il

GlS s

-g
CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei SIDENCO, ELENA.LUMINITA Ghid practic de eyaluarc articularli 9i musorlartr in kinetoterapid
Elena-Luminifa Sidenco - Bucureqti, Edihna Fundafiei Romdnia de Mdine, 2045
196 p., 23,5 ctti-

UNIVERSITATEA SPIRU HARET . '

FACULTATEA DE EDUCATIE FTZiCA$I SPORT

I I I I
T
: : ; ;

il

Conf.univ.dr. ELENA-LUMIMTA SIDENCO

tsBN 973-12s-246-2
615.825.617.s7

GHID PRACTIC DB EVALUARE ARTICULARA $I MUSCULARA

@

Editura Fundaliei Rozdniei de Mdine,Z}AS

IN KINETOTERAPIE ccLG,lAift v KT 13&+L$,

l-1gn bkj S tt l R. C i?-. 11 e r'1&f ","-\ l'lU f C AiCt{-.
/V\

ft.I ArurOnUL AB SOLVENTILOR PENTRU PREGATIREA EXAMENULTII DE LICENTA

RS,

Redactor: Constantin FLOREA Tehnoredactor: Lauren$u Cozma TUDOSE coperta: Marilena BALAN (GLIRLUI) Bun de tipar: 19.04.2005; Coli tipar: 12,25 Format: 16170 x 100 ' Editura gi Tipografia Fwdalei Romdnia de Mdine Splaiul Independenfei nr. 313, Bucurc$ti,
Sector 6,

t I
t,

Oficiul Pogtal 83 Tel./Fax 316 97 90

u'rvw.spinrharet.ro

EDITI.JRA FLINDATIEI R OMANU DE MA]NE Bucureqti,2005

iNR.rNv.-,44L

BlEH.

rnTtQA
in menoria dragei mele Pati,
steaua ei o voi cduta mereu, cdnd ceral e senin, tn noplile de iulie'

CUPRINS

Introducere
I. Anatomia

funclionali

articulafiilor
9
13

Clasificareaarticulafiilor I.2. BilanFl articular-generalitiili

I.1.
IL Bilanftl articular
tr. 1. gi

muscular al coloanei vertebrnle

Articulafiile coloanei vedebrale

tr.2. Evaluarea coloanei vertebrale -bilanfirl

articular

27

Itr. Bilanfut articutar

gi

muscular Bl membrului superior

III.I.

Anatomia nmimlui

- generalitdfi

46
80

IIi.2. Bilanful articular gi rnuscular al

cotului

IV. Bilan(ut articular gi muscular al membruIui inferior

fv.l.

Bilanfirt articular gi muscular al

Soldului
'
. ..

135

IV.2. Bilanlul articular 5i muscular al genunchiutui ...

.
.

IV.3. Bilantul articular 5i muscular al gleznei 5i piciorului V. Analiza mersului

V.

' '.
.

159 167

I. Obsewalii legate de fimcflonalitatea globali

membnrlui inferior

'

'''

"

190 190

V.2. Evaluarea fazelor mersului

Bibliografie gelectivd ...

196

r.

ANAToMTA TuNCTToNALA a anrrcuLATrILoR

l.l.
modului

Clasificarca articu

laliilor
aI sau sinartroze'

de leg[turi 5i Din punctul de vedere at tunc1ionalit61ii, ut fory?Fgilor

"rti"Jaii

di dezvoltare, articula$iile si i*patt in frculafilb-roasediartroze ' *tri hginoase *u oitromozr qi articulaf i sinoviale sau

Articulaliile
nohoide

Hnt"m

ffi'+
a

..

Articulaliile
trohleene

m,
r@"

^.L ry,{

6#
Articula{iile libroase - sinartrozele

intre ele prin lesut fibros dens (memSunt articulalii in care oasele sunt unite migcfi, sau permit miqci.ri foarte permit nu brane sau ligamente). reduse. Eriif doua varietdli de artiaialii fbroase:

g*J"-J""r"rli

ele printr-un ligament

nur Ag-rcgituta pg1te sau coracoacromial), (ligamentul de bandS Qigamenrrl srilohioid) if."*.ttt elastice (cele dinfe lamele vertebrale); oasele sunt articulate inbe se gasesc n un"i ta b\ "raniu; perioshrl 9i de !es't fibros, continuat inafrrr cu ele gi despar,tite printr-un

a\sindesmoza-errearticulaFain'caresuprafefelearticularesuntlegateinte fi, i1-!11'ae

l*.*t;

;;-f;;

iGt"engt

wnrile_,6"d;d;

,* Jpi

t I I
:

(zuurra fronto-panpot fi: inemtru cu stratlrl fibros al durei mater. Suturile "dinpte" r"*c*il" in dinF de feristriu' "scuannoase" san solzoasd .* irprafelele oJolse uile oblis sa' ,*lane" (sutr:ra intermatCry t"$ate' u;or rugoase' Sinostozele iau raaz:llI,zutura lacrimo*t""iaAil "t (Anchiloza este sinostoza unei narterc prin osificarea oo.i-rionU.tt sa'-sinmridroze.

Articula{iile sinoviale
Sunt cele mai numeroase in structra corpului uman. Sunt articula$i complexe mipcdri multiple qi variate. Ele presupun suprafepe aTricalare care pot fi pennit care sferice, cilindrice, elipice, sau plane, permilAnd migciri mai reduse sau mai ample; ;i; r*, acoperite ae cacitalut'arti"ul* - iompresibil qi elasib - qi uneori, atunci cfind uu sunt intrunite condiflile de concordanli.intre suprafelele artioulare, la

; .ff #;;"tt) ;ff;ffi;;-f,*po"aal

articul agi sinoviale).

alveolari (articulafile dintre ridicinile dinlilor 5i alveole)'

Gomfoza-estearticulaliadintreoextremitateosoasdconiciqiocavitate

I
: ;

artictilar (cadnrl articular) - fibpcgr,tilaj de mlrire care face nosibili concordanta dintre o suprafali articulari sfericd (cap artigular) 9i o cavitate itti.uru* mai pulin adancn (ex- articulalia goldului), jucand in acelaSi timp uneori 9i - rol de mijloCde unire; . Tiroeartilajele intrqarticulare (discurile gi meniscurile) - formaliuni buni anatomice plasate intre suprafefele articulare, cu rolul de a asigura o cdt mai
concordan.ti a acestora.

congrugnld ParticiPi gi:

- . ioirut

I I I I
I I
I

Enartrozele gi echivalentul lor mecanic: rotrla (C) umnnrl (D) Eoldul

Articula{iile in cadnrl

cartilaginoas*
dinte

.,,,..

acestor articulapi, legdfirra

oase se realizea'i prin fibrocartilaj

Articulaliile sendill6ns (b,c) qi articulaliile oroide (4e) gi echivalenhrl lor mecanic, axul cardanic

a) iincondrozele pieselor unite ;riDtr-un cartilaj hialin (sincondroza sfeno-occipitala' sincondroza

are ae oblcei

sau cartilqj hialin, Se deosebesc,douilarieA$

!9 ficula$ , atticitlalii tranzitorii ln care suprafeple Tttcuteqe rynt

cartilaginoasg:

componente ale osul coxal); ' simfzele suprafe,tele articulare sunt unite prin ,tesut fibrocartilaginos, care b) forma unui diic (articulaliile intervertebrale, simfiza pubian6).

larn gi figunente. Ligunentele articiare pot fi: ligamente intracapsulars 9i ligarnente erc"bp"rtuo. Dupd-struchua lor, ligamentele articulare au fost impl$te in: o ligamente capsulare - diferent'eri ale capsulei pentru franarca unor migciri Qigamentrl pubo-femural la articula$a goldului);

Mjloacele de unire ale articula$ilor sinoviale sunt constitrite din c4sula articu-

ll

t0
I

r . .

ligamente tendinoase

rczaltaln prin transformarea unor tendoane (liga-

mentrl patelar la genunchiului); provin din atrofierea unor fascicole muscula(e iigament musculare (ligamenhl apromio-coracoidian) ; ligarndntole fibiozate (ligamentul stilo-hioidian); ,' r intraarticulare (interosoase); ';

articulafi cu un singur $ad de libertate'- articulaliile uniaxiale migciri opuse intr'un singur plan; ca flexia+xtnsia (ginglimul), rota$a inrudite sunt gi articulaliile condiliene - la care migcirile principale se realizeazi
jurul unui singur ax; . articula$ile cu doud grade de libeitate'articulafiile biaxials (cu dou[ de migcare) - cele doud axe sunt peqpendiculare intre ele (articula$ile eli

tlgamgntle tigamgnte la distanp

articula$ile,jn

unesc intre

ele doud oase sgparate de uq interval Si

nu intra in iontact cu capsula articulari' Clisificarea articulagitor sinoviale se frce dupi numirul oaselor care le comPun, rzuprafeplor articulare gi dupd numiml a<elor articulare. forma dupi - p1rydfo;r* grupe d-e articUlalii suprafelelor mticulare, se deosebesc urmdtoarelg
sinoviale:

articula$iile cu trei grade de libertate - articulagiile triaxiale (cu rer axe migcare) - permit miqctui in toate planurile spa$ului:(articulaliile sferoidale).

Sa");

I.2. Bilan1ul afiicular - generalitdli

o articulafiile plane

ti doui margini ii permit migcEri de ele scripetolui; laterale corespunzind marginilor laterale ale
flexie-extensii
articula,tiile interfalan giene);
osos cou$nut intr-un inel osteofibros; fac doar migciri de rotalie (cilindrul se rotegte ?n jurul a,xului s[u in interiorul inelului oskofibros) (articula$ile radio-cubitale proximalE Si distala" articulafia atlanto-axoidiani mediann); articulafiile condiliene pe o suprafap osoasii existti doui fefe articulare rotunjite, iar pe cealalti doui depresiuni corespuazdtoare - deci existi doui perechi de suprafele articula.re cu a^:<e paralele intre ele; ele permit migcdri cale,se produc

alunecare (articulaliile dintre oasele carpului sau tanului); o ginglimul - sau articulpfa trohleani, o zuprafa!5 articulari (trohteeJ csalaltil o creastd cara corespunde ganfului scripelelui

au suprafi:1e articulare plane, permit numai migcdri de

Dupi majoritatea autorilor, din punct de vedere func$ional, existi trei

tlE *

scipete

I sinartrozele * care nu sunt de fapt articulafii, ci reprezintd contactul doui oase; acstea sunt articulafii ,$xe", ca acelea de la nivelul calotei craniene, interlinii foarte dantelate; rolul lor este acela de a realiza ansambluri solide, d
fdri mobilitate;
amfiartrozele - care sunt articulafi semimobile, sunt unite printr-un ligament cenhal sub$re; acesta poate

de articula,tii:

li

rnilcdii foarte

reduse de lateralitate (articulalia humero-cubital5"

in care suprafelele de

articulaliile trolpide

au suprafefele articulare formate dintr-un cilindru

fi pur fibros sau

intr-un singur plan, secundar hind posibile migciri qi in alte planuri (articulafia

ginos, presupun6nd o schitr de cavitate articulari (affoze amfiartroze); acest ment central este incOnjurat de ligamente periferice; arnfiartrozele ne intereseazd pu1i4 deoarece unele dinfe ele - de exemplu articulafile sacro-iliace gi srmfiza ani - nu-qi manifestii calitiifile de articulatie'dec5t in circumstanfe excepfionale: re4 de exemplu; altele, cum ar fi articulaliile disco-vertebrale, dimpotnvS' joacd un capital in stdicn 9i dinamicd (exemplul dat, pentu coloana verte bral6); diartrozele - sunt articula!ile mobile 9i asupra lorne vom concentra studiul.

genunchiului); t articalapia ,,tn qa'l (sau prin imbucare reciprocS) - are suprafeple articulare opuse concave intr-un sens gi convexe in celilalt, concavitatea uneia corespunde convintn$ celeilalte; sunt posibile migcari de flsxie-extensie, abducgie-adduclie, 9i circumduc$e (articulafia carpo-metacarpiani a policelui = trapezo-metacarpiana); c articulafiile etipsoide - o suprafafa articulari are fon4a unui elipsoid (mai mult sau mai pufin alungit), iar cealaltii are fomn unei depresiuni corespunzitoare, pulin adincitd; au migciri de flexie-extensie, abducfie-adducfle 9i circumduct'e (articulaia radio-carpianS, articulagia metacarpo-falangiani) ; t articulaliile sferoidale (cotilice) - se mai nurnesc Ai enartroze; suprafeple articularo sunt reprzentate de un cap (segmentul de sferi) care pdtunde intr+ cavitate in formi de cup6; prezinti mare mobilitaie gi permit flexie+xtsnsie, abducfieadduc$e, circumduclie pi rotalie (articulaliaum6rului, articulalia goldului). Dupd.numdrul axelarln jurul clrora se exeouti migcdrilc, sau altfel spus dupd numdrul gradelor de libertate pe care il au, articulagiile se impartin:
12

1.2.1.

