Sarbatoarea Sfantului Andrei in Romania

l srbtorim astzi pe Sfantul Apostol Andrei ocrotitorul Romaniei. El este pentru noi ceea ce a fost pentru armeni Sfantul Grigorie Luminatorul, adica un apostol al neamului.Astazi, la 30 noiembrie, praznuim cu multa bucurie pe Sfantul Apostol Andrei, cel intii chemat, Apostolul romanilor, care a vestit Evanghelia lui Hristos pe pamintul tarii noastre acum aproape 2000 de ani, in Dobrogea si la Gurile Dunarii. Viaa acestui sfnt este foarte frumoas i reprezint un model nu doar pentru c a avut o credin uria, ci i pentru dragostea sa fa de semeni. Slvitul Apostul Andrei, cel nti chemat, s-a nscut n cetatea ce se numete Betsaida, care este lng Marea Galileii, n hotarul Zabulonului, din care seminie i se trgea i neamul. Tatl su, anume Iona, care, fiind srac, a nvat pe fiii si meteugul su. Cci Iona era pescar i prindea peti n Marea Galileii. Dar Sfantul Andrei a ales o alta cale lepdnd toat tulburarea lumeasc, i-a ales s petreac ntru feciorie. Auzind c Ioan, naintemergtorul Domnului, umbl prin locurile de pe lng Iordan i propovduiete credina i pocina, Andrei s-a dus la dnsul i i s-a fcut ucenic. Sfntului Apostol Andrei i-a czut sorul s propovduiasc Evanghela n toat Bitinia. i nu numai n Bitinia, ci i n partea Mrii Negre, spre partea rsritului, cu toate locurile i amndou prile cele de pe lng Marea Neagr. Pe lng acestea se numra i Calcedonul i Bizanul, care este cetatea lui Constantin i toat partea Traciei, de la Constantinopol pn la Cavala, care, n Faptele Apostolilor, se numete Neapolis, iar la alii se numete Hristupolis.Sfantul Andrei a crestinat Crimeea, sudul Basarabiei si, trecind pe la Gurile Dunarii, a zabovit mai mult la Tomis, unde a botezat pe multi din Scitia Mica, adica Dobrogea de azi. El a stat cu ucenicii sai intr-o pestera din apropiere, unde facea Sfinta Liturghie, de teama paginilor inchinatori la idoli. Pestera poarta numele Sfintului Apostol Andrei pina astazi si se afla in comuna Ion Corvin din sud-vestul judetului Constanta. Astazi s-a construit acolo o minastire mare cu hramul "Sfintul Apostol Andrei". Dupa ce a hirotonit episcopi si preoti la Tomis - Constanta de azi - Sfantul Apostol Andrei a trecut prin Tracia - Bulgaria de azi -, prin Macedonia, prin Grecia si a ajuns in Peloponez unde a zabovit doi ani in orasul Patras. Aici a crestinat pe multi inchinatori la idoli, a

facut nenumarate minuni, a darimat capistile idolilor si a marturisit pe Hristos cu multa putere. Vazind aceasta ighemonul cetatii ce se chema Egheat, l-a prins, l-a batut tare si l-a aruncat in temnita cu unii din ucenicii sai. Apoi, vazind ca multi credeau in Hristos prin Sfintul Apostol Andrei, l-a condamnat la moarte prin rastignire pe cruce in forma de X, dindu-si sufletul in miinile Domnului nostru Iisus Hristos la 30 noiembrie, pe timpul imparatului Nero. n anul 1995, Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne a hotrt ca ziua de Sfntul Andrei s fie nsemnat n calendarul bisericesc cu cruce roie, iar n 1997 a fost proclamat Ocrotitorul Romniei. Ziua prznuirii sale a devenit srbtoare naional bisericeasc, ca urmare a hotrrii Sfntului Sinod din 14 noiembrie 2001. Sunt acestea, desigur, expresii ale raportrii noastre la propria identitate cretin, activitatea misionar a Sfntului Andrei de pe teritoriul de azi al Romniei, fiind semnificativ pentru istoria noastr bisericeasc. Evlavia de care se bucur Sfntul Andrei n rndul credincioilor romni ortodoci poate fi identificat i n alegerea sa drept ocrotitor al viitoarei Catedrale a Mntuirii Neamului romnesc. Moatele Sfntului Andrei, cel nti chemat i Ocrotitorul Romniei, au fost aduse pentru prima dat n ara noastr la Iai, n 1996. n felul acesta, Sfntul revenea pe pmntul romnesc, dup aproape 2000 de ani de cnd pise pe aceste meleaguri pentru a rspndi Evanghelia lui Hristos. Apoi, cu prilejul srbtorii Cuviosului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucuretilor, n dimineaa zilei de luni, 24 octombrie 2011, Cinstitul cap al Sfntului Apostol Andrei, Ocrotitorul Romniei, a fost adus de la Patras (Grecia) de ctre o delegaie a Bisericii Ortodoxe a Greciei.
In sprijinul evanghelizarii teritoriilor de pe tarmul apusean al Marii Negre de catre Sfantul Andrei vin si unele colinde, legende si obiceiuri din Dobrogea si din stanga Prutului, adica din Basarabia, care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri. Una din aceste colinde pomeneste de "schitul" sau "manastirea" lui Andrei, la care veneau Decebal si Traian, cel din urma ascultand si slujba savarsita acolo. Exista apoi cateva numiri de ape si locuri ca "Paraiasul Sfantului Andrei", "Apa Sfantului" sau "Pestera Sfantului Andrei", care se vede si azi in hotarul comunei Ion Corvin, in apropiere de granita romanobulgara.

Ajunul Sfantului Andrei este considerat unul dintre acele momente in care bariera dintre vazut si nevazut se ridica. "Andreiu' cap de iarna" cum ii spun bucovinenii, permite interferenta planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existenta oamenilor putand fi intoarse de la matca lor fireasca. Se crede ca in aceasta noapte "umbla strigoii" sa fure mintile

oamenilor si rodul livezilor. Impotriva acestor primejdii, taranul roman foloseste usturoiul. In egala masura, casa, grajdul, cotetele, usile si ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, ca sa alunge duhurilor rele la oameni si animale. In aceasta noapte se desfasoara cea mai importanta actiune: "pazitul usturoiului". Fete si flacai, vegheaza si petrec, tocmai pentru ca usturoiul sa capete calitatile necesare pentru a-i protejarea impotriva primejdiilor. De asemenea, usturoiul purtat la brau va servi drept remediu terapeutic si va aduce petitori. Tot in aceasta noapte, pentru a testa rodnicia livezilor si campurilor se aduc crengute de visin in casa si daca vor inflori pana la Craciun este semn de belsug. Un alt obicei este de a pune grau in noaptea de Santandrei intr-o oala de pamant, pentru a vedea rodnicia ogoarelor, dar si a casei gospodarului in noul an. Tot in ajun, fetele incearca sa-si afle viitorul. Traditia spune ca ele arunca in apa plumb sau cositor topit, care intarindu-se prefigureaza chipul viitorului sot. Tot pentru a-si vedea ursitul, fetele stau peste noapte in fata unei oglinzi, marginite de doua lumanari, pana ce zaresc chipul acestuia. Unii batrani observa cerul in noaptea de Ovidenie sau de Santandrei si prezic daca noul an va fi bogat sau sarac, ploios sau secetos, daca va fi pace sau razboi.