79. Taxele vamale notiune. - sunt impozite indirecte din categoria taxelor speciale de consumatie platite de pers.

s. fizice sau juridice in cadrul tranzactiilor comerciale, care importa, exporta sau tranziteaza cu bunuri frontiera vamala a unui stat. - categorie de impozite indirecte care se percep asupra marfurilor care trec frontiera de stat. 80. Clasificarea taxelor vamale dupa scopul impunerii. - taxele vamale cu caracter fiscal au un nivel redus si au ca scop unic procurarea de venituri la bugetul statului sau la bugetele comunitatilor locale. - taxele vamale cu caracter protectionist (de ordine) au un nivel mai ridicat avand ca scop principal stimularea economiei interne si doar in subsidiar colectarea unor venituri la buget. 81. Clasificarea taxelor vamale dupa modul de stabilire si nivelul lor. - taxe vamale autonome - fixate independent de fiecare stat si au ca obiect marfurile ce provin din tari cu care nu s-au semnat acorduri comerciale bilaterale sau multilaterale, ori pt marfuri a caror origine nu poate fi probata prin prezentarea unui certificat de origine. - taxe vamale conventionale - se aplica in cadrul clauzei natiunii celei mai favorizate, fiind negociate la nivel scazut si indentic pt toate statele carora li s-a acordat. - taxe vamale preferentiale stabilite ca urmare a negocierilor directe dintre state, derogandu-se de la clauza natiunii celei mai favorizate ; sunt stabilite numai pt anumite categori de marfuri. - taxe vamale de retorsiune- sunt efectele unor masuri represive de politica economica, indreptate impotriva statelor care fie practica sitemul de subventii ascunse la export, fie o politica de dumping . Nu au nivel prestabilit. 82. Autoritatea vamala. - autoritate nationala investita cu aplicarea reglementarilor vamale, cu supravegherea si controlul activitatilor din domeniul vamal. 83.Re im vamal! cate orii. Se tine cont de 2 criterii: scopul operatiunii comerciale si destinatia marfii. Regimurile vamale se pot clasifica in: regimuri vamale definitive, regimuri vamale suspensive si regimuri vamale economice. 8". Re im vamal definitiv notiune . - exclude incidenta pe viitor a altui regim: import, export si introducerea sau scoaterea din tara a unor bunuri apartinand calatorilor sau altor persoane fizice, necomercianti. - importul este regimul vamal definitiv care consta in introducerea in tara si implicit in circuitul economic a unor marfuri provenind din strainatate.

8#. Re im vamal economic notiune. - are caracter temporar in viitor marfurile urmeaza sa primeasca o alta destinatie: antrepozitarea vamala, perfectionarea activa, transformarea sub control vamal, admiterea temporara.

Regimurile vamale suspensive si economice sunt operatiuni cu titlu temporar care au ca efect suspendarea platii taxelor vamale pe perioada cat marfurile sunt incadrate in unele dintre aceste regimuri.

8$. Re imuri vamale suspensive notiune. - !u caracter temporar si privesc marfurile straine ce urmeaza sa primeasca in viitor alta destinatie: tranzitul vamal, antrepozitul vamal, transformarea sub control vama, admiterea temporala. 87. Tran%itul vamal. - consta in transportul unor marfuri straine sau romanesti pe teritoriul R" intre 2 birouri vamale, fara perceperea unor taxe vamale. #xista tranzit cand marfurile sunt importate si au ca destinatie un birou vamal de interior si atunci cand marfurile au fost vamuite la un birou vamal de interior si sunt transportate pana la frontiera in vederea exportului. 88. Antrepo%itarea vamala. - este un regim vamal suspensiv economic care presupune depozitarea marfurilor intr-o anumita locatie sub controlul autoritatilor vamale, pana la plasarea sub alt regim vamal. $ot fi depozitate atat marfurile straine introduse in tara, pana la realizarea importului, cat si cele romanesti ce urmeaza a fi scoase din tara, pana la desavarsirea exportului. 89. &erfectionarea activa. - este regimul vamal suspensiv si economic ce consta in supunerea unor marfuri, pe teritoriul R" la una sau mai multe operatiuni de perfectionare : montaj, ansamblare, adaptare, transformare, reparare, utilizare si remontare in forma initiala. 9'. Transformarea sub controlul vamal. - transformarea este acel regim vamal suspensiv care permite folosirea, pe teritoriul R", fara plata drepturilor de import, si fara aplicarea de masuri de politica comerciala, de marfuri straine pt a fi supuse unor operatiuni care le transforma felul sau starea initiala. %ransformarea sub control vamal poate fi realizata, in baza unei autorizatii a autoritatii vamale, numai de catre persone juridice romane. %ermenul in interiorul caruia trebuie realizata transformarea sub