Tehnica bilanfului articular

Pentm a rcaliza bilanlul articular, desft5urarea exar-nenului trebuie aceeagi, parcurgfod cinci etape:
I

si fie

) misurarea

amplitudinii migcirilor normale;

2) ciutarea migcirilor anormale; 3) punereain evidenfi a eventualelor aspecte clinice asociate; 4) shdiul radiologic al articulaliei; 5) sintezatuturor datelor ob$nute. Condifiile de exemen. ,Presupun, at6t pe plan material, cit Ei psi punerea subiectului in condiii de relar<are, de incredere 9i de colaborare' ca pacientul sd fie instalat intr-o pozilie confortabild gi si i se cfiStigo increderea cite examinator, prin gesturi bl6nde. Este nevoie ca examinatorul si di de la inceput cazurile de rea-voinfi sau simulare; uneori este nevoie sd se in

in examinare o eroaxe determinati de aceste

FU\lDATtn I'JlA D[ M,Ei

NlEl tAJr, /
BTUgtCTTECA

'

/r

,:

"l"r.l" "J* Aceastipoziliecorcspunde,deobicei(darnuintotdeauna),pozi$eianatomicegiseva

pozifia de referinftr. Pentru fiecare adiculaFe tebuie si se defineascd o pozilie potoi"a de h care se misoari anplitrdinEg diferitelor miqcali' *"."p.iaf" Uneori persistii o oarecaxe arnbiguitate in definirea ln ceea ce priveEi articulafiile cu trei grade de libertate. Vom

reilizeaza pentru a aprecia amplitudinea maximi a migcdrilor normale,

paslve.

Amplitudinea migcrrilor normale. prima etapd a bilanplui articular

se qi

#tive

'^:' n.f-irea .migcdrilor.

miqcArit,oa mai ales,

orecizala neiare alticulafie in parte'

pdsra definifiile simple, unanim admise. l. Pentru miscdrile elementare: 'tflexia este miqcarea care strange segmentele membrului unele peste altele, posibil; care apiopie e:rtremiti;ile, care str6nge corpul la volumul cel mai mic I ex'tensia este rnigcarea inversa, adicd aceea prin care so alungesg segmentele unele fa,?i de altele, so depSrteazi oxtremitii,tile cit mai mult posibil qi dan corpului cel mai marc volum posibil qi ceamai mare zuprafald Se va face distinclie- intre starea de flexie, ailicl pozilia unui membru in flexie, gi mifcarea de flixie, adica deplasarea unui segment in sensul flexiei. De *"*"o"4 trebuie frcuta aistinc$e intre starea de extensie Si miscayea de extensie' Aceastii nuarlgI are importanli uneori, din punct de vedere practic. Trebuie, de asemenea, si se faci distincfie intre: a extensie - migcare nafurali opusd flexiei, a$a cum se observi la pumn sau umdr;

a. Migcdrile active sxfi cele carie se executii la comanda examinatorului. Acestea presupun lntrunirea a doui mndifi: tnlelegerea de citre subiect a migcirii cerute (uneori esieuevoie sd. se exemplifice) + bund-vpinpa Si cooperarea subieJarlui, care rmeori pode necesita.ribdare gi putere de convingere;

migcdrile active.

! uiscarr,le pasive se ob$in prin manerrrarea de cdtre examinator, care mobilizeazi cu blandele qi prudenF un segment, ?n timp ce cealalti m6nl fixeazd cu fermitate celilalt segment. Trebuie sI se obfind o decontracturare gi o relaxare completii a subiectului, qi astfel migcdrile pasive sunt, de reguld,'mai ample dec6t
Mtrsurarea unghiurilor,

cu puln

antrenamen! se ajunge

Ia

evaluarea

a hiperextensle - miqcare anormal5, opusd unei flexii pomite din pozilia zero, afa cum se observi la cot qi geuunchi.
Se nume$te abducyie miqcarea care depdrteazd un membru sar un segment de axul sau planui de gimetrie, dar vom vedea, legat de umir, limitele acestei defini1ii. Se numegte alduclie migcarea inversi, adicl aceea de apropiere a membmlui sau segmentului de membru, de axul sau planul de simetrie' 5e numegte rotasie ariald sav rotalie longindinald migcarea care face sI se invdrteascdun membru sau un segment de membru in jurul axului sdu longinrdinal. Vom vedea cum putem defini aceastd migcare ca rotafie intemi sau extemd, sau ca

1.4,

detalia pentru fiecare articulafe. Dac6 nu exis6 rcpere

evolu$ei mobilitr$i, pe parcursul examindrilor succesive. Centrul goniometrului trebuie' si coreqp-undi cel mai exact posibil centrului articalaliei gi braple sale trebuie se suprapund melor linglndinale ale segmentelor. Acest lucru este posibil datoritl cunoaSterii reperelor osoase cEuB se vor

unghiurilor cu o exactitate suficienti, daci ne referim la unghiurile ugor de consfuit in imagina$e: 90, 45, 120, 60 qi 30o. Aprecierea obiectivi se realizeazi cu ajutorul goniometrului. O altii modalitate obiectivE de evaluare este mdsurarea distqfl dintre exhemifiitile libere ale doui segme&te. Aceas6 misurare permite aprecierea foarb precisi a

si

fiecirei articulafli, si se marcheze pe acesta mijlocut fe]tor anterioari, posterioari gi lateral, aceste puncte reprezentind cu aproximalie proiecliile centrelorarticulare.

siu sunt imposibil de ch. Rocher propune ca" dup6 co se traseazi. pe piele pgrimetuila nivelul

proua$e-supinagie. Pinnt miScarile combinate - definirea lor devine mai dificila, ele presupun6nd migclri elementare in propor,tii variabile. Ci:rcumducyia este migcare4 care intr-o articulalie cu doul sau tei grade de libertale, combini flexia-extensi4 pe de o paxte, cu abduqia-adduc,ti4 pe de alti parte, la amplitudinile lor maxime. Eltremitatea unui segment descrie in acest fel in spaliu o curtrd inchisi carp strdbate planurile de referinla 3. Pentru miscdile globale - se definesc prin acliunea p cille o realizeazi, de exemplq aducerea minii la ceafb" Aceste miqciri pun in joc mai multe articula$i 9i au valoarea unor teste..in exemplul de mai,sus, execuSa pemite evaluarea amplitudinii abduc$ei-rota$ei exteme a umirului gi flexia coUlui. Aceste migciri globale evidengiazn reh$a firnclionali intre mai multe .articula$ in cadrul unei singirre acFuni, frecvent aceeaqi pentu o: miqcare simplq o articulalie indemxi pund zuplea o

articulalie cu redoare sau anchilozdil Aceastii posibilitde de supleere prin articula;iile vecine f:ebuie evitaE in condiliile examindrii sticte pentru o,evaluarc precisd"

Interpretarea rezultatelor. In raprt ca partea opusd - afinci cand partea op*si poate fi mai ugor apreciad. ln raport cu un subiect comparabil - adicd de aceeaqi vdrstii gi, aproximativ, de.aceeagi constitufie. Aceasti meiodi este, de altfel, singura utiri"aula dacr doui artigulafli simetrice sunt afectare sau dacr se examineazl o articulagie nepereche, rahidiani de exemplu. In raport cv normele. se cunosc din tabele amprindinile normale ale diferitelor articulaFi, ceea ce dd un reper de apreciere in evaluarea unei articulatii. - In acelaqi timp, trebuie gtiut faptul cd aceste cifre nu reprezinti decit'valorile medii qi cd existi varialii importante in plus sau minus, .in firncfie de particularitnf,le individuale, de constitufie, v6rsti, sex qi de nivel de antrenarnent. ' Nu toare nivelele de amplitudine au aceeagi impofian!*, este evident ci sunt mai valoroase articulafiile suple, care qi-au conservat amplitudinea extremi de migcare.'Dar, este mai pufin importantii funcfional pierderea a l0.z0o din amplitudinile extreme decit pierderea a 5o in jurul pozif,ei cel mai fiecvent uhlizate. Este nevoie sd se precueze trei noliuni: Pozitia de func;iune. Este atitudinea cea mai favorabild de functiouare a mugchilor gi articulafiei, qi de folosit de citre articula$a respectivd in gestioa
t5

l4

curenti gi,indispensabili: Aceasti pozifie trebuie preoaatii penfru fiecarc articulalie

eare seva.imobiliza,articulaf,aSectontl util de mobilitate. De o parte gi alta a pozifiei de firnc$une, cele l5-20o de mobilitate articulard .au o'importanfd primordialS peofi'u valoarca firnc$onall articulari fa,6 de cele i5-20" extreme,. care pot fi relativ inutile. Primele grade' Aroadr6nd pozifa de funpfune, constituie sectoruI util de mobilitate, intins pe, un numir r4ai malp sau mai mic de grade in funclie de articulafa considerad, Cd,gficientul furUpiornl de mobi,litate. De la aofunea de sector util de mobilitate s-a nascpi iOeea de,a acorda un coeficientdiferitelor secto.arc de mobilitate ale unei articula.fii, do a le ,pota" diind astrel mai rmrltn importanF mobilitS$i in seclcnrl'util. Este asfel de ajuns si se multiplice unghiul reprezentfnd amplitrdinea de migcare cu coeficientul fiecirui sector, apoi sI se adune cifra ob,tinuti pentru fiecare migcare ele' mentari pentru a obline proceirtqiul reprezentind coeficienail fimclional de mobilitate al articulafiei considerate. Exemplu, articulagia genunchiului: I pentru un genuachi normal" flexia se face pSnI la 160o; coeficientul, i potrivit calculului, vafi 100%; I daci genunchiul.nu poate efectua deciJ 45o de flexie, pomind din pozilia zero, coeficientul siu fi:ac$onal vafi 45 x 0,9 = 40,5%; I daci alt genunchi nu poate efectua, de asomene4 decdt 45o de flexie, dar intre 45 9i 90", coeficientul func$onal de mobilitate va fi de 45 x0,7 = 31,5To, deci mult mai redus, ceea ce nu face decit sd exprime utilitatea mai redusi a sectorului 45-90o. Dacd o articulalie compofie patru sau pase migodri elementare, -zuma coeficienlilor firncfionali de mobilitate elementari di coeficientul firncfional global de mobilitate care, in mod normal, este egal cu 100% pentru o articulalie cu funclionalitate in limite fiziologico. CIutarea migcirilor anormale. Anumite migciii sunt impiedicate de factori osogi, musculari gi, mai ales, ligamentari. Caa:/' cel mai clar il constituie articulafiile cu un singur grad de libertate, ca de exemplu cotul, la care, fiziologic, nu se pot efectua nici mi$ciri de lateralitate, nici miqcarea de rota$e longitudinaln. Numim miscdri anormale, acele miscdri care se efectueazd ln afara direcpiilor de miscare determinate de anatomia gi fziologia normald, datoriti unei rupturi ligamentare sau unei fracturi articulare. Cduta.rea miqcirilor anormale trebuie sE fie mercu comparaftvd cu contralaterala simetricS" deoarece, la unii subiecfi hiperlacEi, este posibil sb apard migcdri anormale dar de ainplitudini mici. qi va

fi mereu pozifia in

mi$carea de lateralitate intemd - numiti gi varus'gi care poate fi determinata de. -'fie ruptura ligamentului latsral extm; - fie o fracturi a platoului tibial iatem, sau a condilului intem al femurului' Aceste miqcfui de lateralitate se caut6 pe genunchiul In extensie completd, deoarece cel mai mic grad de flexie relaxeazd ligamentele laterale qi permite

care nu au nimic patologlc2, Miscdrile de ,,sertar". Nu se observd dec6t la nivelul genrmchiului. Sunt migciri de alunecare antero-posterioari a tibiei pe femur. Se pot nota, indiferent de gtadul de flexie, dar in general se evalueazd pe genunchiul flectat la 90o. Se disting: I un sertarposterior- e4resiarupturii ligamentului incrucigd postero-intem; I un sertar anterior - expresia rupturii ligamentului incrucigat anteroxtem. '3. MiScdrile de rotalie - La nivelul cotului, aceste migcdri sunt impiedicate de olecran gi coronoidd. La genunchi sunt normale 9i posibile in cursul flexiei; sunt interzise in cursul extensiei complete care teusioneazi ligamentele. Rotapia extemd,impiedicatS de oblicitatea ligamentelor laterale, exprimd deci

milci.ri semnificative

ruptua unuiadin cele doui. Rotalia intemd, impiodicati de ligamentele incrucigate, exprimi leziunea unuia din cele doui ligimente. 4. Migcdrile de piston. Aceste mipdri se pot observa la nivelul tuhrror articulafiilor. Aceste migciri constau in deplasarea membrului sau segmentului de membru de-a lungul axei sale longitudinale. Prezenla lor dovedegte distruclia suprafolelor articulare sau a ligamentelor, permilEnd luxa$a. Se pot in6lni, de exemplu, la nivelul qoldului in luxafia congenitali sau in fracturi de cotrl, in general fracturi ale rebordului posterior (ceea ce determini o migcare de piston
numai pe

pldul flectat)
I.2.2. Bilanful muscular - generalitdfi

Daftle ob$nute in urma acestui examen sunt prcise 9i sunt utile pentru
diagnostic: se pot diferen$a gi sisternatiza atingerile la nivelul mdduvei spindrii, la nlvelul plexului sau la nivelul trunchiului neryos. Aeste date sunt indispensabile pent:a ilaborarea, controlul gi modificarea programtilui de reeducare aI fiecirui iubiect, ca qi pentru aplecierea rezultatelor obfinute. Pe baza acestor rezultate se indici gi se orienteazd tipul de intervenlie ortopedieo-chirurgicald corectoare, 9i tot pe bazaacestor rezultate se poatc fomrula tn prognostic pentru fiecare pacient' De acee4 mulgi autori considefi cA, ahturi de btlanlul articular, bilangul m1scular repredntd un blement fundamental al waludrii funclionale - parte importdnfi a semiologiei specifice domeniului nostru de activitate, recuperarea medicald. Reguli geriarale. Nu se poate desfigura bilanful muscular dac6 in prealabil nu s-a verificat funct'onalitatea articutar!^'Integritdea articulara, atflt din punct de vedere al amplitudinii de migcare, cft 9i al indoloritSfi, permite efectuarea unui prcgram complet gi precis. O manifestare dureroasi sau prezenF unei redori u.ti"ularr limiieaza exptorarea funcfonald; prezenfa unei anchiloze face examinarea
17

tipuri de rniqciri anorfnale: Miscdrile de lateralitate - Nu se inregisfreaei decdt la nivelul articula$ilor cu un singur gxad de libertate - articulatii hohleene - la genunchi gi la cot. Lu6nd
Se descriu patru
1.

