Ministerul Agriculturi si Industriei Alimentare al Republicii Moldova Colegiul Angroindustrial din Ungheni Catedra discipline economice

Lucrare de curs
"Analiza valorii adaugate "
Obiectul de cercetare: "ECOVIT" SRL

A controlat: Cebotari Inesa profesoara de discipline economice A efectuat :Tamazlicari Mi ai Ele!"#r"C$%&'( Anul IV Specialitatea Contabilitate

Ungheni ,

2013

Cuprins
Introducere..
....

CAP.I. Analiza valorii adaugate

1.1 1.2.Analiza 1.3 Aspecte conceptuale dinamicii Analiza si factorial privind structurii a valorea valorii valorii

adaugat........................................... adaugate ................................................... adaugate ................................................................

CAP.II. Analiza valorii adaugate la ntreprinderea

2.1 amiliarizarea intreprinderii !"# $%covit$.................................................. 2.2 Analiza dinamicii si structurii valorii adaugate la &ntreprindere.......... 2.3 Analiza factorial a valorii adaugate la &ntreprindere............................

Bibliografie Anexe

Introducere
La ISC, Fabrica de conserve ,, Ecovit,, SRL, am efectuat practica in cadrul sectiei de contabilitate. Pe parcursul practicii mi-am a at atentia si am acumulat deprinderi in mai multe domenii, dintre care evidentie!: Efectuarea anali!ei situatiei economico-financiare a or"ani!atiei# Stabilirea punctelor slabe si forte in activitatea or"ani!atiei# $tili!area rapoartelor financiare a or"ani!atiei in practica analitica si sintetica# Indeplinirea documentelor primare, modul de completare a re"istrelor analitice si

sintetice# Calculul salariului# Studierea si anali!a problemelor si riscurilor posibile. %ctualmente, un rol important in activitatea intreprinderii este pre"atirea si pre!entarea informatiilor tuturor cate"oriilor de utili!atori interni si e terni ai rapoartelor financiare. Cu a&utorul unei evidente contabile eficiente se poate de apreciat performantele obtinute de intreprindere, in procesul activitatii sale. Practica te'nolo"ica arata necesitatea ca orice intreprindere, indiferent de dimensiune si spatiu socio-economic in care activea!a, trebuie sa-si probe!e permanent re!istenta, capacitatea de concurenta, performanta economico-financiara, aceasta cu atit mai mult cu cit mecanismele clasice ale economiei de piata se formea!a. Scopul principal a acestei lucrari este cercetarea activitatii economice de anali!a valori adau"ate la intreprinderea, elaborarea si recomandarea masurilor privind redresarea situatiei financiare a intreprinderii . Reiesind din scopul propus in lucrare , se pot trasa urmatoarele sarcinii:
!tudierea esentei ,importantei si sarcinilor analizei financiare a intreprinderii' (ercetarea tipurilor si metologiei analizei financiare' Analiza activitatii economice de analiza valori adaugate la intreprindere)

!tudierea sistemului de informatii * permisa a efectuarii analizei financiare) (ercetarea sistemului indicatorilor de +aza analizei valori adaugate) Analiza veniturilor din vinzarii)

Structura lucrarii de curs este determinate de scopurile, obectivele cercetarii, de nivelul si "radul de studiere a lor. Lucrarea este alcatuita din : introducere, doua capitole, biblio"rafie si ane e

CAPITOLUL I.
ANALIZA VALORII ADAUGAT
1. Aspecte conceptuale privind valorea adaugat

Orice (ntreprindere, pentru a-si putea desfasura activitatea, trebuie sa faca fata urmatoarelor )constr*n"eri) elementare: + + + + pentru a produce, trebuie sa utili!e!e factoriii de productie# factorii de productie nu sunt inepui!abili si de aceea trebuie utili!ati c*t mai eficient# pentru a supravietui si a se de!volta, trebuie sa fie rentabila# activitatea economico-financiara trebuie astfel condusa (nc*t nivelul performantelor

obtinute sa fie c*t mai ridicat. Ca urmare a celor pre!entate, re!ulta ca activitatea (ntreprinderii "enerea!a doua cate"orii de flu uri: + + intrari de factori de productie, care pe masura consumarii lor se "asesc (n flu urile iesiri de bunuri materiale care sunt produse de (ntreprindere si puse la dispo!itia de venituri obtinute (n urma de c'eltuieli ale (ntreprinderii# altor (ntreprinderi, care "enerea!a, la r*ndul lor, un flu comerciali!arii acestora. Sc'ematic, aceste cate"orii de flu uri se pre!inta astfel ,fi"ura -.:

Figura 1. Fluxurile de intrare si fluxurile de iesire ale ntreprinderii Plusul de valoare ,bo"atie. creat de (ntreprindere, ca efect al utili!arii eficiente a potentialului de care dispune, peste valoarea consumului factorilor de productie proveniti de la terti, (mbraca forma valorii adau"ate. /aloarea adau"ata este unul dintre cei mai importanti indicatori de reflectare a performantelor economico-financiare ale unei firme. Pe ba!a valorii adau"ate consideram ca poate fi apreciata adevarata dimensiune a activitatii unei firme, ea fiind e presia rolului acesteia. Spre deosebire de cifra de afaceri, care include si valoarea cumpararilor de materii prime, materiale si servicii care se re"asesc (n cifra de afaceri a firmelor furni!oare, valoarea adau"ata cuprinde numai ec'ivalentul activitatii (ntreprinderii (n cau!a. /aloarea adau"ata poate fi determinata prin doua metode: a) Metoda sintetica, conform careia din volumul total al activitatii de productie si comerciali!are a firmei se scad consumurile intermediare de la terti. 0n ca!ul (n care firma desfasoara numai activitate de productie, valoarea adau"ata se determina astfel: /% 1 2e - 3 (n care: 3 consumurile intermediare de la terti aferente activitatii de productie. 0n situatia (n care (ntreprinderea desfasoara, pe l*n"a activitatea de productie, si activitate de comert, atunci valoarea adau"ata se stabileste astfel: /% 1 ,2e 4 3c. - 35 (n care: 3c mar&a comerciala# 35 consumurile intermediare de la terti ,pentru firmele cu activitate de productie si comerciali!are.. 3ar&a comerciala se determina ca diferenta (ntre valoarea marfurilor v*ndute ,ct. 676. si costul lor ,ct. 876.. Consumurile intermediare de la terti se preiau din contabilitatea financiara, respectiv din conturile 87- la 89:, e clusiv contul 876, care a fost luat (n calcul la stabilirea mar&ei comerciale, si contul 89- )c'eltuieli cu colaboratorii), care se re"asesc (n c'eltuielile cu personalul. b) Metoda de repartitie !aditiva), conform careia valoarea adau"ata este re!ultatul (nsumarii urmatoarelor elemente: salarii si contributii privind asi"urarile si protectia sociala, amorti!are, provi!ioane aferente e ploatarii, dob*n!i, impo!ite si ta e ,e clusiv impo!itul pe

profit., re!ultatul e ploatarii recalculat ,re!ultatul aferent cifrei de afaceri din care se scad dob*n!ile.. %bord*nd valoarea adau"ata potrivit acestei metode, re!ulta ca ea serveste la remunerarea urmatorilor subiecti ,parteneri sociali.: salariati, actionari, stat, institutiile care acorda credite (ntreprinderii etc. )"'"Analiza dinamicii si structurii !alorii adau#ate Procedeele folosite (n anali!a dinamicii si structurii valorii adau"ate sunt: modificarile absolute si indicii calculati pe total si pe elemente componente ale valorii adau"ate si ponderile ,ratele de structura;remunerare ale valorii adau"ate.. Pentru anali!a dinamicii si structurii valorii adau"ate, informatiile necesare pot fi structurate astfel: "abelul #.$ 'tructura %r. crt. Indicatori %ivel de %ivel !ratele) valorii adaugate !() 7 ,7. 9 ,-. < ,7. = ,-. > 81<-9 Modi&icarea absoluta comparatie e&ectiv In dic i !( ) 61 <;9 77

Indicatorii ce trebuie selectati sunt: 1. c'eltuieli cu salariile personalului# #. c'eltuieli privind asi"urarile si protectia sociala# ). c'eltuieli cu personalul ,- 4 9 1 <.# *. c'eltuieli cu amorti!arile si provi!ioanele# +. c'eltuieli cu impo!ite, ta e si varsaminte asimilate ,e clusiv impo!itul pe profit.# ,. c'eltuieli privind dob*n!ile# -. re!ultatul e ploatarii recalculat ,e clusiv c'eltuielile financiare cu dob*n!ile si re!ultatul din alte operatiuni dec*t cifra de afaceri.# .. valoarea adau"ata ,< la 6..

