LICENTA RECUPERARE IN BOLI CARDIORESPIRATORII 1.

Caile respiratorii sunt formate din: a)cavitate nazala, faringe,laringe,trahee,bronhii b)faringe,laringe, trahee, bronhii c) cavitate bucala, faringe, laringe, trahee, bronhii d) cavitate nazala, laringe, trahee, 2. Structura plaminilor este: a),segmente,lobuli acini,alveole b) lobi,segmente, acini,alveole c) lobi,segmente,lobuli acini,alveole d) lobi,segmente,lobuli acini 3. Contractia muschilor inspiratori modifica: a)diametrul cranio-caudal (vertical),sagital (transversal lateral),antero-posterior b) diametrul cranio-caudal (vertical) c) sagital (transversal lateral) d) antero-posterior 4. Muschii inspirului linistit sunt: a)diafragmul b)intercostalii externi c)scaleni d)toti cei 3 muschi. 5. Transversul abdominal este a)muschi inspirator b)muschi expirator c)muschi expirator d)muschi inspirator si expirator in acelas timp 6. Valorile normale ale frecventei respiratorie /minut sunt : a) 12-14 respiratii /min. b)20-22 respiratii/min. c)16-20 respiratii/min. d)14-18 respiratii/min. 7. Cel mai corect tip de respiratie este a) respiratie abdominal b)respiratie costala c)sumarea celor 3 tipuri de respiratie d)respiratie claviculara Fazele unei respiratii corecte sunt : 8. a)deplasarea diafragmului in jos, ridicarea coastelor inferioare spre exterior cu cresterea bazai toracale , ridicarea umerilor b)deplasarea diafragmului in jos, ridicarea umerilor c)ridicarea coastelor inferioare spre exterior cu cresterea bazei toracale d) ridicarea coastelor inferioare spre exterior cu cresterea bazei toracale, ridicarea umerilor 9. Diafragmul are cea mai mare amplitudine de miscare in pozitia: a)decubit dorsal b)cvadrupedie a)tusea,sughitul,stranutul c)ortostantism

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

d)sezind Reflexele respiratorii de aparare sunt: a)tusea, sughitul, stranutul b) tusea, sughitul, c) sughitul, d) sughitul, stranutul Evaluarea clinica a starii functionale a aparatului respirator: a)aprecierea gradului de dispnee la efort, testul televizorului,perimetria toracica b)testul apneei,testul luminarii, c)testul formarii bulelor de apa,testul conversatiei si a cititului d)toate testele evaluarea paraclinica a plaminului se fce prin : a)examen radiologic b)examen radiologic,scintigrafie c)spirograma d) examen radiologic,examen radiologic,scintigrafie,spirograma,testare de efort Etapele unei sedinte de kinetoterapie respiratorie sunt: a)relaxarea,posturarea de facilitare,posturarea de drenaj b)posturarea,gimnastica corectoare,gimnastica respirator propriuzisa, c)antrenamentul la efort, reeducarea tusei, educarea vorbitului, terapia ocupationala d)toate cele enumerate la punctele a,b,c Relaxarea se poate obtine: a)doar extrinsic b)doar intrinsic c)prin metode extrinseci,prin metode intrinseci d)nu se obtine Cele mai utile metode de obtinere a unei relaxari reale sunt: a) administrarea de sedative b)administrare de tranchilizante c)relaxarea Yacobson, autotraining Shultz,metode de relaxare din Yoga d)vibromasaj si hidroterapie Posturarea bolnavului pentru a obtine facilitare si relaxare se face in pozitia: a)doar decubit dorsal, b)ortostantism, sezind, decubit lateral cu capul pe o perna, semisezind c)decubit ventral d)doar sezind Indicatiile drenajului bronsic sunt: a)in chirurgie(incarcarea bronsica post anestezie),in medicala(toate bolile pulmonare ce presupun incarcare pulmonara cu secretii)in neurologie(bolnavii imobilizati la pat,comatosi) b)postanestezie c)bronsiectazii,bronsite cornice d)pacienti cu ventilatie artificial prelungita Sindromul respirator obstructive se defineste ca fiind: a)tumora bronhica b)cresterea rezistentei din caile aeriene la trecerea coloanei de aer c)existent unui corp strain intrabronhic d)afectarea ampliantei maxime a sistemului toracopulmonar Sindromul restrictive respirator se defineste ca fiind: a)tumora bronhica

