Sunteți pe pagina 1din 9

-Academia de Studii EconomiceFacultatea de Management si Administratie Publica

Politica publica din Romania in domeniul protectiei mediului


(Economia sectorului public)

Politica publica din Romania in domeniul protectiei mediului

Politica de mediu poate fi privit ca o diviziune a politicii generale a statului care se ocup de stabilirea cadrului acional, a metodelor, mijloacelor i a strategiilor orientate n direcia prevenirii i combaterii polurii mediului, respectiv a conservrii i dezvoltrii durabile a acestuia. Politica de mediu are n vedere i evaluarea continu a strii reale a mediului nconjurtor, semnalarea eventualelor influene negative asupra acestuia, crearea unui cadru instituionalizat n ce privete sanciunile i msurile aplicabile n cazul n care are loc poluarea mediului nconjurtor. Politica de mediu, chiar dac reprezint un domeniu de sine stttor, nu poate fi privit i analizat dect n corelaie cu politica economic, financiar, administrativ i legislativ. Politica de mediu reprezint o sarcin care revine guvernului rii precum i autoritilor de specialitate, locale sau naionale. Un rol decisiv n domeniul proteciei mediului i dezvoltrii durabile l-au avut cele trei conferine mondiale: Conferina Naiunilor Unite privind Mediul nconjurtor, Stockholm 1972, Conferina Mondial a ONU pentru Mediu i dezvoltare, Rio de Janeiro, 1992 i Summit-ul mondial pentru dezvoltare durabil, Johannesburg, 2002. n cadrul acestor conferine au fost stabilite cadrul politic de aciune privind protejarea mediului pentru fiecare stat participant. Prima conferin mondial privind mediul a reunit delegai ai 114 state, printre care se numr i Romnia, a avut drept mesaj-central lozinca Un singur Pmnt i a constituit prilejul de proclamare a datei de 5 iunie drept Ziua Mondial a Mediului. Statele participante au primit o serie de recomandri pentru orientarea aciunilor pe direcia proteciei mediului dar fr ca acestea s aib un caracter juridic coercitiv. n cadrul acestei conferine, s-a pornit de la premisa dualitii fiinei umane, care este 4 deopotriv creator i distrugtor al mediului, cel care i ofer suport pentru dezvoltarea fizic, intelectual, social i moral. A doua conferin, cea de la Rio, a adus n discuie problema reglementrii att a relaiilor interumane ct i a relaiilor dintre om i natur i au fost enunate o serie de principii pe care oamenii s le aplice n cadrul acestor relaii. Tot n cadrul acestei conferine, s-au prezentat parteneriatul mondial i colaborarea ntre sectoarele variate ale economiei drept soluii de asigurare a proteciei sistemului mondial al mediului. Documentul cel mai important din cadrul conferinei, Declaraia de principii cuprinde drepturile i obligaiile statului i ale cetenilor n domeniul mediului, fr a avea un caracter juridic obligatoriu. La summit-ul mondial de la Johannesburg au participat peste 100 de efi de state i

guverne i zeci de mii de reprezentani guvernamentali sau a organizaiilor neguvernamentale. Cu acest prilej au fost ncheiate diverse parteneriate ntre state i organizaii. Principalele documente adoptate au fost Declaraia politic i Planul de implementare mbuntirea calitii mediului. Cu timpul, s-a dezvoltat chiar un drept comunitar al mediului ce cuprinde peste 200 regulamente i directive privind protecia mediului. a dispoziiilor adoptate. Ideea central a summitul-ui are n vedere colaborarea i parteneriatele pentru

