de operator ( inmultiri si impartiri. Disul matematicienilor de a putea utiliza o masina pentru e)ectuarea calculelor se apropie de realitate. In anul #635 d. Hr. .ene 1escartes "3#.05.#5:6 ( ##.02.#650$ descopera teorema! numita de urmasi a lui -uler! con)orm careia intre numarul var)urilor! muc'iilor si )etelor unui poliedru conve* trebuie sa e*iste relatia6 D ( M 8 / 7 2! unde D 7 numarul var)urilor M 7 numarul muc'iilor / 7 numarul )etelor 3ceasta relatie leaga proprietatile unui corp de o relatie numerica. In anul #636 d. Hr. ,ierre /ermat "#7.0#.#60# ( #2.0#.#665$ descopera o a doua perec'e de numere prietene dupa cele cunoscute de lumea antica " 220 si 2%4$. ,erec'ea descoperita este "#72:6 si #%4#6$. In anul #640 d. Hr. /ermat )ormuleaza ?mica teorema? a numerelor6 ?1aca p este un numar prim! atunci orice numar intreg a numarul a p ( a se divide cu p?. In anul #642 d. Hr. pe o manseta a unei lucrari de 1io)ante "325 ( 40:$! /ermat a)irma ca6 ?,entru toti intregii n mai mari decat 2! nu putem gasi trei intregi *! <! z ast)el incat *n 8 <n 7 zn?. 0ontinua /ermat6 ?3m descoperit o demonstratie remarcabila a acestei propozitii! dar nu(mi a>unge o singura pagina?. 3st)el s(a nascut co>ectura care avea sa )ramante cele mai stralucite mintii ale matematicii! timp de mai multe secole. In anul #656 d. Hr. studiile lui Hugens asupra cicloidei duc la crearea unui ceas precis si a unui cronometru. In anul #665 d. Hr. o 3pare lucrarea lui @laise ,ascal "#:.06.#623 ( #:.0%.#662$ ?&ratat despre triung'iul aritmetic? urmare a careia triung'iul cu proprietatile cunoscute de multi inaintasi va purta numele lui ,ascal. o Isaac eFton "25.#2.#643 ( 3#.##.#727$ descopera teorema generala a dezvoltarii binomului. In anul #67# d. Hr. Eil'elm =ott)ried ;eibnitz "#.07#6:6 ( #4.##.#7#6$ concepe o masina de calcul care poate e)ectua operatii de inmultire si impartire. In anul #676 d. Hr. este data o solutie la marea teorema al lui /ermat! pentru n74. In anul #760 d. Hr. ;eon'ard -uler "#5.04.#707 ( #%.0:.#7%3$ utilizeaza )unctia )! introdusa de el pentru a demonstra ca daca doua numere sunt prime unul )ata de celalalt! atunci unul dintre ele! oricare ar )i acesta! divide di)erenta obtinut prin scaderea