control vamal este fixat in functie de complexitatea operatiunii, fara a depasi 2 ani. 91. Admiterea temporara. - este acel regim vamal suspensiv care permite utilizarea pe teritoriul R", cu exonerare totala sau partiala de drepturi de import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala, a marfurilor straine destinate a fi reexportate in aceasi stare, cu exceptia uzurii lor normale. !utoritatea vamala fixeaza un termen in cadrul caruia marfurile trebuie sa fie reexportate sau sa primeasca o noua destinatie vamala. &n principiu, termenul aprobat trebuie sa permita ca scopul utilizarii sa poata fi realizat. $t. marfurile care sunt admise temporar cu exonerare partiala de taxe vamale, se datoreaza o taxa vamala de '( din suma care s-ar datora in eventualitatea exportului acelorasi marfuri. 92. &erfectionarea pasiva. - #ste acel regim vamal care permite exportul temporar de marfuri in afara teritoriului tarii, in vederea supunerii acestora unor operatiuni de perfectionare, )transformare sau prelucrare*, iar produsele rezultate din aceste operatiuni ) produse compesatoare * sa fie puse in libera circulatie cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de import. !utoritatea vamala fixeaza un termen in care operatiunile specifice perfectionari pasive trebuiesc finalizate. 93. (atoria vamala notiune. - este obligatia unei persoane de a plati drepturile de import sau de export. " importanta deosebita prezinta formarea datoriei vamale si stabilirea debitorului datoriei vamale.

9". Acci%ele notiune. - sunt taxe speciale de cosum care se datoreaza bugetului de stat pentru productia sau importul si pentru desfacerea anumitor categori de produse: alcool, tigari, confectii din blanuri naturale, bujiterii din aur sau platina,etc. 9#. )numeratii acci%ele armoni%ate. - se datoreaza pentru ' categorii de produse: alcool si produse alcoolice, produse de tutun prelucrate, produse energetice si electricitate. 9$. Ce sunt monopolurile fiscale. - monopolurile fiscale reprezinta impozite indirecte pe care statul le poate institui in temeiul prerogativelor care ii sunt conferite de suveranitatea statala, asupra productiei si+sau distribuiriiunor bunuri realizate sau desfacute sub un control strict 97. Contribuabilii impo%itului pe cladiri*teren

- impozitul pe cladirii si teren este datorat in principiu de orice persoana fizica sau juridica care detine in proprietate cladiri situate in R". &n cazul cladirilor proprietate publica sau privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, sarcina fiscala se numeste taxa pe cladiri si se plateste de catre persoanele juridice care au efectiv in posesie cladiri. 99. +mpo%itul asupra mi,loacelor de transport contribuabilii. - "rice persoana fizica sau juridica care detine in proprietate un mijloc de transport, datoreaza un impozit anual care se plateste la bugetul local al localitatii in care contribuabilul isi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru. 1'1. (ebitorii impo%itului pe spectacole. - #ste datorat de catre orice persoana care organizeaza manifestari artistice, competitii sportive si alte activitati distractive in R". Sunt exceptate de la impozitul pe spectacol institutiile publice care desfasoara asemenea activitati. 1'2. -bictul impo%itului pe spectacol. - "biectul impozabil il constituie sumele de bani incasate din vanzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor ori suprafata incintelor unde se desfasoara anumite activitati. 1'3. Calculul impo%itului pe spectacol. - se face prin aplicarea cotei de impozit la suma incasata din vanzarea biletelor de intrare si abonamentelor astfel: pt spectacole de teatru, opera, opereta, filarmonice, cinematografice, muzicale, circ si pt. competitiile interne si internationale se datoreaza un impozit de 2(. - in cazul oricaror manifestari artistice cota este de ,(, pt. activitatile cu caracter distractiv sau artistic organizate de videoteci sau discoteci impozitul se stabileste in functie de suprafata incintei unde se desfasoara spectacolul, in sume fixe+mp+zi - de catre consiliile locale. 1'". &lata impo%itelor pe spectacole. - impozitele pe spectacole calculate procentual din vanzarile realizate avand natura juridica a impozitelor indirecte se calculeaza si se plateste in contul bugetelor locale de catre fiecare institutie de spectacole, club sau asociatie sportiva ori o alta categorie de organizatori. &mpozitul pe spectacole inclus in pretul biletelor trebuie dedus prin aplicarea procentelor legale si depus lunar in contul bugetelor pana la data de -, a lunii urmatoare. 1'8. Raportul ,uridic fiscal. - acel raport care cuprinde drepturile si obligatiile ce revin partilor, potrivit legii, pt. indeplinirea modalitatilor prevazute pt. stabilirea, exercitarea si stingerea drepturilor si obligatiilor partilor din raportul de drept material fiscal. 1'9. )lementele componente ale raportului ,uridic material fiscal.

