Str. Crvunarilor nr. 2, sect. 6, Bucureti bisericabelvedere@yahoo.

com
Cuvnt pen ru suflet
1) Sfnta Mare Mucenij Ecaterina
- Hramul Bisericii Belvedere -
Sfnta Ecaterina - chipul njelepciunii luminate de sus
Astazi, cand Sfanta Biserica o pomeneste pe Sfanta Nare Nuceni|a Ecaterina, sa
vorbim despre n|elepciune. Sf. Ecaterina era nzestrat cu o
n|elepciune duhovniceasc adnc: ea i-a depit pe cei 150
de n|elep|i n cugetarea despre Dumnezeu.
Exista o n|elepciune lumeasca, la care referindu-se
Sfin|ii Parin|i spun: ,Este mai bine sa fii nebun. n|elepciunea
lumeasca este de pilda atunci cand mergi la biserica pentru ca
nu ai altceva de facut sau cand dai milostenie pentru ca n-ai
unde pune banii.
Pe vremea Sfantului Antonie cel Nare, s-au adunat odata
parin|ii cei mai duhovnicesti, cautand sa afle care dintre virtu|i
este cea mai mare: credin|a, ndejdea, postul, smerenia sau
altele? $i, dupa ce au dezbatut toata noaptea, Sfantul Antonie a
luat cuvantul si a spus ca fiecare virtute din cele pomenite este
importanta, dar ca cea mai mare, fara de care si celelalte si
pierd valoarea, este dreapta-socoteala sau discernamantul, adica n|elepciunea.
n|elepciunea este necesar pentru a face fapte bune, bine primite naintea lui
Dumnezeu: dintre cele zece fecioare, la masa de nunta au intrat doar cele n|elepte. Prin|ii
duhovniceti spun c n|elepciunea poate fi dobndit. Ea se dobandeste ca si stiin|a:
ncepand cu alfabetul si ajungand pana la n|elegerile cele mai nalte. Pentru aceasta este
necesar sa citesti mult, sa discu|i cu cei n|elep|i.
n|elepciunea stie sa vorbeasca si sa taca la timp. nfranarea este semn de
n|elepciune. Cel mai n|elept dintre n|elep|i este cel lipsit de rautate. n|elepciunea este
smerenie, n|elepciunea este pacea cu aproapele. Dac eti n|elept faci fapte de
milosrdie, dai milostenie cu blnde|e i cu dragoste. n|elepciunea este gandul la moarte,
este alegerea prietenilor, este dialogul cu oamenii de la care po|i dobandi folos duhovnicesc,
este citirea sfintelor car|i cu rugaciune si smerenie. n|elepciunea este a primi bolile si ne-
cazurile cu smerenie.
Cel ru nu primete n|elepciune. Celor blnzi li se d har. Cunoasterea lipsita de
n|elepciune si smerenie i este omului spre pierzare. Nul|i nva|a|i cunosc n amanunt
structura lumii si a universului, dar despre sufletul lor nu stiu nimic.$i din aceasta cauza pier.
Toat via|a strduiete-te s aduni n|elepciune. Sa ai un ndrumator duhovnicesc
experimentat, n|elept, si acela te va nva|a cum sa atingi mantuirea si sa dobandesti
fericirea vesnica. Amin.
{Pr. Valentin Mordasov, duhovnicul de la Pskov - "nv|turi i ntmplri minunate")
,v vvvvn nv .v.iv ,i noiv v vi 1i.o. nicv.v, .v.cni.v 1.vcinv,
o.oiovcv invivvi ,i vvvcv vi, .vc c.c ,i .i]inv no.v ,i invicv ,i v]vov no.v,
.vc .v .viv {nvvi Ivn .vv.i v cvv. v v.cc in;cc;ii {vv vc Ivnnc:cv,
,i {iinv in.oonvv .v o nv.cni.v, v.vn .cc nvc niv cnv noi." (Tropar)
Din viaja Sfintei Mare Mucenije Ecaterina (25 nov)
Sf. N. Nuceni[a Ecaterina s-a nascut i a crescut n oraul Alexandria Egiptului, la
sfaritul secolului al III-lea, pe vremea mparatului pagan Naxen[iu, ea fiind fiica fostului
mparat Consta. La vrsta de 1S ani, era cunoscut att pentru frumuseea ct i pentru
nelepciunea sa (stapanea latina i greaca, filozofia, retorica, astronomia, medicina,
matematica i alte tiin[e).