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

b)cresterea rezistentei din caile aeriene la trecerea coloanei de aer c)existent unui corp strain intrabronhic d)afectarea ampliantei maxime a sistemului toracopulmonar Caracteristicele disfunctiei ventilatorii mixte : a)scaderea capacitatii vitale, scaderea VEMS, scaderea Indicelui Tiffneau b)scaderea capacitatii vitale c)scaderea VEMS sub 70% d)scaderea VEMS sub 40% Caracteristicile disfunctiei ventilatorii obstructive sunt: a)Scaderea VEMS sub 70% b) scaderea capacitatii vitalae c)scaderea VEMS, si a CV d)scaderea indicelui Tiffneau Caracteristicile disfunctiei ventilatorii restrictive sunt: a)Scaderea VEMS sub 70% b) scaderea capacitatii vitalae c)scaderea VEMS, si a CV d)scaderea indicelui Tiffneau Tehnica invatarii unei tuse corecte va cuprinde: a)pozitionarea corpului in timpul tusei b)modalitatea de control al respiratiei c)tonifierea musculaturii expiratorii d)Toate cele enumerate la punctele a,b,c, Gimnatica corectoare se adreseaza: a)doar afectiunilor pulmonare de tipul disfunctiei respiratorii restrictive b) afectiunilor pulmonare de tipul disfunctiei respiratorii de tip mixt c) afectiunilor pulmonare de tipul disfunctiei respiratorii restrictive,mixte si obstructive d) afectiunilor pulmonare de tipul disfunctiei respiratorii obstructive Gimnatica respiratorie propriu zisa se adreseaza: a)doar afectiunilor pulmonare de tipul disfunctiei respiratorii restrictive b) afectiunilor pulmonare de tipul disfunctiei respiratorii de tip mixt c) afectiunilor pulmonare de tipul disfunctiei respiratorii restrictive,mixte si obstructive d) afectiunilor pulmonare de tipul disfunctiei respiratorii obstructive Raportul dintre timpii respiratori ai unui bolnav respirator trebuie sa ajunga la a)raportul inspiratie/expiratie=1/1,2 b) raportul inspiratie/expiratie=1/1 c) raportul inspiratie/expiratie=1/1,5 d) raportul inspiratie/expiratie=1/2 Terapia ocupationala se defineste ca fiind: a)Utilizarea unor activitati adecvate(profesiunii bonavului si stadiului bolii),cu caracter recreativ,cu scopul reeducarii functionale a bolnavului b)munca in folosul comunitatii c)terapie de reinsertie sociala d)readaptare functional Efectele efortului asupra cordului coronarian sunt a)cresterea capacitatii de extragere a O2 b)favorizeaza dezvoltarea circulatiei colaterale pe cord c)cresterea capacitatii de effort,scaderea consumului de O2 a miocardului d)toate efectele enumerate la punctual a,b,c,