Pentru a aprecia contributia elementelor componente la formarea si modificarea valorii adau"ate, se compara indicii acestora cu indicele valorii adau"ate si respectiv cu indicele volumului total de activitate ,productia e ercitiului plus mar&a comerciala.. 0n ca!ul (n care indicele unui element component este mai mic dec*t indicele valorii adau"ate, atunci se (nre"istrea!a o scadere a ponderii acelui element (n valoarea adau"ata si invers. La nivel de (ntreprindere, se considera ca situatia este normala atunci c*nd scade ponderea elementelor de natura c'eltuielilor (n valoarea adau"ata ,(n suma absoluta acestea put*nd sa creasca. si creste ponderea profitului din e ploatare. Prin compararea indicilor elementelor de natura c'eltuielilor cu indicele volumului total de activitate, re!ulta aspecte le"ate de eficienta activitatii (ntreprinderii. 0n ca!ul (n care indicele c'eltuielilor este mai mic dec*t indicele volumului de activitate, atunci se (nre"istrea!a o sporire a eficientei acelor c'eltuieli. /aloarea adau"ata poate fi anali!ata din punct de vedere metodolo"ic, at*t (n marimi absolute, pe ba!a metodelor mai sus pre!entate, c*t si (n marimi relative, sub forma ratelor valorii adau"ate. 0n ca!ul (ntreprinderilor industriale, pot fi considerate ca operationale urmatoarele rate: a) Rata medie a valorii adaugate a&erenta ci&rei de a&aceri

%ceasta rata reflecta ponderea valorii adau"ate (n cifra de afaceri si masoara "radul de inte"rare pe verticala a (ntreprinderilor cu activitati de productie si comerciali!are. Pe ba!a sa poate fi apreciata strate"ia industriala a (ntreprinderii, respectiv "radul de utili!are a factorilor de productie. 0n ca!ul (n care "radul de inte"rare se apropie de -, atunci (n (ntreprindere se reali!ea!a un numar mare de etape pentru obtinerea produsului finit. %precierea eficientei inte"rarii se impune a fi facuta (n corelatie cu riscul din e ploatare, care depinde (ndeosebi de marimea c'eltuielilor fi e si rentabilitatea (ntreprinderii. 0n mod similar poate fi determinata si rata medie a valorii adau"ate aferente productiei e ercitiului.

Ea reflecta, de asemenea, "radul de inte"rare pe verticala a (ntreprinderilor cu activitate specifica de productie. Cu c*t nivelul ratei este mai ridicat, cu at*t "radul de valorificare a resurselor te'nice, umane si financiare ale (ntreprinderii este mai mare.

b) Ratele de structura sau ratele de remunerare ale valorii adaugate se construiesc pe ba!a elementelor componente ale valorii adau"ate, determinata potrivit metodei aditive si servesc la efectuarea de comparatii sectoriale si intere ercitii. Ratele de structura ,remunerare. ale valorii adau"ate repre!inta ponderea detinuta de fiecare element component ,ca e presie a remunerarii partenerilor sociali. (n valoarea adau"ata. Ponderea c'eltuielilor cu personalul (n valoarea adau"ata poate (nre"istra variatii semnificative de la o perioada la alta. Pro"resul te'nic, automati!area si mecani!area productiei creea!a premisele cresterii "radului de (n!estrare te'nica a muncii si a c'eltuielilor cu amorti!area, concomitent cu reali!area unei economii relative de personal ca efect al cresterii productivitatii muncii , . si scaderea ponderii c'eltuielilor cu manopera.

0n aceste conditii, (mbunatatirea nivelului calificarii fortei de munca poate constitui suportul cresterii rentabilitatii viitoare a (ntreprinderii. Ponderea c'eltuielilor cu amorti!area (n valoarea adau"ata reflecta, prin nivelul sau, consecintele procesului de re(nnoire a capitalului fi . $n nivel ridicat al acestei rate este cu at*t mai mult apreciat, cu c*t cresterea "radului de te'nicitate se reali!ea!a pe ba!a autofinantarii. c) Rata valorii adaugate la 1// sau 1./// lei active imobili0ate , constituie (n fapt un indicator de eficienta economica. Cresterea potentialului te'nic al muncii creea!a premisele obtinerii de efecte, care, prin nivelul lor, reflecta utili!area eficienta a acestuia. %nali!a mar&ei comerciale 3ar&a comerciala repre!inta un indicator specific activitatii de comert si e prima suma adaosului comercial aferent v*n!arilor de marfuri. MC 1 2enituri din v3n0area mar&urilor !ct. -/-) Costul mar&urilor v3ndute !ct. ,/-) Studiul mar&ei comerciale presupune anali!a acesteia (n dinamica, prin calculul variatei indicatorului e primat (n marimi absolute. Pentru aprofundarea anali!ei, se studia!a mar&a comerciala ca marime relativa, prin intermediul ratei mar&ei comerciale , Rmc.. Rmc 1 !MC4CA)51// sau Rmc 1 !MC4Costul m&.v3ndute)51// $tili!area acestei rate permite anali!a comparativa a re!ultatelor unor (ntreprinderi apartin*nd aceluiasi sector, comparatii intersectoriale, precum si aprecierea incidentei deci!iilor comerciale le"ate de pret si de ale"erea furni!orilor asupra situatiei lor financiare. %nali!a mar&ei comerciale este mai semnificativa atunci c*nd se reali!ea!aa la nivelul "rupelor de produse;marfuri sau a sectoarelor de activitate. %nali!a av*nd in vedere un criteriu structural permite o mai buna apreciere a performantelor diferitelor produse;marfuri si elaborarea

unor politici comerciale fundamentate. 3ar&a comerciala ,adaosul comercial. se poate anali!a d.p.d.v. factorial utili!*nd urmatorul model: MC 1 !CA 5 cota medie de adaos comercial)41// Cota medie de adaos comercial 1