exemplul genunchiului, se distinge: I mi$carea de lateralitate externd - numitd gi valgus- gi care poate datorati: - fie ruptuni ligamentului lateral intern; - fie unei fracturi de platou tibial extem, sau de condil extern al femurului.
16

fi

antagoniste impiedicao imposibili. Retracturaunui mugchi sau unei grupe musculare

aprecrgT

in comparat'e cu bilbnpl Bilanfiurile musculare, prin definipg' s.1nt'hctive, ca*iu paci"otot tebuis sd fie in relalare perfect6' Participarea articular in "aarU deci indispensabil4 recuperatorul subiectului ru a"ror*ea iilanplui muscular-este examinirii.^Este necesard o desfi5urarea dirijeazi, comenteJ sau incurajeare *4u:"p favorabil pregila pentru a testator, colaborare perfectl intre subiect li pentru programul de pacientului p""gnti'ii gi scopul in au, rezrrltatelo, oulinute, reeducare, la care este necesarl colaborarea lui totale' importante tipul Deifuurarea nici rurei examiniri q! poate fi prestabilita: sr't pentru a se individuale, sale palticularit4ile paciennrlui si a" *reti"n fitigabilitatea dificile deplasErile evita p"otu a Ad:sea putea pre;iza ,u*"ri*u'*anewelor. articulare nivelele toate mar<imum de evalu6ri Qa ientru^pacienl se efectueazi dintr-o anumitii pozit'e, dupi care aceasta se schimbi. Altori, dimpotrivi"
iosibile)
pentru a rupe monoton*

corec6'

: 5 (normal): exprimi fo4a unui muqchi normal' Semnele (+) d G) adiugde cifrei amelioreazi rigiditatea cotagiei, sporind posibilitnfle de evaluare mai precis|, mai aproape de valoarea reali, aducfind o mai mare fiulp in _apreciere. De exemplu; daci migcarea se realizeazi contragmvitafiei, dar nu poate fi,parcursi toatii cuna de migcare, se folosegte cotafia (3-)

va da o apreciere cu tohrl diferitd de (3-) Se mai folosegte gi semnul intrebAlii (?) penfiu a elirnina riscul de eroare in unele situa$i, cum ar fi: se folosegte singur daci ne indoim de existenp unei simple contracfi; - io*fr$" o cifrI dacd bfouirL ftxe a putea afirma cu. certitudine, oristenfa unei compensat'i sau a rmei zubstitulii efectuate printr-un alt muqchi' Aceastii scali de evaluare gi aceste defini$i necesiti insi c.6teva comentarii 9i

Dimpotriv4 dacl migcarca se efectueazd frrd gravitafie, dar pot fi obfinute gi c6teva grade de arlplitudine in plan vertical, c,ontra-gravitafiei, nola,tia va fi (2 +) fi

J"*i-atii,

unele afctiri neurologice intinse multe rrt" oUtigutoriu ca bilailul sd fie frac$onat qi, uneori, si se desla5oare in;nai foloseasci si se dorit de pacientul esto rexarnibeze $edinle. iarrd ot nevoie se se de acetal e"amin ilor. Frecvenya bilanlurilor va fi variabila in finc1ie de tipul
afec$une evaluatii.

este necesari schimbarea poziliei sau a tebnicii. necesiti mai multe ore de examinare' De aceea

se face unui copil' este necesar un spaliu calm qi relativ izolat mai ales dac6 bilan$rl performmp consid^eralif. reduce frigul deoarece incilzit, R""rt rpug,, trbui; si fie confortabil, plan dar dur, un 9i va trebui reprezenta va examinare de muscular5. Masa necesari Este $i o sd fie zuficient de latd pentru ca pacientul si se simtl in siguran,E. un scaun indispensabil, nu dar Este util, masi mai mic[ pentru explorarea mainilor. cu speteazi ve^rticald, ie e*emplu, pentru examinarea musculaturii um5rului' pentru Nfat;atul auxiliar necsar este insignifiant: ca$va saci de nisip etalonati

Condi$ile materiale. Este

necesa{A

intrunirea unor condlFi

nrlmu} rang'

periup de desfiSuraroa testelor de incdrcare. Pentru copiii foarte mici este necesarl o nevoie de Este migcarea. gi provoacd astrel din1i, care permite excitarea tegumentari Rezultatele prehensiune. in implicate miqcdrilor evaluarea pentru cateva obiecte mici se trec in fige-tip de examinare,,Testing-ul musculartt' evaluarea tezultatelor Scala numsricd adoptati de National Foundation for Infantile Paralysis este
universal aplicatd in serviciile de recuperare : I 0 (zero): exprimd paralizia completii a muqchiului' I I (schi!d): exprirnd o contraclie musculari slab5, palpabill, dar ineficace !ipentru miqcarea urmdritii. pe I 2 (slab): mugchiul produce o migcare completl, toatA arnplitudinea articular[ disponibili, dar cJ condi$a desfrgudrii in afara gravitagiei (se elimini

r I (satisfdcitor); migcarea completii se poate rcaliz"a chiar impofiiva gravitaliei, invingind greutatea segmentului mobilizat. - I (bun): muqchiul realiznazd o migcare contra-gravitatiei, dar poate 4 invinge pi o rezistenfi moderati, exercitatd de mina examinatorului'
l8

efortul contra greuti,tii).

) ,fiero". Nu este nevoie si precizlin fapnrl c5, uneori, este dificil de folosit apare utilitatoa semnului (?). atunci 9i ,., I ,,Unu". Aceasri cota$e este foarte prefioas5" deoarece constatarea revenirii contrac,tiei musculare este adesea foarte importanti Pentu proqlostict, dar nu tofi mWchii sunt la fel de upr palpabili, iar tendonul muscular - punct'de reper de valoare excepflonali - nu este iirtcitdeauna nici zuperficial, nici ugorde individualizat. I ,;Doi". Suprimarea greuti|ii (iontrac$a firI gravitagie) se' obflne, in general, folosind un plan de alunecare, adicdin general masa de examinare (decubit homolateral pentru membrele inferioare); adesea, pentru un plus de uqurare a sarcinii se susgine segmentul de membru de examina! p6n5 la eriminarea execugiei nrilcnrii orizontale (decubit controlateral). Aceastl metodi mai simpld suprimi un anumit qprijin care poate denatura examinarea, dar neriesitii o mare dexieritate gi experienla din partea examinatorului, care nu trebuie nici si int6rzie, nici si ajute exicutaria mi$cirii Este nevoie si se insiste, legat de acest nivel de cota$e, ca 9i pentru cele care urmeazd, asupra necesiti$i ca miScarea sI se realizeze pe o amplitudine articulari completi. I ,,Troi". Se admite in mod curent c5 arxasth cifri traduce o valoare vecind cu g for,t6 eficace. Nu este o reguld gi nu corespunde definitiei, dar este vorba de folosirea practicd a cotafiei, in mod deosebit pentru segmente de mici dimensiuni. De exemplu, dace ridicarea gambei contra-greutefii exprimi o fiincgie relativ eficace a cvadricepsului,,efortul solicitat flexomlui superficial al degeielor pentru flexia falangei a II-b pe a tr-a contra-greutilfii este ridicol de slabi avdnd in vedere ,fo4a acesnri mugchi. Este nevoie deci, in asemenea cazluri, de o derogare de la reguli in sensul de a fi mai pufin obiectiv qi mai ra$onal fin6nd cont, in primul r6nd de valoarea firncf'onaE mai mult decdt de convenfia de bazi. I',,Patru". Mugchiul este, in ara*. caz, intr-adevSr firnclional, utilizabil, dar poate exista o diferenfd considerabild intre 4 gi 5, pe care un singur giad nu este suficient si o puni in evidentil In acest cM, se va ob,ure o precizie mult mai buni a
cotatiei dacl se folosesc testele de incdrcare.

limuriri.

t9

,,Cinci" (normal). Poale pdreagqor de acorrdat aceasti cotafie, dar adesea un grup musculqr, in aparenp normal, poate si nu mai re,ahznze ftne$a obignuid" $i aici este nevoie si se recurgd latbsrele deincarcare. Pentm cotaliile patru $cinci, rezistenp trebuie sl se aplice pe todd cursa de migcare, dar poate fi folositi o.varianti de aplicare a rezstenpi nlmai c6nd s-a realizai amplitrdinea completii de migcare . Nu se pune probler4a penp-u subiect slrcaltz-e?e miqcarea contna{ezisbn$ ci si reziste static la o for'ln inversd. 'Aceas6 metoda denumitl break test de spqcialigii angft-saxoni, este util6 la'copii yu in cazul evaluirilor rapide.

Mugchii stahilizntori..in executarea anumitor migciri, este nevoie ca un grup in tirnp ce un alt grup de muqchi mobilizeazi Este deci indispensabil sd se find seama de acest fapt, gi nu se vor alt segment. putea cota corect mugchii mobilizafori dec0t daci stabilizatorii sunt intacf. De
de muqchi sd stabilizeze un segment,

exemplu:

un deltoid, altrel normal, vapireaparetic dacdmugchii fixatori ai omoplatului

sunt paraliza$; gi,

Testele-'de tnciircare. Testing-ul muscular,

imperfec$unile sale, are avantajul de a

cu toate innrficienple

gi

fi fost adoptat

I o paralizie completi a flexorilor coapsei impiedicl stabilizarea bazinului iu decubit dorsal, face ca flcxia trunchiului s-o realizezn abdominalii.

de toatii lume4 devenind o

metodi intemafionali. Tehnicile de apreciere canfitafivd a forlei musculare- suat,

dimpotrivd" departe de a fi comune. Dinamometri4 incircirile indirecte, incar-cirile directe repreanti. diverse metode mai mult sau mai pulin r5spindite. Aceste tehnici devin interesante din momentul in care trebuie sd urmirim progresele mugchilor paretici, sau cire gi-au pierdut pentru o perioadi de timp valoarea funcgionali. Se numeste ,Jest de incdrcare directii" metoda simpld prin carc se pvalueazd sarcina maximi ridicati contra-greutifii qi pe amplitudinea artioulari disponibila" de o anumitii !rupd musoularS. Trebuie precizat fapfirl c* l) acesb cifre uu au nici o valoare prin ele inselo; 2) nu capiti senmificafe decdt prin comparapie cu cele oblinute de partea

controlaterali (cu condigia ca aceasta si fie sinitoasi);

3) nu devin utiliaabils decit repetate pe

racuperator, compar&rdu-le .unele cu altele;

parcursul

programului

4) nu sunt comparabile cu cele ale altor subiecf gi nu se pot compam cu valorils testing-ului muscular propriu-zis (nu se pot compara kilograme cu 'n (4 +) sau (5 -), a;a cum nu sc pot compara performanfele in kilograme a doi pacienfi). Este bine si fim puEi in gard4 at6t pacienpi, c6t qi recuperagioniEii, asupra tentaliei care apils de a dep6gi posibilitifile reale. Cu toati relativi-hrea lor, testele de incircare sunt chiar indicate mai ales in recuperarea posttraumatici. Cauze de eroare ln derularea bilanyului muscalan Co.mpensafia prin alte grupe musculcire. Comanda motorie, in afara paraliziei unui muqchi, determini adesea antrenarea in contracgie a mugchilor vecini, a cdror funcfie principal5 este uneori destul de indepartati de mrgcarea doriti. Daci adesea aceste compensafii sunt dorite gi uneori programul recuperator trebuie sd le favoiznzs, ele nu trebuis sd inducd in eroare examinatonrl, mai ales ci, ori de cite ori recuperarea funcliei normale este posibild" ele trobuie svitate. Aceste tentative dp substituire se vor depista gi prin observafie nu doar prin migcarea propriu-zis6. Indiferent de cotatia aparenti" intotdeauna palparea rim6ne indispensabili pentru afirmarea responsabilitigii unui mugchi in realizarea unei migciri. Muschii poliarticalai. Acegha sunt adesea suni de eroare, putAnd falsifica miqcdrile; de exemplu" flexorii f rngi ai degetelorpot antrena o flexie netd apumnului 5i pot afecta o apreciere corectii a valorii palmarilor gi cubitalului anterior. ln acest capitol nu se insisti pe compensafli, trucaje sau substitufi, dar acestsa vor fi semnalate, in mod special, la capitolul rezerualfiecdtei grupe musculare20

Suprafe{ele articulare sunt acoperite cu un strat hialin subgire.

