Raport national - Romania In tara noastra exista 160 de statiuni si localitati balneare ce detin resurse minerale de cura, din

care 24 sunt considerate de importanta nationala cu recunoastere si pe plan european. Cele 24 de statiuni de importanta nationala au fost ierarhizate pe baza sistemului de clasificare din Romania in functie de gradul de dotare al acestora. Acest en de clasificare poate fi considerat limitat si nerealist reflectand inzestrarea la un moment dat a statiunilor balneare, de obicei incompleta si mai ales insuficienta pentru !alorificarea complexa si rationala a resurselor balneare. "atorita acestui fapt, pentru a a!ea o ima ine reala, este necesara alinierea la sistemul international de apreciere a statiunilor, care face o ierarhizare stiintifica si obiecti!a a statiunilor balneare in special. #!aluarea fondului balnear si ierarhizarea statiunilor in contextul ofertei balneare enerale si in detaliu pe profile de tratament este benefica atat in plan turistic cat si socioeconomic. Aceasta e!aluare trebuie sa fie facuta a!andu$se in !edere factorii obiectivi ce caracterizeaza oferta balneara, in primul rand aspectele cantitati!e si calitati!e ale substantelor minerale terapeutice si ale mediului ambiant% dotarea cu structuri turistice care permit !alorificarea si dez!oltarea functiei balneare, traditia !alorificarii acestora, radul de inzestrare cu elemente de infrastructura enerala si turistica si impactul cu turismul la sfarsit de saptamana. #!aluarea calitati!a a ofertei statiunilor balneare este sintetizata de indicele de atractivitate turistica ce poate fi calculat pe baza comensurarii factorilor ce o definesc, fiecare a!and o anumita pondere in atracti!itatea totala a statiunii, considerata 100& ' $ substante minerale terapeutice (0& $ mediu ambiant si antropic 20& $ posibilitati de !alorificare dez!oltare 10& $ traditia !alorificarii (& $ accesibilitatea 6& $ acces )& $ infrastructura )& $ structuri turistice 10& $ dotari de interes eneral 4& $ impactul la sfarsitul de saptamana (& $ alte forme de turism 4& *e baza indicilor de atracti!itate calculati se poate face o ierarhizare a statiunilor balneoturistice in plan eneral pe de o parte, si in functie de profilul patolo ic al acestora pe de alta parte. In ambele cazuri ierarhizarea nu se suprapune clasificarii actuale a statiunilor balneoturistice, in statiuni de interes national, zonal si local, care are in !edere in principal, !olumul si radul de dotare al statiunilor, precum si durata de exploatarea a acestora +permanenta sau sezoniera,. Statiuni balneare de mare Statiuni balneare de interes interes turistic national Indice atractivitate intre 3,00 Statiuni balneare cu indice si 2,00 de atractivitate

Calimanesti$Caciulata 2,20 .lanic /oldo!a 2,10 #forie 2ord 34echir hiol 2,14 1aile 4usnad 2,12 5atra "ornei 2,12 /an alia .ud 2,11 Co!asna 2,11 1orsec 2,10 1aile 8lanesti 2,01aile 9o!ora 2,00 .o!ata 2,0) 9eoa iu 1ai 2,04 1uzias 2,02 1aile ;elix 3 1 /ai 2,00

favorabil (intre 1,99 si 1,50) Amara 1,-6 .an eorz 1ai 1,-4 .lanic *raho!a 1,-0 2eptun 1,00 1al!an6os $4uria 1,04 .tana de 5ale 1,0( .inaia +balnear, 1,02 /oneasa 1,71orsa 1,74 8cna .ibiului 1,74 :acul .arat 1,72 1azna 1,72 4inca 1,6:ipo!a 1,6) 1radet 1,6) 5ata.1ai 1,)( /an alia .ud

Grupa statiunilor balneare de mare interes turistic cuprinde statiunile cu o oferta balneoturistica de calitate superioara atat din punct de !edere al fondului balnear, cat si al dotarilor. 4oate statiunile din acesta rupa sunt de interes national, cu traditie in acti!itatea turistica, multe dintre ele fiind cunoscute si pe plan international. .tatiunile din aceasta rupa prezinta un indice de atracti!itate ridicat, dar nici una dintre ele nu inre istreaza !alori apropiate de ni!elul maxim +(.00,, cele mai bine cotate fiind 1aile <erculane +2.2(,, Calimanesti$Caciulata +2.20, si .lanic /oldo!a. 4oate au un potential balnear !aloros, dar atracti!itatea lor turistica este influentata ne ati!, intr$o masura mai mare sau mai mica, de celelalte componente ale ofertei turistice cum ar fi' $ modul defectuos de exploatare a resurselor in statiunile 1aile ;elix, Calimanesti$Caciulata, .lanic /oldo!a, 4usnad, /an alia .ud, 1orsec,9o!ora,9eoa iu% $ radul scazut de cunoastere al zacamantului in statiunile 1orsec, /an alia, 1uzias% $ poluarea accentuata a aerului, sonora, in statiunile' Calimanesti, 1aile <erculane, 1aile 4usnad, Co!asna, 5atra "ornei, 1aile ;elix e.t.c. si a apei in statiunea 4echir hiol% $ !aloarea estetica redusa a cadrului natural din interiorul statiunilor' 1aile <erculane$5icol, Co!asna, 1aile ;elix sectorul hotelurilor nou construite% $ structuri de cazare cu uzura fizica si morala a!ansata in statiunile' 1aile <erculane, .lanic /oldo!a, 4echir hiol, 1orsec si partial in 1aile 4usnad,8lanesti, 9o!ora, 9eoa iu 1ai, 1uzias% $ uzura fizica in cazul unor structuri de tratament din 1aile <erculane, Calimanesti, .lanic /oldo!a, 4echir hiol, 1orsec, 8lanesti, 9o!ora, .o!ata, 1uzias, dar mai ales uzura morala in cadrul tuturor bazelor de tratament% $ di!ersitatea redusa a structurilor de alimentatie publica in toate statiunile% $ densitatea mare a constructiilor in spatii publice locuibile limitate in