29. Factorii de risc cardiovasculari sunt: a)fumatul, HTA, DZ, hipercolesterolemia, stressul si factori ereditari b)fumatul, stressful,alimentatia nesanatoasa c)HTA, DZ d)factorii ereditari 30. Principiile kinetoterapiei in bolile cardiovasculare sunt a)principiul gradarii efortului(cresterea progresiva a intensitatii) b)principiul individualizarii(se va tine cont de starea de antrenament a pacientului,sex,virsta,afectiuni colaterale) c)principiul colaborarii cu pacientul d)toate cele enumerate 31. Pentru obtinerea unui efect maxim in recuperarea bolnavilor cu afectiuni cardiovasculare efortul trebuie sa fie a)40-50% din valoarea intensitatii maxime de efort aflate dupa testul de efort b) )50-60% din valoarea intensitatii maxime de efort aflate dupa testul de efort c) )60-70% din valoarea intensitatii maxime de efort aflate dupa testul de efort d) )70-80% din valoarea intensitatii maxime de efort aflate dupa testul de efort 32. Fazele recuperarii cardiac in infarctul miocardic sunt a)faza I imediat dupa reechilibrarea hidroelectolitica si stabilizarea bolnavului dupa infarct b)faza II-incepe dupa 10-14 zile, dupa testare de efort, si dureaza 4-6 luni c)faza III-dureaza teoretic toata viata d)faza I ,faza II si faza III 33. Valori normale ale TA sunt a)70-90/120-140 mmHg. b)100/150 mmHg c)50-70/100-120 mmHg d)8.5/110 mmHg 34. Principala contraindicatie a efortului prestart in recuperarea bolnavilor cardiovascular este a)alergarea b)efortul izometric c)efortul izotonic d)urcatul scarilor 35. In recuperarea bolilor venelor periferice kinetoterapia prin diferite metode, se aplica in: a) doar in stadiul acut, b)in stadiul subacut c)stadiul cronic d)si in stadiul acut, si in stadiul subacut si in stadiul cronic 36. Valorile normale ale pulsului in repaos sunt : a)45-70 batai/min. b)60-80 bataii/min c)90-100 bataii/min d)80-100 bataii/min. 37. Frecventa cardiaca maxima teoretica pentru barbati se calculeaza dupa formula: a)220-virsta b)250-virsta c)200-virsta d)210-virsta 38. Cele mai dese aritmii intilnite sunt: a)extrasistolele,tahicardia,flutterul,fibrilatia

39.

40.

41.

42.

b)extrasistolele c)tahicardia d)flutterul, Procedurile kinetoterapice folosite in recuperarea cardio-vasculara sunt: a)mersul pe jos,gimnastica medicala b)cura de teren,alergarile usoare, c)excursiile,innotul d)toate 6 Efortul fizic depus de bolnavii cardiovasculari trebuie sa fie : a)sa fie facut la intensitate prag ,si sa se desfasoare in conditii de maxima securitate b)sa fie facut la intensitate sub prag c) izometric d)sa se execute doar in conditii de spitalizare Tulburarile functionale(simptomele)afectiunilor respiratorii sunt: a)dispneea,tusea b)dispneea,tusea,expectoratia c)expectoratia,hemoptizia d) dispneea, tusea, expectoratia,hemoptizia n programele de recuperare ale bolnavilor cardiovasculari efortul lor este cel mai mult limitat de: A. Pragul angios restant B. Medicaia specific afeciunii C. Valorile crescute ale TA D. Valorile crescute ale frecvenei cardiace

43. n perioada de la 8-12 sptmni postinfarct, nivelul de solicitare al exerciiilor fizice corelat cu frecvena cardiac este de: A. 30% din frecvena maxim B. 50% din frecvena maxim C. 70%-80% din frecvena maxim D. 100% din frecvena maxim 44. Obiectivele terapeutice ale pacienilor coronarieni nu se pot realiza:prin A. Medicamentos B. Chirurgical C. Antrenament fizic D. Drenajul de postur 45. In faza a II-a si a III-a a programului de recuperare a coronarienilor obiectivul nu este : A. Reantrenarea la efort B. Readaptarea la viaa cotidian C. Readaptarea socio-profesional D. Pensionarea pacienilor 46. ) n cazul accenturii durerilor anginoase, apariiei insuficienei ventriculare stngi sau a tulburrilor severe de ritm n faza I-a a infarctului miocardic: A. Programul trebuie amnat B. Programul trebuie continuat, dar la o intensitate redus C. Programul trebuie ntrerupt definitiv D. Programul trebuie continuat la aceasi intensitate 47. n faza I-a a infarctului miocardic, pulsul pacientului nu trebuie s creasc cu mai mult de fat de pulsul de repaus: A. 30 bti/minut

48.

49.

50.

51.

52.

53.

54.

55.

56.

