Istoria Matematicii

Crvan Daniela

 Ca rspuns celor 3 ntrebri:

La ce este util istoria matematicii? Este istoria matematicii matematic? Cine scrie istoria matematicii? Cuvintele lui Albert Einstein mi se par foarte potrivite: Cum se face ca matematica produs prin excelena al gandirii umane, independent de experiena poate fi atat de admirabil adaptata obiectelor lumii reale. Deci: Istoria matematicii este scrisa de gandirea umana, este matematica si este util in receptarea obiectelor lumii reale.

Matematica-Istoria matematicii
Matematica este un mod de exprimare a legilor naturale, este cel mai simplu i cel mai potrivit chip de a infaia o lege generala sau curgerea unui fenomen, este cea mai perfecta limba in care se poate povesti un fenomen natural.

Istoric- tendintele matematicii

Din punct de vedere istoric, ramurile majore ale matematicii au derivat din necesitatea de a face calcule comerciale, de a masura terenuri si de a predetermina evenimente astronomice cu scopuri agriculturale. Aceste domenii specifice pot fi folosite pentru a delimita in mod generic tendintele matematicii pana in ziua de astazi, in sensul delimitarii a trei tendinte specifice: studiul structurii, spatiului si al schimbarilor.

Studiul structurii
Studiul structurii se bazeaza in mod generic pe teoria numerelor: initial studiul numerelor naturale, numere pare, numere impare apoi numere intregi, continuand cu numere rationale si in sfarsit numere reale, intotdeauna corelate cu operatiile aritmetice intre acestea, toate acestea facand parte din algebra elementara.

Studiul spatiului
Studiul spatiului porneste in mod natural de la geometrie, incepand de la geometria euclidiana si trigonometria familiara in trei dimensiuni si generalizata apoi la geometrie neeuclidiana, care joaca un rol esential inteoria relativitatii.

Studiul schimbarii
Studiul schimbarii este o necesitate mai ales in cazul stiintelor naturale, unde masurarea si predictia modificarilor unor variabile este esentiala. Calculul diferential a fost creat pentru acest scop, pornind de la definitia relativ naturala a functiilor dintre diverse dimensiuni si rata lor de schimbare in timp, metodele de rezolvare ale acestora fiind ecuatiile diferentiale. Din considerente practice, este convenabil sa se foloseasca numerele complexe in aceasta ramura.

Cteva curioziti din istoria numerelor i nu numai

Dumnezeu a creat numerele naturale. Restul este opera omului. Leopold Kronecker Matematician german (1823 1891)

 n anul 2700 . Hr. egiptenii introduc calendarul bazat pe 365 de zile.

 n anul 2400 . Hr. n Mesopotamia se dezvolt sistemul de numeraie poziional n baza 60. Numrul 60 este ales, probabil, ca o consecin a listei mari de divizori ai acestui numr (adic 12 divizori). Sumerienii utilizeaz un calendar solar de 360 de zile mprit n 12 luni.

 n anul 1800 . Hr. mesopotamienii alctuiesc primele tabele de nmulire.

 n anul 585 . Hr. utiliznd proprietile de divizibilitate a numerelor, Thales din Milet (636 546 . Hr.) prezice o eclips de Soare.

 n anul 500 . Hr. pitagorienii, lucrnd cu numere reprezentate prin figuri, atribuie cte un sex fiecrui numr, cele impare sunt de sex masculin, cele pare, de sex feminin. Tot ei introduc noiunile de numr prim, numr compus, numere relative prime, numere prime perfecte, numere prietene (amiabile).

 n anul 440 . Hr. Meton din Atena dezvolta conceptul de ciclu metonic, o perioad de aproximativ 19 ani, n care micarea Soarelui i a Lunii observate de pe Pmnt par a se suprapune. Acest ciclu st la baza calendarelor grecesc i evreiesc.

 n anul 300 . Hr. Euclid (330 - 275 . Hr.) prezint o formul a numerelor perfecte.

 n anul 230 . Hr. Eratostene din Cyrene (275 - 195 . Hr.) dezvolt o metod de determinare a tuturor numerelor prime mai mici dect un numr dat: Ciurul lui Eratostene.

 n anul 180 . Hr. ntr-o lucrare de astronomie Hypsicles introduce uzana mpririi cerului n 360 de grade n matematica greac. n anul 46 . Hr. Iulius Cezar introduce, la sfatul astronomului Sosinge, calendarul compus din trei ani de 365 de zile i un an de 366 de zile

 n anul 250 d. Hr. ntr-un tratat de matematic a chinezului Sun Tzi (secolul 3) apare problema: S se gseasc un numr care mprit prin 3, 5, 7 s dea resturile 2, 3, respectiv 4, problem provenit din necesitatea ntocmirii calendarului. n algebra modern, o astfel de problem poart numele de lema chinez a restului.

 n anul 620 d. Hr. Indianul Brahmagupta din Ujain (598 660) a scris o lucrare care conine remarcabile cercetri asupra ecuaiilor diofantice. Indienii folosesc regula lui 9 (dac numerele naturale se adun, se scad, se nmulesc sau se mpart fr rest, rezultatul este congruent modulo 9 cu numrul obinut prin adunarea, scderea, nmulirea sau mprirea resturilor mpririi la 9 a numerelor date ) pentru verificarea corectitudinii operaiilor aritmetice.