statiunile 1aile <erculane, Calimanesti, .lanic /oldo!a,5atra "ornei, 1aile ;elix% $ numarul redus, calitatea si di!ersitatea necorespunzatoare a structurilor de a rement din toate statiunile% $ comertul eneral si specific necorespunzator in toate statiunile% $ calitatea improprie a dotarilor de infrastructura in toate statiunile cu exceptia statiunii /an alia .ud% $ impactul cu turismul la sfarsit de saptamana in statiunile' .lanic /oldo!a, 8lanesti, 9eoa iu 1ai, .o!ata, 1uzias, 1aile ;elix. *rezentarea succinta a acestor aspecte e!identiaza faptul ca dincolo de particularitatile statiunilor balneoturistice, determinate in mod obiecti! de pozitia lor in teritoriu si fondul balnear, exista o serie de elemente defa!orizante, comune tuturor, care include cu precadere, calitatea si di!ersitatea structurilor de cazare, ser!irea mesei si a rement, comertul eneral si specific si calitatea unor dotari de infrastructura. In scopul cresterii competiti!itatii pe plan intern, dar mai ales, pe plan international, strate ia dez!oltarii !iitoare a acestor statiuni !a urmari cu precadere, ameliorarea deficientelor semnalate in prezent, care diminueaza !alorea lor turistica. $ Grupa statiunilor balneare de interes turistic al caror indice de atracti!itate +1.--$1.)0 , este fa!orabil dez!oltarii acti!itatii balneoturistice. .tatiunile cuprinse in aceasta rupa sunt considerate ca statiuni de interes national sau zonal in functie de radul lor de dotare. #le au ca elemente de atracti!itate' $ potential balnear !aloros sub aspect calitati! si cantitati!% $ ambianta exterioara si din cadrul lor in statiunile' 2eptun +balnear,,1al!an6os, .tana de 5ale +balnear,, .inaia +balnear,, /oneasa, 1orsa, 4inca,.in eorz 1ai si 1radet +A9,% $ traditia balneoturistica in statiunile' Amara, .lanic *raho!a, 8cna .ibiului, 1azna, :ipo!a, :acul .arat% $ apropierea de capitala sau alte centre urbane importante, centre emitente de turisti' Amara, .lanic *raho!a, .inaia +balnear,, 8cna .ibiului, :acu .arat, 1radet +A9,% $ structuri balneoturistice ample in statiunile Amara, 2eptun, .tana de5ale, .inaia +balnear,, /oneasa, .in eorz 1ai, 5ata 1ai% $ conditii de practicare pe o scara extinsa a acti!itatilor balneare cu caracter pre!enti! si a odihnei acti!e. Includerea acestor statiuni in rupa de interes balnear este determinata de potentialul mai mic al resurselor balneare in statiunile 1al!an6os, 4inca, :ipo!a, fie de lipsa de diversitate a factorilor de cura, care in ultima instanta au influentat modul de dotare al statiunilor Amara, .lanic *raho!a, 2eptun, .tana de 5ale, .inaia +balnear,, /oneasa, 8cna .ibiului, 1azna, .in eorz 1ai, .u as 1ai, 5ata 1ai si :acu .arat pe de$o parte, iar pe de alta parte de posibilitatile mai reduse de valorificare a factorilor de cura, indeosebi al celor din rupa substantelor terapeutice, cel mai frec!ent intalnite. #lemente defa!orizante in !alorificarea prezenta si !iitoare, pot fi considerate' $ insuficienta cunoastere a zacamintelor balneare si a calitatii factorilor din statiunile .tina de 5ale, .inaia +balnear,, 1orsa% $ deficiente de ordin tehnic in exploatarea substantelor din statiunile .lanic *raho!a, 1al!an6os, 4inca, .in eorz 1ai%

$ pozitia excentrica in teritoriu a statiunilor .tana de 5ale, /oneasa, 1orsa, .in eorz 1ai,5ata 1ai. Remedierea unora din deficientele mentionate va contribui la sporirea interesului pentru produsele turistice respective si constituirea lor ca statiuni de mare importanta pe plan national, intrand astfel in grupa intai de atractiviate. In acest sens, perspecti!ele cele mai fa!orabile le prezinta statiunile Amara, .lanic *raho!a, 4uria, .tina de 5ale, 1ors, /oneasa, .in eorz 1ai, :acu .arat. *entru aceste statiuni, ansamblul elementelor de atracti!itate determina dez!oltarea in perspecti!a a functiei balneoturistice corelata cu potentialul resurselor si cererea turistica. Statiuni balneare de interes turistic Statiuni balneare de interes turistic limitat redus (indice de atractivitate intre 1 !9-1 00) (indice de atractivitate sub 1 00) .arata /onteoru 1,47 8cna "e= 1,11aile Carbunari 0,-1ala 1,20 1o his 1,(6 1aile /iercurea .ibiului 0,-6 /alnas 1ai >i odin 1,10 Caineni 0,-) 1aile 4urda 1,27 1altatesti 1,(4 1eltiu 0,05alcele 1,46 .antimbru 1ai 1,17 .acelu 1,40 4ele a 1aile .omeseni 1,16 5alea /ariei 1,(*ucioasa 1,(1 1aile .ze6?e 1,24 Remetea 1ai 1,12 8cnele /ari 1,(0 1aile Costiui 1,(0 1aile .ascut 1,22 1alta Alba 1,11 8cna .u ata 1,(7 1izusa 1,2In aceasta rupa sunt cuprinse statiuni balneoturistice de importanta zonala si locala. #le se caracterizeaza prin predominarea functiei balneare care, in unele cazuri este completata si cu functia de a rement, respecti! de recreere in timpul si la sfarsit de saptamana. *rintre aceste statiuni se remarca .arata /onteoru, Calacea, 8cnele /ari, 8cnita, Co=ocna 1ai, 8cna .u ata , 1o his, 1aile 4urda, 4elea a, 8cna "e=, >i odin, 1alta Alba, 1aile .ascut. In eneral, aceste statiuni au potential cantitati! si calitati! important, benefeciind de un cadru natural exterior reconfortant. #le sunt defa!orizate de pozitia in teritoriu, de accesibilitatea uneori dificila, dar mai ales de existenta unor structuri balneoturistice cu uzura fizica si morala a!ansata, in cele mai multe cazuri, sau foarte redusa ca in cazul statiunilor 5alea /ariei, 8zuna, 8 linzi, precum si a unor ser!icii mult inferioare. 4oate aceste elemente fac, ca cererea turistica sa fie mai redusa. "ez!oltarea structurilor turistice in unele statiuni din aceasta rupa !a determina si o intensificare a cererii turistice, mai ales in cazul acelora care dispun de factori de cura utilizati in tratarea afectiunilor cu rad de morbiditate ridicat sau care prezinta conditii pentru promo!area acti!itatilor balneare cu caracter pre!enti!. Grupa statiunilor balneare de interes turistic redus , este ultima rupa din punct de !edere al atractiei turistice si cuprinde statiuni beneficiare in exclusi!itate de resurse balneare si de conditii minime de desfasurare a acti!itatilor cu caracter turistic, deci functia acestora este in exclusi!itate balneara.