B. 20 bti/minut C. 40 bti/minut D. 50 bti/minut n testarea de efort la cicloergometru cresterea progresiv a intensitii efortului la fiecare treapt de efort este de: A. 10 W B. 25-30 W C. 40 W D. 50 W Ritmul minim de antrenament la pacientul coronarian n faza a II-a a infarctului miocardic acut este de: A. 3 sedine/sptmn B. 5 sedine/sptmn C. 2 sedine/sptmn D. 4 sedine/sptmn Care afirmatie este falsa :obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt: A. Relaxarea B. Asuplizarea C. Tonifierea musculaturii membrelor D. Asigurarea unui drenaj respirator si a sinergismului ventilator Dintre tehnicile si metodele asociate kinetoterapiei respiratorii nu fac parte :. A. Asisten verbal sau audio-vizual asociat cu tehnici de relaxare B. Traciunile si manipulrile C. Termoterapia si electroterapia D. Masajul Programele de recuperare respiratorie nu includ: A. Ventilaia mecanic asistat B. Aerosolterapia si exigenoterapia C. Respiraia n presiune negativ intermitent D. Exerciii de vorbire Alegeti afirmatia falsa :Adaptarile cardio-vasculare n repaus nregistreaza urmatoarele modificari ale parametrilor: a. scaderea frecventei cardiace b. scaderea volumului sanguin circulant c. scaderea valorilor tensionale d. cresterea volumului bataie cardiac Adaptarile cardio-vasculare manifestate n timpul efortului fizic se caracterizeaza prin: a. cresterea consumului de oxigen miocardic b. scaderea volumului bataie cardiac c. scaderea consumului de oxigen la nivelul miocardului d. cresterea consumului de oxigen la nivelul miocardului Alegeti afirmatia falsa :Antrenamentul aerobic este indicat la pacientii cu afectiuni coronariene deoarece prin modificarile adaptative sanguine: a. scade riscul trombotic b. creste riscul trombotic c. creste fibrinoliza d. previne aparitia ischemiilor coronariene Modificarile adaptative respiratorii aparute n antrenamentul aerobic sunt reprezentate de: a. cresterea frecventei respiratorii n mod special

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

65.

b. cresterea volumelor respiratorii c. scaderea volumelor respiratorii d. scaderea capacitatii de difuziune alveolo-capilara Efectele adaptative obtinute prin antrenamentul aerobic n kinetoprofilaxia primara sunt: a. ireversibile b. reversibile c. dureaza maxim o saptamna d. mentinute numai daca se executa sporadic exercitii aerobice Antrenamentul aerobic se realizeaza prin urmatoarele tipuri de activitati fizice: a. orice exercitiu fizic care se face cu consum energetic n prezenta oxigenului b. orice exercitiu fizic care se face cu consum energetic n absenta oxigenului c. numai activitati sportive specifice d. orice activitate sportiva Notati semnificatiile adevarate n legatura cu numarul de seturi pentru exercitiile aerobice: a. se ncepe cu un set pentru fiecare exercitiu b. se creste din 3 n 3 c. se creste din 10 n 10 d. se creste din 5 n 5 Variatia programului aerobic nu semnifica modificarea: a. pozitionarii segmentelor mobilizate b. raportului durata exercitiilor/durata intervalelor de repaus c. tipului de exercitiu d. numarului de participanti la antrenament Conform principiului ncarcarii, intensitatea antrenamentului aerobic trebuie sa fie: a. la acelasi nivel cu activitatile cotidiene b. crescuta brusc ca sa poata produce cresterea fortei musculare c. crescuta progresiv d. scazuta progresiv De obicei raportul intensitate/durata, utilizat n antrenamentul aerobic, este: a. direct proportional b. invers proportional c. aleator d. dependent de greutatea pacientului Frecventa antrenamentului aerobic este: a. de 3-4 ori/ saptamna b. de 3-4ori pe zi c. o data/ saptamna d. zilnic Specificati care dintre tipurile de antrenament aerobic nu se foloseste singur, deoarece nu determina cresterea VO2 max: a. de anduranta b. de flexibilitate c. de forta d. submaximal Care dintre urmatoarele mecanisme de producere reversibile nu caracterizeaza disfunctia ventilatorie obstructiva: a. hipersecretia (hipercrinia) si vscozitatea crescuta (discrinia) a mucusului bronsic b. bronhospasm c. edemul mucoasei

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

73.

