Sunteți pe pagina 1din 10

PERSONALITATEA CADRULUI DIDACTIC Profesorul ndeplinete o profesiune de o deosebit importan, aceea care asigur formarea i pregtirea personalitii tinerelor

generaii i pregtirea lor profesional n cadrul instituiilor de nvmnt, strns legate de via, de activitatea socio-profesional, moral i ceteneasc. Personalitatea profesorului presupune i o serie ntreag de calitti, determinate de specificul i complexitatea muncii pe care o desfoar. Calittile atitudinale. ntruct profesiunea de educator presupune raportarea i confruntarea continu cu alii, anumite caliti atitudinale sunt indispensabile acelora care i aleg i prestea aceast profesiune. !e vom opri asupi celor rnai semnificative" # Umanismul, n general, i dragostea de copii, n special. $flndu-se faa unor fiine umane, adulte sau n devenire, profesorul trebuie s dea dovad de mult sensibilitate, ataament i respect fa de ele, transformndu-se in cele din urm ntr-un coparticipant la propriile lor confruntri. % expresie concret a umanismului este dragostea pentru copii. &ragostea educatorului este altceva dect dragostea matern. 'a presupune, n primul rnd, respect ncredere fa de posibilitile latente pe care le posed oricare copil, dorinte sincer ca aceste posibiliti s se de volte, ncrederea deplin n viitorul su. 'a nu are nimic comun cu sentimentalismul i comptimirea, cu diversele simpatii manifeste sau ascunse fa de unii copii, cu tolerana exagerat. 'a trebuie s-i cuprind pe toi copiii, fr nici o descriminare # Calitatile atitudinale de natur caracterial-moral. &in aceast categorie face parte corectitudinea, modestia, fermitatea, rbdarea, optimismul, stpnirea de sine. # Contiina responsabilitii si a misiunii sale . &up opinia lui (ubert, aceast responsabilitate i-o asum fa de copii, fa de patria sa i fa de ntreaga umanitate.n minile sale se afl, ntr-un fel, nu numai viitorul copilului, ci i al patriei i naiunii al crei membru este. $ fi contient de aceast misiune i a te drui total i de interesat pentru nfptuirea ei nseamn, implicit, a fi un adevrat patriot. Contiina responsabilitii i a misiunii nu pot fi concepute n afara ade iunii i ataamentului fa de valorile culturale, naionale i universale, create de-a lungul veacurilor. )istemele de clasificare a aptitudinilor pedagogice difera de la un autor la altul, in functie de natura, continutul si laturile activitatii pedagogice.$stfel, se pot distinge " * Aptitudini didactice- referitoare la activitatea de instruire +. Aptitudini educative- privitoare la activitatea de modelare a personalitatii umane. ,iecare din aceste categorii include apoi aptitudini legate de reali area unei sarcini concrete " - aptitudini metodice - aptitudini de evaluare - aptitudini educative in domeniul educatiei morale, estetice, de mediu, de sanatate. .n functie de particularitatile proceselor psi/ice, care fac parte din continutul psi/ic al aptitudinilor pedagogice, se pot mentiona urmatoarele categorii de aptitudini " - $ptitudini ce asigura calitatea gandirii 0 capacitatea de anali a si sinte a, flexibilitatea, originalitatea - $ptitudini ce asigura calitatea limba1ului- capacitatea de a folosi in mod adecvat acest instrument de comunicare este pre enta in toate aptitudinile pedagogice "inteligibilitatea, claritatea, plasticitatea, expresivitatea, fluenta - $ptitudini ce garantea a calitatea atentiei-concentrarea, intensitatea, distributivitatea, comutativitatea - $ptitudini ce determina calitatea memoriei- rapiditatea memoriei, trainicia pastrarii si promtitudinea recunoasterii si reproducerii. 2inand cont de structura psi/ica interna a aptitudinilor pedagogice, se poate aprecia si existenta unor aptitudini pedagogice speciale, cum ar fi " - $ptitudinea de a cunoaste si intelege psi/icul celui supus actiunii educative-capacitatea intuitiva, patrunderea si sesi area rapida a particularitatilor psi/ice individuale.Contactul permanent cu elevii, compensat cu o pregatire continua, de volta si perfectionea a aceasta aptitudine - $ptitudinea empatica- ii ofera profesorului posibilitatea de a privi toate influentele prin prisma celor carora li se adresea a si de a prevedea, nu numai eventualele dificultati, dar si posibilile re ultate - $ptitudini organi atorice- se manifesta in intrega activitate desfasurata de profesor " planificarea propriei munci, pregatirea si desfasurarea lectiilor, indrumarea activitatii colectivului de elevi 160