In afara acestora, exista un numar foarte mare de statiuni si localitati cu resurse si dotari balneare, unele beneficiind de un cadru natural propice dez!oltarii acti!itatilor balneare. #le au o lar a dispersie in teritoriu, fiind localizate mai ales in apropierea centrelor urbane mai importante. Caracteristicile factorilor naturali de cura, ca si a celorlalte elemente ale ofertelor balneoturistice creeaza premisele dez!oltarii lor tot la ni!el de interes local, a!and ca functiuni principale, tratamentul balnear, a rementul sau ambele. "oncurenta de produs *este 2.000 de firme romanesti detin licente in turism, dintre care, functioneaza aproximati! 1.200. Conducerea A2A4 estimeaza ca !anzarile de bilete prin a entii inseamna 700$000 milioane @." anual. *rimele zece clasate, in functie de cifra de afaceri $ dintre care amintim Rom .ind, /arshal 4ra!el, *aralela 4), 824 Carpati, 8limpic International, <app6 4our, .impa 4urism $ ocupa )0& din piata. .er!icii turistice oferite frec!ent# 1 .e=ururi in hoteluri si !ile in urmatoarele statiuni 2 Calatorii in Romania si in strainatate% 3 Con rese si conferinte% ! 4ratamente balneare. #xista o serie de asociatii nationale si internationale care au ca obiect de acti!itate promo!area turismului' ANAT +Asociataia 2ationala a A entiilor de 4urism din Romania,, ANTREC +Asociatia 2ationala a 4urismului Rural, #colo ic si Cultural,, CTI +Initiati!a Cultural 4uristica 3 department al Centrului Cultural #uropean,, F T +;ederatia An a=atilor din 4urismul Romanesc, !FTAA, IATA, TIA, A"TA. :a ni!el national exista #irectia Generala de Autorizare si Control care are ca obiect principal de acti!itate autorizarea a entilor economici cu acti!itate de turism si controlul respectarii calitatii ser!iciilor turistice. Cele mai importante atribute ale sale sunt' initieaza si promo!eraza acte normati!e specifice in domeniul autorizarii si controlului, autorizeaza a entii economici si personalul de specialitate din turism, respecti! licentiaza a entiile de turism, clasifica structurile de primire turistice, bre!eteaza personalul de specialitate si atesteaza hizii calificati, pe baza documentatiilor depuse de acestia la sediul /inisterului 4urismului sau la reprezentantii teritoriali, efectueaza controlul calitatii ser!iciilor din turism, controleaza respectarea criteriilor de clasificare si licentiere in structurile turistice si in a entiile de turism, propunand si luand masuri in consecinta, potri!it re lementarilor in domeniu, !erifica si solutioneaza e!entualele reclamamtii si sesizari primate la conducerea /inisterului 4urismului cu pri!ire la calitatea ser!iciilot turistice , efectueaza controale la societatile comerciale de turism asupra tuturor aspectelor acti!itatiii acestora in functie de sarcinile dispuse de conducerea ministerului. 8 caracteristica a pietei turistice romanesti o constituie pachetele de ser!icii care se adreseaza extremelor. "eoarece in Romania nu exista o clasa mi=locie, cele mai multe oferte sunt de pana la 1)0 #@R8 si de peste 700$000 #@R8. Cu alte cu!inte, se adreseaza clientului care de$abia isi permite un concediu de cinci milioane lei si celui care isi propune sa cheltuiasca in acest scop peste 20 milioane lei. #xista si posibilitati de a obtine preturi reduse pentru ser!iciile turistice dorite' exista turismul rural, unde pretul tarifelor au fost intotdeauna mai mici decit cele din

industria hoteliera% exista extrasezonul+de exemplu luna septembrie pentru litoral, in care cererea este foarte mult diminuata, si in care preturile sint cu 60 & mai mici% exista biletele de tratament si odihna, diri=ate prin /inisterul /uncii si /inisterul .ocial. $aza materiala 3 trebuie depus un efort considerabil de extindere si modernizare a perimetrelor turistice. @nitatile de cazare nu sunt cu si uranta punctual forte al turismului romanesc. Ceea ce lipseste sunt statiunile cu rad ridicat de confort si dotari care sa$i tenteze pe turisti sa$si prelun easca perioada de sedere si, implicit, sa cheltuiasca mai mult. "esi s$a considerat ca turismul, si in special turismul international, este un mi=loc facil de contributie la cresterea economica a tarilor mai putin dez!oltate, studiile efectuate in ultimele doua decenii au demonstrat ca costurile de infrastructura si de apro!izionare necesare au fost foarte mari. %ediul "ocio&Cultural "esi in Romania exista mai multe rupuri entice 3 romani 0-,)&, un uri 3 7.1&, romi 3 1,0&, ermani 3 0,)), ucrainieni 3 0,(&, alte rupuri entice 3 0,0&, nu se inre istreaza con!er ente intre acestea, creandu$se o ima ine fa!orabila pentru turistii straini. %ediul Natural "in punct de !edere al resurselor naturale Romania are tot ce&i trebuie pentru a deveni o destinatie turistica preferata. Intr$un spatiu eo rafic relati! strans, noi a!em o natura minunata, care ofera turistului de toate' a!em litoralul si "elta "unarii care, impreuna, ar putea reprezenta o oferta fara e al pe piata !acantelor, a!em muntii Carpati care prile=uiesc efectuarea drumetiilor si turismului de a!entura, a!em satele romanesti cu o arhitectura care impresioneaza si pe cel mai AreceA !izitator occidental, a!em numeroase statiuni balneare miraculoase +apele tamaduitoare de la <erculane, Calimanesti, 9eoa iu 1ai si$au aratat forta terapeutica inca de pe !remea romanilor,, a!em manastirile din 1uco!ina, cetatile transil!anene. 4urismul poate a!ea atat impact pozitiv cat si negative asupra mediului. 4urismul influenteaza benefic mediul prin stimularea masurilor de protectie a mediului fizic, a obiecti!elor de atracti!itate istorice si naturale, ca si a !ietii salbatice+rezer!atii,. Recreerea si turismul sunt, in mod normal, primele obiecti!e in contextul stabilirii parcurilor naturale si altor zone prote=ate. *opulatia din aceste zone de!ine din ce in ce mai constienta de faptul ca beneficiile ei economice sunt direct le ate de numarul de !izitatori care asesc conditii fa!orabile pentru recreere. *atrimoniul istoric si cultural +4omis$Constanta, Callatis$/an alia, si <istria$Istria, pentru a cita doar cate!a din localitati cu astfel de monumente istorice, sunt atracti!e pentru turisti si incura=eaza administratiile si autoritatile locale sa le prote=eze. %ediul demografic In comparatie cu numarul populatiei Romaniei +21.67(.(20 locuitori,, in 2004 numarul persoanelor care au apelat la unitatile de cazare existente a fost destul de mic, situandu$se la ni!elul de 0.470.(11 turisti, cu alte cu!inte, o persoana din trei a apelat la o unitate de cazare disponibila. Cele mai multe persoane care apeleaza la ser!iciile unei a entii de turism sunt incadrate in rupa de !arsta 1)$64 ani, situatie fa!orabila in cazul de fata deoarece acesta rupa detine aproximati! 70& din totalul populatiei Romaniei.

