Sunteți pe pagina 1din 4

A. Bartan Planeta celor care nu cuvnta Prolog A fost o zi epica cum n-a avut omenirea in toat istoria ei.

200 dintre cele mai nzestrate mini ale planetei au contribuit la realizarea unei nave care sa poat zbura in afara sistemului solar. onstruirea ei a durat aproape !0 de ani si a fost nevoie de aproape "0000 de speciali#ti sa o duca la bun sfr#it. $ava a fost botezata Babel %% in cinstea celor dinti care mistuii de acela#i avant de a strpunge cerurile cu ascuimea mintii lor au ridicat faimosul turn. a si atunci aceasta construcie grandioasa a adunat laolalt toate rasele lumii. Atunci a fost un punct de cotitura in istoria Pmntului. Ar putea fi comparata cu invenia primului motor cu aburi care a revoluionat toate activitile omene#ti si nimic n-a mai rmas la fel dup aceea. &up cum atunci a urmat un boom pe trmul cunoa#terii si descoperirii nct omenirea a putut evolua in cteva sute de ani cum n-a putut-o face in mii' asa si dup inventarea primului motor care putea transporta o nava dincolo de (otarele propriului sistem solar a urmat o dezvoltare fara precedent. 2" iunie 2)00 a fost ziua in care omenitatea izbndise s-#i depaseasaca ultima nctu#are. &evenise in sfr#it libera. *n univers ntreg de posibiliti' de e+ploarat se ntindea la picioarele ei. "000 &.%. sau dup calendarul vec(i ,)00 &. -. .ulte sau mai bine zis toate s-au sc(imbat dup invenia primului motor botezat pe buna dreptate galactic. /amenii au nceput numerotarea calendarului cu data care marca nceputul unui $ou 0v' data in care s-au lsat toate cele vec(i in urma. 2)00 a fost socotit anul izbvirii. 1a data amintita religiile dispruser cu desvr#ire. Acest bete#ug al mintii omene#ti fusese vindecat odat cu progresul #tiinific si te(nologic cnd ce-i prea omului ca fiind de neneles si din acest motiv de deomeniul supranaturalului putea fi deslu#it. 2ainele fuseser in sfr#it dezlegate. $u mai e+ista frica de necunoscut ci necunoscutul trezea in om dorina de cucerire. /mul ncepea sa supun tot ceea ce secole de-a randul l-a inut captiv. $emurirea nu fusese nicicnd mai la ndemna omului ca acum. .edicina fcuse progrese uria#e mpotriva efectului de mbtrnire. /amenii a3ungeau sa traieasca sute de ani daca voiau iar bolile aveau toate un antidot. azurile mai grave survenite in urma unui accident nefericit de genul pierderii unei parti anatomice nu mai reprezentau demult o problema cu adevrat serioasa. 4ecole de-a randul acestea puteau f i nlocuite cu parti bionice care imitau esutul uman si ndeplineau identic funciile necesare. Bionica a fost copilul mult adorat si mult aasteptat' rodul ntretierii a doua ramuri #tiinifice5 .edicina si 6obotica. Astfel' oamenii nu mai putau fi niciodat invalizi' orbi' surzi. 2ot ceea ce natura crea defectuos in omBionica ndrepta. 7iaa oamenilor devenise din ce in ce mai lipsita de gri3i insa scparea a venit cu adevrat in anul 28,2 dup calendarul vec(i prin mana lui Ariel $e9man care inventase un ser ce nltura durerea din organism. $u avea niciun efect secundar si permitea omului sa fei deplin con#tient. 4ingura lui lipsa era ca efectul sau nu inea mai mult de 2! de ore asa ca oamenii care voiau sa traieasca fara durere fizica trebuia s-#i in3ecteze cate o doza la nceputul fiecrei zile. &up descoperirea acestui ser omului nu i-a mai fost frica cu adevrat de nimic. &urerea' marea lui opreli#te fusese eradicata. Acum puteas sa fac orice-i trecea prin cap. *nii #i-au dorit foarte mult brae bionice asa ca n-au mai a#teptat producerea unui acceident ci au asistat la amputarea braelor lor si la nlocuirea lor cu un set nou nou. *nora nu le plcea pur si simpu statura asa ca #i amputau picioarele si #i luau altele mai lungi. nd se saturau de acestea nu