$nde: i 1 sectoare de actvitate, "rupe de marfuri;produse... "i 1 structura v*n!arilor , a cifrei de afaceri . pe sectoare de actvitate, "rupe de marfuri;produse... ci 1 cota de adaos comercial pe sectoare de actvitate, "rupe de marfuri;produse... %nali!a este de doua feluri : - anali!a structurala - anali!a factoriala %nali!a structurala : %r. Crt. Prev Indicatori 6rev Real 'tructura Modi&icar 7radul de 2A e reali0are a !() absoluta prevederil or <9,98 ?,79 9,?8 4<< ?,<: <7,<7 4-9,> 4-7,> --9,8? 4> -7:,< < 4-7 -9>,7 7 97>,7 7

Real Cheltuielil Cheltuieli or cu cu salariile personalul C.A.'. >7 -7 9?< A m o r ti 0 a 87

977 89,> 97,> =-,?< 8>

9-7 :,78 -,8=9,9: ?,8:

Cheltuiel i cu protectia sociala "otal 987 ul 9

<

r e a A lt e e l e m e n t e d e 2 A Re0ultatul e8ploatari i 2aloare adaugata 967 ,#/

<7

<>

=,:=

>,7>

4>

--8,8 8

= +

<77 ,$)

=<,>> 1//

=<,9? 1//

4<7 9-)

---,-11,-)

Conclu0ie : in ca!ul e emplului dat, se observa o crestere fata de prevederi a valorii adau"ate cu 6< mii lei respectiv --,6<. O asemenea situatie se apreciea!a ca fiind po!itiva deoarece marimea valorii adau"ate s-a obtinut in cea mai mare masura pe cresterea profitului. Pe ba!a /% si a elementelor de structura pot fi construiti urmatorii indicatori : 1. @radul de inte"rare pe verticala : este dat de raportul dintre /% ci Ca. #. Contributia factorului uman la formarea /% : dat de raportul dintre salarii plus suma celorlalte c'eltuieli aferente acestuia si /%. <. %portul activelor fi e : dat de raportul dintre amorti!are si /%.

2. Analiza factorial a valorii adaugate

/% 1 2e - 3 1 2e , - - 3;2e . 1 2e

/a 1 A

B' va 1 Cs

t B'

va

%r. Indicatori Crt. - Productia e ercitiului 9 C'eltuieli cu materiale < Fondul total de timp de munca ,' ;om . = > 8 6 : Cumarul mediu de salariati Aimpul mediu de lucru pe salariat , ' . Productivitatea medie orara , ' . /aloarea medie adau"ata la un leu productie a e erctiului /aloarea adau"ata

'imbol 2e C A Cs t B' /a /%

6reva0ut !/) -977 877 9::777 9=7 -977 =-88,88 7,>7 877

Reali0at !1) -<77 897 96=?>7 9<> --67 =69:,-< 7,>9<8:7

%vand in vedere, datele din tabel, metoda substituirilor in lant, modelele de anali!a factoriala, modificarea fata de prevederi a valorii adau"ate , D/% 1 /%--/%71 8:7-877 1 :7 mii lei . se datorea!a influentei urmatorilor factori : 1. In&luenta productiei e8ercitiului :

1.1. Influenta fondului total de timp :

1.1.1. Influenta numarului mediu de salariati :

1.1.#. Influenta timpului mediu de lucru pe un salariat :

1.#. Influenta productivitatii medii orare :

#. In&luenta valorii adaugate la un leu productie a e8ercitiului :

C onclu!ie : anali!a factoriala arata ca /% a crescut pe seama ambilor factori cu actiune directa dar in proportii diferite, astfel : - productia e ercitiului a contribuit cu 89,>7 E la cresterea valorii adau"ate numai ca urmare a sporirii medii orare. In cea ce priveste folosirea timpului mediu de lucru pe un salariat, preci!am ca el nu a fost folosit inte"ral e istand fata de prevederi un numar de <7 de ore nelucrate. In al doilea rand, valoarea medie adau"ata la un leu productie detine numai <6,>7 E din cresterea valorii adau"ate ca urmare a reducerii ponderii de crestere a c'eltuielilor cu materiale la un leu productie a e ercitiului.