@n factor de influenta ne ati! pentru turism, il constituie rata de crestere a populatiei ne ati!e in eneral, si care in 2002 fata de 2001 a fost de $1,-&. Rata de mortalitate in 2004 a fost de 1,1-&. $erioadele in care turistii %ermani calatoresc inspre Romania# /artie$mai B septembrie 3 octombrie' turismul de tratament si de cura% circuite cu rulota B cara!ana% se mentul de populatie 60 C% Iunie 3 septembrie ' turismul de litoral +familii cu copii, este si perioada de !acante% !acante diferite in functie de landul de pro!enienta,% turismul de a!entura, campin , !acante acti!e +bicicletaBmotocicletaBdrumetii,' tineret, familii fara copii 2oiembrie$martie' turismul de iarna, s?i' familii cu copii &uditul de mar'etin% intern In topul celor mai indra ite zece destinatii turistice, Romania ocupa locul patru, dupa /untene ru, China si India. *otri!it D44C, piata turistica din Romania !a creste in perioada 2007 $ 2016, in medie cu 7,- & pe an. #ste pentru prima oara ca Romania face parte din A4op 4enA$ ul acestei branse. 4urismul balnear nu se adreseaza numai celor cu probleme medicale, ci si celor care !or sa se relaxeze, sa$si re aseasca !italitatea si o buna conditie fizica, mentala si spirituala. "atorita acestui fapt in ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, turismul balnear a de!enit un se ment ma=or al pietei turistice internationale, spre care se centreaza importante mi=loace materiale si umane, cu implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestarii unor ser!icii turistice si medicale de o factura complexa si de un inalt ni!el calitati!, chemate sa satisfaca cerintele !itale ale omului modern, determinate de e!olutia conditiilor de !iata si a starii de sanatate a populatiei. "in pacate, re!enirea Romaniei in randul democratiilor europene, incepand cu 1-0-, a insemnat pentru turismul balnear, in ciuda !alorii factorilor naturali de cura, intrarea intr$o criza profunda, baza tehnico$materiala suferind o de radare continua.In !ederea fundamentarii unor directii de dez!oltare a turismului balnear, in perspecti!a inte rarii europene, am efectuat in acest capitol o analiza a pozitiei statiunilor balneare din Romania pe baza indicelui de atracti!itate, a factorilor naturali de cura si a indicatiilor terapeutice, urmata de prezentarea modificarilor structurale ale ofertei balneoturistice romanesti si necesitatea protectiei mediului in arealul statiunilor balneare. 4urismul balnear este sin ura forma de turism din tara noastra care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. Romania se inscrie printre tarile europene cu un fond balnear remarcabil. A!em sansa ca 1B( din apele termale si minerale de pe continent sa se aseasca in tara noastra. Aceasta !aloare este accentuata de complexitatea factorilor naturali, respecti! re asirea in aceasi statiune a factorilor principali de mediu, alaturi de o ama lar a de substante minerale de cura, cu efecte polifactoriale benefice si de existenta in Romania a tuturor tipurilor de substante minerale balneare care pot fi utilizate in intrea a ama a profilurilor de tratament balneare. 8ferta turistica romaneasca se confrunta cu mai multe probleme. 4oate tipurile de pro rame oferite de Romania intampina o concurenta acerba pe pietele !est$europene, in timp ce destinatiile concurente ofera o ama !ariata de facilitati pentru toate cate oriile de turisti.

&nali(a S)*+ Analiza .D84 a produsului ,+urism balnear in Romania *uncte forte

1. 4urismul balnear a de!enit in ultimele decenii un se ment ma=or al pietei turistice internationale 2. 4urismul balnear este sin ura forma de turism din tara noastra care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil. (. factorii climatici existenti in Romania, datorita pozitiei eo rafice +radiatia solara, circulatia atmosferica, temperatura, umiditatea, aeroionizarea, microclimatul salinelor, fac din climatoterapie un mi=loc eficient, care contribuie in orice statiune balneara la completarea ofertei de tratament 4. In tara noastra exista 160 de statiuni si localitati balneare ce detin resurse minerale de cura, din care 24 sunt considerate de importanta nationala cu recunoastere si pe plan european. ). Romania are a!anta=ul ma=or de a dispune de o mare bo atie de factori naturali de cura +ape minerale si termominerale, emanatii naturale si aze terapeutice, namoluri si locuri terapeutice,, raspanditi pe aproape intrea a suprafata, exploatabila in tot cursul anului si care acopera toata ama afectiunilor tratabile prin cura balneara% 6. o particularitate importanta o reprezinta faptul ca pe teritorii restranse, uneori pe arealul unei sin ure statiuni, se intalnesc mai multe tipuri de ape minerale, asociate cateodata si cu alti factori $ bioclimat adec!at, saline, ceea ce permite tratarea pacientilor cu boli multiple +.lanic /oldo!a, 8lanesti, 7. !olumul si cantitatea rezer!elor de substante minerale balneare este foarte mare, putand permite realizarea de noi statiuni% 0. mentinerea, in ma=oritatea statiunilor balneare de interes international, a profilului traditional -. preturi accesibile fata de puterea de cumparare a turistilor straini, factor ce poate influenta decizia acestora de a petrece concediul intr$o statiune balneara din Romania 10. existenta unui personal pentru asi urarea ser!iciilor turistice si asistentei medicale cu o buna pre atire profesionala 11. apropierea unor statiuni balneare de zonele montane, ceea ce poate fa!oriza amena=area si dez!oltarea unor statiuni turistice cu profil complex 12. experienta specialistilor in turism si in tratament balnear in amena=area si dez!oltarea statiunilor balneare 1(. efortul la ni!el macroeconomic pentru imbunatatirea ima inii Romaniei in strainatate in !ederea recasti arii pietelor turistice externe In ciuda acestor avanta'e ale turismului balnear romanesc e(ista si numeroase puncte slabe ce au impiedicat dezvoltarea acestei forme de turism, cum ar fi) *uncte slabe

1. 8ferta sezonului de iarna atat interna cat si externa se adreseaza in eneral celor care dispun de !enituri ridicate, neexistand o oferta pentru cate oria de populatie cu !enituri medii. 2. 2eoferirea oamenilor de afaceri a unui produs turistic care sa le acorde in acelasi timp ocazia rezol!arii problemelor de afaceri si posibilitatea recreerii in mi=locul naturii. (. Re!enirea Romaniei in randul democratiilor europene, incepand cu 1-0-, a insemnat pentru turismul balnear, in ciuda !alorii factorilor naturali de cura, intrarea intr$ o criza profunda, baza tehnico$materiala suferind o de radare continua 4. pri!atizari nereusite ce au enerat neintele eri in cadrul fostelor intreprinderi de turism balnear ). mana ement necorespunzator ce a enerat de radarea sau chiar inchiderea unor structuri de primire si baze de tratament 6. lipsa resurselor financiare pentru modernizarea si dez!oltarea statiunilor balneare 7. lipsa conditiilor a!anta=oase de acordare a creditelor pentru dez!oltarea turismului 0. slabe actiuni in!estitionale in statiunile balneare de interes international -. uzura fizica si morala a structurilor de primire, alimentatie si tratament 10. lipsa unui produs de inalta calitate, cu accent pe tratamentul si cazarea de lux 11. inexistenta unei specializari a ofertei balneare de interes international, pentru copii si sporti!e 12. asi urarea la un ni!el scazut a ser!iciilor de tratament, recreere si de di!ertisment 1(. slaba dez!oltare a laturii profilactice a statiunilor balneare destinate turismului extern 14. dez!oltarea insuficienta a acti!itatilor de a rement si di!ertisment 1). lipsa de preocupare pentru ameliorarea mediului ambiant prin intretinerea in cele mai bune conditii a parcurilor balneare, asi urarea unei curatenii exemplare in incinta si exterior, precum si prin studierea si realizarea unei estetici enerale, de atractie in statiuni. unctele slabe privind activitatea de turism balnear in Romania, evidentiate mai sus, ne arata unde trebuie intervenit pentru a valorifica la adevarata sa capacitate potentialul statiunilor noastre balneare. entru a gasi solutii acestor probleme, este insa necesar sa tinem seama si de oportunitatile si limitele mediului e(tern. 8portunitati 1. Ridicarea obli ati!itatii de !iza pentru romanii care circula in spatiul .hen hen a a!ut ca efect scaderea cu 10$20& a preturilor pachetelor turistice, si eliminarea firmelor concurente a entiilor de turism care se ocupau cu traficul de !ize sau cu transportul ile al peste ranite. 2. /a=orarea tarifelor pentru straini cu 1-&.