- asemenea celorlalte raporturi juridice si raportul juridic fiscal are acelasi continut. Subiectele raportului juridic sunt: statul, unitatile administrativteritoriale, contribuabilul, precum si alte persoane care dobandesc drepturi si obligatii in cadrul raportului juridic fiscal. .ontinutul raporturilor juridice procedural fiscale este determinat de totalitatea drepturilor si obligatiilor subiectelor raportului procedural fiscal. "biectul, este format din actiunea+conduita asupra careia se indreapta drepturile si obligatiile fiscale. 11'. (omiciliul fiscal al persoanelor fi%ice. - este adresa unde isi are domiciliul potrivit legii sau adresa unde locuiesc efectiv, in cazul in care acesta este diferita de domiciliu. 111. (omiciliul fiscal al persoanelor ,uridice. - este desemnat prin lege, sediul social sau locul unde se exercita gestiunea administrativa si conducerea efectiva a afacerilor in cazul in care acestea nu se realizeaza la sediul social declarant. 112. (efiniti actul administrativ fiscal. - #ste actul emis de catre organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale. 113. +nspectia fiscala. - &nspectia fiscala poate fi definita ca /activitatea specializata desfasurata de catre organele fiscale competente pt. verificarea indeplinirii de catre subiectele pasive ale raporturilor de dr. procedural fiscal, altele decat organele fiscale, a obligatiilor ce le incuba in cadrul acestor raporturi . 11". -biectul inspectiei fiscale. - il formeaza verificarea bazelor de impunere, a legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, stabilirea diferentelor obligatiilor de plata, precum si a accesoriilor aferente acestora. 11#. +nspectia fiscala. formele controlului. 0in functie de metoda controlului putem face diferenta intre: control prin sondaj ) acea activitate de verificare selectiva a documentelor si operatiunilor semnificative in care sunt reflectate modul de calcul, de evidentiere si de plata a obligatiilor fiscale datorate bugetului general consolidate*. controlul electronic care presupune activitatea de verificare a contabilitatii si sursele acesteia, prelucrate in mediul electronic, utilizand metode de analiza, evaluare si testare informatice specializate.

controlul inopinat activitatea de verificare faptica si documentara, in principal ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de incalcare a legislatiei fiscale, fara anuntarea in prealabil a contribuabilului. Controlul incrucisat activitatea de verificare a documentelor si operatiunilor impozabile ale contribuabilului in corelatie cu cele detinute de alte persoane.

11$. (efiniti titlul de creanta. - #ste actul prin care se stabileste si se individualizeaza obligatia de plata privind creantele fiscale, intocmite de organele competente sau de alte persoane indreptatite. !semenea titluri pot fi: decizia de impunere, declaratia fiscala, angajamentul de plata, decizia prin care se stabilesc si se individualizeaza creantele fiscale accesorii. 119. &lata benevola a obli atilor fiscale. - Se face de catre subiectul impozabil direct sau indirect si au drept efect stingerea obligatiilor financiar bugetare. 1ebitorul efectueaza plata impozitelor, taxelor , contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevazute prin ordin al presedintelui !2!3 intr-un cont unic, prin utilizarea unui ordin de plata pentru %rezoreria Statului pentru celelalte obligatii de plata. $lata se efectueaza astfel inclusiv dobanzile si penalitatile de intarziere. 12'. Compensarea ! explicati. - .onstituie o modalitate de stingere a creantelor administrate de 4in. 3in. $ublice cu creantele debitorului, reprezentand sume de rambursat sau de restituit de la buget, pana la concurenta celei mai mici sume, cand ambele parti dobandesc reciproc atat calitatea de creditor cat si pe cea de debitor. .ompensarea se poate face la cererea debitorului sau din oficiu. 121. Restituirea de sume explicatie. Se face la cererea debitorului sau din oficiu. 5a cererea debitorului se restituie urmatoarele sume: a. cele platite fara existenta unui titlu de creanta. b. cele platite in plus fata de obligatia fiscala. c. cele platite ca urmare a unei erori de calcul. d. cele platite ca urmare a aplicarii eronate a pevederilor legale. e. cele de rambursat de la bugetul de stat . f. cele stabilite prin hotarari ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii.