CAPITOLUL II
ANALIZA VALORII ADAUGAT LA !NTR PRIND R '") *amiliarizarea intreprinderii +ECOVIT, SRL 3icul orFGel $n"'eni este situat pe mar"inea r(ului Prut. FrumuseHea ce (nc(nta oc'ii oamenilor (n fiecare !i este verdeaHa Gi curFHenia strF!ilor. Ii nu (n !adar oraGul $n"'eni ocupF I loc dupF frumuseHe Gi verdeaHF. Aoate acestea se datorea!F doar muncii cetFHenilor frumosului oraG. OraGul $n"'eni prosperF datoritF (ntreprinderilor: Covoare-$n"'eni# S%JCaturKravoJ# S.R.L. %nteprima# Cereale-Prut# Pro-StLle# Ceramica-$n"'eni# Fabrica de p(ine# 3oldabela# Prom-Combinat# Fabrica de vinuri# Combinatul de carne etc. $na din principalele fabrici din $n"'eni este S%JCaturKravoJ. Fabrica de conserve din $n"'eni a fost datF (n e ploatare (n anul -?6=. 0n -??9 a fost reor"ani!atF (n Societate pe %cHiuni )Ro!miar) &ustiHiei al R3 din -?.--.?9. Min anul 977< a fost reor"ani!atF (n S%JCaturKravoJ ,(mpreunF cu fabricile de conserve din FloreGti Gi Cupcini.. 0n decembrie 9776, fabrica a avut o sc'imbare de proprietate. Coii proprietari, cu noua ec'ipF de pe calea privati!Frii (ntreprinderii de stat Gi (nre"istratF prin deci!ia Camerii 0nre"istrFrii de stat pe l(n"F 3inisterul

mana"eri, planificF de!voltarea (n continuare a plantelor prin investirea resurselor necesare pentru creGterea producHiei, (mbunFtFHirea calitFHii produselor, producHia de elemente noi.

Fabrica de conserve ,,ECO/IAJ SRL este

desc'isF pentru propuneri de proiecte reciproc avanta&oase. Fabrica de conserve din $n"'eni este una din cele mai mari fabrici de conserve din 3oldova. %nual poate prelucra circa 6>--77 mii tone de le"ume Gi fructe Gi produce peste 97 mii tone de conserve. Fabrica este situatF la nord-vestul oraGului $n"'eni pe o suprafaHF de -:,= 'ectare.0ntreprinderea face parte din 3inisterul a"riculturii Gi Industriei %limentare a Republicii 3oldova. Ea este dotatF cu utila& modern, dispune de ca!an"erie proprie, accesibile de transport. 0n anii -??8--??6 utila&ul de producere a fost moderni!at esenHial, ceea ce permite producerea sucurilor concentrate de calitate superioar-, producerea sucurilor de le"ume Gi fructe .n pac ete /Tetra$0a1, cu volumul de 7,9 Gi 7,> litri Gi a conservelor (n borcane capsate cu capace /T2ist$off," Capitalul statutar constituie 9- =?? 797 lei. Este divi!at (n acHii cu preHul nominal -7 lei fiecare. La data de 7-.7-.977> acHiile (ntreprinderii sunt reparti!ate (ntre urmFtorii acHionari: 3enumirea deplina a actionarului Mepartamentul privati!arii R3 03 )Incon) S.%. Fondurile de investiHii %lte or"ani!aHii 0n total "ospodFrii a"ricole ,98. Persoane fi!ice ,-868 acHionari. 0n total pe societate ,-6-7 acHionari. 4r" de actiuni =<6:>6 968777 <669== 67-97 =68 >?? >-97:9 9 -=? ?79 Cota$parte( 5 97,<6 -9,:= -6,>> <.9= 99,9 9<,: -77,7 fabrica are cFi

Structura operaHionalF a fabricii ,,ECO/IAJ SRL este urmFtoarea: 'alele de producere#

secHiile au!iliare Gi de deservire.