- )piritul de observatie- capacitatea ce permite sesi area celor mai fine nuante si manifestari ale actiunii educative.Cu a1utorul ei profesorul poate surprinde si intui,, starea de spirit si intentiile elevilor, dupa expresia fetei si anumite miscari - Miestria psihopedagogic repre int capacitatea complex personal i specific a profesorului de a concepe, organi a, proiecta i conduce cu competen i prestigiu, spirit creativ i eficien sporit procesul de nvmnt, procesul de educare i de instruire a elevilor. 3iestria psi/opedagogic este re ultat att al pregtirii ct i al experienei didactice ndelungate, ba at pe interaciunea tututor calitilor personalitii profesorului i, ntr-o msur important, pregtirea psi/opedagogic. -2actul pedagogic- capacitatea de a gasi, la momentul oportun, forma cea mai adecvata de atitudine si tratare a elevilor - se poate aprecia ca tactul este capacitatea profesorului de a-si mentine si consolida starile psi/ice po itive si de a le domina si in/iba pe cele negative, oferind astfel raspunsuri si solutii promte tuturor solicitarilor procesului instructiv-educativ. # Calitatea memoriei. 4apiditatea memoriei, trinicia pstrrii i promptitudinea recunoaterii i reproducerii sunt indispensabile n activitatea profesorului. &ei nimeni, pna acum, nu a putut defini profesorul ideal sau profesorul desavrsit ori criteriile de apreciere ale unei predri eficiciente, totui, este aproape unanim mprtita opinia dup care predarea poart amprenta vie a personalitatii celui care o practic. n consecint, se caut s se determine n ce msur personalitatea profesorului este o variabil cau al, responsabil de reuita sau nereuita invtrii. n aceast privint, se estimea c, dincolo de unele caracteristici biologice inerente, ca cele de vrst i sex, profesorul ar putea s influente e, n mod satisfactor, invarea i re ultatele ei, atitudinile i interesele, aspiratiile i orientrile profesionale ale celor care invat prin comportamentele si atitudinile sale, prin empatia si relatiile sale cu acetia. .potetic, cel mai mult ar conta, anumite aptitudini cognitive si profesional-didactice ale profesorului, competentele acestuia i o serie de caracteristici intelectuale, afectiv-motivaionale, comportamentale si caracteriale, cum ar fi" inteligenta, capacitatea comunicativ, motivatia profesionaldidactica, atitudinile si autoritatea profesorului n clas, modul de relationare cu elevii 5distanta6, empatia, capacitatea de imaginatie creatoare i spiritul de dreptate, expectantele inalte, respectul i interesul pentru elevi. Cu meniunea, c posibilele influente ale unor asemenea atribute trebuie privite, totui, nuantat, puse n legtur cu modul n care se reali ea predarea. Cci, ntr-un anumit fel este solicitat personalitatea n ca ul predrii care se ba ea pe miestria pedagogic i ntr-un alt fel atunci cnd actul predrii urmea calea unei programri riguroase algoritmi ate sau standardi ate. Afectivitatea ar constitui una dintre acele atribute ale personalitii care poate fi pus n corelatie strns cu randamentul invtrii la elevi. $a se explic de ce, remarc aceiai cercettori, 7profesorii cu personaliti afectuoase tind s fie apreciai mai favorabil de catre inspectori, directori colari i de ctre alti observatori8. Spiritul de ordine ce caracteri ea profesorii ordonati, sistematici, metodici i cu responsabilitate facilitea , ntr-o mare masur, invarea. n fine, lund n consideratie structurile motivationale 5frustratiile i satisfacfile predrii6 ce caracteri ea profesorii i re ultatele induse la elevi, (eil i colaboratorii si a1ung s conture e imaginea a trei 7tipuri8 de profesori" # tipul *" 7se caracteri ea prin ve/ementa, impulsivitate i spontaneitate8 - eficient doar fa de elevii 7silitori8 i 7conformiti8# tipul +" 7perfect integrat, se caracteri ea prin autocontrol, spirit de ordine orientarea spre scop8, superior oricror altor tipuri, eficient n predarea la toate grupurile de elevi, dar mai ales la copiii anxio i ostili# tipul 9" 7se caracteri ea prin team, anxietate i tendint de a se supraconforma regulamentului8, cel mai puin eficient dintre toti- eficient doar fa de elevii silitoriProfesorii eficienti sunt cei prietenoi, veseli, intelegatori, virtuoi, sociabili, cu stabilitate afectiv, cei care intretin relatii personale bune:ergin arat c unii elevi sunt afectati in mai mare msur de trsturile profesorului dect alii- i anume, cu ct acetia sunt mai normali, cu att ei sunt mai puin expui influenelor exercitate asupra dispo itiei lor personale sau asupra randamentului lor colar. Cercetrile pun n evident i alte aspecte. &e exemplu" 161

# persoana profesorului poate servi n mod efectiv n clas drept model pentru invatarea prin imitare# exist situatii n care elevii rmn fascinati de un anumit fel de a preda al profesorului, ceea ce, nu de puine ori, inspir alegerea unei cariere# cele mai multe dintre aversiunile elevilor fa de anumite materii pot fi puse pe seama comportamentului profesorului. 3ai ales profesorii insensibili, negativi, nencre tori, uor pot genera fobii fat de coal. Conclu ia fireasc ce se poate desprinde din aceste date ar fi aceea c ntre personalitatea profesorului i performantele elevilor nu se instituie neaprat o relatie strict linear, de o manier care s ne indrepteasc s considerm personalitatea acestuia drept o variabil strict cau al, ci mai degrab una moderatoare 5profesorul ca moderator6. Profesiunea de educator implica raportarea si confruntarea continua cu altii, de aceea anumite calitati aptitudinale sunt indispensabile acelora care isi aleg si prestea a aceasta profesiune.