d. procese fibrotice bronsice si peribronsice Care dintre urmatoarele mecanisme de producere ale disfunctiei ventilatorii obstructive sunt reversibile: a. hipertrofia si hiperplazia glandelor bronsice b. procesele fibrotice bronsice si peribronsice c. atrofia peretelui bronsic si pierderea de cai aeriene d.bronhospasm Concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate n considerare n corelatie directa cu perturbarea schimburilor gazoase alveolare unul dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv -sunt: a.reeducarea raportului inspir / expir b. scaderea obstructiei dinamice din expir c. corectarea inegalitatii de distributie d. ventilatia mecanica Care afirmatie este falsa:Musculatura respiratorie si mareste travaliul (pentru a genera o crestere a presiunii coloanei de aer care strabate caile aeriene cu rezistenta crescuta n sindromul obstructiv) prin urmatoarele modalitati: a. cresterea tensiunii de contractie a muschilor n activitate b. scaderea tensiunii de contractie a muschilor n activitate c. intrarea n contractie a muschilor inspiratori de rezerva (muschi de obicei inactivi n respiratia de repaus) d.intrarea n contractie a muschilor expiratori (inactivi n respiratia de repaus) Care afirmatie este falsa :concluziile terapeutice si de recuperare care trebuie luate n considerare n corelatie directa cu perturbarea travaliului ventilator unul dintre procesele fiziopatologice determinate de sindromul obstructiv -sunt: a. tonifierea musculaturii respiratorii b. reeducarea ritmului respiratiei c. reeducarea frecventei respiratiei d. oxigenoterapie Aparitia hipoxemiei exprima instalarea insuficientei pulmonare denumita: a. insuficienta pulmonara partiala b. insuficienta pulmonara grava c. insuficienta pulmonara de perfuzie d. insuficienta pulmonara totala Caracteristicile programului de recuperare medicala la pacientul cu disfunctie ventilatorie obstructiva sunt: a.complexitatea metodelor b.simplicitatea metodelor c. absenta masurilor de profilaxie din componenta programului d.intermitenta aplicarii lor Din metodele programului de recuperare medicala aplicat la pacientul cu disfunctie ventilatorie obstructiva nu face parte: a. ndepartarea factorilor de risc bronho-pulmonari b. corectarea factorilor patologici extrapulmonari de ntretinere sau agravare a disfunctiei ventilatorii obstructive c. dezobstructia bronsica d. cresterea costului ventilatiei si relaxarea musculaturii respiratorii Reeducarea tusei nu cuprinde urmatoarele componente: a. pozitionarea corpului n timpul tusei, au adoptarea pozitiilor de facilitare a tusei b. pozitionarea corpului n timpul tusei, au adoptarea altor pozitii cu evitarea celor de

74.

75.

76.

77.

78.

79.

80.

81.

facilitare a tusei c. controlul respiratiei n accesul de tuse d. emiterea unei tuse cu sunet rotund, surd Respiratia abdominala se nvata n diferite posturi ale pacientului obstructiv pulmonar, ordinea corecta a acestora fiind: a. decubit dorsal, seznd, ortostatism, mers b. seznd, ortostatism, mers, decubit dorsal c. decubit dorsal, ortostatism, mers, seznd d. seznd, ortostatism, mers, decubit dorsal Care afirmatie este falsa:efectele favorabile ale relaxarii generale la pacientul cu disfunctie ventilatorie obstructiva sunt: a. reechilibrarea tonusului muscular general si al musculaturii respiratorii, cu instalarea eutoniei b. limitarea cererii de oxigen a organismului si a productiei de bioxid de carbon c. diminua semnificativ starea de tensiune inadecvata d. permite ventilatia asistata Care este afirmatia falsa :tehnicile de lucru prin care se realizeaza antrenarea muschiul diafragm ca principal muschi inspirator constau din: a. posturare n Trendelenburg cu o greutate pe abdomen b. folosirea borcanelor Pescher c. folosirea unei sticle cu un tul de plastic introdus n ea si n care se sufla continuu pentru a produce bule d. gimnastica corectoare Care este afirmatia falsa :controlul si coordonarea respiratiei kinetoterapia respiratorie la pacientul cu disfunctie ventilatorie obstructiva include urmatoarele aspecte: a. reducerea ritmului respirator b. cresterea ritmului respirator c. controlul volumului curent d. controlul fluxului de aer Conditia fizica a pacientului pulmonar este rezultatul: a. leziunilor bronhopulmonare b. functiei reno-urinare a pacientului c. mediului ambiant d. conditiilor meteo Care este afirmatia falsa :Introducerea antrenamentului de efort la pacientii cu disfunctie ventilatorie obstructiva determina cresterea tolerantei la efort prin: a. ameliorarea ventilatiei printr-o mai buna coordonare a pompei toraco-abdominale b. reducerea suprafetei de schimb alveolo-capilar c. . ameliorarea conditiei psihice d. ameliorarea performantei cardiace prin efortul dozat Care este afirmatia falsa.:Cele mai utilizate modalitati de antrenament la efort performate la pacientii cu disfunctie ventilatorie obstructiva sunt: a. antrenamentul prin mers (cura de teren) b. antrenamentul la scarita c. exercitii fizice rezistive, progresive, intense d. antrenamentul la piscina Kinetoterapia respiratorie nu cuprinde: a. relaxarea b. posturarea c. gimnastica corectoare