Mijloace de unire:

II

BILANTTIL ARTICWAR $I MUSCULAR AL COLOANEI VERTEBRALN

capsuld fibroasii - inserari la periferia suprafelelor articllare; in regiunea cervicali. = laxe, subliri; in regiunea toracicd"+ lombari = ingrogate.

U:rirea lamelor vertebrale se realizeazd prin intermedial ligamentelor

ll.l. Articulafik coloanei vertehrule

Articulaliile coloanei vertebrale pot fi tmpar,tite in a rtiailalii inninseci @fiailafi propriu-zise) ii orti*t"pii extrinseci (articulalii ale coloanei cu oasele invecinate). tl.
t
.

galbene. Au formi dreptunghiular4 gi ocupd spagiul dintre procesul articular - baza procesului spinos. Aceste ligamente inchid partea posterioari a canalului rahidian. Rolul ligamentelor galbene este multiplu: prin elastic-itatea lor, contribuie la readucerea coloanei in pozifa ei normali, dupd ce a fost flectatii;

?mpiedicd

flexia brusci sau exagerati a coloanei; astfel protejeazd

discurile impotriva leziunilor; con:hibuie la mentinerea.verticali a coloanei veriebrale.

t. Articulafiile vertebrelor adevlrate

Unirea proceselor spinoase se realizeazi prin doud feluri de ligamente:

o ligamente t

interspinaase

Vertebrele adevirate se articuleazl intre ele prin corpurile lor qi prin procosele arucul;. in acelagi timp, ele se unesc la disbnp prin procesele spinoase, lamele
vertebrale qi procesele transverse-

prezinti ca doui lame spinoase aflate

sunt in numdr egal cu spa$ile interspinoase; se in spat'il dintre doui procese spinoase

Articula(iile corpurilor vertebrale se iucadreazi in gmpul de articulalii

nurnite simfze.

' Mijloace de unire: . discurile intemertebrale - fibrocartilajele intervertebrale, de forma unor lentile biconvexe care depi{esc pugin circumferinp lor; aderi. la ligamentele

Suprafelele articulare: felele zuperioare + inferioare ale corpurilor vertebrale; fiind uqor excavate, inte ele se formeazi un spa$u eliptic'

lifite gi mai pitrde lombar; corrdon fibros putemig pe toatli lungimea coloanei vertebrale; unegle vdrfirl proceselor spinoase; maximul de dezvoltare este in regiunea cervicaltr = ligarnentul nucal - formaliune triulghiular+ diqpusd sagitat, care separi mugchii qefei; se insefuazi p/n bazd pe protuberanla occipitald t prin marginea snterioard pe procesele splnoase ale vertebrelor Cervicale; este dezvoltat la
vecine; suntmai pu$n dezvoltate cervical, mai

ligamennl suprgspinos

se realizeazi prin format'unilb fibroase numite ligamente intertranvversale. Ele sunt mici in regiunea cervicali gi toracici" dar ajung la o dezvoltare mai mare in regiunea lombard.
tr. 1.2.

gi mai redus patrupede -Unirea

laom. proceselor' transverse

vertebrale longitudinale;

aplicat pe fa;a posterioard a corpurilor vertebrale, dar in interionrl canalului rahidian, spinnrii gi a durei maieq se intinde de la fap eldocnaniand a porliunii bazilare a occiputr:lui pAni la baza coccigelui; este mai= lat la nivelul u"rt"br.lor adeverate, iar in canalul sacnf se reduce Ia dimensiunile umui cordon sub$rc : li gamentul sacrococci gian dorsal profund.

Iigamentul longitudinal anterior - panglic[ lung6, albi-silefie, pe fafa anterioaril coloanei vertebale, de la po4iuneabanlari, a ocoipuhrlui - pAni la vertebra a II-a sacrati; ligamentul aderd intim de corpurile vertebrale 9i nnai slab de discuri; o,bservapie: intre ligamen! marginea vertebrei gi disc se afli un spa,tlu ocupat de lesut conjunctiv larL ple)alri venoase gi terminafuni neryoase - aici pot si apari ,,ostofitele", semnul caracteristic aI discartozelor; . ligamenfril vertebral longiladinal po*ertot - similar ca aspect cu primul,

Articulafiile vertebrelor false

ArticulaSa lombosacrattr unege sacrul cu vertebra a V-a lombarS. in

componenfa acestei articulali intri: a) rryr disc intervertebral; b) partea inferioad a ligarnentelor verbbrale longitudinale - anterior 6i posterioq c) o capsuli articulard pentru articulafia proceselor articulare; d) liganentele galbene; e) ligamentele supraspinos qi'interspinos.

aiunt* *duvei

Articulafia sacroccigiantr este o articulaFe supla" dupl modelul simfizelor. Ea permite'mobilizarea pasiv6 inapoi a vArfrrlui coccigelui in timpul na$terii, mirindu-se astfel sh0mtoarea inferioari a bazinului. Cu inaintarea ia vArsti,
articulatria se sinostozeazi

Articula{iile proceselor articulare sunt la nivelul segmentelor cervical

dorsal articulapii plane, iarin regiunea lombari, articalapii trohoide.
22

gi

Suprafe{ele articulare: eliptice, cu axul mare transversal.

Mijloace de unire:
Iigornentul interosos - arc valoaea unui disc intervertebri.l; se osificb dupl virsta de 40 de ani; ligamentele periferice: a) liganrentul sacrococcigian vental - considerat po4iunea inferioari a figamentului vertebra] longitudrnal anterio4, se intinde de la virfirl sacnrlui la coccige; b) ligamentrl sacrococcigian
Sbtistica joncfiunii lombo-sacrale: componenta de alunecare G este anulatii de marginea apofrzei articulare L5 (f ); daci istmul (2) al v.brtebrei L5 este rupt (cafiuq), se produce alunecarea; se produce spondilolistesis.

Articulafia inferioari
capului sau atlantoaxoidiani

axisul prin doui

Atlasul se articuleazi cu
articulaSi

I I

t
I

atlantoaxoidiene laterale
'unitate

gi o

articulaf e atlantoaxoidiand meo anatomo-firnclionalE, arzlculapia inferioard a capului.

diani. Toate trei constituie

Articula{iile atlantoaxoidiene laterale sunt articula{ii plme.

dorsal zuperficial
sacral,

inchide hiatul

Suprafe.tele' articulare:

c) I igamentul sacfococcigian dorsal profund - repredntilpartea terminali a ligamentului vertebral I ongitudinal posterior; d) ligamentele sacrococcigiene laterale - cdte unul de fiecare parte; se ?ntind de la unghiul inGrior al sacrului la procesul transvers al coccigelui.

fefele inferioare ale maselor l6erale ale atlasului + felele

proceselor articulare superioare
ale axisului - suprafele convex

Articulafile zuboccipitale:
a. interlinia occipitalo-atloidiand

b. articulafia odontoido-atlantoidiand c. articulafia intre masele laterale ale atlasului gi axis

acoperite cu cartilaj htalin mai gros in partea centrald decdt la periferie (important in mecanica

l. condilii occipitalului
2. masele laterale ale atlasului 3. apofiza odontoidd 4. masele laterale ale axisului

Articula{ia mediococcigian i La copil, vertebrele coccigiene sunt independente, fiind unite intre ele pdn discuri intervertebrale. La adult, aceste artioula$ii sunt osificate. Uneori, existd articulalie intre prima vertebri qi restul coccigelui: aceasti articula$e este mai
frecventd la femeie decAt la blrbat.

articulari) Mijloace de unire: . cqpsula articulard - foarte lax{, . membranele atlanto-axoidiene - doui forma,tiuni fibroconjunctive intre

atlas

axis:

II.1.3. Articutafiile capului cu coloana vertebralil

a)

membrana atlanto-axoidiand anterioara

fibroas4 intre

rnarginea

inferioariarcul anterior al atlasului gi fap anterioarl colpul axisului; inaintea ei se

Articula{ia superioari a capului sau atlantooccipitali Atlasul esie unit cu occipitalul prin doud articula$i condiliene 9i prin doui
format'uni, numite membranele atlantooccipitale. Cele doud articulafii constituie o
unitate funcgionali.

afli ligamentul vertebral longitudinal anterior; b) membrana atlanto-axoidiani posterioari: intre arcul posterior al atlasului
$i arcul similar al axisului.

Suprafe{ele articulare: condilii occipitali+ cavitdfile articulare ale aflasului

Articula$ia atlantoaxoidiantr mediani (atlallo-odontoidianl), este o articulalie trohoidi. Suprafe{ele articulare: inelul atlantoidian + dintele axisr.rlui. c inelul atlantoidian - arcul anterior al atlasului (pe fala sa posterioari are o faln afiiculari circulari gi mediani) + bandeleta fibroasi transversali intre cele doui mase laterale ale atlasului (fa!a sa anterioari vine irr raport cu dintele axisului, iar fala posterioad estg acoperiti de membrana tectoria - care il separd de ligamentul vertebral longitudinal posterior); de pe marginile ligamentului tansvers se desprind doui fascicule longitudinale - tmul ascendenr se insereazi pe $anful bazilar de pe fala endocraniani a porFunii bazilare a occipitalului + altul descendent fixat pe fala posterioard a corpului axisului gi numttfasciculul transverso-axoidian; . ansamblul format de liganentultransvers * cele douifascicule longiurdinale = li gamentul cructform al atlasului ;
25

- formagiune laxd care men$ne in contact suprafeple articulare; inserati superior la periferia condililor occipitali + inferior pe marginile cavitifilor articulare superioare ale aflasului; t metnbrana atlantooccipitald anterioard - iachide spafiul existent intre arcul anterior al atlasului gi occipital; rnse4ii: ia zus - partea anterioari a giurii occipitale + in jos - marginea superioard a arcului anterior al atlasului; inaintea membranei se afli ligamentul vertebral longitudinal anterior; . membrana dlantooccipilaln posterioard - inchide spatiul dinue occipital qi arcul posterior al atlasuluf se insereazi in sus pe marginea superioarl a arcului posterior al attasului; i se atribuie valoarea unui ligament; irnpreuna cu arcul posterior ut atlasuloi, delimiteazl de fiecare parte c6te un orificiu de trecere 'funtlra artera
vertebrald.
24

Mijloace de unire: . capsula articulard

porliuni: anterioard ligamentul mnsvers imparte orificiul allasllul T.99oe acisului+posterioari-.pTqbulbulrahidian;., r --pentrud-intele al . dintele axisului - *r o fa16 artiluhri ariterioara - pentru arcul anterior tr-anwrs' ligamentul pentu atlasului + o fald articularl posterioari -

1I.2.