Principalele 'ale de producHie Gi ec'ipamentele aferente s(nt: 'ectia de conserve Este dotat cu urmtorul utilaj: -. 9 linii pentru prelucrarea ma!Frii ver!i capacitatea de 7,: t;orF fiecare# 9. Linia de compoturi Gi marinade ,ambala& 7,>--,7 l. capacitatea de -777 capacitatea de -777 borcane;orF# =. < linii de producere a sucurilor cu mie! capacitatea de prelucrare a - t;orF de fructe# >. linia de turnare a sucurilor (n borcane de < l capacitatea de -777 borcane;ore# 8. 9 linii de prelucrare primarF a tomatelor capacitatea de prelucrare a < t;orF de turnare a &emurilor Gi dulceHii (n borcane ,ambala& 7,9--,7 l. capacitatea de 7,>t;orF# ?. Linia de producere a roGiilor (n suc - capacitatea de -777 borcane;orF -7.9 linii de producere a pastei de roGii ,9>-<7E substanHe uscate. tip /S-<77 capacitatea de <77t;(n 9= ore fiecare Gi - linie tip NEdinstvoJ capacitatea de -7t; orF. 'ectia de sucuri Este dotatF cu urmFtorul utila&: -. Linia de producere (n flu a sucului concentrat# 9. capacitatea de <7t mere; orF ,tip NKu'erJ 4 staHia N$nipectinJ.# <. Linia automatF de producere a sucurilor (n pac'ete# =. NAetra-PaOJ ,AK%P-977. capacitatea amb 7,9 l Q =>77pac'ete;orF, amb 7,> l Q <877pac'ete;orF ,AK%P- ->977.# >. Linia de prelucrare a tomatelor Gi producerea sucului semifabricat - capacitatea de 97t; orF# 8. Sectorul de sterili!are Gi pFstrare a sucurilor semifabricate ,%SEPAIC%. Q > linii de steriali!are Q capacitatea 8777-6777 l;oarF Gi <<8 re!ervuare cu volum de 9= m< fiecare. Seciile auxiliare i de deservire snt. o o o o o o Secia de fabricate secia de ambalaj secia mecanic secia auto secia de care electrice o o o o secia electric ca!an"eria secia de construcii secia sanitar tomate# linia de 6. linia de producere a &emurilor Gi dulceHii capacitatea de producere a - t;orF Gi borcane;orF# <. Linia de le"ume marinate ,ambala& 7,6--,7 l. capacitatea de -777 borcane;orF Gi ambala& < l

S# $%atur&ravo' din (n")eni dispune de fri"orifer i este bine dotat cu depo!ite. 3enumirea Fri"orifer 3estina6ia PFstrare materiei prime,semifabricatelor, producHiei finite. PFstrarea materialelor te'nolo"ice, capacelor, pieselor de sc'mb G.a. PFstrarea conservelor. PFstrarea ambala&ului de sticlF. Caracteristici Capacitatea de pFstrare concomitentF a 9777 tone de producHie. > camere de con"elare Gi 8 camere de pFstrare la rece. SuprafaHa 7,> mii m9 SuprafaHa -,9 mii m9 SuprafaHa 7,? mii m9

Mepo!itul central < depo!ite de tip an"ar Mepo!it de ambala&

#.# Anali0a dinamicii si structurii valorii adaugate la ;ntreprindere

Analiza dinamicii valorii adaugate pune in evidenta cresterea sau descresterea acestui indicator sau a elementelor componente in raport cu o perioada considerata ,+aza$. - entru efectuarea unei

analize in dinamica se calculeaza o serie intreaga de indicatori valorici conform modelului din tabelul urmator : INDICATOR I Realizat in perioada anterioara (mil. lei Nivel prevazut " *v *f *e /a /an CONC012II : Nivelurile realizate ale indicatorilor valorici reflecta depasirea obiectivelor programate. ceea ce demonstreaza ca in activitatea desfasurata intreprinderea a mobilizat rezerve peste cele prevazute. Totusi. s3au inregistrat aspecte care atesta neincadrarea in nivelul proportiilor prevazute prin program 4entru a aprecia contributia elementelor componente la formarea si la modificarea valorii adaugate se compara indicii acestora cu indicele valorii adaugate si respectiv cu indicele volumului total de activitate (al productiei e5ercitiului . Daca se constata ca indicele unui element component al valorii adaugate este mai mic decat indicele valorii adaugate. atunci se inregistreaza o scadere a ponderii elementului in valoarea adaugata si invers. daca indicele unui element este mai mare decat indicele valorii adaugate se inregistreaza o crestere a ponderii acelui element in valoarea adaugata totala. 0a nivel de intreprindere se considera ca situatia este normala atunci cand scade ponderea elementelor de natura c6eltuielilor si creste ponderea elementelor de natura profitului din activitatea de e5ploatare. # "+(+ "%.#++ "&.-++ "+.&++ ,.#&+ $ "(.,)").)&+ "-.")+ "-(+ "#.+#& Nivel realizat % ",.&,+ ##.)#+ #&.&,( "%.)++ "#.)-&.& &'$:# "$+! "#&! ""&! "$#! "$+! ('%:# "&+! "(+! "(#! "%+! "$&! )'%:$ ""&.%! "#-! "%+.,! "+(."! "+$.-! Nivelul indicatorilor din perioada curenta (mil. lei INDICI ! mil. lei

#.) Anali0a &actorial< a valorii adaugate la ;ntreprindere 0a 7R089covit8analiza fatoriala este prezentata in tabelul urmator : Nr. Crt. ". 4roductia e5ercitiului (mil. lei #. C6eltuieli cu consumurile intermediare (mil lei /aloarea adaugata (mil. lei %. Timpul total de munca (ore Numarul mediu de personal (nr. : ")&,.# "%.+)( "+#.$+ *e Indicatori 7imbol Realizat in perioada Anterioara $,.$"# Curenta %".%++ "+&.$" Indici (!