(. :a ni!el national cat si international exista o serie de asociatii care au ca obiect de acti!itate promo!area si prote=area turismului' A2A4, A24R#C a 4urismului Rural, C4I, ;*4, @;4AA, IA4A, 4IA, A.4A. 4. .ituatia politica din Romania este considerate ca fiind una stabila, lucru ce fa!orizeaza atra erea turistilor straini. ). ;aptul ca salariul nominal a crescut mai repede decat indicele preturilor in ultimii ani ar trebui sa duca la o crestere a cererii pentru produse si ser!icii in eneral si, in particular, a cererii pentru ser!icii turistice. 6. 4urismul balnear nu se adreseaza numai celor cu probleme medicale, ci si celor care !or sa se relaxeze, sa$si re aseasca !italitatea si o buna conditie fizica, mentala si spirituala 7. Inflatia ridicata prezinta pe de o parte un aspect fa!orabil asupra turismului' exista o tendinta de orientare a fluxurilor turistice de la tarile cu inflatie mica spre tara noastra +tara cu inflatie ridicata,. 0. Romania este foarte bo ata in ceea ce pri!este !alorile culturale $ are le ende si mituri nationale, are muzee si monumente, inclusi! de cult reli ios, care reprezinta obiecti!e atracti!e pentru orice turist. -. 1B( din apele termale si minerale de pe continent se aseasc in tara noastra. 10. Ino!atiile in domeniul electronic$bancar+ aproape toate bancile din Romania ofera carduri care$ti transforma creditul in unitatea monetara a statului in care te afli, exista posibilitatea transferului rapid de bani indiferent de zona eo rafica,, in domeniul informational+Internet$ul 3 cele mai multe a entii dau posibilitatea rezer!arii on$line a biletelor turistice dorite,, cresterea !itezei de deplasare +a fost imbunatatita infrastructura cailor de comunicatie,, au contribuit la sporirea di!ersitatii, a calitatii si a modului de distributie a ser!iciilor turistic 11. In statiunile incluse in circuitul international s$au facut in!estitii pentru cresterea calitatii produsului turistic Ecura balnearaA oferit turistilor straini. Amenintari 1. Ceea ce caracterizeaza turismul din tara noastra dupa anul 1-0-, se refera la lipsa de claritate cu pri!ire la modalitatile adec!ate de !alorificare a potentialului turistic. 2. Romania incaseaza din turism numai - dolariBlocuitor, fata de 11) dolari in @n aria, 117 dolari in *olonia, 1)1 dolari in Cehia, (6- dolari pe locuitor in .lo!enia. (. 4urismul romanesc contribuie doar cu )00 milioane anual in realizarea *I1$ ului, in comparatie cu @n aria care realizeaza anual peste 2,) milioane din turism in ciuda faptului ca are doar 10 milioane de locuitori. 4. In structurile de primire din turismul balnear s$a inre istrat o e!olutie diferita fata de totalul pe tara. 5eniturile obtinute din turism, respecti! turism balnear, au fost din ce in ce mai mici in raport cu cheltuielile, limitind posibilitatea de autofinantare a acti!itatii. ). 5eniturile romanilor, in eneral scazute, ii determina sa nu apeleze la ser!iciile unei a entii de turism, iar dorinta de a petrece macar cate!a zile de concediu la munte sau la mare ii determina sa apeleze la structurile de cazare ale rudelor si prietenilor sau sa initieze calatorii pe cont propriu. 6. *returile si tarifele practicate in turismul romanesc in eneral nu sunt in concordanta cu ni!elul calitati! al ser!iciilor oferite.

10

7. In Romania, in ultimii zece ani, a scazut drastic numarul mediu de innoptari, de la 10 nopti la numai 6 si ca a crescut cererea la pachetele de ser!icii pentru Fee?$end. 0. :ipsesc statiunile cu rad ridicat de confort si dotari care sa$i tenteze pe turisti sa$si prelun easca perioada de sedere si, implicit, sa cheltuiasca mai mult. 10. Concurenta puternica pe piata europeana a turismului balnear, manifestata de tari ca' 9ermania, ;ranta, Italia, .pania, Austria si chiar .lo!acia, Cehia, *olonia 11. implementarea foarte lenta a practicilor mana eriale moderne in conducerea turismului romanesc 12. absenta unor in!estitii care sa modernizeze o structura materiala in domeniul turismului depasita fizic si moral. 1(. lipsa de adaptabilitate a personalului din hoteluri si restaurante la noile exi ente ale turismului international. 14. ima inea enerala de Gtara saracaG a Romaniei, creata de mass$media europeana in ultimii ani. *rodusul turistic balnear reprezinta, asa cum am demonstrat in capitolele precedente, o componenta foarte importanta a ofertei turistice a Romaniei, cu trasaturi bine definite si cu unele caracteristici care il diferentiaza de produsele similare din #uropa sau din lume. In ciuda existentei a numeroase puncte slabe si limite care ar putea incetini dez!oltarea turismului balnear, consideram ca exista inca perspecti!e de extindere a acestei forme de turism, de crestere a interesului turistilor romani si straini pentru produsele turistice balneare romanesti, odata cu imbunatatirea ofertei existente, dez!oltarea statiunilor si cresterea eforturilor de promo!are. Alinierea ofertei balneare romanesti la tendintele ofertei si cererii manifestate pentru aceasta forma de turism pe plan international este o reala necesitate.

11

Romnia-membr U.E. Al -$lea teritoriu ca mHrime +2(0.(-1 ?m2, :ocul 7 In ceea ce pri!eJte nr. de locuitori +21.) milioane,. A 6 capitalH ca mHrime +1.- milioane oameni,.

deKine (0& din resursele balneare europene Romania

Resursele balneare romane.ti de peJterH climat +relief, ape Ji !e etaKie,, inclusi! microclimatul de salina si ape mineraleBtermale +pentru cura externH sau internH, nHmolBturba aze

/ine de sare la Sl0nic $ra1ova

12

&pe minerale

20mol3turb0

1(

4a(e

Locul ocupat de resursele naturale n meninerea sntii 14

Prevenirea afeciunilor Recuperarea funciei/starea de sntate mbuntirea !L vrstnicilor "re#terea de copii snto#i