Aplicarea politicii de mediu in Romania Obiectivele politicii de mediu 11/06/2007 Romania a eleborat in cadrul Obiectivului "Convergenta" pentru perioada de programare 2007 2013 sapte programe operationale. Programul Operational Sectorial Mediu (POS Mediu) a fost elaborat in conformitate cu cea de-a treia prioritate a Pational de Dezvoltare 2007-2013 - "Protectia si imbunatatirea calitatii mediului", precum si cu Prioritatea 1 a Cadrului National Strategic de Referinta - "Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene". POS Mediu contine elemente esentiale pentru implementarea cu succes a PND si a CNSR in domeniul protectiei mediului; obiectivul de baza il constituie promovarea dezvoltarii durabile a intregii tari. Avand in vedere legatura stransa dintre mediu si toate celelalte sectoare economice si sociale, POS Mediu a fost elaborat in stransa corelare cu celelalte programe operationale si s-a avut in vedere evitarea suprapunerilor, realizarea complementaritatii intre programe si conformitatea cu obiectivele Strategiei de la Lisabona. POS Mediu este astfel conceput incat sa reprezinte baza si totodata un catalizator pentru o economie mai competitiva, un mediu mai bun si o dezvoltare regionala mai echilibrata. POS Mediu se bazeaza pe obiectivele si prioritatile politicilor de mediu si de dezvoltare a infrastructurii ale Uniunii Europene, reflectand atat obligatiile internationale ale Romaniei, cat si interesele specifice nationale. POS Mediu continua programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel national care au fost initiate in cadrul asistentei de pre-aderare, in particular Phare si ISPA. In plus fata de dezvoltarea infrastructurii, prin intermediul POS Mediu se urmareste stabilirea structurilor eficiente de management al serviciilor relevante din punct de vedere al protectiei mediului. De asemenea, prioritatile POS Mediu includ interventii in domenii mai putin abordate pana in

prezent, precum eficientizarea sistemelor de incalzire urbane, prevenirea riscurilor, reconstructia ecologica sau implementarea planurilor de management Natura 2000. Obiectivul global al POS Mediu il constituie protectia si imbunatatirea calitatii mediului si a standardelor de viata in Romania, urmarindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu. Obiectivul consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publice eficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului "poluatorul plateste".

Obiectivele specifice Programului Operational Sectorial Mediu sunt: 1. Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015. 2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judete pana in 2015. 3. Reducerea impactului negativ asupra mediului cauzat de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati pana in 2015 4. Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000. 5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015. Programul acopera perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmaresc nevoile de dezvoltare ale Romaniei dupa anul 2013, prin punerea bazelor dezvoltarii durabile a investitiilor vizate. POS va contribui la indeplinirea obligatiilor pe care Romania le are in sectorul de mediu, oferind oportunitati de investitii in toate regiunile tarii. Politica de mediu nationala se va axa in 2007 pe continuarea implementarii angajamentelor luate de Romania privind Capitolul 22 in vederea integrarii in Uniunea Europeana, diminuarea riscurilor asociate cu evenimentele extreme, generate de schimbarile climatice si perfectionarea instrumentelor institutionale care sa contribuie la folosirea si protejarea resurselor pe baza principiilor dezvoltarii durabile si la reducerea poluarii.

Principalele prioritati ale politicii de mediu in anul 2007 sunt: - Integrarea politicii de mediu in elaborarea si aplicarea politicilor sectoriale si regionale - Evaluarea starii actuale a factorilor ecologici si fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung in domeniul mediului, al resurselor regenerabile si neregenerabile

- Intarirea capacitatii institutionale in domeniul mediului - Ameliorarea calitatii factorilor de mediu in zonele urbane si rurale: (in domeniul calitatii aerului, managementului deseurilor, managementului resurselor de apa, controlul poluarii industriale si managementul riscului, substante chimice periculoase si organisme modificate genetic (OMG), schimbari climatice - Extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului romanesc, redimensionrea economica si ecologica a Deltei Dunarii - Intarirea parteneriatului transfrontalier si international cu institutiile similare din alte tari in scopul monitorizarii stadiului de implementare a intelegerilor internationale - Protejarea cetatenilor impotriva inundatiilor si fenomenelor meteorologice periculoase -Intarirea parteneriatului cu organizatiile neguvernamentale in procesul de elaborare si aplicare a politicilor publice in domeniu. Avand in vedere legatura stransa dintre mediu si toate celelalte sectoare economice si sociale, POS Mediu a fost elaborat in stransa corelare cu celelalte programe operationale si s-a avut in vedere evitarea suprapunerilor, realizarea complementaritatii intre programe si conformitatea cu obiectivele Strategiei de la Lisabona .