/A

#&.&&#.-

#).$#%

"+(.,$

",(.&(+

"-%.+++

,$.("

&.

;; Ns

"+&

"++

,&.#$

(.

Numarul mediu de ore pe salariat (nr.

; t

".-)#

".-%+

,-.$

).

4roductivitatea medie orara (mil. lei /aloarea adaugata medie la " leu productia e5ercitiului (lei /aloarea adaugata medie recalculata la

;; <6 ;; va

+.#

+.##&

""#.&

-.

+.(&

+.((

"+".&$

,.

;;

+.(%&

" leu productia e5ercitiului (lei :odelul factorial este urmatorul:

va

/A ' /A" = /A+ ' #).$#% = #&.&&#.- ' ".))".# mil lei Din care: 1. ".$&).# mil lei Din care : ' (%".%++ = $,.$"# 5+.(&'

1.1 5 +.(& ' 3 ".($#.- mil lei Din care : 1.1.1 ' ("++ = "+& 5 ".-)# 5 +.# 5 +.(& ' 3 ".#"(.- mil lei 1.1.2 ' "++ >(".-%+ = ".-)# 5 +.# 5 +.(& ' 3 %"( mil lei 1.2 ' "-%.+++ (+.##& = +.# 5 +.(& ' #.,,+ mil lei 2. Din care : 2.1

' ("-%.+++ = ",(.&(+ 5 +.#

'

'

' %".%++ (+.(( = +.(& ' %"% mil lei

/A(gi ' *e" 5 ?va 3 *e" 5 va+ ' *e" (?va = va ' %".%++ (+.(%& = +.(& ' 3 /A(vai ' *e" 5 va" = *e" 5 ?va ' *e" (va" = ?va ' %".%++ (+.(( = +.(%&

#+) mil lei 2.2

' (#" mil lei 7e verifica daca sunt respectate corelatiile :

/A(T ' /A(Ns @ /a(t 3 ".($#.- ' 3 ".#"(.- 3 %"( 3 ".($#.- ' 3 ".($#.-. /A(*e ' /A(T @ /A(<6 ".$&).# ' 3 ".($#.- @ #.,,+A ".$&).# ' ".$&).#.

A A

/A(va ' /A(gi @ /A(v ai A %"% ' 3 #+) @ (#"A %"% ' %"%.

/A ' /A(*e @ /A(va ".))".# ' ".$&).# @ %"%A ".))".# ' ".))".#.

A CO:9NTARI1 :

' valoarea adaugata recalculata.

Ca urmare a analizei efectuate. se constata o crestere a valorii adaugate cu ".))".# mil lei. respectiv cu (.,$! fata de perioada anterioara. 7ituatia se apreciaza ca pozitiva. ca efect al cresterii mai rapide a valorii adaugate fata de productia e5ercitiului (*e . I/A B I*e A "+(.,$ B "+&.$"

Aceasta inseamna ca intreprinderea inregistreaza o crestere a eficientei economice in anul curent fata de anul anterior. ceea ce inseamna ca la " leu c6eltuieli cu consumurile intermediare s3a obtinut o valoare adaugata mai mare in anul curent fata de anul anterior. Aprofundand analiza prin stabilirea influentelor e5ercitate de factorii directi la obtinerea sporului absolut. rezulta ca )(.(! din modificarea totala a valorii adaugate s3 a datorat productiei e5ercitiului (*e si numai #$.%! sporirii valorii adaugate la " leu *e. /A ' ".))".#. din care:

/A(*e ' ".$&).#

si /A(va ' %"%.

4roductia e5ercitiului (*e a crescut cu #.+-- mil lei (%".%++ = $,.$"# . determinand in conditiile date. sporirea valorii adaugate cu ".$&).# mil lei. 4roductia e5ercitiului (*e si implicit valoarea adaugata au fost influentate (e5tensiv si intensiv de modul de utilizare a resurselor umane. Din punct de vedere e5tensiv. utilizarea incompleta a timpului de munca ca efect a diminuarii numarului mediu scriptic de salariati si a timpului de munca pe salariat. a avut ca efect scaderea valorii adaugate cu ".($#.- mil lei. 7caderea numarului mediu de personal (Ns este o situatie Custificata si se datoreaza cresterii productivitatii muncii. Din punct de vedere intensiv. se constata o crestere a productivitatii medii orare (<6 cu #&.+++ lei. ceea ce se reflecta in sporirea valorii adaugate cu #.,,+ mil lei. /aloarea adaugata medie la " leu productia e5ercitiului ( a crescut cu +.+" lei si a determinat sporirea cu %"% mil. lei a valorii adaugate totale. Aceasta influenta denota reducerea cu "! a ponderii consumurilor intermediare in volumul total de activitate. Aprofundind analiza. constatam urmatoarele: "3structura productiei e5ercitiului (*e s3a modificat in sensul cresterii ponderii acelor produse a caror era inferioara din anul anterior

#3valoarea adaugata la " leu *e pe produse (vai a e5ercitat o influenta favorabila. ca urmare a imbunatatirii calitatii produselor. materializata in cresterea preturilor de vinzare. reducerea consumurilor specifice de resurse materiale. obtinerii unor preturi de aprovizionare mai avantaCoase din partea furnizorilor.