Situatia actuala a balneolo%iei3balneoterapiei in Rom5nia *rincipalul act normati! care re lementeazH asistenta medicalH In RomLnia este :e ea nr. -)B2006 pri!ind reforma In domeniul sHnHtHKii, cu modificHrile Ji completHrile ulterioare. :e ea impune re uli pentru acti!itHKile In domeniu finanKate din fonduri publice, dar Ji pri!ate. Mn primul rLnd, stabileJte responsabilitHKile principalilor actori In domeniu, respecti! /inisterul .HnHtHKii +/.,, Casa 2aKionalH de Asi urHri de .HnHtate +C2A., Ji casele =udeKene. Sistemul Rom5n de S0n0tate Cheltuielile din sectorul sHnHtHKii din RomLnia au fost scHzute, In comparaKie cu #uropa Ji fostele KHri socialiste. Cu toate acestea, In ultimii ani, bu etele de sHnHtate au crescut In cifre absolute, de la aproximati! 90 euro3cap de locuitor, la mai mult de 200 euro3cap de locuitor In ultimii ani. Mn ciuda acestei creJteri, RomLnia rHmLne pe unul din ultimele locuri In @.#. In termenii alocHri de resurse, In sHnHtate. "in februarie pLnH In au ust 2010 a fost efectuata o analizH aprofundatH a e!aluHrii spitalelor, dupH care s$au luat mHsurile adec!ate pentru a reduce la minimum numHrul de paturi de spital aflate In exces In RomLnia, prin reducerea la aproximati! -200 paturi la ni!el naKional, astfel IncLt numHrul de paturi raportat la numHrul de persoane sH se apropie de media europeanH. .ectorul spitalicesc din RomLnia consuma aproximati! )0& din ;2@A.. +)1.47& In 2007, 4-,0& In 2007, 40,1& In 2000, )1,2& In anul 200- $ date /.,, plus fonduri de la /inisterul .HnHtHKii pentru a In!esti In infrastructura, furnizarea de echipamente medicale, pro rame naKionale de sHnHtate Ji fondurile alocate de cHtre autoritHKile locale. 4oate aceste fonduri mer la o ratH mult peste media de 40& alocatH In spitalele din @.#., In ciuda faptului cH suntem mult sub media europeanH In ceea ce pri!eJte costul pe paturi de spital. *entru ma=oritatea spitalelor, Casa 2aKionalH de Asi urHri de .HnHtate continuH sH fie o sursH unicH sau predominantH de finanKare, deJi din 2002 a fost creat un cadru le al prin care autoritHKile locale ar putea contribui la susKinerea cheltuielilor administrati!e. "in datele recente centralizate de cHtre /inisterul .HnHtHKii, ponderea cheltuielilor de la bu etele locale a reprezentat doar 1,2& din totalul

1)

cheltuielilor de sHnHtate +2(6( milioane din1-702 milioane cLt reprezintH cheltuielile din sHnHtate in total,. *e partea de cheltuieli, re uli ri ide lea H numHrul personalului de specialitate de caracteristicile spitalului, mai de rabH decLt de acti!itatea de auto$ In ri=ire. Costurile de personal +salarii, sunt fixe, sunt stabilite prin le e Ji reprezintH, In cele mai multe spitale, peste 70& din costurile totale. Acest lucru oferH mana erilor un ni!el scHzut de control asupra bu etului. "e fapt, prima prioritate este reprezentatH de salarii. ;ondurile rHmase sunt alocate la utilitHKi, medicamente, materiale medicale Ji alte cheltuieli +alimente, spHlHtorie, securitate,. Raportul Comisiei *rezidenKiale pentru analiza politicii de sHnHtate publicH In RomLnia, care analizeazH densitatea medicilor In KHrile europene aratH cH RomLnia, conform 8r anizaKiei /ondiale a .HnHtHKii, este pe locul (1 din (( de tari, cu o densitate de 1,- medici la 1.000 de locuitori, doar Albania Ji 1osnia $ <erKe o!ina au Inre istrat densitHKi mai mici decLt Kara noastrH. RomLnia ocupH ultimul loc, cu o situaKie criticH, In ceea ce pri!eJte situaKia asistentelor medicale +(.0- asistenteB1000 de locuitori,, de asemenea, stomatolo i +0,22 dentiJtiB1000 locuitori, Ji farmaciJti +0,06 farmaciJtiB1000 de locuitori,. AcelaJi comentarii se pot face, de asemenea, pentru moaJe, In toate aceste situaKii, RomLnia a!Lnd un numHr de cel puKin o treime mai mic decLt media europeanH iar mortalitatea Ji morbiditatea mai mare decLt media @.#. @n alt factor care afecteazH performanKa de resurse umane In domeniul sHnHtHKii este le atH de o moti!aKie insuficientH. Aceasta se referH atLt la !eniturile personalului medical cLt Ji la alte aspecte, cum ar fi condiKiile de muncH precare Ji a posibilitatea redusH de promo!are In carierH pe baza unor criterii obiecti!e. Mn ceea ce pri!eJte !eniturile, la ni!el internaKional este considerat ca un !enit decent al unui medic ar trebui sH fie de aproximati! trei ori salariul mediu pe economie. Mn 2000, In RomLnia acest raport este pentru medici de aproximati! 1,) la 2 raportat la cLJti urile salariale medii pe economie. Situa6ia actual0 7n 8alneolo%ie Patrimoniu 1-00 #xistau1(0 de locaKiiBstatiuni +de interes naKional sau local,, a!Lnd conditii specifice de climH, factori terapeutici si facilitHKi tehnice pentru utilizareaBaplicarea lor 200-

16

 #xistH 160 entitHKi spa din care 100 sunt Inre istrate de /inisterul 4urismului, dupH autorizarea de factori naturali Ji metodolo ia de utilizare a acestora la Institutul 2aKional de Recuperare Ji /edicinH ;izicH .tatiuni mici, lLn H lacuri cu namolB turbH Ji tipuri speciale de ape sau In apropierea iz!oarelor, cu acti!itate doar cLte!a luni B an. .tatiuni mari care funcKioneazH tot anul. pentru curH' Infrastructura din staKiuni constH In ( tipuri de clHdiriBfacilitHKi 1. "in secolul NIN 2. "in a doua parte a secolului NN (. ClHdiri noi din secolul NNI Cine este proprietarul patrimoniuluiO

00& din patrimoniul aparKine proprietarilor pri!aKi 20& din patrimoniu este proprietatea publicH a /inisterului .HnHtHKii Ji Casei de *ensii Situa6ie3"erin6e .ituaKie 8fertH de cazare In condiKii precare Centre balneareBclHdiri sunt !echi Ji cele mai multe dintre ele sunt deteriorate Reabilitarea fizicH se face In complexe !echi, uneori compuse din mai multe pa!ilioane AparaturaBdispoziti!ele sunt prea !echi, Ji sub aJteptHrile clienKilor care trebuie sH plHteascH pentru ele CerinKe .tandarde ridicate, hoteluri de lux 2oi JiBsau reInnoite centre balneareBclHdiri respectLnd standardele de confort Ji de i ienH cu arhitecturH corespunzHtoare Reabilitarea fizicH care urmeazH sH fie aplicata In complexe inte rate' cazare Ji reabilitare "iferite tipuri de echipamente noiBaparatura cu acces ratuit

Situa6ie3&.tept0ri .ituaKie .unt rare, hotelurile care oferH terapie, dietH In funcKie de starea de sHnHtate sau de boalH + astronomia naKionalH nu este o opKiune, .emnalizare insuficienta a cHilor de acces la iz!oare Ji lipsa de parcuri Ji rHdini

17

AJteptHri 2oi diete Ji un raport adec!at costBcalitate .paKiu natural specific zonei din staKiune pus In !aloare Ji o bunH semnalizare a factorilor de curH Situa6ie3"erin6e .ituaKie .labH acti!itate culturalH Ji de di!ertisment' festi!aluri, e!enimente InformaKii reduse cu pri!ire posibilitatea efectuHrii de excursii sau acti!itHKi In aer liber CerinKe *rezentarea identitHKii culturale, tradiKiilor, istoriei din zonH 1irouri de informare turisticH bine semnalizate