POLITICA DE MEDIU A ROMNIEI Ca multe alte ri din Europa Central i de Est, Romnia a motenit din perioada comunist grave probleme de mediu, cauzate de politica industrial bazata pe o productivitate ridicat, care nu a inut cont de impactul asupra mediului i sntii oamenilor. Cele mai grave probleme se ntlnesc n urmtoarele sectoare: calitatea apei, gestionarea deeurilor i poluarea aerului i a solului. Resursele naturale reprezint o component eseniala a bogiei Romniei. Pentru

mbuntirea condiiilor de via n Romnia este necesar ca aceste resurse naturale s fie exploatate ntr-o manier durabil. Misiunea dezvoltrii durabile este de a gsi cile de cretere economic i dezvoltare, concomitent cu utilizarea raional a resurselor naturale comune, astfel nct resursele regenerabile s poat fi meninute, iar cele neregenerabile s fie folosite ntr-un ritm care s in seama de nevoile generaiilor viitoare. Valorile naturale ale Romniei au o contribuie important pentru Uniunea European, care dobndete o important suprafa a dou eco-regiuni semnificative n ansamblu i anume: Dunrea cu Delta Dunrii i Munii Carpai. n plus, Romnia aduce n UE habitate i specii aparinnd a 5 regiuni biogeografice. Principalelor aspecte de mediu din Romnia pot fi sintetizate astfel: 97,8 % din reeaua hidrografic a Romniei este cuprins n bazinul fluviului Dunrea; Aproximativ 38% din lungimea Dunrii se afl pe teritoriul Romniei; Cu o medie de numai 2660 m3 de ap / loc / an, fa de media de 4000 m3 de ap / loc / an n Europa, Romnia se situeaz n categoria rilor relativ srace n resurse de ap; 79% din apele uzate ajung neepurate sau insuficient epurate n receptorii naturali; Numai 52% din populaia Romniei beneficiaz att de servicii de alimentare cu ap, ct i de canalizare; 363 milioane tone de deeuri au fost generate n 2004 - aproximativ 326 milioane tone provin din industria extractiv, aproximativ 29 milioane tone reprezint alte deeuri de producie i circa 8 milioane tone reprezint deeuri municipale; Materialele reciclabile reprezint aproximativ 40% din deeurile urbane, din care 20% pot fi recuperate; n prezent doar 2% din materialele reciclabile sunt recuperate; Aproximativ 16 milioane tone de deeuri au fost generate n 2004 de industria energetic; 252 de depozite de deeuri municipale au funcionat n 2004, din care 234 nu se conformeaz standardelor de mediu; exist aproximativ 2686 locuri de depozitare n zonele rurale (dumping sites); Ecosistemele naturale i semi-naturale reprezint 47% din teritoriul rii; Suprafaa zonelor naturale protejate acoper n prezent aproximativ 8% din teritoriul rii. n Romnia, se poate vorbi de o delimitare a politicii de mediu din cadrul celorlalte

politici naionale n anul 1990, cnd a fost nfiinat Ministerul Mediului. Politica de mediu a evoluat pe parcursul anilor considerabil, de la nite simple prevederi, msuri cu scopul de a limita poluarea pn la evaluarea daunelor i stabilirea sanciunilor pentru prejudiciile aduse mediului. n anul 1992 a fost elaborat Strategia Naional de Protecie a mediului, primul document cu caracter oficial n domeniul proteciei mediului i a conservrii durabile a acestuia, reactualizat n 1996 i n 2002. Acest document conine o prezentare a resurselor naturale, o analiz a calitii factorilor de mediu i a strii economice i stabilete att obiectivele, prioritile pe termen scurt, lung i mediu n domeniul mediului ct i resursele i posibilitile de protecie a acestuia. ncepnd cu anul 1996, aceste obiective de nivel naional au ncercat s fie integrate la nivelul politicii comunitare. Principiile care stau la baza politicii de mediu din ara noastr sunt urmtoarele: a) principiul precauiei cu privire la activitile cu impact asupra calitii mediului; b) principiul prevenirii polurii i a riscurilor ecologice; c) principiul conservrii biodiversitii, a motenirii culturale i istorice; d) principiul potrivit cruia poluatorul i utilizatorul pltesc adic sunt obligai la pli directe att cei care polueaz mediul ct i cei care utilizeaz resursele naturale ale mediului; e) principiul stimulrii activitilor de redresare a mediului prin acordarea de subvenii, credite etc. Prioritile identificate reprezint o reuniune a nevoilor semnalate la nivel local ct i tendinele existente la nivel global. n perioada urmtoare, strategia naional a fost completat de o serie de documente cum ar fi: Raportul privind starea mediului n Romnia, Planul Naional de gestionare a Deeurilor i Substanelor periculoase etc. O dat cu nceperea negocierilor de aderare, politica de mediu a rii noastre a suferit o serie de modificri urmnd direciile strategiei elaborate de Comisia European pentru rile candidate n cadrul Agendei 2000. Romnia, avnd iniial statutul de candidat, a fost nevoit pentru a-i alia politica naional de mediu la standardele i obiectivele politicii comunitare s identifice principalele probleme cu care se confrunt i s i stabileasc direciile de aciune. Au fost stabilite o serie de obiective stringente care trebuiau ndeplinite pn la data aderrii i au fost stabilite termenele de adoptare, transpunere i implementare a aquis-ului de mediu. n anul 2002 a fost adoptat documentul Foaia de parcurs care atinge problematica