$ptitudinile pedagogice, solicitate profesorului in actiune, se manifesta in activitatea de educatie si pot fi evidentiate pe ba a performantelor reali ate. .n aria de procupari privind determinarea acelor calitati ale profesorului care pot influenta si modela personalitatea elevului se inscrie si cercetarea lui ;osef. $utorul identifica po itionarea tactului pedagogic in procesul de educatie.'l conclu ionea a ,in urma cercetarilor facute, faptul ca tactul pedagogic este gradul calitativ al interactiunii sociale dintre profesor si elev. .n acest ca , criteriile acestei calitati sunt " a. <radul de adecvare a comportamentului profesorului fata de fiecare elev b. <radul motivatiei po itive a re ultatelor la invatatura si a comportamentului elevului c. <radul de de voltare a personalitatii elevului d. <radul de respectare a particularitatilor psi/ice a elevului si asigurarea unui climat psi/ic optim al activitatii instructiv-educative e. 4e ultatele obtinute in atingerea obiectivelor propuse in activitatea instructiv-educativa !icolae 3itrofan evidentia a urmatoarele componente ale aptitudinilor pedagogice " - competenta stiintifica - competenta psi/opedagogica - competenta psi/osociala Cele trei tipuri de competente actionea a integrat. Competenta stiintifica implica o buna pregatire de specialitate Competenta psi/opedagogica este asigurata de ansamblul de capacitati necesare pentru construirea diferitelor componente ale personalitati elevilor. 'a cuprinde " - capacitatea de a determina gradul de dificultate al materialului de invatare - capacitatea de a face materialul de invatare accesibil prin gasirea celor mai adecvate metode si mi1loace - capacitatea de a intelege elevul, de a patrunde in lumea sa interioara - creativitatea in munca psi/opedagogica - capacitatea de a crea noi modele de influentare instructiv-educativa, in functie de cerintele fiecarei situatii educationale. Componenta psi/osociala este repre entata de ansamblul de capacitati necesare optimi arii relatiilor interumane, cum ar fi " - capacitatea de a adopta un rol diferit - capacitatea de a stabili usor si adecvat relatii cu ceilalti - capacitatea de a influenta grupul de elevi, ca si pe indivi ii i olati - capacitatea de a comunica usor si eficient cu elevii - capacitatea de a utili a adecvat puterea si autoritatea - capacitatea de a adopta stiluri diferite de conducere STATUT Statutul consta intr-o colectie de reguli si de obligatii care sunt desemnate prin termenii =mama>, =medic>. 'l exprima o po itie de ba a a persoanei in structura sociala. )tatutul este locul pe care il ocupa, intr-un sistem, un individ, intr-un anumit moment. 162

.n sensul actual, notiunea cuprinde si po itia individului in fiecare dintre celelalte sisteme. .n conclu ie, statutul exprima" - persoana ca membra a societatii- indatoririle, drepturile si obligatiile persoanei )tudiul stiintific al statutului persoanei trebuie sa includa" - cercetarea po itiei economice reale a persoanei- situatia politico-1uridica- caracteri area profesionala- statutul cultural- po itia sociala a familiei persoanei date si po itia ei in familie. Conceptul de profesor repre int toi specialitii investii ca educatori, ca formatori n nvmntul de toate gradele. 'l include toate funciile de" educator, profesor, cadru didactic, maistru, profesor de liceu sau universitar care alctuiesc resursele umane ale corpului didactic. 3odelul etic demn al profesorului constituie temeiul educrii morale. Profesorul nu este numai un instructor profesional, un formator informaional ci este i un modelator uman, etic i cetenesc al noilor generaii. ROLURI .n sens larg, termenul de rol vi ea a normele generale ale contributiei pe care trebuie sa o aduca un individ la o relatie comportamentala. .n sens restrans, se refera la regularitatea reala a comportamentului indivi ilor aflati in interactiune. 4olul ne trimite la constantele de comportament ale individului care isi aduce contributia la o relatie mai mult sau mai putin stabila cu ceilalti indivi i. .ndivi ii care ocupa po itii diferite se comporta intr-o maniera diferita, dar fiecare intelege si accepta comportamentul celuilalt. $celasi individ poate sa detina simultan o serie de statute. 2otusi el nu poate niciodata sa exercite simultan toate aceste roluri. n coal, profesorul este conductorul activitii didactice ce se desfoar n vederea reali rii obiectivelor prev ute n documentele colare. 4eferitor la diversitatea rolurilor pe care le poate exercita profesorul, $nita '. menionea urmtoarele" - Profesorul, ca expert al actului de predare-invlare" el poate lua deci ii privitoare la tot ceea ce se intmpl n procesul de nvmnt. - Profesorul, ca agent motivator declanea i ntreine interesul curio itatea i dorina lor pentru activitatea de nvare. - Profesorul, ca lider" conduce un grup de elevi, exercitndu-i puterea asupra principalelor fenomene ce se produc aici. 