Situa6ie3&.tept0ri .ituaKie Curele balneare In formH actualH nu sunt atracti!e pentru tineri 2u sunt suficiente oferte de Fellness, modelare corporalH, sau cure de pre!enKie Certuri Ji conflicte Intre principalii actori din sector AJteptHri Acti!itate atracti!H medicalH In mediu adec!at Dellness, modelare corporalH, acti!itHKi profilactice atracti!e +dermato cosmetolo ia, 8 bunH colaborare Intre toKi actorii din acest cadru &nali(a S)*+ *lusuri naturali /inusuri Abordare holisticH Ji inte ratoare a pacientului Ji a bolii 1aze !echi de tratament Ji cazare ClienKi !echi Ji posibilitatea redusH de reInnoire a clienKilor Ima inea de sanatoriu mai aproape de spital decLt de hotel 10 Resurse importante cu potenKial bun pentru turism balnear ClienKi fideli care considerH staKiunea balnearH ca staKiune turisticH CredinKa puternicH In efectele curati!e ale factorilor terapeutici

 "iminuarea cercetHrii In acest domeniu 2i!elul de profesionalism ine al la recepKie, restaurante Ji acti!itatea medicalH Actori prea mulKi din sectorul public Ji pri!atBde stat implicaKi 8portunitHKi *erspecti!e de dez!oltare bazate pe zonele neexplorate Ji utilizare mai bunH a resurselor "isponibilitatea de fonduri europene pentru dez!oltare In domeniu

*acienKii In !Lrsta pot urma cure antiImbHtrLnire Aslan In staKiunile balneare +model care poate fi utilizat, 4emeri stat Se%mentarea pie6ei Se%mentul balnear ! activitate$ printre altele$ ntro destinaie turistic piata +uristi din 9uropa pentru anumite destinatii # /aramures, :itoral, 8ucovina $articipanti la evenimente# conferinte, simpo(ioane %urism de sanatate $acienti pe cont propriu "linici private, centre de sanatate pentru cure antiimbatranire 1/edici bine pre%atiti, cercetari recunoscute, te1nolo%ii ;; le%ata de evolutia demo%rafica produse motivatie +endinta pietei ; ConcurenKa foarte durH Ji concurenKi foarte mulKi In domeniu "ependenKH puternicH de fondul de pensii Ji de sub!enKiile de la

)ellness intr-o Interesul ba(a de repre(entat tratment de destina6ie# inte%rata sau nu factori intr-un 1otel terapeutici,de mediu "on%rese, Intalniri de conferinte lucru

;;

, medicina estetica, etc Se%ment balnear &ubventionat de stat piata Clienti romLni, asistentH sociala, pensionari produse /edicamente prescrise pentru tratament

speciale, recomand0ri motivatie Costuri scazute, rambursate de stat tendinta pietei PP

"entre de reabilitare in apropierea centrelor urbane

8amenii din supraa lomerarile urbane mari

Centre de reabilitare

Apropiere, architectura moderna, aspect modern

CC :e at de turismul de business

$rincipalele obiective de reabilitare a turismului balnear 1. A ale e una sau mai multe poziKii pe piaKH

1. A defini strate ia care trebuie aplicatH pentru fiecare combinaKie de piaKH B produs 1. A defini modul de finanKare a acti!itHKii, precum Ji metoda de lucru

$ropuneri de se%mentare a pie6ei turismului balnear de s0n0tate 1. 2. (. 4. ). 4urism balnear ' mai multH pre!enKie 4halassoterapie <idroterapie Dellness JiBsau spa ;itness Ji di!erse antrenamente

$ropuneri de produse balneare3activit06i 1. Mn centrele de tratament de interes local Ji B sau naKionale cu o dimensiune socialH, care trebuie sub!enKionate de stat 1. Mn centrele cu acti!itate importantH medicala situate In re iuni cu important potenKial pentru turism Ji dez!oltarea industrialH specifica +apH, produse cosmetice, 1. Mn centrele situate In zonele In care cererea de produse balneare este semnificati!H pentru piaKa naKionalH 20

1. Mn centrele situate In re iunile internaKionale cunoscute pentru faptul cH ar putea de!eni centre de Fellness "oncepte de mar'etin% "onceptul de ora. termal 2. Conceptul de centre anti7mb0tr5nire (. "onceptul de balneoterapie clasic

4. Conceptul de Fellness si spa %ip de abordare' statiune si/sau %inta pietei &ector/domeniu ec(ipamente "estinatii turistice ' Ca staKiune #uropa Centrala, cu in!estiKiile pri!ate In @?raina, Russia 8ras termal hoteluri B centre de 4alassoterapie in!estiKii publice Ji .tatiuni nationale pentru oraJ, inclusi! G!erziQ dimensiunea culturalH 4urism medical ' CliniciBcure #uropa 8ccidentala, In!estiKii pri!ate In @.A Antia in echipamente +nisa de piata in altele' antifumat, domeniu, scaderea in reutate, etc Ca statiune balneara 2ational, social asistata 1alnear si social cu in!estiKii publice B de stat Ji spri=in B sub!enKii Dellness, fitness Ca centre separate sau 2ational, urban in centre urbane din interiorul hotelurilor. In!estiKii pri!ate In echipamente "erin6e pentru punerea 7n aplicare 1. Inter!enKia autoritHKilor publice 1. :e islatie care re lementeazH normele de or anizare a sectorului Ji ImbunHtHKesc fiabilitatea in!estitorilor 1. AcKiuni necesare pentru fiecare combinaKie Intre produs Ji piaKH

<irec6ii de ac6iune Recasti area increderii In turismul de sHnHtate 21

/odularea relaKiei dintre rezultate, produse Ji cerinKa de piaKH

"erinte obiective :e i Ji norme #ducaKia profesionalH, cercetare stiintifica In domeniu RecunoaJterea oraJului termal Reabilitarea perspecti!elor sociale ale balneoterapiei +in sensul accesului unui numar mare de persoane, nu in sensul de asistenta, .taKiune pilot pentru conceptul de ImbHtrLnire lentH Ji frumoasH 2e!oia de asistenKH In domeniul mar?etin ului Crearea unei asociaKii nationala a 8raJelor 4ermale
8=I:9 >9R"?:&29 &mplasament %eo%rafic .taKiunea este situatH In =udeKul CaraJ$.e!erin, In zona de sud$!est a RomLniei, pe 5alea Cernei la o altitudine de 160 m, la ) ?m de principala arterH rutierH care lea H !estul tHrii de 1ucureJti, fHcLnd parte din *arcul 2aKional 5alea Cernei$"omo led. "0i de acces# Rutiere# ) ?m faKH de "2 6 +# 70, ce lea H !estul KHrii de 1ucureJti% @eroviare# calea feratH internaKionalH 1ucureJti $4imiJoara $ 1udapesta, ara <erculane% &eriene' aeroporturi' CaransebeJ +00 ?m,, Craio!a +160 ?m, Ji 4imiJoara +170 ?m, aeroport internaKional,. @actori climaterici .taKiunea prezintH un climat de depresiune intramontan, cu influenKe submediteraneene, munKii care strH=uiesc !alea In care se HseJte staKiunea atenuLnd influenKele climatului continental$ temperat, ferind$o de !Lnturi puternice. 4emperatura medie anualH este de 10RC +media lunii iulie cca 22RC, iar a lunii ianuarie $1RC,. 2ebulozitatea maximH apare In anotimpul rece, mai ales In luna noiembrie% !ara cerul fiind senin, In medie, 20$2( zile pe lunH. *recipitaKii relati! reduse, media anualH Inre istrLnd 700S000 mm. @actori terapeutici Ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, uJor sulfuroase cu o mineralizare Intre 0,)$2,6 Bl Ji o temperaturH Intre (0,)$)(,)oC% Ape minerale termale clorurosodice, bicarbonatate, calcice cu o mineralizare Intre 0,6$(,) Bl Ji o temperaturH Intre 46$)6oC% Ape minerale termale clorurosodice, bromurate, iodate Ji sulfuroase cu o temperaturH ce atin e 62oC Ji o mineralizare Intre (,07$7,-( Bl. 8 caracteristicH a apelor minerale este cH ele conKin hidro en sulfurat In mare concentraKie +pLnH la 60 m Bl,% ionizarea ne ati!H a aerului atin Lnd In anumite zone peste 2000 de ioni ne ati!i pe cm(.