Fiind destul de greu sa gaseasca pe cineva
care sa fie pe placul fiicei sale - bun cu neamul, cu
bogia, cu frumuseea i cu nelepciunea, mama,
crestina ntr-ascuns, o duce la un parinte duhovnicesc
care i vorbeste Ecaterinei despre Hristos ca despre
Nirele ei desavarsit si-i daruieste o icoana a Naicii
Domnului cu Pruncul spunandu-i ca trebuie sa se
roage lor pentru ca sa se bucure de vederea Nirelui
ceresc.
Dupa staruitoare rugaciuni, Ecaterina are o
vedenie cu Naica Domnului cu Pruncul, precum erau
n icoana; numai ca El nu a dorit sa o priveasca pe
Ecaterina, pentru ca era foarte ntunecat" la suflet,
fiind plin de necur|ia pgnt|ii. ntristata foarte,
s-a din nou la sfantul parinte pentru pova|uire. Acesta
a catehizat-o, dupa care a botezat-o si a facut-o cu
adevarat frumoasa, plina de frumuse|e
duhovniceasca, fapt pentru care, noaptea, n alta vedenie preadumnezeiasca, Ecaterina L-a
vazut pe Domnul si El i-a spus ca e foarte plcut", prealuminat" i slvit" i i-a dat
un inel prin care I-a devenit mireas duhovniceasc. Acest inel i-a ramas pe deget i exista
i astazi; to[i cei care au bucuria sa se nchine la moatele ei din Nanastirea Sf. Ecaterina din
Sinai primesc un astfel de inel, simbol ca i-au nchinat via[a lui Hristos i au pastrat
legamantul ntre ei i Dumnezeu.
venind la Alexandria nelegiuitul mparat
Naxen[iu i poruncind tuturor sa-i urmeze n
aducerea necuratelor jertfe idolilor, Ecaterina i-a
ieit nainte i i-a artat cu ndrzneal toate
erorile idolatriei i i-a vorbit despre mbriarea
vieii cretine. mparatul, vazand ca nu poate face
fa[a marii tiin[e, n[elepciuni i elocin[e a
Ecaterinei, a convocat 1S0 dintre cei mai n[elep[i
filosofi i retori ai vremii pentru a o birui i a o face
astfel de ruine. Dar, prin harul lui Hristos i prin
n[elepciunea care i fusese daruita de catre
n[elepciunea cea de sus, Ecaterina nu numai ca a reputat victoria n dezbateri asupra celor
1S0 de nva|a|i, ci i, n urma unei frumoase pledoarii pentru viaa cretin, i-a convins pe
acetia s mbrieze credina cea adevrat a lui Hristos. Nebun de furie, mparatul a
poruncit ca to[i acei filosofi sa fie ari de vii; prin rugaciunile Sfintei Ecaterina ei au primit
prin focul cel mucenicesc Sf. Botez i darul Sfantului Duh.
Pe Sfanta Ecaterina, dupa ce a ncercat zadarnic - atat prin vorbe mieroase cat i prin
amenin[ari - sa o determine sa se lepede de credin[a ei, mparatul a supus-o la chinuri
nfricoatoare, dupa care a aruncat-o n nchisoare, poruncind sa nu i se dea de baut i de
mancare.
Dar milostivul Dumnezeu i purta de grij i i trimitea zilnic hran, printr-o
porumbi. Mai mult, nsui Iisus Hristos a venit la ea pentru a o mbrbta.
n temni[a fiind, Sfanta Ecaterina a adus la credin[a pe mul[i care veneau sa o
viziteze, inclusiv pe comandantul garzii imperiale, Porfirie, mpreuna cu doua sute de solda[i,
precum i pe mparateasa Augusta, so[ia lui Naxen[iu. Ei cu to[ii au luat pentru aceasta
sangeroasa mucenicie de la tiranul mparat. Acesta, nemairabdand puterea credin[ei ei, a
hotarat
ca Ecaterina s fie tras pe o roat cu cuie, aa nct s-i rup n buci trupul,
pentru ca s fie chinurile ei ct mai aprige i ct mai dureroase.
Dar un nger a venit i a sfrmat roata i buci din ea au srit ctre pgnii care
erau de fa atunci, omorndu-i.
vazand aceasta, mparatul Naxen[iu a hotarat ca Sfintei
Nuceni[e sa i se taie capul. Dupa ce a
ngenunchiat, Sfanta Ecaterina
i-a nlat
minile i s-a rugat lui Dumnezeu pentru ea i
pentru ntreaga lume.
Apoi i-a plecat capul i
a fost decapitata.
i din grumazul Sfintei, n
loc de snge, a curs lapte spre dovada
curiei i a vieii ei fecioreti.