'ste un prieten i confident al elevilor, un substitut al prinilor, obiect de afeciune, spri1in n ameliorarea strilor de anxietate. - Profesorul n iposta a de consilier" este un observator sensibil comportamentului elevilor, un ndrumtor persuasiv i un sftuitor al acestora. - Profesorul, ca model" prin ntreaga sa personalitate, prin aciunile comportamentul su este un exemplu po itiv pentru elevi. - Profesorul, ca profesionist reflexiv" se strduiete tot timpul s ineleaga, i s reflecte e asupra ntmplrilor inedite din clas, s studie e i anali e e fenomenele psi/opedagogice cu care se confrunt. - Profesorul, ca manager" supraveg/ea ntreaga activitate din clasa, asigur consensul cu ceilali profesori, cu prinii i cu ceilali factori. Profesorul i asurn deci o multitudine de roluri a cror exercitare este dependent de personalitatea lui. &ar pe lng activitatea didactic profesorul desfoar i o activitate extracolar sau culturaleducativ. Corolarul coninutului social al acestei profesiuni const n participarea la evenimentele i frmntrile social-culturale ale timpului n care triete i ale poporului din care face parte. n aceast iposta profesorul ne apare ca pedagog social, animat de gri1a pentru ridicarea gradului de cultur i al naiunii sale. 163

&esfurndu-i activitatea profesional n cadrul colii, dasclul nu ncetea de a fi un educator i n afara ei, urmrind, bineneles, obiective specifice i apelnd la mi1loace i forme adecvate. !umai n msura n care profesorul i continu misiunea i n afara cadrului profesional pe care ofer coala poate fi considerat un educator al poporului su. Cele dou laturi ale activitii sale, colar i extracolar, nu numai c se presupun, dar se i ntregesc i se completea reciproc, imprimnd acestei profesiuni un rol sporit n progresul general al patriei noastre. Profesorul este cel care orientea a i stimulea a curio itatea natural i interesul spontan al elevilor pentru descoperire, cel care indruma i incura1ea activitatea de organi are i integrare a datelor culese, a cunotintelor reactuali ate n vederea aplicrii lor la solutionarea problemelor date, lasndu-le" # libertatea de examinare a faptului real ori de anali critic a continutului unui text, # independent n activitate, # operativitate i rapiditate n reactii 5cognitive, afective, motrice6, # deplin responsabilitate pentru ceea ce ntreprind. n functie de necesitati, de gradul de autonomie sau semiautonomie a invatarii, el poate interveni, din cnd n cnd, canali nd energiile partenerilor si. $stfel, el este cel care ofer explicatii, d lmuriri, rspunde la intrebri, i a1ut s utili e e corect anumite materiale, instrumente sau utila1e, caut s-i a1ute s evite devierile inutile, incercarile fr obiect, eventualele erori i pierderi de timp. Profesorul este cel care, tinnd seama de logica invtarii, orientea a ceea ce elevii au de fcut, devine g/id al demersului lor euristic, canali ndu-i n directia obtinerii re ultatelor ateptate, n loc de a *e impune ntr-o manier direct, dinainte stabilit cu mai mult sau mai putina riguro itate. .n literatura de specialitate se aprecia a ca profesiunea didactica nu se poate restrange doar la cea de simpla sursa de cunostinte.4olul conducator al profesorului in activitatea didactica, ramane insa una din coordonatele de ba a ale misiunii sale. ?olfol@, mentionea a urmatoarele functii ale profesiunii didactice " - luarea deci iilor privitoare la ceea ce se intampla in procesul de invatamant- declansarea si intretinerea interesului elevilor, curio itatii si dorintei lor pentru activitatea de invatare - conducerea grupului de elevi - indruma persuasiv elevii, ii sfatuieste si observa comportamentul acestora - repre inta un model po itiv de personalitate si comportament pentru elevii sai - intelege, reflectea a asupra intamplarilor din clasa, studia a fenomenele psi/opedagogice cu care se confrunta. $sumandu-si o multitudine de roluri, profesorului trebuie sa constienti e e ca exercitarea lor depinda de personalitatea pe care si-o modelea a. .n acest sens, un rol deosebit in exercitarea acestei profesiuni il au anumite componente ale personalitatii " cultura profesionala, calitatile atutudinale si cele aptitudinale. &e fapt, pentru ca anumite cunotine s fie transmise de la o persoan la alta i acceptate, trebuie ntotdeauna ca ntre ele s existe un sc/imb afectiv format din ncredere i dispo iie receptiv dintr-o parte i din alta. 2ipologi area relaiilor dintre profesori i elevi se transcrie prin umtoarele modaliti de conducere" 4elaii autoritariste, 4elaii democratice, 4elaii libere. 4olul profesorului poate sa fie anali at si din perspectiva relatiei profesor 0 elev.$vand in vedere valorile societatii contemporane5 libertate, responsabilitate, toleranta,cooperare 6se impune o noua abordare a relatiei profesor-elev " - asumarea de catre profesor si elevi, a unei responsabilitati morale comune in cadrul relatiei educationale, conducand la anga1area afectiva si efectiva in procesul educational - recunoasterea reciproca a ,, dreptului de a fi altfel A si valori area fiecarei fiinte umane in parte, indiferent de cat si de cum este diferita - increderea in posibilitatile fiecarei fiinte umane de a progresa - recunoasterea faptului ca toti elevii si profesorii sunt parteneri sociali cu functii complementare, dar cu responsabilitate comuna 164