22

Indica6ii terapeutice 1oli ale aparatului locomotor Ji ale sistemului ner!os periferic, sechele dupH traumatisme ale aparatului locomotor% AfecKiuni ale aparatului respirator% AfecKiuni inecolo ice cronice% "iabet zaharat incipient% IntoxicaKii cu metale rele% 1oli di esti!e% AfecKiuni ale ochilor% .indrom supraponderal. Instala6ii de tratament InstalaKii pentru bHi cu ape minerale termale sulfuroase Ji cu ape minerale termale cloruro$sodice atLt In !ane, cLt Ji In bazine, cu posibilitHKi de ?inetoterapie% 1u!ete pentru cura internH cu ape minerale% 1azin cu ape minerale termale In aer liber% InstalaKii de aerosoli Ji inhalaKii cu ape minerale% InstalaKii pentru electro$ Ji hidroterapie% .Hli de imnasticH medicalH% .aunH. "=:I/=29A+I - "="I?:&+& &mplasament %eo%rafic CHlimHneJti este un oraJ situat In partea central $ sudicH a RomLniei, pe malul drept al 8ltului, la ieJirea acestuia din CarpaKii /eridionali, In "epresiunea .ubcarpaticH >iblea$CHlimHneJti, la altitudinea de 260$200 metri, la 10 ?m nord de RLmnicu 5Llcea Ji la 01 ?m sud de .ibiu. MmpreunH cu staKiunea CHciulata, acesta alcHtuieJte staKiunea CHlimHneJti$CHciulata, staKiune deschisH In tot cursul anului. "0i de acces# Rutiere' # 1)A +"2 7, de la 1ucureJti, *iteJti, RLmnicu 5Llcea sau .ibiu% @eroviare' ara CHlimHneJti pe linia *iatra 8lt $ *odu 8lt. @actori climaterici CHlimHneJti $ CHciulata se bucurH de o climH continental temperatH, fHrH schimbHri bruJte de temperaturH, caracteristic depresiunilor subcarpatice. /edia anualH este de -,0 oC, temperatura medie a lunii iulie fiind de 20 0C, iar a lunii ianuarie de $1,) 0C. Cantitatea medie anualH de precipitaKii este de 7)0$000 mm. @actori terapeutici Ape minerale cu concentraKi, compoziKi chimice Ji temperaturi !ariate, sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, ma neziene, In cea mai mare parte hipotone. 1ioclimat sedati! de cruKare. Indica6ii terapeutice

2(

AfecKiuni hepato$biliare, dischinezie biliarH, colecistitH cronicH, pancreatitH cronicH, tulburHri +dupH operaKie pe ficat,% ale tubului di esti! + astrite cronice hipoacide, constipaKie cronicH, colite cronice,% ale cHilor renale, ale cHilor urinare% ale bolilor de nutriKie Ji metabolice. Mn cura externH, apele minerale de aici sunt folosite pentru tratarea bolilor reumatismale, inecolo ice. Instala6ii de tratament 1aza de a rement cuprinde instalaKii moderne pentru bHi, electroterapie, hidroterapie, ?inetoterapie, instalaKii pentru aerosoli Ji inhalaKii, bu!ete pentru cura internH cu ape minerale, sHli de imnasticH. 8=I:9 4*B*R& &mplasament %eo%rafic 8raJul 9o!ora e situat In depresiunea subcarpaticH 9o!ora, Incon=uratH de dealuri acoperite cu pHduri de fa i, ste=ari Ji pini, la o altitudine de (60$(00 m, 20 ?m .5 de municipiul RLmnicu 5Llcea. "0i de acces# Rutiere' 1ucureJti $ *iteJti +A1, $ RLmnicu 5Llcea +"2 7, $ 1Hile 9o!ora +"267,% @eroviare' ara 9o!ora sau ara RLmnicu 5Llcea pe linia *iatra 8lt, apoi curse auto pLnH In staKiune. &eriene# aeroportul Craio!a la 110 ?m. @actori climaterici Climatul este continental moderat cu mici influenKe mediteraneene, !eri rHcoroase +temperatura medie a lunii iulie este de 1-RC, Ji ierni plHcute +temperatura medie In ianuarie este de $(RC,. *recipitaKiile sunt moderate +000 mm anual,. @actori terapeutici Ape minerale cu concentraKii Ji compoziKii chimice !ariate, fiind incluse In trei cate orii' ape minerale clorurate$sodice, iodurate, bromurate concentrate, ape minerale clorurate sodice, sulfuroase concentrate, ape minerale sufuroase, slab bicarbonatate hipotone% nHmol mineral sapropelic transportat de la 8cnele /ari% bioclimat de cruKare. Indica6ii terapeutice AfecKiuni respiratorii +persoane expuse la noxe respiratorii, persoane cu frec!ente pneumopatii microbiene sau !irotice, astmul aler ic, bronJitele Ji traheobronJitele cronice,% AfecKiuni otorinolarin olo ice +rinosinuzite cronice catarale Ji supurate,% AfecKiuni reumatismale de enerati!e +spondiloza cer!icalH, dorsalH Ji lombarH, artroze, poliartroze,% AfecKiuni reumatismale articulare +tendinoze, tendomioze, tendoperistoze, periartritH scapulohumeralH,% AfecKiuni post$traumatice +redori articulare post$traumatice, stHri dupH operaKii pe muschi, articulaKii Ji oase, stHri dupH entorse, luxaKii Ji fracturi,% AfecKiuni neurolo ice periferice Ji centrale +pareze uJoare Ji sechele tardi!e dupH hemipareze,%

24

 AfecKiuni asociate + inecolo ice, renale, di esti!e, endocrine, cardio!asculare, boli profesionale,. Instala6ii de tratament InstalaKii pentru bHi calde cu ape minerale iodurate sau cu ape minerale sulfuroase la !ane% bazin cu apa mineralH caldH pentru ?inetoterapie% instalaKii pentru aplicaKii de nHmol cald% instalaKii pentru terapie respiratorie' aerosoli, inhalaKii% instalaKii complexe pentru electroterapie Ji hidroterapie% salH de imnasticH medicalH, masa= medical% bu!ete pentru cura internH.

2)