unui din celalalt ridicat la )unctia ) a primului. .ecent! aceasta teorema a devenit )undamentala pentru codurile moderne ?open ( Ce<?. In anul #766 d. Hr. prin legea lui Ao'ann @ode! ?distantele la care se a)la planetele )ata de Soare sunt proportionale cu termenii sirului 3! 6! #2! 24! 4%! :6?! se incearca legarea astronomiei de teoria numerelor. 1escoperirea! in anul #%36! a planetei eptun va dovedi ca legea e gresita. ( In anul #770 d. Hr. -uler demonstreaza ca teorema lui /ermat este adevarata pentru n 7 3. In anul #772 d. Hr. 0'ristian =oldbac' "%.03.#6:0 ( 20.##.#764$ emite ipoteza ca orice numar par mai mare decat 2 este suma a doua numere prime. Ipoteza nu a )ost nici con)irmata! nici in)irmata pana in prezent. 3drien Marie ;egendre "#%.0:.#752 ( #0.0#.#%33$ a)irma ca nu e*ista e*presii rationale care sa )urnizeze numai numere prime. In anul #7:0 d. Hr. ecuatiile de gradul al doilea cu coe)icienti numere intregi si cu solutii in multimea numerelor intregi de )orma *2 ( d<2 7 # " ecuatii ,ell "Ao'n ,ell "#.03.#6#0 ( #2.#2.#6%5$$$ capata o importanta deosebita in teoria numerelor. In anul #7:6 d. Hr. dupa ce studiaza numerele prime! Garl =auss "30.04.#777 ( 23.02.#%55$ enunta legea reciprocitatii resturilor patratice. &ot =auss construieste cu rigla si compasul un poligon regulat cu #7 laturi. In anul #%00 d. Hr. =auss rezolva problema gasirii poligoanelor regulate construibile cu rigla si compasul! demonstrand ca aceste poligoane trebuie sa aiba 2p laturi sau ! cand este un numar prim. In anul #%0# d. Hr. marele =auss demonstreaza ca )iecare numar natural este egal cu suma a cel mult trei numere triung'iulare. &ot =auss introduce notiunea de congruenta modulo p. In anul #%30 d. Hr. intr(un tratat de algebra! =eorge ,eacocC ":.04.#7:# ( %.##.#%5%$ )ace una dintre primele incercari cunoscute de )ormulare a legii )undamentale a aritmeticii. In anul #%3: d. Hr. =abriel ;ame "22.07.#7:5 ( #.05.#%70$ dovedeste valabilitatea teoremei lui /ermat pentru n 7 7. In anul #%47 d. Hr. -rnest Gummel "2:.0#.#%#0 ( #4.05.#%:3$ introduce in teoria numerelor notiunea de ideal o generalizare a numerelor prime care )ace posibil ca teorema )undamentala a aritmeticii sa )ie aplicata si numerelor comple*e. In anul #%50 d. Hr. matematicianul rus ,a)nutie ;vovivici 0ebasev "26.05.#%2# ( #2.0%.#%:4$ demonstreaza a)irmatia lui @ertrand6 ? ,entru orice n numar natural! n 2 2! avem cel putin un numar prim cuprins intre n si 2n ( n.? In anul #%60 d. Hr. o icollo ,aganini! elev de #6 ani! uluieste lumea matematica! descoperind perec'ea "##%49 #2#0$ de numere prietene. In ultimele secole se descopera multe perec'i de numere prietene! toate )oarte mari. o Sunt )olosite cutia de viteza si capul divizor al strungului! inventii bazate pe rezultate al divizibilitatii numerelor naturale. In anul #:0: d. Hr. o S(au editat tabele cu numere prime mai mici decat #0 000 000 si cu cei mai mici divizori ai numerelor compuse mai mici decat #000 000.

Incepe utilizarea in coduri numerice a proprietatilor numerelor prime. In anul #:46 d. Hr. se naste calculatorul electronic. Inca de la inceput! puterea sa de calcul va )i utilizata in cautarea numerelor prime. In anul #:5: d. Hr. E. SierpinsCi "#%%2 ( #:70$ demonstreaza ca pentru n 2 5! intre numerele naturale n si 2n avem cel putin doua numere prime. In anul #:%0 d. Hr. ;. 3dleman si .. .umelig dezvolta o metoda noua si imbunatatita de testare a numerelor in vederea descoperii numerelor prime. In anul #:%5 Hug' 0. Eiliams si Harve< 1umbar a>ung la concluzia ca numarul )ormat din #03# de ci)re de # este prim. In anul #::6 d. Hr. cea mai celebra co>ectura a istoriei este demonstrataH 3ndreF Eiles de la Institutul Isaac eFton din 0ambridge da demonstratia completa a marii teoreme a lui /ermat. In anul 2000 d. Hr. Matematicianul american a<an Ha<ratFala a lucrat simultan cu mai mult de 20 de mii de calculatoare de pe intreg globul si a obtinut numarul prim 26:725:3 ( # )iind cel mai mare numar prim cunoscut. ,entru scrierea acestui numar sunt necesare doua milioane de ci)re. 2325%2657 # 7 12457502601536945540...11752880154053967871 (unde punctele de suspensie
o
reprezinta cateva milioane de cifre). cesta este cel mai mare numar prim cunoscut pana in acest moment !!!

Cel mai mare numr prim cunoscut: 243##260: I #