Evaluarea coloanei vertebrale' bilan1ul articular

II.2. l. Migclrile coloanei vertebrale (go4iometrie)

Mijloace de unire: t liganentul apical aI dintetai - de la partea anterioari a giurii occipitale - la (anterior) - frsvarful dintilui axisului; se afl6 intre membrana occipito-dlautoidiann are.semnificalia ligmnnt (poste_rior); acest ;i*f.f a"p"rioiat tigameut lui crucifonn cu prima vertebr[ cervicala unui disc interverteb.al care unegte ultima uJtt"bti fibroconjunctive groase' scurte' . Iigamentele alare - doui formaFuni"t-i*l putemice,iu direclie oblic ascendentil; ele se insereazi pe faF mediall a condililor bccipitali-(in zus) i pe laturile dintelui axisului (in jos); . membrana tedoria - formaliune fibroasd patrulateri" care acoperi aparaful ligamentar precedent; se afl6 iatre occipital Si axiq mterior de.ligamentul jos) pe fr-p posterioari a corprrlui axisului + posterior; se in'sereazi

i^pt"u"i

C* lJngindrnil fi"-r"O p" po4i*"u Uamafi.u o""ipitutotui 9i !F

htpn

a-condililor occipitali;

"u

dura mater, separa articulaia de bulb, protej6ndu-I'

riguros bazinul, in primul r6nd migcirile goldurilor. Doar in poziFe ,,agezat" se oUli* o evaluare corecli a miScirilor de inflexiune lateraH Si rota,tie, astrel reugind o fixare reldivE a scheletului pelvin. si obfinem FLEXIA - este mi;carea care determinl curbura concavd a trunchiului in sens ventral: lordozalombari se inverseazi" cifoza dorsali se :rc@ntueazd, rahisul cervical devine rectiliniu sau u$or concav inainte. t Rahisul cemical - trunchiul rim6ne fix{ mentonul se apropie de stem, cu carc poate veni in contact fiiri sd deschidi 9ur4 3ce.ast? este migcarea-test. Reperul pentru mdsurarca amplitudinii este planul masticdor (suprafa,ta de contact rrnette dintre cele doqi arcade dentare) carc se proiecbazlla exterior pe I' ia care 20o 3045", care din este de migcirii Amplitudinea gurii lobul urechii. cu colpll suntdate de articula$ile

Miscirile se evalueazi pondnd de la ,,pozi1ia zeto", din ortostatism, cu bazinul fixat. in practic4 este foarte greu, uneori chiar imposibil, sd imobilizezi

Dispozigia dinainte-inapoi a ligamentelor este, deci, urmdtoarea: l)ligamentul vertebral longitudinal anterior; 2i m-embranele anterioare atlantooccipitali + atlanto-a:roidiani; 3iligamentul apical al dintelui + ligamentele alare; 4) ligamenhrl cruciform; 5)membrana tectoria; 6)ligamentul vertebral longitudinal posterioq
7i mimbranele posterioare

Rahisul dorselombar

sub-occipitale , - amplitudinea este dificil .de evlluat clinic,

unghiul formd intre vertical5

atlanto-occipitali + atlanto-axoidiani

gi linia care unegt unghiul antero-zuperior al marelui trohanter cu marginea antsrioari a acromionului, dar acest unghi cuprinde E amplitudinea de flexie a co4psei. Mttoda radiotolicI este mai precisd: se misoard u4ghiul-fonnat intre porig. iniFald qi finali ale platoului superior al primei veitebre toracale. se
obline astrel un unghi de 80-90",din caIg 50" se fac la nivelul lahisului lombar gi 406 la nivelul celui dorsal. in practica, folosim doud metode: a) reperarea nivelului afins de virftl degetelor in flexie ifuaximi din pozilia ortostaticl (aici intervine insd gi flexia qoldurilor): fie se misoari in cm distanF de sol, fie se repercazd nivelul de migcare raportat la membrele inferioare: rotuli' jumnhrca garnbei, glea{ virfrrl degetelor ; b) aprecierea (cu o mleti sau o bandd centimetricd flexinild) a alungirii disAnpi iutre apofizele spinoase ale vertebrelor Sr $i Cz, marcate cu un creion dermatografic
dorsala" prin

deoarece nu existii repere absolute. Se poarte mdsura

EX|ENSIA

acest caa alrrngirca dis;tanlei este de ; este migcarea inversl flexiei, care curbeazi coloana pe fafa sa accenhrarea lordozelor lombari 9i cervicali 9i redresarea relativi a
Crn

5cm)' .

ABCD
zero a trunchiului $i postra rahidianf (de

f4I,

posterio4 de profil 9i de

ryrijin

bucald-lobul urechii. implitudinea misurati este de 3045", din care 20-30o din articuki$ile zuboccipitale. Se poate aprecia alungirea distanfei mnton-stem. .r Rahisal donelombu - s poat evalua ungbiul intre verticalS $ linia car unege unghiul antero-superior al marelui tohanter 9i marginea anterioari a acromionului. O metodi mai precisi esto c4 dupi mdsurarea amplitudinii globale

cifozei donale. Amplitrdinea de extensie este ince 9i mai difidil de apreciat dec6t cea a flexiei. o Rahisul cemieul - trunchiul rimfurc fixat, coborind pe linia comisura

26

INCLINATTILE I-ATERALE (infiaxiunile) - sunt migcirile care curbpazi d-e o p#e. Curbura oblinud nu este perfect concavd: examenul clinic gi radiologib aratd ca mar.imut curburii se afl[ in regiunea dorsali medie li inferiqare. o Rahisul cemicsl - inclinalia laterali se aprecieazi cel mai adesea din fa{i (mai bine decAt din spate); se misoard prin unghiul dinhe linia sprSncenelor $i linia umerilor. Amplitudinea este de 4045", din care 20o din articuJafile zubrahisul
occipitale.

de extensie a coloanei repreantate de unghiul format intre cele doui pozilii ale planului.masticator, sd se,elimine amptitrdinea de extensie a rahisului cervical. Metoda gta mCr precisi este, qi aici, metoda radiologic5, carc apreciazd unghiul format iqtre pgzi$ile initiald 9i finali ale plaloului primei vertebre toracale. Se obline aqtrel o-amplitudine de 20-30". La subiectul t6nar, un test bun al suplefei rahidien in extensie este migcarea ,podul". Dar aceasta nu este, evident, o migcare-testaplicabilnin toate cazurile. ;

Tabel recapitulath, aI amplitudinilor de migcare

ale coloanei vedebrale Rehis

Flexie
30-45 20 80-90 I I0-1 35 160-210

Extensie 30-45 20-30 20-30 s0-75 120-160

Inclina{ie
laterald
40-45
20

Rotafie
45-6A 30 30-45 75-105

Cervical. din care

Srrh-nccinitel

Dorso-lombar Total

20-35
60-80

Dreante Cumulativ

stinca

15G210

Rohisul dorso-lombar - vieut din spate, linia spinoaselor face o linie concavi cu direcpia de inclina{ie. Amplitudinea se poate misura prin unghiul format intre verticali gi linia care unege apofizele spinoase ale verebrelor $1 9i Cr .Este mai precisi mdsurarea unghiului format de verticali cu tangenb la curba
mhidiane,

tr.2.2. Evaluarea coloanei vertebrale pe segmente

bilanful muscular

Il2 2.1 Coloana cervicald

11.2.2.1
.1

determiniri mai preoise: 20-35o. Este posibil si apreciem amplitudinea acestei inclina$ laterale 1ot6nd nivelul atins de degete de-a lungul membnrlui inferior ests mipcarea de torsiune a rahisului in jurul axei sale longitudinale, aducand privirea in lateral, de partea in care se face rotalia. Pentru a aprecia corect aceasti migcare, evaluarea foebuie si se facl vertical de sus, subiechrl fiind agezat pe un scurn cu speteazijoasi, fix&rd bazinul qi genunchii.
omolog: genunchi, deasupra sau dedesubul acestuia.

nivelul vertebrei Cz. Metoda radiologicd permite

obginerea unei

Flexia gdhrlu i

Amplitudinea de migcare:

Coloana cervicalS

ROTATIA

deasupra nivelului de disparilie

Cea mai mare parte a nivelul articulaSei aflarrto-occipitale.

flesteaz.d pufin a convexitiifii. migcirii se produce la

se

Planul de referinp este planul frontal, trec6nd prin vertex . Rahisul dorsolombar - rotafia trunchiului antreneaz6 linia umerilor. Unghiul format inte aceiwts linie qi planul de referinlS mdsoari amplitudinea de rotafie atrunchiului care este de ma:<imum 30-45'de fiecare partee Rahisul cervical - trunchiul fiind fixat la baza sa, unghiul format de planul frontal gi planul carc trece prip cele doud conducte auditive misoari unghiul de rotafie totald a rahisului. De asemenea, se poate mdsura unghiul dintre planul sagital qi planul de simetrie al capului. Unghiul mdsurat intre planul frontal 9i linia umerilor reprezinti rotafia trunchiului. Se poate astfel deduce rotafia proprie a rahisului cervical, care este de 45-60o, din care 30" din articulafile sub-occipitale. in total, amplitudinea de rota$e a rahizului in inhegime poate atinge 105" de fiecare parte - ceea c inseamniun sector.acoperit de 210" care duce privireain spatele planului frontal cu un unghi de 15' (la car trebuie sd addugim migcarea de rotapie a globilor oculari). In practic4 o asemenea pozi;ie extremi a privirii se atinge foarte rar, bazinul pil'ot6ud mult mai repede pe membrele inferioare.

l. Tensiunea ligamenhrlui verfebral cornun posterior, a ligamentul-ui galben, qi a ligamenteloi ,

interspinoase gi supraspinoase. Tensiunea mugchilor posteriori ai cefei.

Factorii care limiteaz[ migcarea:

2. 3.

Contachrl rnarginilor inferioare ale cor-

pilor vertebrali cu fafa sirperioari a corpilor vertebrali subiacenfi.

4.

Compresiunea fibro-cartilajelor ln faga.

Mugchii principali:
S t ern o-

. .

cleid o- mast oi dian

uI:

Nervul spinal + (G, Cs)"

Origine:

a) c.apitul shmal
a

b) capitul clavicular
claviculei.

partea superioari a felei anterioare a manubriului stemal; - marginea superioard gi fala anterioarn in treimea intemi

28

E ..2
Stenp+leido-rnastoidianul

(f

9i 2)

Stemo-cleido-rnastoidianul (3,a

$ 5)

Sterno-cleido-mastoidianul evaluare bilaterali (4 Si 5)

Inselhe:

Flexia gdtului:. -. iimpotun/agrsvitafiei-forFaS: culcat pe spde, se mbn$ne'gartea inferi-

a) fafa extemi a aPofieei mastoide,; b) de la v6rf sPre marginea

na csrvicalt pe toati amplitrdinea

oard a toracelui, subieEhrl flecteazi'coloade

superioari+; c) printr-o qonevrozl find Pe jum6tatea extemi a liniei curbe occipitale superioare.

'
Sterno-cleido-mastoidianut
pe capultnextensie

mi$care;

Daoi exista o diferenF de forfi musculari intre cei doi stemo-cleidoAcfiunea mugchiului stemocleido-mastoidian l. Contiaclia bilabrali: flexiurrca coloanei cervicale gi a capului; 2. Contra4ia unilatemld: rofalia capului de partea opusl; 3. Balansarea capului gi a coloanei cervicale ?n plan fQntal, prinjocul antagonist al celor doi muphi dtemocleidomastoidieni: e) irplinafia latelaE a capului 5i a colmre-i cervicale pt-in conbacfia dinnmicd a semoclcidomastoidianului din partea stAng4 b) semocleidomas. toidianul din partea dreaptli, princontacfie sbticd
de &tnarc,

rezistenfa

se aplica Pe

frunrc.

Mugchi accesori:

. . . . . . .

malele drept anterior;

' :

mastoidieui, acegha

se Pot

evalua

separat prin rotalia capului'de-o parte gi flexia gdtului.

lungulgitului;
scalenul anterior; scalenul mijlociu; scalenulpos&erior; micul drept anterior;

irmpohiva gravita.tiei

culcd pe spale, se menfine partea inferioard a toracelui, zubiectrl fler;trad

colomacervical* d darn amplitudinea de migcare
este totald

- forg 3:

grupa zubhioidienilor.

fori$.(3)
miqcare

impiedici

lnclirulia opuse excosivd-

b) dace amplitudinea de este parfiald: forfa (3-)

3l
30

SpinalulcaPului:
.'1t"gut inseparabil
a) vflrfrrrile
cervicalS;

de marcle

\ A::--. complex)' Origine:

---

"p"fi"";';;;;u'p.i*"t"

6=sau 7 vertebre dorsale

for{i 3: decubil ve4tral, gi'tul in

a1-a
flexie, Partea zuPerioari a.toracelui + omoplalii susfinui, subiecfirl extinde coloana cervicali: a) daci amPlitudinea mig-

lmpotriva gravita{iei

b) apofizele transverseultimele 3 vertebre liniile curbe occipitale

d'"'i;iil

"ty:l-1',-"^'^^* tg:lff *pTlt*,:i

Spinalnl g6tulni:

cirii

este

totale :foft5(3);

r Origine: a) partea inferioari a ligamentrlui posterior; cervical -aPafua sPinoasi vertebra a 7-a b) cervicald; c) uneori, 4ofizele sPinoase Primele 2 vertebre dorsale. InserFe: a) aPofiza sPinoasi ocis; b) uneori, aPofizele sPinoase ver-

b) dacn amPlitrdinea migArii este Pa4iaH {o4n (3-). r FIr[ gravitafie -fo(AlQ;
decubit vehtral, se Poate observa o

schifi de migcare sau se PalPeazi mugchii regiunii Posterioare a gdnrlur (se Poate face testul cu
capul sprijinit Pe masl).

tebrele cervicale aT'a

Si

a3-a'

Digasticul nucal:

Inervalia: Ramurile Posterioare

Noti: trebuie ca miqcarea si exocute se Pe toatii amPlitudinea s4 mugchii donali se Pot contracta a truq: ii ridicn Partea suPerioad, regiunii extensia iHului, simuldnd
cervicale,

ale nervilor rahidieni' Extensorii cefei (3,4 qi 5)

oase vertebrele Inse4ie: apofizele spinoase

Origine: aPofizele transvcrse primele 5 sau 6 vertebre dorsale' cervicale a2'4 a3-4 a 4'a li a 5-a' cerylcare

Remorcll: Bilanful Poat fi denailrat dacd existi o Paralizie a extensorilor capului; examinatonrl susline caPul in timPul extensiei
trunchiului.