- considerarea scolii ca mediu de constructie culturala - renuntarea la principiul ,, caii optime unice A si constienti area faptului ca ma1oritatea problemelor sociale si umane au mai multe solutii ec/i-finale si ec/ivalente. - promovarea autenticitatii si sinceritatii- a fi tu insuti este mai important decat a avea dreptate. 'ucaia se spri1in pe patru piloni importani" a inva s tii, a inva s faci, a inva s trieti mpreun cu alii si a nva s fii. .n funcie de aceast optic, dar i de implicaiile globali rii asupra indivi ilor, ale problematicii lumii contemporane, educatorii din invmnt urmea s ndeplineasc roluri noi. $a de exemplu prin metodologia de aplicare a noului curriculum naional, li se cere educatorilor din nvmnt s cree e activiti 5situaii6 de nvare adecvate obiectivelor proiectate, innd seam, desigur, de natura subiectului leciei i de particularitile clasei sau ale grupei de elevi. .deea nu este nou n pedagogie, ns rolul profesorului este mai recent, el fiind ast i formulat explicit si specificat n documentele de proiectare didactic. 'vident, cu ct situaiile de nvare vor fi mai bine alese sau imaginate de profesor, cu att mai interesant i mai eficace, n planul invrii, va fi activitatea de instruire. Bn alt rol nou ar putea fi acela de meditator n procesul cunoasterii sau de consiliere, alturi de rolul tradiional de transrnitor de informaii, la care nu se renun, dar a crui pondere este, vi ibil, n scdere, n cadrul invmntului modern, centrat pe competene. &e asemenea, profesorul este ast i un veritabil agent al sc/imbrii, pregtindu-i elevii n aceast perspectiv care se constituie, tot mai mult, ntr-o dimensiune a omului contemporan. !u n ultimul rnd, profesorul este c/emat s se implice n luarea deci iilor de politic educational la diferite niveluri, precum si n procesul, complex dificil, de inserie profesional i social, corespun toare noilor conditii. % seam de roluri noi deriv i din implicaiile educaiei permanente asupra programelor colare. $cestea tind s se integre e att n plan ori ontal, ct i pe vertical, s fie centrate pe valori, atitudini i motivaie, s cultive independenta, propria responstabilitate, flexibilitatea facilitand de voltarea oamenilor. %dat cu extinderea noilor te/nologii ale comunicaiei i informaiei n educaie i nvmnt, insei rolurile tradiionale ale educatorilor se cer reconsiderate. COMPETENE n concepia pedagogic modern, pentru ca profesorul s poat concepe, organi a, proiecta actul educaional, are neaprat nevoie de" pregtire, tact i miestrie psi/opedagogic, care sunt cerute, ndeosebi, de iposta a de educator.$nali nd competenele profesorilor, 3arin Clin arta faptul c acestea sunt condiionate de aptitudinile pedagogice i de nivelul culturii profesionale astfel nct putem vorbi despre competene" - Comunicative 5relaia profesor - elev din prisma relaiilor de transmitere i decodificare a mesa1ului informaiilor6. - .nformaional 5cmpul de cunotine, actualitatea i actuali area acestora6. - 2eleologic 5capacitatea de a concepe re ultatele educaiei din punctul de vedere al unor scopuri plurale nuanate, raional gndite i operaionali ate6. - .nstrumental 5 de creare a unor performane comportamentale ale elevilor adecvate scopurilor urmrite printr-un ansamblu de metode i mi1loace pedagogice6. - &eci ional 5 alegerea ntre cel puin dou variante de aciune a variantei care este mai optim, mai valoroas sau mai util6. - $preciativ 5evaluare i autoevaluare corect6. Competentele au o sfera de cuprindere mai mare decat a aptitudinilor, ele presupunand si re ultatele activitatii, pe langa cunoastere si capacitatea de a efectua un lucru bine, corect. Competenta didactica implica problematica eficientei predarii si a stabilirii unor criterii de eficienta. Bn model de program de formare a profesorilor desfasurat in ).B.$., operationali ea a competenta didactica in cinci categorii de competente specifice" - Competenta cognitiva - cuprin and abilitatile intelectuale si cunostintele asteptate din partea unui profesor 165

- Competenta afectiva - repre entata prin atitudinile asteptate din partea profesorului si considerata specifica profesiunii didactice, deoarece este cel mai greu de obtinut - Competenta exploratorie - vi and nivelul practicii pedagogice si oferind oca ia viitorilor profesori de a-si exercita abilitatile didactice - Competenta legata de performanta - prin care profesorii dovedesc nu numai ca stiu, dar si pot utili a ceea ce stiu - Competenta de a produce modificari observabile ale elevilor in urma relatiei pedagogice % anumita categorie de competente sunt cerute de profesiunea didactica, atunci cand ne gandim la managementul stresului..n fata provocarilor externe, stresul prelungit, necontrolat cau ea a probleme de sanatate, mai ales in ca ul persoanelor foarte active.)tresul este tot mai raspandit in randul profesorilor, putand sa afecte e si performanta profesionala. &in acest motiv, este imperativ necesar sa ne de voltam urmatoarele categorii de competente " a. Competente specifice 5 pentru a face lucrurile bine 6 b.Competente calitativ superioare 5 pantru optimi area procesului 6 c.