Trupul ei a fost luat de catre ngeri i
dus ntr-un loc pustiu tiut numai de
Dumnezeu, unde a ramas mai bine de S00 de
ani nengropat, pana ce unui calugar din Nuntele Sinai i s-a descoperit unde se afla
moatele Sfintei. Acestea au fost asezate cu multa cinste i dragoste n manastirea din
Nuntele Sinai construita de Sf. mparateasa Elena, mama Sfantului Constantin cel Nare.
Sfnta Mare Muceni Ecaterina este ocrotitoarea tuturor celor nvai, a celor
care caut lumina cunotinei i a cunotinelor. Ea este cea care se roaga pentru studen[i,
pentru elevi, pentru to[i cei iubitori de carte. Ea este ocrotitoarea teologilor, profesorilor,
avoca[ilor, procurorilor, medicilor, pentru ca ea a fost partaa la nva[aturile acestor n[elep[i
ntotdeauna.
Ea este ndrepttoarea n credin i n csnicie, ocrotitoarea tuturor mamelor, a
acelor femei care doresc sa fie mame i nu pot sa nasca, este ajutatoarea celor afla[i n
pragul casatoriei, rugatoarea neobosita a copiilor, fecioarelor i vaduvelor, vindecatoarea
celor bolnavi, izbavitoarea celor n necazuri, aparatoarea batranilor. Ea este ocrotitoarea
sarmanilor i a saracilor, pentru ca ea a lasat boga[ia lumii i a mbra[iat mucenicia.
Sfnta Ecaterina srbtorit astzi trebuie s ne dea prilejul de a-i imita viaa,
virtuile i credina ei nflcrat i statornic. Sa o rugam to[i cu credin[a fierbinte sa ne
acopere cu harul ei. Sa o rugam sa ne daruiasca mult dorita sanatate sufleteasca i
trupeasca. Sa o rugam sa mijloceasca pentru mantuirea noastra. Amin.
Sfnt Mare Muceni| Ecaterina, roag-te lui Hristos Dumnezeu pentru noil Aminl
Sfin
Sfinii ascult rugciunile noastre i primesc de la Dumnezeu puterea de a ne
ajuta. Aceasta o tie tot neamul cel cretinesc.
Prin Duhul Sfant, sfin[ii vad suferin[ele
oamenilor pe pamant. vad i tiu cat de plini
suntem de osteneli, cat de secatuite sunt
inimile noastre, cat de mult paralizeaza
descurajarea sufletele noastre i nencetat
mijlocesc pentru noi la Dumnezeu.
Parintele Natvei patea, fiind copil, ca i
prorocul David, oile tatalui sau. Fratele lui mai
mare lucra de cealalta parte a campului.
Deodata, vede o haita de lupi napustindu-se
asupra lui Nisa (acesta era numele parintelui
Natvei n lume), dar micu[ul Nisa a strigat:
,Sfinte Nicolae, ajuta-ma! i ndata lupii au fugit fara a face nici un rau nici lui, nici turmei.
Cunoatem o mulime de cazuri n care sfinii au venit n ajutorul nostru, de ndat
ce i-am chemat. Din aceasta se vede ca cerurile asculta rugaciunile noastre.
Sfin[ii se duc la Domnul, dar i to[i oamenii care pazesc poruncile lui Hristos se duc la
El, nsa cei ce traiesc dupa patimile lor i nu se caiesc se duc la vrajmaul. Daca aceasta
taina s-ar descoperi oamenilor, ei ar nceta sa mai slujeasca vrajmaului i fiecare ar nazui
cu toata puterea sa cunoasca pe Domnul i s-ar duce la El.
Sfinii au fost oameni ca noi toi. Muli dintre ei au fost mari pctoi, dar prin
pocin au ajuns n mpria cerurilor. i to[i cei ce intra aici intra prin pocain[a pe care
Domnul Cel Nilostiv ne-a daruit-o prin patimirile Sale. Amin.
