Sunteți pe pagina 1din 2

Str. Crvunarilor nr. 2, sect. 6, Bucureti www.bisericabelvedere.

ro
1) Sfntul Cuvios Daniil Sihastrul (18 dec)
Sfntul Cuvios Daniil Sihastrul s-a nscut pe la nceputul secolului al XV-lea, ntr-
un sat din apropierea oraului Rdui, primind la botez numele Dumitru. Nuncind pe
moia episcopiei Radau[ilor, Dumitru a cunoscut calugari, a fost atras de via[a monahala i
la 16 ani s-a calugarit cu numele David. Dupa o perioada de
ascultare la Nanastirea ,Sfantul Nicolae din Radau[i, calugarul
David a plecat la Schitul ,Sfantul Lavrentie, aproape de satul
Laura de astazi, la 30 de kilometri departare de Radau[i.
Dup o vreme, sim|ind nevoia de mai mult linite, a
mbrcat schima cea mare, primind numele de schimnic de
Daniil si s-a retras ntr-o zona mpadurita si greu accesibila de pe
valea paraului vi|au n apropierea actualei localita|i Putna. La un
kilometru departare de Nanastirea Putna a gasit o stanca n care
a daltuit un paraclis. Se mai vad si azi pronaosul, naosul si altarul,
iar dedesubt o ncapere, sapata tot n piatra, care i slujea drept
chilie.
Cunoscut ca mare nevoitor al sfintelor rugaciuni, Cuviosul
Daniil este cercetat de mul[i credincioi pentru a primi sfat i
nva[atura de traire cretineasca i, mai ales, vindecare de bolile sufleteti i trupeti.
Aici a venit i $tefan cel Mare n anul 1451, dup uciderea tatlui su Bogdan al
II-lea, la Reuseni, pustnicul Daniil proorocind c n curnd va deveni domnitor al
Moldovei, ceea ce s-a i ntmplat n anul 1457. Tot la ndemnul lui Daniil Sihastrul, $tefan
cel Nare construieste Nanastirea Putna n anul 1+66. Dupa sfin|irea, n 1+70, a acestui
lacas, Cuviosul Daniil se retrage la vorone|, pe malul paraului vorone|, sub stanca $oimului,
unde si continua via|a monahala.
La Vorone| l viziteaz din nou $tefan cel Mare, dup
nfrngerea de la Rzboieni din 1476, cerndu-i sfatul. Daniil
Sihastrul l-a sfatuit sa continue luptele cu turcii, prevazand ca
va birui, ceea ce s-a si ntamplat. n amintirea acestei victorii,
n anul 1+88 domnitorul a construit Nanastirea vorone|. Dupa
sfin|irea manastirii, Daniil se muta de la chilie n manastire. Aici
si petrece ultima parte a vie|ii, ca egumen al manastirii,
pova[uind pe ostenitorii obtii Nanastirii vorone[ si pe
numerosii credinciosi care-l cercetau pentru folos duhovnicesc.
Pleac la Domnul n anul 1496 i este nmormntat n
partea sudic a pronaosului bisericii Mnstirii Vorone, fiind
cinstit i pomenit mpreuna cu Sfantul Nare Nucenic Gheorghe,
ca ocrotitori ai sfintei manastiri. Pe piatra de mormant care s-a
facut la dorin|a lui $tefan cel Nare sta scris: "Acesta este mormantul parintelui nostru David,
schimonahul Daniil". La mormantul sau strajuiete un sfenic cu lumanare aprinsa.
Credincioii vin mereu pentru a primi binecuvantare i ajutor duhovnicesc, dobandind
vindecari de bolile sufleteti, aa cum se arata n diferite scrieri. Cuviosul Daniil Sihastrul a
fost considerat sfnt nc din timpul vie|ii, vindecnd pe cei bolnavi, alungnd demonii i
alinnd suferin|ele.
Pe peretele exterior al bisericii Nanastirii vorone[, deasupra uii de intrare, pe latura
de sud, este zugravit chipul Sfantului Daniil alaturi de cel al Nitropolitului Grigore Roca, alt
fiu duhovnicesc al sau. Pe sulul de pergament pe care Cuviosul Daniil l [ine n mana sunt
scrise cuvintele: Venii, frailor, de m ascultai. nva-v-voi frica Domnului, cine este
omul. Aceasta frica de Dumnezeu, care este nceputul n[elepciunii, sa ne calauzeasca i
pe noi n toate zilele vie[ii! Aminl
Cu rugciunile Sfntului Cuviosului Printelui nostru Daniil Sihastrul,
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-ne i ne mntuiete pe noi. Aminl
Cum nyeal diavolul pe om: ,Mai aveji vreme".
Se spune ca satana, mai-marele diavolilor, a [inut sfat cu diavolii despre cum ar
catiga mai multe suflete printre oameni. n multe feluri au nceput a se sfatui diavolii. Unii
ziceau: Sa le optim oamenilor ca nu este Dumnezeu, nici suflet, nici rai, nici iad.
Dar satana a primit sfatul unui diavol mai batran care i
zise: S le spunem oamenilor c este Dumnezeu, este rai i
iad, dar s le zicem mereu: mai avei vreme, oameni buni,
pentru acele treburi".