g. cele ramase dupa efectuarea distribuirii prevazute in art -66 din .. $roc. 3iscala. h. cele valorificate din retinerea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, dupa caz in temeiul hot. judecatoresti prin care se dispune desfiintarea executarii silite. 1in oficiu restituirea sumelor se face in cazul diferentelor de impozite rezultate din regularizarea anula a impozitului pe venit datorat persoanelor fizice, in termen de 67 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere. 122. &rescriptia !notiune. &ntervine atunci cand termenul prevazut de lege pt stabilirea obligatiilor fiscale, pentru incasarea creantelor fiscale prin plata benevola sau prin executare silita a expirat si obligatia devine naturala.)creditorul nu il mai poate constrange pe debitor sa plateasca*. %ermenele de prescriptie incidente in domeniul fiscal sunt de , si -7 ani. 123. (area in plata. -este o modalitate de stingerea a creantelor fiscale, la cererea debitorului, oricand, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea in proprietatea publica a statului sau, a unitatii andministrativ-teritoriale a bunurilor imobile, inclusiv a celor supuse executarii silite. &n aceste cazuri organul fiscal va transmite cerea insotita de propunerile sale, comisiei numite prin ordin al ministrului finantelor publice sau, dupa caz, de catre autoritatea administrativ-teritoriala. .omisia poate respinge cererea in situatia in care bunurile imobile sunt oferite nu sunt de uz sau de interes public. 12". Cesiunea de creanta. - este o modalitate nou instituita in procedura fiscala in care creditorul care transmite creanta )!2!3* se numeste cedent, iar persoana care preia obligatia se numeste cesionar, iar tertul a carui creanta se discuta )contribuabilul* se numeste debitor cedent. !2!3 poate cesiona creantele fiscale principale si accesorii pe care le are in administratie, prin licitatie, selectie de oferte sau incredintare directa. 12#. Anularea obli atiilor fiscale. -anularea constituie un mod exceptional de stingere a creantelor fiscale, dar sub conditia existentei unor motive temeinice. !nularea poate fi aprobata prin hotarare de 8uvern sau de autoritatile deliberative de la nivel local, atunci cand cheltuielile de executare sunt mai mari decat creantele fiscale datorate si conducatorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective. !ctele de anulare se constituie in acte administrative fiscale cu caracter individual.

12$. /olutionarea contestatiilor impotriva actelor administrativ fiscale procedura prealabila. -procedura administrativa prealabila presupune verificarea motivelor de fapt sau de drept care au stat la baza emiteri actului administrativ fiscal atacat, solicitarea punctului de vedere a directiilor de specialitate din minister, sau a altor institutii sau autoritati, administrarea de probe noi. "rganul de solutionare se pronunta si asupra exceptiilor de procedura sau a celor de fond si daca le va considera intemeiate nu se va mai trece la analiza pe fond a contestatiei. $rocedura poate fi suspendata prin decizia organului de solutionare pt. motive bine intemeiate. 127. /olutionarea contestatiilor impotriva actelor administrativ ! fiscale cai de atac. - organul competent va solutiona contestatia prin decizie sau prin dispozitie, decizia se emite de catre organele competente ale !2!3, avand un caracter definitiv in cadrul procedurii administrativ fiscale, dispozitia se pronunta in solutionarea contestatiei de catre autoritatile administratiei publice locale, prin decizie sau dispozitie contestatia poate fi admisa in totalitate sau in parte ori respinsa. &n cazul admiteri contestatiei se poate decide anularea totala sau partiala a actelor administrativ - fiscale. 128. )va%iunea fiscala concept. - fapta de a sustrage de sub incidenta legii unele venituri+bunuri impozabile, adica diminuarea materiei impozabile. #vaziunea fiscala poate fi legala sau frauduloasa. 129. )va%iunea fiscala le ala. - sustragerea in tot sau in parte de la indeplinirea unor obligatii fiscale, savarsita de un contribuabil prin eludarea )violarea* normelor legale. 3iind savarsita de regula prin acte care nu sunt incriminate expres de lege, nu este sanctionata. 13'. )va%iunea fiscala frauduloasa*frauda fiscala. - reprezinta sustragerea in tot sau in parte de la indeplinirea unor obligatii fiscale, savarsita de un contribuabil, prin incalcarea dispozitiilor legale. 3aptele de incalcare pot constitui atat contraventii cat si infractiuni. 131. 0rauda fiscala! infractiune! latura subiectiva si pedepse. - Sub aspectul laturii subiective, toate infractiunile de evaziune fiscala sa savarsesc cu intentie directa, desi unele dintre infractiunile de evaziune fiscala admit tentativa, aceasta nu este sanctionata de legiuitor. $edeapta prevazuta de

lege pentru infractiunile de evaziune fiscala in forma simpla este inchisoarea de la 2-9 ani, dublata de pedeapta complementara de interzicerea a unor drepturi. 132. Cau%e de inlocuire a pedepselor pentru eva%iune fiscala. - 1aca prejudiciul este mai mic decat echivalentul in R"2 a sumei de ,7.777 #uro, se va aplica o sanctiune administrativa care urmeaza a fi inregistrata in cazierul judiciar. - 1aca prejudiciul este intre ,7.77---77.777 # se poate aplica pedeapsa cu amenda. - &n ipoteza in care prejudiciul recuperat este mai mare de -77.777 #, limitele pedepsei inchisorii se reduc la jumatate.