{Sfntul Cuvios Siluan Athonitul)
Ce i trebuie omului? - Un singur lucru trebuie" {Luca 10, 42)
Cutm - uneori vreme ndelungat - ceva de care s ne legm
inima. Sarmana de ea bate ba ntr-o usa, ba n alta, cautandu-si liman, dar
aici este sfasiata, dincolo e ntinata cu pacatul sau luata n deradere, iar dupa
toate astea ramane pustie si amarata - si uite ca dintr-odata aude: "Un
singur lucru trebuie". Atunci i Se nfa|iseaza Dumnezeiescul Cunoscator al inimilor, Care,
cunoscandu-l deplin pe om, cunoscand deplin cautarile lui, si zbuciumul lui, si nazuin|ele lui, i
spune atat de categoric ca are nevoie de un singur lucru: de legtura cu Dumnezeu, Care l-
a zidit pentru Sine nsui. El trebuie sa-L primeasca pe Nantuitorul, Care a venit pe pamant
sa-l caute, ca sa nu mai fie orfan vreodata. i trebuie puterea Duhului, Care poate preface o
inima mpietrita si ntinata ntr-o inima curata, renascuta de Dumnezeu, n care este ntiparita
voia lui Dumnezeu. Cine se va mboga|i cu aceasta va da marturie ca-i e de ajuns.
Doamne, Tu spui: Un lucru trebuie, si eu |i raspund din tot sufletul: De ajuns mi este
harul Tau, nimic altceva nu-mi mai trebuie!
Nu se va gsi nici un cretin adevrat care s nu dea slav lui Dumnezeu pentru
faptul c este bine s trieti cu El - att de bine, nct ai rbda orice, numai s nu te
despar|i de El. Hristos a spus ca cel care crede n El nu va flamanzi: sufletul aceluia se va satura
pe deplin si nu va mai cersi de la lume, de la pacat. Oricine poate sim|i adevarul acestor cuvinte!
{din cartea "Fiecare zi un dar al lui Dumnezeu")
Istorioar - Raza de lumin dumnezeiasc
ntr-o temni|a, sub pamant, ntr-un ungher ntunecos,
a crescut o iedera. Nici o picatura de ploaie sau de roua n-o
stropise vreodata; frunzele ei firave, pe jumatate uscate,
sorbeau doar umezeala mucegaita a hrubei - ns odat cu
venirea verii, o raz de soare a ptruns i n acel loc
ntunecos de ntemni|are si, n fiecare zi, vreme de un ceas,
aceasta raza ncalzea sarmana planta care tragea sa moara - si
uite ca via|a a nceput sa se trezeasca n ea, radacinile s-au
nviorat, frunzele au prins sa se ridice catre lumina; tulpina ngalbenita s-a umplut de seva
proaspata; au aparut noi lastari, si o ramura sub|irica, ridicandu-se tot mai mult pe perete, a
ajuns n cele din urma la deschizatura ngusta a ferestrei si, razbatand la libertate printre gratiile
de fier, s-a putut deja bucura o zi ntreaga de razele datatoare de via|a ale soarelui. Ramura
aceea a tot crescut, pana cand a acoperit cu verdea|a deasa tot peretele dinafara al nchisorii,
dand culoare si prospe|ime cladirii ntunecate.
Aa se ntmpl i cu sufletul omenesc nchis n ntunericul pcatului i desfrului.
Atunci cand raza iubirii dumnezeiesti, patrunzand n el, se atinge de inima mpietrita, n suflet se
isca un fior de bucurie; el prinde via|a si creste, sorbind binefacatoarea raza a luminii
dumnezeiesti, se trezeste la o via|a noua. La fel ca ramura de iedera nviata, se mbraca ntr-un
preafrumos frunzis proaspat si, n cele din urma, aduce roadele drepta|ii ntru slava lui
Dumnezeu.
n|elepciunea omeneasc are un loc de frunte n istoria popoarelor, ns nici o
filozofie nu poate readuce la via| un suflet mort. $tiin|a face minuni n zilele noastre: toate
piedicile pe care le ridica natura n fa|a noastra dispar una cate una; nu mai exista, practic,
distan|e; luminatorii ceresti sunt masura|i cu exactitate matematica. Totusi, nici cea mai exacta
stiin|a nu poate rezolva marea problema a vie|ii si a mor|ii, si cu atat mai pu|in poate reface
via|a care s-a stins. Numai Hristos d via|, ca via| s avem, i din belug s-o avem (Ioan 10,
10).
Cuvantul Sau, Duhul Sau nnoiesc, dau via|a sufletului omorat; numai n El este
mntuirea i deteptarea din somnul pcatului, fiindc cine crede n El are via| venic
(Ioan 6,+0) Aminl
,,i cinstim pe sfini imitndu-i." {Sfntul Ioan Gur de Aur)
Ivvo .co .vc ovv nvncc {inci ^.^.. 1.vcinv
c voin nvv .vnvvc, v.c ,i v.vic vvno.ni.cv..v:
/ ^+I1 /)1:
Preot Paroh Liviu Popa - tel. 722 28 3
Contul bisericii: BCR, Sect. 4, PAROHIA BELVEDERE - RO41RNCB0069007665720001