 n anul 1100 d. Hr. Jia Xien stabilete o metoda de construcie a triunghiului de numere numit mai trziu triunghiul lui Pascal.

 n anul 1150 d. Hr. Aciarya Bhaskara (1114 1185) n lucrarea Giuvaerul unui sistem astronomic rezuma cunostintele indiene ale vremii din domeniul algebrei i aritmeticii, concentrndu-se asupra ecuaiilor diofantice.

 n anul 1200 d. Hr. Leonardo Pisano cunoscut sub numele de Fibonacci scrie lucrarea Liber abaci, considerata timp de dou secole cea mai competent surs de cunotine n teoria numerelor. Sunt prezentate criteriile de divizibilitate cu 2, 3, 5, 9.

 n anul 1491 d. Hr. n lucrrile de aritmetic ale lui Filippo Calandri se introduce algoritmul de mprire cu un mpritor mai mare dect 12. Leonardo da Vinci (15.04.1452 2.05.1519) anticipeaz construirea ceasului cu pendul, al crui mecanism utilizeaz principii de divizibilitate.

 n anul 1536 d. Hr. ntr-o lucrare de aritmetic a matematicianului Regius apare al cincilea numr perfect cunoscut: 33 350 336. n anul 1575 d. Hr. ntr-o lucrare de aritmetic este inclus primul rezultat cunoscut obinut prin inducie matematica: suma primelor n numere impare este egala cu n 2.

 n anul 1603 d. Hr. sunt gsite al aselea i al aptelea numr perfect. Acestea sunt numerele miliardelor i, respectiv, a sutelor de miliarde. n anul 1621 d. Hr. apariia n ediie bilingv greac latin a Aritmeticii lui Difante, renvie studiul teoriei numerelor.

 n anul 1623 d. Hr. Wilhelm Schickardt construiete prima main de calculat capabil s fac adunri i scderi, iar ajutat de operator nmuliri i mpriri. Visul matematicienilor de a putea utiliza o main pentru efectuarea calculelor se apropie de realitate.

 n anul 1656 d. Hr. studiile lui Hugens asupra cicloidei duc la crearea unui ceas precis i a unui cronometru.

 n anul 1665 d. Hr. Apare lucrarea lui Blaise Pascal (19.06.1623 19.08.1662) Tratat despre triunghiul aritmetic urmare a creia triunghiul cu proprietile cunoscute de muli naintai va purta numele lui Pascal. Isaac Newton (25.12.1643 31.11.1727) descoper teorema general a dezvoltrii binomului.

 n anul 1671 d. Hr. Wilhelm Gottfried Leibnitz (1.071696 14.11.1716) concepe o maina de calcul care poate efectua operaii de nmulire i mprire.

 n anul 1850 d. Hr. matematicianul rus Pafnutie Lvovivici Cebev (26.05.1821 12.08.1894) demonstreaz afirmaia lui Bertrand: Pentru orice n numr natural, n > 2, avem cel puin un numr prim cuprins ntre n i 2n n.

 n anul 1909 d. Hr. S-au editat tabele cu numere prime mai mici dect 10 000 000 i cu cei mai mici divizori ai numerelor compuse mai mici dect 1000 000. ncepe utilizarea n coduri numerice a proprietilor numerelor prime.

 n anul 1946 d. Hr. se nate calculatorul electronic. nc de la nceput, puterea sa de calcul va fi utilizat n cutarea numerelor prime. n anul 1959 d. Hr. W. Sierpinski (1882 - 1970) demonstreaz c pentru n > 5, ntre numerele naturale n i 2n avem cel puin dou numere prime.

 n anul 1980 d. Hr. L. Adleman i R. Rumelig dezvolt o metod nou i mbuntit de testare a numerelor n vederea descoperii numerelor prime.

 n anul 1985 Hugh C. Wiliams i Harvey Dumbar ajung la concluzia c numrul format din 1031 de cifre de 1 este prim. n anul 1996 d. Hr. cea mai celebr cojectur a istoriei este demonstrat! Andrew Wiles de la Institutul Isaac Newton din Cambridge d demonstraia complet a marii teoreme a lui Fermat.

 n anul 2000 d. Hr. Matematicianul american Nayan Hayratwala a lucrat simultan cu mai mult de 20 de mii de calculatoare de pe ntreg globul i a obinut numrul prim 2 6 972 593 1 fiind cel mai mare numr prim cunoscut. Pentru scrierea acestui numr sunt necesare dou milioane de cifre.

Concluzie
Regina tiinelor este matematica, iar aritmetica este regina matematicii Karl GAUSS

 Bibliografie Ioan Dncil, Divizibilitatea numerelor. Clasele V XII. Editura Sigma, 2001 Ioan Dncil, Matematica gimnaziului, ntre profesor i elev, Editura Aramis, Bucureti, 2001. Ion Purcaru, Octavian Bsc, Oameni, idei i fapte din istoria matematicii. Din cele mai vechi timpuri i pna la sfritul secolului al XIX lea. Editura Economica, 1996 Mihu Cerchez, Pitagora, Editura Academiei Republicii Socialiste Romnia, Bucureti, 1986 http://www.scribd.com/doc/74778626/IstoriaMatematicii http://www.didactic.ro/materiale-didactice/1832_dinistoria-matematicii-si-8230