trebuia dect sa si le sc(imbe. /rice putea fi sc(imbat la om. *nora nu le plceau fetele si si le sc(imbau. Puteau sa fie oricine le-ar fi trecut prin cap. Puteau s-#i aleag fetele unor persoane care au trit cu mii de ani in urmasau c(iar fete nou generate care n-au e+istat niciodat pana atunci. /peraiunea de sc(imbare a fetei nu dura dect : minute sau daca nu se fcea dinainte o comanda' ,0 de minute. /mul utea s-#i sc(imbe fata ori de cate ori voia. ;*nde este moarte boldul tau' unde este durere biruina ta<= scria in toate publicaiile online dup ce oamenii de #tiin inventaser o procedura de regenerare a esutului uman. Arsurile puteau fi vindecate in cteva minute si asta c(iar din faza iniial a proiectulu 60>0$. %n ":0 de ani s-a a3uns pana ntr-acolo nct pornind de la o frm de materie biologica se putea reconstitui organismul in ntregime. Au fost readuse la viaa specii de animale disprute de multe mii de ani' specii de plante. 4-au creat ecosisteme noi. 7iaa pe pamanat nflorise din acest punct de vedere iar omul se putea bucura de ea din plin. Bionica a continuat sa e+iste c(iar daca cercetrile noi in domeniul regenerrii de esut omenesc deveniser prioritare. %n fond' ntotdeauna vor fi unii oameni care vor preferea un brat sau un oc(i bionic iar alii unul fcut din esut regenerat. 0 mai degrab o c(estiune de gust. 4-a vzut importanta bionicii atunci cnd omul n-a mai fost mulumit cu nzestrarea sa naturala. 2restie cugettoare spunea un filosof de prin secolul "). /mul a vrut putere fizica mai multa dect avea in mod firesc. 4igur pentru orice activitate care necesita un plus de for e+istau robotii. /mul #i-a suplinit aceasta carenta a sa de-a lungul timpului prin inteligenta construind ma#ini si mecanisme care sa poat face ce el prin dotarea sa n-ar fi putut. Acum insa voia el sa fie cel care poate in c(ip nemi3locit. Asa au a3uns sa e+iste in istoria Pmntului ;oamenii bionici= sau ;superoamenii=' oameni care erau aproape in ntregime robotici cu un sc(elet din cele mai rezistente si cele mai u#oare alia3e' cu esuturi din substane create in laborator. Ace#tia erau dotai cu fora fizica mult superioara oamenilor biologici. *n astfel de om putea ridica cu u#urin greuti de pana la o tona si putea alerga cu o viteza de ":0 de ?ilometri pe ora. 0+ista insa o limita pana la care bionica si descoperirile de ultima ora puteau spori puterea fizica si totodat e+ista un nea3uns al condiiei de om bionic. Acesta nu putea avea niciodat urma#i. $u s-a putut inventa nicicnd o versiune bionica a aparatului reproductor feminin si masculin care sa si funcioneze. &in acest motiv cei care puteau avea copii erau doar oamenii biologici. 4igur' cei bionici puteau deveni oricnd biologici datorita proiectului multisecular 60>0$. u toate acestea moartea nu fusese pe deplin eliminata. 7eacuri de-a randul s-au c(inuit cercettorii sa afle ce este ceea ce-l face pe om sa fie om si cum poate fi reprodus. Au fost toi foarte entuziasmai' cei din proiectul 60>0$' ca au putut aduce la viaa animale' palnte disprute de mult insa entuziasmul lor s-a prbu#it cnd au ncercat e+perimentul in cazul oamenilor. Au vrut sa readuc la viaa un geniu al fizicii secolului 20' Albert 0instein. 0+perimentul fusese o reu#it. %n fata lor se afla un trup omenesc ntrunind trsturile anatomice ale lui Albert 0instein in stare de perfecta funcionare numai ca fiin din fata lor nu era Albert 0instein. @ptura care arata ntocmai ca un om si era plina de via era cu desvr#ire lipsita de inteligenta omeneasca. 0ra un animal in trup de om. 4ecretul nemuririi nu fusese inca aflat deoarece' daca omului ii era afectat creierul' desi organul putea fi reprodus' con#tiin nu. Puteau sa scoat din memoria unui om toat informaia e+istenta' toate amintirile' toate strile' toate gndurile' toate senzaiile avute in toat perioada vieii' sa le cripteze si sa le stoc(eze in ni#te lamele minuscule si apoi iar#i sa le descarce ntr-un crier proaspt. eea ce nu reu#eau nicicum sa gseasc era liantul care sa le uneasc pe toate ntrun tot' acel element care-i face pe oameni unici intre ei astfel nct omul cruia i s-a regenerat