Dac-i copil, zise diavolul cel btrn, eu i spun: "Nai
baiete, tu de acum ai de trait! vine tinere|ea, trebuie sa te
casatoresti, trebuie sa petreci n lume! Nu cumva sa-|i pierzi
tinere|ea asa degeaba, doar via|a trebuie traita!"
Iar dac-i tnr i spun: "Dupa ce te vei casatori si |i
vei face o gospodarie, dupa aceea ai sa ncepi fapta buna. Acum mananca, bea, distreaza-te, fa
toate rauta|ile, ca doar esti tanar. Te va ierta Dumnezeu, ca El stie neputin|a omului. Pentru
pocain|a lasa pe mai ncolo!" "Ce milostenie vrei s faci acum? Taci din gurl Te pocieti
aproape de moartel vrei sa postesti acum, sa-|i cheltuiesti sanatatea trupului? Lasa la
batrane|e, ca postul este pentru cei batrani! vrei sa te rogi? Sa pierzi tu atatea ceasuri rugandu-
te lui Dumnezeu? Apoi acum ai treaba. Iata, ai de crescut copii, ai de facut casa si zestre la fete,
ai de nsurat si maritat. Ai atatea!" $i-l ncurc cu grijile vie|ii si tot i spun: "Lasa pe alta data".
Cand vine ngerul si-i spune: "Nai, omule, fa un parastas pentru mor|i!" Eu i spun: "Dar
esti prost? Acum ai de mbracat copiii, ai de facut nunta, ai de facut cutare!"
ngerul vine i-i spune: "Mi, omule, ia ncepe a posti posturile de peste an,
miercurea i vinereal" Eu i spun: "Nu posti ca |i pierzi sanatatea! Tu trebuie sa muncesti, sa
aduni averi, ai de crescut copii!" Sau vine ngerul si-i spune: "Nai omule, spovedeste-te si lasa
pacatul, lasa desfraul, lasa be|ia, lasa |igarile, lasa njuraturile!" "Ei, dar de pe acum? Nai ncolo,
aproape de moarte, te-oi spovedi la un preot, te va dezlega si gata."
Cu aceasta ma asculta to|i, zice diavolul, si fapta buna o tot amana de azi pe maine.
Sfanta Scriptura spune altfel. Duhul Sfant i trezeste pe oameni, zicand: Astazi de ve|i
auzi glasul Lui, sa nu va nvartosa|i inimile voastre (Evrei 37, 8). Glasul lui Dumnezeu n om
este contiin|a, care-l mustr pentru pcat i-i spune: "Omule, prsete pcatull".
Dumnezeu i poruncete azi, iar noi {diavolii) i spunem lui: "Nu astzi, ci mine,
poimine, la btrne|el" $i-i zicem asa: "Da-mi mie ziua de azi si tu ia-o pe cea de maine!"
vazut-ai n arama rugina verde? Arama daca o cura|ai n fiecare zi, stralucea ca
aurul! nsa, daca s-a lasat ani de zile, a prins rugina verde si n-o mai po|i spala cu nimic n
lume, numai daca o topesti. Asa-i sufletul cand mbatraneste n pacat. Daca nu a lasat azi
pacatul, sa nu creada ca maine sau poimaine l lasa mai usor. Ca, pe masura ce trece
vremea, pacatul se nvecheste, se bate n fire si obiceiul devine o a doua natura; obisnuin|a
se face a doua fire si omul face pacatul vrand-nevrand, si cu mare nevoie se mai dezbara
omul de pacat, dupa ce s-a nvechit n el!
Obinuin|a, dup legile canonice ale Bisericii, este a zecea treapt a pcatului, c de
aici urmeaz dezndejdea, penultima treapt. $i cand l-am vazut pe om ca s-a obisnuit cu
pacatul, un an, doi, zece, nu stiu ca|i, este al meu pentru totdeauna! $i asa reusesc eu sa-i
nsel, ca mii si milioane de oameni amana pocain|a de azi pe maine, si to|i se robesc de
pacat; caci pacatul pe care nu l-au lasat azi, maine-poimaine tot prinde radacini si este tot
mai greu. Iar cand vrea omul sa lase pacatul, pacatul se ridica cu mare putere asupra lui:
"Esti prost, mai? Cu mine ai trait! Cum sa te lasi de mine? Ce mai este? Sa traiesti cum te nva|
eu si cum te-ai obisnuit cu mine!"
Am nv|at i nelat attea suflete, mai zise diavolul, nct acestea cad n iad cum
cad fulgii cnd ninge, cu un singur sfat: "Oameni buni, pentru fapta bun mai este vreme;
nu fi|i proti s ncepe|i chiar de azi sau chiar din ceasul acestal"
Atunci satana, bucuros, a zis: Bravo! Cel mai bun sfat ca sa-l castigam pe om este
sa-l facem sa amane pocain|a de azi pe maine - "Chiar azi vrei sa te spovedesti? Chiar azi vrei
sa te mpartasesti? Chiar azi vrei sa faci milostenie? Nu vezi ca n-ai timp? Lasa pe maine!"
i, aa, diavolii ctig cele mai multe suflete, optind mereu oamenilor
nelciunea c pentru cele sufleteti i pentru ntoarcerea la Dumnezeu mai au vreme.
{dup o istorioar a Printelui Ilie Cleopa)
Preot Paroh Liviu Popa - tel. 722 28 3
Contul bisericii: BCR, Sect. 4, PAROHIA BELJEDERE - RO41RNCB975721

S-ar putea să vă placă și