necesitii implementrii legislaiei de mediu cu scopul promovrii i asigurrii dezvoltrii durabile i transformrii politicii de mediu ntr-o politic transversal. Se au, de asemenea, n vedere chestiunea transpunerii legislaiei comunitare, implementarea legislaiei de mediu deja existente i consolidarea structurilor administrative indispensabile implementrii complete a aquis-ului de mediu care reprezint legislaia orizontal i sectorial care reglementeaz politica de mediu a Uniunii Europene. n perioada de pre-aderare a fost elaborat o strategie de mbuntire i dezvoltare a politicii de mediu, inndu-se cont att de prioritile Romniei dictate de aderarea la Uniunea European , de necesitile naionale ct i de prioritile semnalate la nivel naional. Aciunile comunitare active n domeniul politicii naionale de mediu constau n instrumente de pre-aderare sub forma programelor de sprijin: a) programul PHARE cu rol n implementarea aquis-ului comunitar de mediu i mobilizarea investiiilor n domeniul mediului; b) programul ISPA orientat pe finanarea proiectelor de infrastructur n domeniul mediului; c) programul LIFE care finaneaz proiecte ce au n vedere protecia i conservarea calitii mediului i a biodiversitii; d) Agenda 21 - constituie o strategie global de aciune a Organizaiei Naiunilor Unite care se concentreaz pe implicarea activ a comunitilor la implementarea politicilor de mediu, pe utilizarea raional si responsabil a resurselor de mediu i pe formarea unei contiine de mediu cu ajutorul educaiei. Aplicarea politicii de mediu n Uniunea European i n rile membre este asigurat i susinut de un cadru instituional bine pus la punct cu rol n pregtirea, definirea i implementarea acesteia n cadrul politicilor globale i naionale. Cu ct evoluia politicii de mediu este mai ascendent, cu ct obiectivele i prioritile sunt mai complete i complexe, cu att numrul instrumentelor de implementare este mai mare. Aceste instrumente pot fi : instrumente legislative - legislaia existent n domeniul mediului, instrumente tehnice de tip standarde de calitate privind mediul i cele mai bune tehnologii existente, instrumente economico-financiare reprezentate de programul LIFE i de Fondul de Coeziune i instrumentele ajuttoare care servesc drept completare a instrumentelor standard i acioneaz adesea ca

stimulente. Pentru ca obiectivele politicii de mediu s fie atinse n totalitate, la noi n ar, a fost demarat un amplu proces de instituionalizare de mediu care const n crearea de organe ale administraiei publice i de instituii noi specializate n probleme de mediu. Se remarc o accentuare a tendinei de afirmare i consolidare a unor structuri administrative n direcia protejrii i gestionrii durabile a mediului la nivel naional : Agenia Naional pentru Protecia Mediului, Garda de Mediu, Administraia Fondului de Mediu etc. Autoritatea Central de Mediu, fondat n anul 1990, a cunoscut numeroase modificri n ce privete modul de organizare i funcionare dar i atribuiile acesteia. Au aprut i s-au dezvoltat o serie de organisme consultative, organisme interministeriale i structuri de cooperare internaional pe probleme de mediu sectoriale.

Bibliografie: 1. http://www.eco-ambalaj.ro/politica-de-mediu/romania/Politica-de-mediu-in-Romania1.html 13 2. Lect.univ.dr. Mariana VUTA ,Politici i strategii financiare de protecia mediului in format digital 3.http://www.upm.ro/facultati_departamente/stiinte_litere/conferinte/situl_integrare_euro peana/Lucrari2/Dogaru%20Lucretia.pdf 4.http://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_Rom%C3%A2niei_ %C3%AEn_Uniunea_European%C4%83 http://europa.eu/index_ro.htm

S-ar putea să vă placă și