&e voltarea unui domeniu competential 5pentru a face lucruri mai bune 6 Ca urmare a organi arii continuturilor educative in abordarea curriculara,apare necesitatea formarii unor competente didactice, care tin de managementul curriculum-ului pentru elevi. .n contextul creat de reformele educationale care se desfasoara atat in tara noastra, cat si in multe alte tari, context al globali arii si integrarii regionale sau mondiale, au fost acceptate cateva caracteristici de irabile ale profesorilor, tinand cont de competentele specifice profesiunii didactice " - Profesorii competenti sunt devotati elevilor si invatarii reali ate de acestia " ii tratea a in mod ec/itabil, inteleg modul in care elevii se de volta si invata, sunt constienti de influenta contextului si a culturii asupra comportamentului, incura1ea a mentinerea stimei de sine, responsabilitatea si respectul elevilor pentru diferentele individuale, culturale, religioase, si rasiale. - Profesorii competenti cunosc disciplinele pe care le predau si modul in care sa predea acele discipline elevilor " cunoaterea in profun ime a disciplinei, de volta capacitati analitice si critice cu privire la acele cunostinte, inteleg unde pot sa apara dificultati si adaptea a stilul de predare in mod corespun ator, creeea a trasee multiple pentru parcurgerea temelor specifice disciplinei, fiind adeptii invatarii elevilor prin formularea unor idei personale. - Profesorii competenti sunt responsabili pentru managementul si monitori area modului in care elevii invata " crea a, mentin si modifica spatiul pentru a capta si sustine interesul elevilor, utili ea a eficient resursele temporale, invita alti adulti sa participe la activitatile de predare organi ata, sunt adeptii negocierii unor reguli liber acceptate de interactiune sociala intre elevi, elevi-profesori, stiu sa motive e elevii pentru a invata, evaluea a obiectiv progresul fiecarui elev. - Profesorii competenti se gandesc sistematic la modul in care predau si invata din propria experienta " inspira elevilor " curio itate, toleranta, onestitate, respect fata de diversitate - extrag din cunoastera de voltarii umane subiecte de instruire si educatie, sunt anga1ati in invatarea continua si ii incura1ea a pe elevi sa aiba o perspectiva asemanatoare, apofundea a cunoasterea, isi indreapta 1udecatile, adaptea a predarea la noile descoperiri. - Profesorii competenti sunt membrii ai unor comunitati care invata " contribuie la eficacitatea si eficienta scolii, cunosc resursele comunitatii care pot fi contactate pentru a actiona in beneficiul elevilor, gasesc modalitati de a lucra colaborativ si creativ cu parintii. Profesiunea didactic reclam din partea persoanei implicat n activiti de tip instructiv-formativ patru categorii de competene" 1. competen tiinific abiliti cognitive necesare pentru procesarea informaiilor informaii tiinifice selectate, actuali ate, exacte capaciti de ve/iculare a cunotinelor experien didactic flexibil capacitatea de recurs la strategii re olutive variate aptitudini necesare pentru cercetare i experimentare strategii creative operaii mentale flexibile i dinamice166

capacitate de transfer i aplicare a cunotinelor-

. competen psihosocial capacitatea de a stabili fr dificultate relaii interpersonale adecvate cu elevii capacitatea de adaptare la roluri diverse capacitatea de comunicare eficient att cu grupul ct i cu elevii, separat abiliti de adecvare a foreiCautoritii la situaiile educaionale concrete 5varierea raportului libertate-autoritate, indulgen-exigen n funcie de specificul situaiilor aprute6 disponibiliti de adaptare la variate stiluri educaionale entu iasm, nelegere, prietenie!. competen managerial capacitate de influenare a clasei i a fiecrui elev n parte abiliti de planificare i proiectare capacitate deci ional capacitatea de a organi a, monitori a i coordona activitatea claseiCelevului administrarea corect a sanciunilor i recompenselor ec/ilibru autoritate-putere-responsabilitate re isten la situaiile de stres". competen psihopedagogic capacitate de determinare a gradului de dificultate a unui coninut capacitate de a face accesibil informaia transmis empatie, capacitate de nelegere a disponibilitilor interne ale elevilor creativitate n activitatea instructiv-formativ atitudine stimulativ, energic, creativ tact pedagogic 5organi area contient, controlat, a propriului demers pedagogic i capacitatea de restructurare =din mers> a acestuia, n funcie de variabilele nou survenite pe parcursul derulrii procesului instructiv-formativ6 spirit metodic i clarvi iune n activitateSTANDARDE Cum s-a reflectat demersul educativ al personalului didactic in domeniul educatiei morale se va vedea doar atunci cnd cel educat va fi pus in situatia de a-i manifesta sentimentele i convingerile, de a le proba prin comportamente observabile. 