82.

83.

84.

85.

86.

87.

88.

89.

90.

d. refacerea posturii si aliniamentului Care este afirmatia falsa :Obiectivele kinetoterapiei respiratorii sunt: a. corijarea curburilor patologice ale gtului si pozitiei capului b. corijarea pozitiei umerilor si scapulei c. corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale si lombare d. conservarea pozitiei si mobilitatii existente ale bazinului Posturarea in kinetoterapia respiratorie nu cuprinde: a. posturi relaxante b. posturi facilitatorii c. posturi de drenaj d. posturi corective Care este afirmatia falsa :n ortostatism, pacientului dispneic i se recomanda adoptarea urmatoarei posturi facilitatorii: a. spate rezemat de perete b. coloana cifozata c. membrele inferioare usor flectate din genunchi d. membre inferioare extinse Care este afirmatia falsa :n decubit dorsal, pacientului dispneic i se recomanda adoptarea urmatoarei posturi facilitatorii: a. capul asezat pe o perna mica, patul fiind nclinat la 450 b. bratele n abductie la 300 400 c. soldurile si genunchii n extensie d. soldurile si genunchii n usoara flexie Care este afirmatia falsa :Pacientului dispneic i sunt caracteristice urmatoarele posturi / pozitii facilitatorii: a. n seznd "postura rezemat de spatar" b. posturarea conform sistemului celor "5 perne n scara c. spate rezemat de perete, coloana cifozata, umerii cazuti, membre inferioare usor flectate d. n seznd "postura aplecat nainte" Momentele de derulare pentru posturile de drenaj bronsic sunt urmatoarele cu o exceptie: a. nainte de masa b. dupa masa c. seara d. dimineata Aspectele care nu caracterizeaza posturile de drenaj bronsic sunt: a. dureaza aproximativ 40 minute pentru ntreg plamnul b. se efectueaza dupa masa c. se efectueaza nainte de masa d. sunt urmate de tapotament Gimnastica corectoare privind corijarea curburilor patologice ale coloanei dorsale nu urmareste: a. decontracturarea musculaturii spinale si tonifierea musculaturii abdominale b. asuplizarea coloanei dorso -lombare c. diminuarea cifozei, mobilizarea si tonifierea centurii scapulare d. cresterea lordozei lombare n aplicarea programului de gimnastica corectoare pentru corijarea curburilor patologice ale gtului si pozitiei capului nu se urmareste: a. asuplizarea b. decontracturarea c. corectarea lordozei cervicale

d. accentuarea lordozei cervicale 91. Programul de recuperare la pacientul cu disfunctie respiratorie restrictiva nu include: a. tratarea cauzei suprancarcarii b. ameliorarea ventilatiei alveolare c. dezobstructia bronsica d. antrenamentul la efort 92. Bradicardia adaptativa apare:
a)dupa ortostantism prelungit b)dupa sedinte de electrostimulare c)dupa alimentatie hiperglucidica d)dupa antrenamente de durata