Mugchii accesari:

. transversul spinal; . marele gi micul'oblic al capului; . angularul (ridicdtorul) omoplatului; . marele gi micul drePt Poslenor;
Extensia gfitului:

BilanPl extensorilor rahisului se,completeazi la adult cu un break-test cdnd extensorii rahisului sunt in contracfie completS' se aplicI o presiune Putemici Pe Partea superioari a trunchiului cAteva secunde, dovedind rezistenla staici a extensorilor
11.2.2.2. Trunchiul

. impotriva gravita(iei 4,5: decubit ventral, io(I gatul in flexie, Partea suPerioari i toracelui + omoplafii susfinu,Lq
vicali pe toatii amPlitudinea mi$care; rezisten(a se aillici
regiunea occipitald.

n.2.2.2.L Flexia trunchiului Amplitudinea dermigcare a"r"ur, aorser: flexia toracelu-i pe bazin se face p6ni cand_omoplalii planul mesei. Mqcarea se efechleaza mai ales la nivelul coloanei pe se ridicn de prin acgiunea aoouft. Cf*ir.f.i"f iqi poate termina miqcarea p6ni la pozi$a "aqezatl fixatori). ca ac$ondnd inu.iSa u Aro;tor gotautui, mugchii abdominali

subiectul extinde coloana cerde

Pe

i"ilrrii"

NotE: mugchii extensori de

parta drcapti Pot

prin rotalia

extensia capului spre

fi evatua$ l---- , d*upta invers'

9i

'

Factorii care limiteaz{ miqcarea:

.1. Tensionarea ligamentelor: verbbral comun posterior, galbe4 interipinos gi supraspinos 2. Tensionarea mugchilor exlensori ai coloanei
yertebrale.

3. ApoziFa marginii inferioare a corpilor vertebrali, inainte, cu fala zuperioard a vertebrelor subiacente.

4. Compresia pdrtfri anterioare a fibro-cartilajelor intervertebrale 5. Contactul intre ultimele coasE gi abdomen.

abdonninali

(forp a)

Mugchii drepfi abdominali (fo4a 5)

Fixarea migcdrii:

l. Acfiunea contrar6 a flexorilor coapsei. 2. Gnoutalea gLmbelor gi a bazinului.

Mugchii principali:
Mare le drept abdominal:

r Nervii intercostali (7-12) r Origine:

a) spina pubisului;

b) ligamentele care acoperd fap anterioard a simfizei

pubiene.

r
Muyhii

Inse4ie: prin

trei

langhete

pe

cartilajele

coastelor a 5-a, a 6-a gi a 7 -a

accesori:

micul sblic abdominal marele oblic (acliune contrari). Flexia trunchiului:

r lmpotriya gravitafiei fortl 5; decubit dorsal, mdinile sub

cap, gambele fixate, subiectul flecteaad toracele pe bazin pe toatii am-

&epfi abdonninati (forfn

Muqchii drepf abdoninali (for{i

plitudinea de migcare (daci flexorii coapsei sunt slabi, trebuie fixat bazinul; spatele so rotunjeqte mai mult gi flexia este posibili p6ni ce omoplaf,i se ridici de pe planul mesei; testele de flexie a getuhi trebuie

ficute inaintea celor de flexie

trunchiului).
36

JI

po4iuni: anterioard ligamentul transvers imparte orificiul a.tlryllul *.99ue rahidian; bulbul + postericari-Plq - p"or*d'irrt"ie axisului . dintele axisului- ;;; falA articulare ariterioara - pentm'arcul anterior al ligamentul tranwers' atlasutui i o fald articulari posterioard' - pentu

I1..2.

Evaluatea coloanei vertebrale' bilanlul articular

II.2. l . Migcilrile coloanei vertebrale (goniometrie)

Mijloace de unire:

oliganentulapicolaldintelui-delaparteaarrterioarlag[uriioccipitale_la occipito-atlantoidiana (anterior) - fasvarful dintelui axisului; se afli intre membrani acest ligament are.sermificalia cicolul superior a figu*""1tfui cruciform (posterioi); cu prima vertebra cervicald uJtt*ta disc intervertebral *," *"*" unui *'*;nuternice. cu direcfio oblic ascendent{ ele sL insereazd 'ti" *sl i pe-faturife dintelui axisului (in jos); S."ipirrf f

"fti*" fibroconjunctive groase, scude, formaf,uni"*;*e n;;;iit"t" ot*" - doud pe fup mediall a condililor
membrana

axis' anterior de.ligamentul aparatul ligamentar pr.oar*; se afl5 intrg occipital 5i posterioari a corprrlui *itl1*.1 jos) pe fap longitudinal posterior; t" itiSei"*" (iu

t"iiio _ formaliune

fibroasd patrulater{ care acopera

i*pr"*i ""

i"tl1 a coudililor occipitali; ii;"r;il; p"4ionea'uaJta.a ""a.;a;$i.ei.ia1a " protejindu-l' bulb, do articulagia separi mater, dura
Dispozilia dinainte-inapoi a ligamentelor. este, deci' urmdtoarea: l)hgamentul vertebral longitudinal antgrig-r;
2i m"embranele anterioare
4)

imobilizezi bazinul fixat. tn practica, este foarte greu, uneori chiar imposibil, sI se pozif,e,pSezat" in Doar miqcarile,goldurilor. r6nd primul in ,igu*, bazinul, inflexiune laterala gi rotafie, asfel reuqind de migcirilor a corecti evaluare ;;Ura " saLUgnem o fixare relativd a scheletului pelvin' FLEXU - este migcarea care determinl .curbura concavd a trunchiului in se accentueaz4 rahisul sens ventral: lordoza tomUare se inverseazi, cifoza dorsali inainte concav sau uqor rectiliniu devine cervical t Rahisul cervical - trunchiul rimdne fixaf, mentonul se apropie de stern, cu care poate veni in contast frri sd deschidl gura; aceasta este migcarea-test. nup*uf p*t r mdsurarea amplitudinii este planul lasticatqr (suprafata de contact A"L" crt. dorld arcade dentarl) cnre se proiecteazd la exterior pe linia care unegte
20o cotgl guni cu lobul urechii. Amplitudinea migcirii est de 30-45o, din care :r*,t aut" de articulafiile zub-occipitale . Rahisul dorso-Iombar - amplitudinea ests dificil .de evaluat clinic, deoarece nu exist?i repere absolute . Se poarte

Miscirile se evalueaza pomind de la ,Bozifia zero", din ortostatism, cu

:jfigamentul apical al dintelui + ligamentele alare;

itlanto-occipitali + atlanto-a:<oidiand;

mTura unghiul format intre verticala

ligamenhrl cruciform; 5)membrana tectoria; 6) hgamentul vertpbral longitudinal postenor, ii r?*Ut*tte posterioare atlanto-occipitald + atlanto-axoidianil

lanivelul celui dorsat. fn practicS, folosim doudmetode: ' -. a) reperarea nivelului atins de varfirl degetelor in flexie riraxifni din pozilia de ortostafrcl (arci intervine insd 9i flexia goldurilor): fie se misoarX in cm distanp rotuld, inferioare: sol, fie se iepereazd nivelul de migcare raportat la membrele jumatatea gambei, gle znd" vdrfirl degetelor .- .. : b) airecierea- (cu o nrletii sau o bandi centimetricd flexibiln) a alungirii atanpi intre apofizele spinoase ale vertebrelor Sr qi Cr, marcate qu un creion aermatogralic (in acest caz, alungirea distanpi este de 5cm)' -r . gircUiA - este migcaria inversl flexiei, care curbeazi coloana pe fafa sa dorsala prin aicentuarea lordozelor lombarfl 9i cervical5. gi_redresarea relativd a cifozei dorsate. AmpliUrdinea de extensie este incd 9i mai dificil de apreciat decdt cea a flexiei. o Rahisul cervieal - tnrnchiul rimdne fixat, coborfind pe linia comizura bucali-lobul urechii. Ampntudinea misuratii este de 3045", din care 20-30o din
401
'.

gi linia care unegte unghiul antero-supgrior al.marelui tohanter cu marginea de flexie a anterioarl a acromionului, dar acest unghi cuprinde gi amplitudinea-format inte unghiul Mctoda radiotogicd este mai precisd: se misoari S: "o"pr.i primei veitebre,tgT"ul: al porigif. rniFald qi finali-ale platoului superior lombar rahisului nivelul la fac 50" se 9i otpor u"ff.f un unghi de 80-90'din care

::

CD
profil $ de spriiin Pozifia zero a ftunchiului gi poshm rahidiane (de fala posteriof de

articukiliile sub-occipitale. Se poate aprecia alungireadistanlei menton-stem. .t 'Rahisul dirso-Iombar - se poate evalua unghiul intre verticalS 9i linia .rp rrne$e unChiul antero-superior al marelui trohanter gi marginea anterioard a acromionului. O metodd mai precisd este ca" dupi mdsurarea amplitutlinii globale
21

Factorii care limiteazd migcarea:

lucul . impotriva gravitaf,ei - f"tF.a:- decublt.a"n* braleleie-a pe !a3n -pe toati t*o"frioruil gurnb"L fiie, subis"ttl n*"t9u3t toracele bazinul; flexia este se fixeazd

, l.

2. Tensionarea mugchilor abdominali oblici de partea opus' celui care 3.

Tensionarea inelelor fibroase dintre vertebre'-

se

,*dtud;;r?" .il*" ii*a

p"Jirla-pa;

flexoni sunt.stabi,

exammeaza.

cind omopla$i se ridicd de pe planul mesei)'

in

regiunea toracici' tensionarea liga-

rnentelor vertebro-costale.

4. tn regiunea lombard, irnbinarea suprafeplor articulare (rotagie neglijabild). Fixarea migctrrii: Acsunea contrari a muqchilor flexori ai
coapsei.

(S-12) + Marele + abdomino-genital Micul abdomino-genrtal' . Origine: opt digitatii pe fala extemi gi

Mupchii PrinciPati: Marele obhc:

. Nenrii intercostali .

3: decubit donal, brdlele de-a lungul-trunchiulimitxa de l"i, gaorb"il r*ut ,-*ui"Jil-flectsaza toracele pe bazin cu o amplitudine omoplat'lor a superioard gi.Targinea umorilor a migcare; capul, partea *p"tiou.a mesei, dar ungl"d9 ffi"19aT ale omoplalilor sI trebuie si se ridice. de pe planul ^(au"a flexorii sunt slibi, se fixeazn bazinul) oru* i"

impotriva gravita$ei

- fo(n

marginea inferioari a ultimelor opt coasts. InserFe: jumltatea antrioari a crestei

iliace print-o aponevrozd pe spin? pubisului $ pe pafea medianl a clestei pectineale, caro se

tt-a"A

"o"tu"t

r FirI lravita{ie - forftr 2: decubit dorsal, bralele de-a lungul trunchiului, subiectul fled.sazl coloapa cervicalil; partea inferioari a
toracelui este comprimatd gi bazinul se inclini p&re c6nd coloana lombara va fi plati Pe mas{, PalParea va ajuta aprecierea egalitifii contracfiei.

Ltotat" cu cea de partea opusi" pentru a forma lida abe, care se intinde de la apendicele xifoid
pAnI Ia simfizapubiani.

-Ec*"tta(ie

decubit do-*d. 5e poate -d"9"11 o contrac$e anterior, in timp c9 suUilcttlf abdsminal p"."ttl" pJpa"i ufioari ridice capul); tol"*.a G* in timpul unei expinalii rapide sau in timp ce incearci si jos exprimi o in sau in sus sa se'not"ara devierea ombilicului;'trac,tionarea muqchiului' i inferioaro par,tii a fie ,up"rio*., fi; ;;t ;;;F" ;puternici ,

for{[

l:

Mugchii oblici ai abdourenrlui

.T""* It
r r
Nervii interco$ali (8-12) +
ramuri din Nlarele abdomino-genital + (uneori) ramuri din Micul abdominogenial
Origlne; a) jumdtatea externd a ligamenhrlui inghinal;
Mugchii oblici aMominali (fo4n 5)

1I.2.2.2.2. Rotagia trunchiului

Amolitudinea de mi$care: -t"6riE.

de pa.tea

A""ubit dbisat, rotafia rrunchiului se poate face pSni ce omoplatul

care vine

umirului

inainb

se

ridicide

pe planul mesei'

b)

doua treimi :interioare ale

39

crcstei iliace;

38

c) foila posterioari a aponevrozei toraco-lombare'

InsgrFa:

a) spr5ra pubjsului + partea internd a crestei pectineale;

b) linia albl; c) cartilajelf coastelor a 7-4 a8'a ti a 9-a d) mdrginea inferioari a cartilajului ultimelor 3 sau 4 coaste'

MuEchii acPesori:

. . . . .

r Fdri gravita{ie - for[5 2: aSezd, brafele pe l6ngd trunchi, se susfne bazinul; subiectul face rotafia trunchiului; se repeti ficind rotafia d partea opusi. o FIri gravitafie- forfl 1: examinatonrl palpeazdmuqchii subiectului care incearcl si apropie, hemitoracele st6ng de hemibazinul drep! so repeti de partea
opus6.