4eferindu-se la profesionali area pentru cariera didactic, profesorul 'mil Pun aprecia c efortul de 7rationali are i ae are a ntregului proces de formare initial i continu a cadrelor didactice pe ba a unor standarde profesionale8, nu este 7tocmai uor de reali at avnd n vedere specificul activitii educaionale, care implic adesea variabile a cror standardi are nu e nici posibil, dar nici necesar8. 4mn 7exceleni8, acei profesori care tiu cum s le capte e elevilor atenia i s le-o menin pe tot parcursul leciilor, s formule e cu claritate obiectivele fiecrei activiti didactice, s reactuali e e cunotinele anterioare necesare nvrii cum urmea , s predea accesibil i convingtor noile cunotine, s cree e situaii de nvare adecvate, s diri1e e nvarea i s obin feed-bac@, ori de cte ori este nevoie, s evalue e prin metode variate i s extrapole e. Cu alte cuvinte, 7prescripii8 au existat i pn acum n 4omnia, iar pe ba a lor s-au formulat conclu iile asupra pregtirii profesorilor, ca i asupra calitii prestaiei acestora, doar c nu s-au numit standarde. 4spunsul la ntrebarea 7poate fi standardi at activitatea educatorilor din invtmntD8 ar putea fi acesta" da, dac prin standarde nelegem anumite etaloane la care raportm pregtirea i activitatea educatorilor. $ceste etaloane, elaborate n funcie de un ideal social i educativ i de o filosofie a educaiei explicit formulate, de cunoaterea uman n general, ar urma s cuprind un sistem de cerinte fat de pregtirea tiinific, psi/ologic, pedagogic, sociologic, managerial i cultural a educatorilor, pe diverse trepte ale sistemului naional de invtamant 5precolar, primar, secundar6. Cu o conditie ns ca 167

cerintele s se refere la comportament i s fie msurabile, iar evaluarile se se faca de profesionalisti, pe criterii tiinifice, fiind excluse cele politice. C/iar i n aceste conditii este evident ca nu se poate standardi a intreaga activitate a educatorlor. 3ai intai ptr c educaia este un fenomen complex vi ea toate dimensiunile fiinei umane 5fi ic, intelectual, moral6 i, si in al doilea rnd, pentru c elevii sunt foarte diferii unii fa de alii. )e tie c activitatea didactic este marcat de numeroase situaii neprev ute, care nu sunt avute n vedere la elaborarea programelor de formare iniial i continu a educatorilor. &in acest motiv, educatorii, dincolo de pregtirea lor de ba i de experienta trebuie s aib i o mare capacitate de a se adapta la realitile vieii colare, fiind capabili s re olve situaii-problem dintre cele mai diverse. 2actul, rbdarea capacitatea de a comunica uor cu cei din 1ur, de a soluiona conflictele sunt caracteristici cu care te nati sau pe care le dobndeti printr-un efort personal considerabil, pe parcursul carierei didactice. 'xista cteva direcii de aciune practic, necesare n reali area c/iar i parial a standardi rii activitii educatorilor din invmnt" - Prin de bateri academice, dar i colegiale, la care s participe i elevii, i s se descrie un set de competente ale educatorilor din nvmnt, cuprin nd dou segmente" un trunc/i comun, valabil pentru toate categoriile de educatori i unele cerine speciale, n funcie de treapta de nvmnt, deci de grupa de vrst cu care lucrea educatorii. - Profilul de competen definit pe plan naional s stea la ba a tuturor, programelor de formare a personalului didactic din 4omnia. - ,isele postului, pe categorii de personal didactic i fiele de evaluare a personalului didactic s aib la ba 7standarde8 derivate din profilul de competenta proiectat, care s se ba e e exclusiv pe comportamente direct observabile sau msurabile. - .nspecia scolar s fie regndit din perspectiva standardelor naionale convenite. - )tandardele pentru profesia didactic s fie rev ute periodic, pentru a le adapta la dinamica de voltrii tiinifice, economice i sociale care determin, obiectivele, funciile i coninutul educaiei. FORMARE INITIALA SI CONTINUA, EVALUARE SI AUTOEVALUARE ,ormarea iniial a personalului didactic, indiferent de legislaia n vigoare, trebuie s cuprind" - % pregtire psi/ologic prin care s se cree e condiiile cunoaterii i autocunoaterii autentice, s se cree e nelegerea locului i rolului personalitii .n lume- % pregtire pedagogic n ba a creia cel care dorete s imbrie e cariera didactic s tie n msur s cunoasc, s ineleag i s aplice filo ofia educaiei, s-i forme e un baga1 de cunotine, priceperi i deprinderi pentru a aplica teoriile curriculare, teoriile evalurii, teoriile intsruirii, metodologia didactic pentru a-i forma o competen psi/opedagogicPerfectionarea prin definitivare i grade diclactice. &up o vec/ime de doi ani i n ba a unor inspecii de specialitate, fiecare dascl este obligat s susin examenul de definitivare n invtmnt. $cest examen se poate susine de maximum trei ori ntr-o perioad de +-E ani ve/ime. 