Con"luzii #i propuneri.
0n Conclu!ii Gi propuneri autorul "enerali!ea!F re!ultatele obHinute pe parcursul cercetFrii,evidenHia!F cele mai importante cau!e ale dinamicii valoarei adau"ate intr-o intreprindere Gi ar"umentea!F formula care repre!intF influenHa diferitor factori asupra valoarei adau"ate. /aloarea supraunitara a acestei rate este e presia e istentei unui fond de rulment care ii permite intreprinderii sa faca fata incidentelor care apar in miscarea activelor circulante sau unor deteriorari ale valorii acestora. Cu cat aceasta rata este mai mare decat - cu atat intreprinderea este pusa la adapost de o insuficienta a tre!oreriei care ar putea fi determinata de rambursarea datoriilor la cererea creantierilor. 'inte0a re0ultatelor =i conclu0iile reali0ate ;n cadrul cercet<rii permit &ormularea urm<toarelor recomand<ri: -. 0n scopul efectuFrii unei cercetFri coerente a valorii adau"ate Gi perfecHionFrii procedurii de "estionare a acestora, considerFm raHional de a soluHiona problemele identificate doar prin abordare comple e in ca!ul in care intreprinderea nu este capabila sasi ac'ite imprumuturile la data scadenta apar datoriile. Meoarece problema datoriei de stat direct este tan"entF cu un set de probleme ale circuitului monetar, politicii bu"etare, eficienHei politicii macroeconomice de influenHF asupra activitFHii antreprenoriale Gi a proceselor din sfera socialF, evidenHiem caracterul interdependent al datoriei e terne cu cea internF. RelaHiile economice e terne ale HFrii nu pot fi privite ca autonome (n raport cu starea internF a economiei naHionale. 9. 0n consecinHF, investi"aHiile efectuate ne-au permis sF conc'idem cF datoriile unnei intreprinderi repre!intF suma (mprumuturilor contractate cu scopul de a finanHa deficitele, aceastea repre!intF totalitatea obli"aHiilor bFneGti pe care le are statul la un moment dat faHF de creditorii interni Gi e terni, re!ultat din (mprumuturi (n monedF naHionalF Gi (n valutF pe termen scurt, mediu Gi lun", contractate de stat (n mod direct.

$I$LIOGRA%I

1.

Acte .ormative cu privire la reforma conta+ilit/ii$,

vol.0, 12#3-"%!, (hi4.1556 2. 3. 7. "!tandardul .a/ional de (onta+ilitate 3" "(onta+ilitatea inanciar", A(A-, (hi4.1555 "1onitorul 2ficial 89otr:rea privind reforma

conta+ilit/ii", (hi4.27 decem+rie 155; <. =.

6.

3efini/ii generale 4i Analiza valori adaugate >ro4ura %conomic (hi4inu %di/ia 2010. )%nali!F economico financiarF), Mumitru 3Fr"ulescu, $niv. Spiru )%nali!a economico-financiarF Q Curs), Prof. $niv. Ioan KFtr*cea, %nali!a economio-financiarF a (ntreprinderilor industrialeJ, Ioan %nali!F economico-financiarF), Camelia Ku&a, 3inisterul

RaretJ, Editura FundaHiei Rom*nia 3are, KucureGti, -??? :. ?. -7. 9778 --. %nali!a economico-financiarF a (ntreprinderilor industriale Q Caiet de lucrFri practice), Mr. Ioan Cainap, $niversitatea KabeG KolLai), Clu&, Facultatea de StiinHe Economice, -?6= -9. %nali!a economico-financiarF a (ntreprinderii), Prof. univ.: Cicolae KalteG, Carmen Comaniciu, 3i'aela Popovici, %lina Ciu'ureanu, Raluca 3inisterul EducaHiei CaHionale, KucureGti, -??? Florea, Lucian KuGe, Ioan PanF, Editura Scrisul Rom*nescJ, Craiova, -??? EducaHiei, CercetFrii Gi Aineretului $niversitFHii - Mecembrie -?-:), %lba Iulia,

Sava, /asile KrFtianu, %drian SFran 3oroGan, Editura $niversitFHii Lucian Kla"aJ, Sibiu, 9778