Impotriva gravita{iei -for.tn 3: decubit dorsal, bra}ele incmcigate, fiecare m6nd pe umirul opus; se susfine bazinul; subiechrl face o rotalie a toracelui p6ni ridicd de pe planul mesei omoplatul de partea um6rului care vine inainte; s0,repeti ftcAnd rotalia de partea opus6.

lungul dqrsal; tra!,sversyl spinal;

rotatonl;
marele drept abdominal (rotalia gi flexia combinati a trunchiului)'

Noti: se observi devialia ombilicului, care este toacfionat spre cadranul cel mai putemic, daci existii o diferenp de fo{n inUe muEchii oblici opugi.
11.2.2.2.3 . Extensia

trunchiului

Rotafia trunchiului:

Amplitudinea de migcare: extonsia coloanei dorsale nu poate realiza o linie

impotriva gravitatiei

gambele fixate, subiecnrl face o rotafie + flexie a toracelui {e o parte; se repetii de + oblic drept pna migcare spre fartea opus4 se tsteaz6 Marele oblic st6ng micul (dacn dreapta iiot"tt" spre stiinga se face priu ac$unea mugchilor de partea opuse); trebuie partea a toracelui superioari nexorii iOldului sunt slabi, se susfine ba4n,rl; si se ridice de la uivelul mesei in curzul rotafiei).

- for{ii 5:

decubit lateral, mAinile sub ceafi'

dreaptS. Extensia coloanei lombare se face ugor.

l.

Factorii care limiteazd migcarea: Tensiunea ligamentului verteTensiuuea muqchilor abdoni-

bral comun anterior.

2.

nali anteriori. 3. Contachrl apofizelor spinoase intre ele. 4. Contactul marginilor articulare inferioaro cu lamele vertebrale.

l. Contracpia Marelui fesier + mugchii ischio-gambieri. 2. Greutatea baeinului gi a membrelor inferioare.

Mugchii principali: Masa comuntr: r ilio-costal donal;

Fixarea migcirii:

. lungul dorsal; r spino-spinosul spatelui; . sacro-lombarul.

fnem ,u amund: newii rahidieni. Ilio-costalal:

Origine; marginea superioari a

unghiurilor postsrioare ale ultimelor

.
40

6 coaste

impotriva gravita{iei

coqpului, gambele fixate, subiectul face o rotafie + flexie atoracelui deo parte; se repet?i de partea opusi (dacd flexorii coapsei suut slabi, se susgine bazinul).

for-ti 4: decubit lateral, bralele de-a lungul

Inserfie: a) marginile superioare ale unghiurilor posterioare ale primelor 6 coaste;

b) apofua transversi a vertebrei a7-a cervicale.

Lungul dorsal:

,. *-

Origine:

a) tendonul comun al masei comune; bi apofizele transverse ale vertebrelor lombare'

(Extensia coloanei dorsale): decubit ventral, se susline bazinul 9i partea pdnd la orimntal{, inferioara a toracelui, subiectul erdinde coloana dorsali (se pung o perni zub partea toracelui a rezisten{a: pe partea superioari .poare

foip soperfciali "i . Inse4ie:

a aponevrozei lombare'

dacldorim o amplitudine mai mi'e amiqcirii)' nf"tlou#"to*"elui ""-,'.-i.il;; g""nit"tLi - fo4i 3 (extensia coloartei dorsale + lombare):

,arni"re apofizelor transverse ale tuturor vertebrelor donale posterior gi "l Ui pe ultimeti 9 sau l0 coaste, intre tubercul "nghiul

gi coloana decubit orot"rt, se susline bazinul, subisctul extinde coloana donald lombari pe toati amplitudinea de migcare.

Spino-sPinosul:

.'origior,
dorsale.

+ 2 vertebre apofirele spinoase primele 2 vertebre lombare 'ltimele

Inse4ie: apofizele spinoase primele 4 - 8 vertebre dorsale'

Sacro-lombarul:
Origine: tendonul masei comune a) partea mijlocie creasta sacrului +; b) apofizele spinoase vertebrele lombare +; c) a I l-a gi a l2-a vertebri dorsali +; d) ligamentul suPrasPinos; +; e) partea posterioarn bqza internd creasta iliaci

f)

cresta:

extemi'saoru.
3]s lnghiurilor posterioare ate ultimelor 6 sau

k""4i"r'--ginile.inferioare

7 coaste.

Pdtratul lomhar:

InserFe: a) partea intemi a marginii inferioare, ultima coasti; U) varnuirc apofizelortransverse, primele 4 vertebre lombare'

. . .

Nervii rahidieni Drz, Lr

gi

[a

Origine: ligamentul ilio-lombar

5cm pe creasta

iliaci

2: (extensia coloanei dorsale..*.lombar.e) decubit venhal, ,, ,ut[n. bazipl, subiectul executii miqcarea pe amplitudine limitat5r Ftrrtr gravitaf;e - for-ti 1: decubit ventral, exarninatorul pdpyl'mugchii extensori spinali - prezenla gi gradul de contracfie, in timp ce subiectul tncearci sd

Ftrrtr gravitalie

- forfi

Mugchii accesoi: . mu$chii interspino|i;

ridice,trunchiul.
il,.2.2.3. Bazinul
1I.2.2.3.

transversul spinos; o rotatorii spatelui.

I. Ridicarea bazinului

Extensia trunchiului:

. impotriva gravitafiei (extensia coloanei lombare) - forfi 4$: decubit ventral, se zusfine 6"rinol, subiectul extinde coloana lombari pSnn cSnd partea inferioari a toracelui se ridici de pe planul mesei; rezisten-ta: se aplicd pe partea

Din orlostatisr, bazinul pode fi ridicat de-o parte asffel ca piciorul si nu mai atingi podeana (ac$une inversi pdtratului lombar).

Amplitudinea de

migcare:

t"*niffi;'i.#I"*t"r,.i"i
42

Factorii care limiteazil migcarea:

gdtului trebuie si

se facd

inaintea tunchiului'

I, Tensionarea ligamentelor spinale de partea opusd. 2. Contactulcresteiiliacecutoracele.

43

---

Fixarea migc{rii: contraclia muqchilor extenMugchii principali:

Piftratu I lornb ar (acfrne confiari)
:

sori spinali.

impotriva-gravita{iei - fo4I 3: decubit dorsal, gambele intinse gi coloana lombari in exgensie moderatS, subiectul se poate line de marginile mesei pentru aqi sus$ne tomcele; subiectul tage bazinul spre torace; se aplici o rezisten(i ugoari pentru forfi (3) realizarea miWirii fiird rezistenfi se noteazd (2).

. .

Rirlicinile Dn,Lt,I'2,
Origine: ligamentul iliolombar
Inseqie:

+ 5cm pe

creasta iliacd.

a)

jumftatea intemi, marginea inferioard, ulti-

ma coastd;

b) v6rfirrile
4 vertebre lombare.

apofizelor tranwerse, primele

Uneori, inser{ie suplimentarl cu: . Origine: apofize\e transvelse, ultimele 34

vertebre lombare. Inserfie: marginea inferioari. ultima coast6. Sacro-lomb aral (acliune contrard).

toracele, sutiectul ;aica Uazinut.spre torac p$ toati amplitudinea migcirii. r Firtr gravita{ie- for(i 1,2: daci subiecurl incearci

impbtriva gravita{iei(variantn)

fo4tr 3: in ortostatism, se susfine

. Nervii rahidieni. r Origine: tendonul comun al masoi comune l?-alaraff.lit

si tagd bazinul tn sus, se poate percepe o conhacfie a pdlratutui lonbar prin palpare profundi a regiunii lombare
sub marginea extemi a masei comune

a) partea mijlocie a crestei sacrului b) apofizele spinoase vortebrele lombare gi vertebrele a 1l-a 9i a + ligamentrl supraspinos c) partea posterioari br''a inferioarl creasta iliacd +

d) creasta extem6 sacru. . Inserfie: marginile iaferioare, unghiurile posterioare, ultimele 6-7 coaste

Mugchii accesori: r Marele oblic abdominal (fi-

d ( r{ :iiSl"}d4.T.lrt

alt,tld. tirrr.U{rt.r.Jf ,r,ri r'.r'r rj,llr., . ..

--

r. :

. Mcul oblic abdominal (acfiune contrard a fibrelor exteme); o Marele dorsal (acgiune contrarl dacl se susfin bralele); . Mu$chii abductori ai coapsei (de partea opus* acfiune contrari).
Ridicarea bazinului:

brele exteme);

r impotriva gravitaliei lombard

toracele; (dacd muqchii brafelor qi ai umerilor sunt slabi, un ajutor

in

for{tr 4,5: decubit dorsal sau ventral, coloana extensie moderati, subiectul apucd marginile mesei pentru a-gi menfine
mengine

toracele); subiectul trage bazinul de-o parte spre toftrco; rezisten(a: se aplici deasupra articula$ei glezrei
45 44

m.

1. 1.

Articulafiile umlrului
unegte extremitatea stemald a claviculei cu

Articula$a sternoclaviculari

MUSCULAR rrr. BTLANTUL ARTICTILAR $I

stemul qi prirnul cartilaj costal'

AL MEMBRUTUI SUPERIOR

ilI.I. Anatomia umdilui - generalitdgi

Lie 1. Lig. acrpmioclavicular, 2. Lig. mracoacror.nra!; tapeioiAal 4. Lig. conoid; s. Clavicula, 6' Lig' tranwars #erior al scapulJi; 7' Capsula articularq 8' Labnrl glenoiaoL S. Cuuit"i* glenoid{' l0' lvl Biceps (capEtul lung); I l. Acromionul

Articulafiile centurii scaPulare

saprafapa articulard toracald = nTFT? lufrali.amanutriului in pnrnuf caftfai costal - fac irnpreuniun unghi diedru deschis .t

SuPrafe{ele articulare:

stsmd +
.

unghi diedru 9i orizontalS); t discul articular = frbtoearilaj situat intre cele dou6 suprafele articulare'

.suprafalaarticulardclaviclllard=douifeliqoarearticulareclavicularein -(verticala

fffit

6. Lunga porfiune a m' triceps; meral miitociu: 5. Lig. glerbhume;iinferior; mare; bicepsului; e' M' Latisirn; l0' M' Pectoral 14' Lig' Subspinos; m' 13'Tendonul r*nrn"rs; iz rt'r' sJtlpuuq 1?' Li8' ts' rig' o;racohumeral; 16' Lig' acromiocoracoidiuu

l.

Lig. tsapezoid; 2.

ArticulaFa umdnrlui scapulei; 4' Lig' glenohuLig. conoid;J]GGn*"o t"potor al 7' ]'f

Miiloace de unire: . "capsula articularii _

se

insereaz[ pe marginilo suprafelelor articulare;

. Ii[wwttul fian,+tnicutar

antqior -intre feple mteriore

ale

gdomiti,tii

iftilli#L. 'Iil;; ;][|; #;""p"'f; ' ;iil;;lt"t"rio,;

acmmioclavicular

inteme a claviculei qi manubriului stemal;

o ligammtal sternoclwicular posterior

mai puternic decAt Primul;

pe fupposterioari a aiticulafiei;

ligamentil interclavicular-

pe

faF srperioari a articulaliei;

4'l

46

ligamentul costo-clqvicular - ocupd unghiut format de clavicul5 9i primul cartilaj coJtal; este foarte putemic Ai, deqi scurt, permite ridicarea claviculei peste
planul orizontal

-. Aooste ligamente unesc clavicula cu procesul coracoid gi fac ca greutatea membrului superior sd fie suportatE in mai mare misuri de claviculi decit de acromion; in acelagi timp, ele limiteazd mitcirile dintre scapuli qi claviculd.
Ligamentele proprii ale scapulei srmt doui formapiuni fibroase, asemindtoare unor benzi, care se insereazi

excl'sw Pe

scapul'**"oooo*ial
;i

marginea laterald a procesului coracoid; este dispus ca o boltd care protejeazd capul humeral gi mugchii ce se insereazi pe el. Ligamentul trsnsvers superior al scapulei (ligamennrl coracoidian) - trece ca o punte pesto scobitura coracoidianfi, transform6nd-o intr-rur orificiu prin care trece nervul s4prascapular, iar pe deasupra sa troce artera scapulard. Se insereazi pe marginile scobiturii coracoide, in partea superioari a acestora.

evantai fibros, triunghiular,

intre virful

acromionului

III.l.2. Articulafiile membrului superior liber (I) Articulafia scapulohumeralS este articulalia care une$e capul humeral
9i

Articulalia scapulohumeral5 (vedere posterioad) Lig. scapulei;2. Lig. transvers superior al scapuloi; 3. Lig. coracoglonoidian;4. Capsula; 5. M' Supraspinos 6. M. Subspinos 7. M. rotlndul mic
1.