'xamenul de definitivat const n" - o prob scris la specialitate i metodica predrii ei- o prob oral de specialitate i metodic- o prob scris de Pedagogie. &up patru ani de vec/ime de la definitivare orice dascl poate s susin examenul pentru obinerea gradului didactic ... $cest examen, la care are dreptul s se pre inte n ba a conclu iilor unor inspecii de specialitate, const din" - o prob scris la specialitate i la metodica predrii ei- o prob oral la Pedagogie i elementele de psi/ologie 5programa analitic mai complex dect cea pentru definitivat6. &up ali patru ani vec/ime dup gradul .., orice dascl poate participa la examenele pentru obinerea gradului didactic .. Pentru gradul ., dup trei ani vec/ime i n ba a unor conclu ii ale inspeciilor de specialitate, dasclul particip la un colocviu de admitere la gradul .. $cest colocviu const dintr-un interviu din" specialitate, metodic, psi/o-pedagogie i mai ales din metodologia cercetrii tiinifice. ,ormarea contiun a personalului didactic implic" 168

,ormarea continu odat la cinci ani, aciune pe care fiecare dascl trebuie s-o urrne e pn la pensionare. $ceast activitate se reali ea prin parcurgerea mai multor programe oferite mai ales prin departamentele speciali ate ale universitilor. 'xplo ia informaional deosebit, ca urmare a progresului tiinific, te/nic, cultural, urmat de sc/imbri continue, c/iar de mutaii n cadrul disciplinelor predate, n profesiuni, n activitile sociale utile, n condiiile economice, necesit o preocupare i o capacitate deosebit de a asigura o perfecionare continu a pregtirii profesionale, de specialitate i psi/opedagogice, n primul rnd, dar i o perfecionare n planurile cultural, etic, 1uridic i cetenesc, deoarece toate domeniile vieii sociale sunt n de voltare, att sub aspect cantitativ, ct mai ales sub aspect calitativ. Perfecionarea profesional a profesorului este necesar, ca n toate profesiile, datorit potenialelor pierderi cognitive. !umai printr-o reactuali are i perfecionare sistematic i constant a pregtirii profesionale la un nivel nalt de performan, printr-o formare continu se poate evita ceea ce se numete plafonare profesional, rutin, pregtire slab sau mediocr. Perfecionarea profesional se reali ea prin forme organi ate care au un caracter formal sau informal" de exemplu prin cursuri de perfecionare de o anumit durat- cursuri postuniversitare, studii aprofundate, doctorate, sau activiti n comisii metodice i ale diriginilor, cercuri pedagogice, simpo ioane tiinifice, ntlniri pedagogice, reuniuni. ,ormarea continu, inclusiv conversia profesional a personalului didactic preuniversitar, potrivit prevederilor Fegii nvmntului nr. GHC*IIE, republicat, cu modificrile ulterioare, i ale Fegii nr. *+GC*IIJ privind )tatutul personalului didactic, constituie un drept. $ceast important activitate social este coordonat de 3inisterul 'ducaiei !aionale i se reali ea prin uniti de nvmnt, case ale corpului didactic, centre, instituii i alte forme instituionali ate pentru pregtirea i perfecionarea personalului de conducere, ndrumare i control. $ceste instituii se pot asocia cu alte instituii similare din ar i din strintate, conform reglementrilor legale. ntreaga activitate de formare continu a cadrelor didactice urmrete reali area obiectivelor fundamentale ale educaiei i nvmntului" # de voltarea identitii naionale, n contextul integrrii europene i mondiale# de voltarea cultural, tiinific, te/nic i profesional# de voltarea capacitii de anticipare i de adaptare la sc/imbare, pentru progres psi/osocial i integrare# formarea i de voltarea personalitii umane integrale, armonioase, creatoare, independente i interdependente# de voltarea caracterului prospectiv i permanent al educaiei# democrati area educaiei i a nvmntului, asigurarea condiiilor de egali are relativ i gradat a anselor de acces i parcurgere, pentru de voltarea maxim a potenialului psi/ofi ic al fiecrui individ, pentru reali area caracterului desc/is al nvmntului# formarea capacitilor cognitive, afectiv-motivaionale, volitiv-acionale, atitudinale i aptitudinale, a stilului activitii intelectuale, a contiinei de sine i a celei sociale, a concepiei despre om i societate# de voltarea personalitii capabile de cooperare, comunicare, deci ie, inovare i de adaptare creatoare la mediu i a mediului la condiia uman# educarea in spiritul valorilor democratice, moral-civice i patriotice, estetice i culturale ale societii contemporane# reali area unei noi armonii ntre cultura general, de specialitate i cea profesional, la nivelul exigenelor formative ale societii postindustriale informati ate, n funcie de profilul de formare determinat# formarea tinerei generaii pentru integrare cultural i socioprofesional eficient, pentru de voltarea culturii i civili aiei. n scopul reali rii acestor obiective, activitatea de formare continu va fi axat pe obiective specifice de voltrii competenelor psi/opedagogice i metodice n specialitate i psi/orelaionale, teoretico-metodologice, practic-acionale i constructiv-creatoare. n acest context, restructurarea formrii continue a cadrelor didactice constituie obiectivul prioritar al asigurrii calitii nvmntului, ansa reformei nvmntului. 169