creierul nu mai era acela#i si toate strile si amintirile care ii populau mintea si pe care el nu le nelegea il c(inuiau teribil a3ungnd ntr-un final sa se sinucid. / gri3a a omului era s-#i prote3eze capul si putea trai astfel sute de ani c(iar si ve#nic daca voia' o alta era sa asimileze conceptul de eternitate si sa se gndeasc ce sa fac avnd atta timp la dispoziie. 6oni A Barman' inca un pa(ar de sadu rosti un tnr de pana in treizeci de ani ncercnd din rsputeri s-#i dreag gatul. Butur' un amestec bizar de coniac cu ceva picturi de sos de orsii picant in care se rzuiau co3i de lmie sau de portocale dup preferina prea ca ii incendiaz gatul. 0ra celebra ;sadu= care se prepara doar in barul=$oaptea furtunoasa=. Patronul obinuse drepturi de inventator si nimeni in fara de el nu avea voie sa conceap spre vnzare o astfel de butur fara s-i plteasc lui %no Burtosul bani pe invenia sa. ine s-ar fi gndit ca sosul de ro#ii ar fi putut face asemenea minuni. 1ui %no nu i-au venit nicicnd atia clieni de cnd descoperise B mai mult din gre#eal' ce-i drept B celebra butur. A e faci' 6oni< Ci ia foc gatul numai dup trei sadu< &e ziua ta tu treD sa fii conductorul' treD sa diri3ezi simfonia' amice. $u ne poi lsa balta asaE -ai' ia si stinge repede cu un pa(ar de apa rece. A 4tai' 4andule' lini#tit ca ma tin balamaleleE Azi e noaptea noastrE 6oni #i simea capul greu' aproape ca o stanca' de parca s-ar fi densificat de o suta de ori fata de ziua de ieri. 1a fel si pleoapele. %cni si se scula inndu-se in coate. 1umina de afara era palida. 4e lasa neputincios cu capul pe perna si se ntoarse pe o parte. ;Aaauu=' icni din nou. ;.a doare ntr-o parte' ma dor coastele= gndi mirat de parca acea durere tocmai i se revelase. ; e-am fcut azi-noapte de ma dor coastele n (alul asta<= Cncerca s#i aminteasc dar nu reu#i. / pcl se a#ez fi+ in moalele capului #i-l mpiedica sa gndeasc. 2ot ce putea face cu mntea lui era doar sa recunoasc vuietul prelung si senzaia ca easta lui a devenit e+trem de sensibila. $u-#i putea roti capul fara s-#i simt creierii cum se blngne ntro parte #i-n alta ca ni#te 3eleuri. 1a ideea aceasta rase5 ;am but azi-noapte de mi-am fcut mintea terci.= .ai statu ceva vreme in sperana ca se va lini#ti. nd desc(ise oc(ii lumina il lovi puternic in fata. ;A(E= 4trnse pleoapele iuteE ;@rate' ce luminaE= 4e dezmetici. 4e scula din pat. 6eu#i sa mearg pana la fereastra. Afara era plcut #i-i veni un c(ef nebun sa ias si pur si simplu sa mearg. 4imea razele soarelui ca fiind mai primitoare de data aceasta. ldura il nvluia domol si parca ii oblo3ea ma(mureala. A 4alutariE 6oni se uita la cei doi tineri care il acostaser. Cncerca s-#i aminteasc daca ii cuno#tea de undeva. ;/ fi fost de la beia de asear<= $u-#i putea da seama. e era clar era ca nu erau umani' erau bionici. %ntotdeauana a putut sa fac diferena insa nu reu#ea s-#i e+plice cum. % se prea ca oamenii bionici au ni#te oc(i ca de peste mort B era o nebunie de-a lui insa instinctul acela nu l-a n#elat niciodat. 2e uitai la ei #i-i venea s-i mpungi. A 4alutare' raspune el reinutE 7a cunosc de undeva< A 0u ma numesc 6od. A %ar eu ma numesc Fad. A 4untem mar?eteri la firma de transporturi interstelare >ala+ion si vrem sa va facem

cunoscuta oferta noastr de cltorie. ;.da' e+act ce-mi trebuia s-mi ncep ziua numai bine=' gndi 6oni. A Biei' luai-m u#or ca ma doare capul ngrozitor si in dimineaa asta nu mi-am luat serul durerii. A Ati auzit pana acum de 0den< A &aG parcaG &aca nu ma n#el era o poveste cu un brbat si o femeie care au muscat dintr-un mar. .a rog' basmeE are-i treaba cu 0denul vostru< A 0denul nu este ctu#i de putin o poveste ci o planeta. Aflata la numai zece milioane de de ani lumina de gala+ia noastr. A fost descoperita de curnd' adic mai e+act cinci ani' in sectorul Alfa :! al gala+iei $ebulon. 0ste una din putinele palanee care suporta nemi3locit viaa terestra. A Asa siG< A &e ce credei c-a fost numita 0den< A $-au gsit un nume mai bun' de unde sa stiu eu< A Ati g(icitE *n nume mai bun pentru aceasta planeta nici ca se putea. 0a este cu adevrat un paradis. /rice frumusee naturala sau artificiala de pe Pmnt ple#te in comparaie cu ce se gse#te pe 0den. 4pectacolul furit de relieful edenic intrce cu mult imaginaia oricrui generator de (olograme' oricrui autor de science fiction insa asta nu e totul. Acolo se gse#te ceea ce pmntenii numesc fericire. A @ericire< red ca gumitiE A $u glumim ctu#i de putin. ei care s-au dus acolo nu s-au mai ntors. A &a< &aca-i asa fain acolo voi ce cutai aici< &e ce n-ai rmas si voi< ei doi se uitar unul la altul apoi la 6oni si spuser5 A $oi suntem roboti special concepui pentru a le vesti si altor oameni despre aceasta planeta. 2ermenul de fericire nu se aplica in cazul nostru. $oi nu putem simi.