. cadrul glenoidal - care suplinege disproporfia intre suprafefele articulare (cavitatea glenoidi propriu-zisi = l/4 dn suprafa,ta capului hurneral), cordon fibrocartilaginos de formd prismatic-triunghiulard.
Mijloace de unire: . capsula articulard - se insereazd la periferia cavitligii glenoidale + pe colul humeral; inse4ia nu este perfect citculard; insergia hurgii po4iuni biceps = intraarticular4 inserFa lungii por,tiuni triceps = extraarticulard; este laxd, pufin
rezistenl.ii:

cavitatea glenoid5, formdnd o articulagie sferoidd. Suprafe{ele artiiulare: capul humeral + cavitatea glenoidi (ovalari) limitatd de o sprinceani glenoiilald qi avdnd in centru un tubercul glenoidal;

Articulagia acromioclaviculard estn o articulagie plan5. Suprafefele articulare: .extrsmitatea acromiald a claviculei (fata articulari convexaj + extremitatea acromiali (fa!a articular[ concave); discul articular fibrocartilaj de dimensiuni variabile, aflat intre suprafetele articulare

insertii: baza

ligamentul coracohumeral - cel mai important ligament al articulafiei; ! marginea externi a procesului coracoid - tuberculul mare al

Mijloace de unire: . capsula articulard

ligamentul acromio-clwieular

- pe fap

superioarl a articulaliei

Sindesmoza coracoclavicularii Clavicula este unitii de procesul coracoid p/1t ligamentul coracoclavicalar format din douipor,tiuni - ligamenhrl trapezoid + ligamentul conoid-

hurnerusului + capsula articulard" trec ca o punte peste ganlul intertubercular; t ligomentele glenoliumerale - f;ei fascicule fibroase care intiresc capsula; ocupi partea antero-superioard a capsulei; se intind intre cadrul glenoidian Ei colul anatomic al humerusului; ele limiteazi extensia + rotafia inteml + abducfia. Capsula articulari joaci un rol minor in menlinerea suprafelelor artlculare; rolul esengial il joacdpresiunea atmosfericd + muSchii periarticulari, Muqchii sunt dispugi asemenea unui con, cu baza spre scapuli qi v6rfirl spre humerus (subscapularul, supraspinosul, rotundul mic).

Ligamentul trapezoid

superioari proces coracoid gi fafa inferioard claviculS.

lamd fibroasa patrulateri, inserati intre fala

Raporturile articula{iei scapulohumerale:

canul musculo-tendino,J format: tnainte - subscapular, inapoi - subspinos + rotundul mic, ln sus - supraspinos , in jos - lunga po4iuae triceps; deasupra articulapiei = bolta acromiocoracoidiand, acoperiti de deltoid;

Ligamentul conoid - form6 niungbiulard, inserat prin v6rf - procesul coracoid + prin bazd - l6ngi marginea posterioard a claviculei, ?napoia ligamennrlui trapezoid.
48

a
a

medial- raporturi cu organele din cavitatea axilard;

artieutalia
este strAbatuta de

III.1.3. Evaluarea articulartr 9i muscular[ a umlrului

tendonul bicepsului'

lII.l.3.l. Rotaliain
snteriot:

sus Si abducyia otmoplatului

Mupclriul PrinciPal
Abducfia qi
antepulsia

Dd'n1anl

omoplatului (forfe a 9i s) Abducfia gi antePulsia omoplatului (fo4a 3)

Nervul lvlarelui dinlat (Cs,Co,Cz) Origine: a) fala extemd Primele 8'9 coaste; b) aponevroza mugchilor intercostali' Inserfie: fala anterioari a inregii mara omoPlahrlui spinale gini

ill:
tului;

Rotafia

in

sus qi abduc{ia omopla-

lmpotriva gravitafiei

h
9i

bra{ele flectate la 90o, in ugoard abduc$e gi coaiele in esensie, zubieqtul ridici brafrl, Punind omoPlahrl

decubit donal,

- forfr 4'5:

abduclie; examinatorul oPune

o rezistenfI, aPuc6nd antebralul cotr:l gi ?rnpingffnd braprl in jos

spre masd; se notrazi migcarca

,de arip6" a omoPlatului, de la spinali se ridici de la planul toracelui, substitulia realiz6nd-o muqchii mteriori ai
care marginea

toracelui.

omopla$i Ae"ag p" ma"5' toracele fixat subiectul impinge bra,tul in sus, omoplatul febuie si fie in abduclie com-

lmpotriva gravitaliei

- fo4i 3: decubit dorsal, braJele flectate la 90' qi

pletn firl migcare de ,,anPd" (daci mugchii extensori ai cotului sunt slabi, cotul Pode fi flectat sau se susEine antebraful).

-sprijinitb pe mas4 toracele fixat, subiectul impinge braful

abducfe.

a.gezat,

FdrI gravitafe - forfi 2: bralele flectde la 90' 9i

?nainte pundnd omoplatul in

5l
50

Fdri

gravita.tie

- fo(n 1:

Anguluul ftidbdtorul omoplatului) :

Ramuri din Cr,Ce,Csl Origine: apofizele transverse primele 4 vertebre cervicale; . Inse4ie: marginea sPinalS a omoplatului deasupra rdddcinii spinei;

examinatorul impinge uqor bral tl spre inapoi pentru a percepe o contractie a Marelui dinlat; trebuie observat omoplatul pentru a decela migcarea ,de aripI"; se pot palpa digitaliile Marelui dinlat pe fap anterioari

Trapezul

(fibre

Mugchii accesori:

coastelor

psntu a simS

contracfie.

. .

marele romboid micul romboid

III. 1.3.2. Ridicarea omoplatului

Ridicarea omoPlatului: . impotriva gravita(iei - for{ii 4,5: a:ru?A" br{ele atAmate; subiectul ridici umerii c6t mai sus, posibil rezistenfa se aphcd pe partea cea mai de sus a omoplanrlui 9i in jos.

Factorii care limiteazi

migcarea: l. Tensionarea ligamentului costo-clavicular. 2. Tensionarea mugchi-

Mi;cdrile de ridicarc gi cobor.Are ale omgplatului

tmpotriva gravitaliei

lor care coboari omoplatul

ale trapezului.

gi

agezat, bralele atimate, subiectul ridicd umerii pe toatii amplitudinea de migcare. r gravita$e - for{E 2: decubit ventral, umerii zus}inufi de examinator 9i te pe mas4 subiectul trage umerii spre cap pe toatil amplitudinea de fruntea

for{d 3:

clavicula: micul pectoral, subclavicularul gi fibrole anterioare

Firi a"

mi$care

Stabilizarea miqctrrii;

t.

Muqchii flexori

ai

r, coloanei cervicale
testele

(pentru testele practice in pozifie ,,agezat').

2.

Greutatea capului (pentru

:r{-'),
-'

practice in decubit ventral).

N-;l
1:

. .
oar4
Ridicarea

Mugchii principali: Trapezul (fi brele superioare)

Nenul spinal + rarnuri din

Origine:

C:,C+

a) protuberamfa

occipitali externi;
superi-

decubit ventral, examinatorul palpeazl fibrele superioare ale trapezului, paralel cu vertebrele cervicale gi aproape de inse4ia lor deasuPra claviculei.

r Fdri gravitafie - for(I

b) l/3 intemi linia curbi occipitali

pmoplanrlui
(forfe 3) 52

c) po4iunea superioard a ligamentului cervical posterior.

lnse4ie: marginea posterioard

a treimii
53

exteme a claviculei

trl.l

.3 .3 . Adducqia

omoPlatului

Factorii care limiteazd migcarea: rotaJia spre spat a l. Tensionarea fig*"niiui conoid care limiteazi
omoplatului faP de clavicuLi'

;:"T;:t#;;;'pectorar'mic{ur.ngctod.ll:,fY.|3*: cu musculahrra vertebralE

/\
5+I
I

t'

t t I

Mi$cdrile de translafie ale omoplatului (scaPulei)

Schimbarea orienttrrii omoplatuhd

incursul misc5rilorde

.origine:apofizelespinoasea7-avertebtdcervicali+primele5vertebre
dorsale

.
.

'

Inser,tie: marginea spinald omoplat intre

r[dEcina spinei - un$hiul inferior

Stabilizarea migcdrii: greutata

trunchiului. Mugchii PrinciPali: Tr aPeail (Por liune a mii locie ) :
Adducfia omoPlahtlui (ID

'

Muqchii accesori:
trapezul (por,tiunile superioardgi inferioari)' abdlcgie la

Nerwrl sPinal + ranruri din C:,G

AdducfiaomoPlatului: . ,. i-potrin" gravita{iei - forf[ 4,5: decubit ventral, !ta$tt"-in

90.gi

posterior; a; pa#"a inferioard ligamentul cervical (fibrele a 7a + primele vertebre dorsale cervicala b) apofizele ,p*o*t?"*Ura
orizontale). lnser,tie:

Origile:

iail-e u*pr in abducfia ori zontald, migcarea situ6ndu-se int6 omoplat 9i torace 9i se articuia$ei gleno-humirale; adducgia + fixbrea omoplatului ou fu pe rezistenf[ o "ii,rful opune se trapezului; a palii mijtocii i",utri"*a prin acliunea

in,oLg,,*t *d,

coatele nectate'in unghi drept, toricelo fixat;.subiectul

a) niarginea

inteml acromion;

Ul

Ut.i tupt.ioari marginea

+ micul romhoid:

posterioard spina omoplanrlui'

;fffir-.*li ' -:. - t"t"d;;;;a,

;;hi"iercem A o-optut t"i

(nu trebuie si se apese pe humerus) (dapi mu'lchii sunt slabi, braluipoate fi dus vertical pe margineamesei)' la 90o fnrpotriva gravitafiel -1o4e 3: decubit ventral, bragul ?n abducgie bra4trl ridica subiectul fixat, toracele flec1gt in ungbi drept,

qi aduce omoplatul

"itrf in adducfie.

Marek

Nervul angulamtui 5i romboidului (Cs)

Stabilizarea migcirii:

L 2. r .

Contract'amugchilor extensori ai coloanei vertebrale. Greutateatrunchiului.

Mupchiul principal - Trapestl (porqiuneo inferioard): r Nervul spinal + ramuri dia C:,Ce.

Origine: apofizele

sPinoase

ultimele vertebre dorsale + ligamentul

supraspinos corespunzitor. sprnei omoplatului.

Inse4ie: printr-o aPonerrrozd care treco deasupra extremitii,tii inteme a

Mugchiul accesor.' trapezul (por,tiunea mijlocie)

Coborirea gi adduc{ia omoplatului:

impotriva gravita{iei - for{d 4,5: decubit ventral, fruntea a$ez.ati pe masa" bralul de eialuat ionos d"aopra capului; subigctul ridic6 braful qi imobilizeazd omoplatrl printr-o contraclio forptd a pn{ii rnferioare a trapezului; se (daci opune o rezisten{5 pe uughiul extern al omoplatului, spre in sus gi in afari
flexia um;mlui estelimitati, braful poate atAma de-a lungul mesei)'

F[rE gravita{ie - fofid'Z: aSezd" bra{u! sprijinit pe masi in pozilie intermediari inte flexie qi abducFe, toracele
subiectr"rl aduce bratul in abduclie orizontaH + omoplatul in adduclie.

,u

\//t

fixa!

r Firi

gravita{ie

zat sau decubit venffal, se PalPeazi porfiunea mijlocie a trapezului infe ridicina spinei omoplatului gi coloana
vertebrali pentru
a percepe o

- for{i l:

a$e-

contac$e.

NotI: daci umdrul coboarS spre masd gi omoplatul este in abducfie, subiectul incearci,si execute migcarea de testat: fibrele posterioare ale deltoidului se
contractE, dar omoplatul nu este nici fixaq nici in adducfie.

este - for(d 4,5 (metodd altemativi); daci deltoidul se miqcarea; sd ajute zubiectul.incearcd examinator, pasiv de ridicat stab, bralul este opune o rezistenli cain testul de mai sus.

impotriva gravitafiei

III.1.3.4. Cobordrea gi adduclia omoplatului

Tensionarea ligamentului interclavicular + a cartilajului articular stemoclavicular. 7. Tensionarea poltiunii superioare a trapezului + ridiciton:l omoplaurlui + capltul clavicular al stemo-cleido-mastoidianului.

Factorii care limiteazl migcarea:

l.

pe masd, 3: decubit ventral, fruntea ',qezat1 pe toati mesei planul pe de subiect'l ridici,brapl braprl ?ntins deasupia ""puL,i, sd acromionul ca sau in sus tras fie si ca omoplahrl amplitudinea de migcare firi

impotriva gravitafiei

- forfI

56

(3)' sau pe o pafis din amplitudinea de migcare fie cobordt spre in fafi pentru nota
pentru noQ.(2).

l'?*IJ*tta$e

- for{[

rup"^fui io#o.nopla $ "ttitele

po$unii inferioare a 1: examinatonrl nalneazn fibrele vertebre donale

mu*hii glelo; o*opi*f in adduct'e pe toati amplitudinea de inigcare omoplatului impotriva rezisten,ti U"*}rfi sunt slabi, se poate opune o ugoari
pentru nota (3)).

ridica bralul 9i aduce uda,r"1i" de-a curmeliqul spafelui, umgrii -$axa$, subiectul (daci

lmpotriva gravita$ei

- forfi

3: decubit.ventral, b*.fulin rotalie- internd+

III.1.3.5. Rotagia tnios Si adduclia omoplarului

Factorii care limiteazd

omoplatului fu$ de claviculi-

l,

Tensionare.

migcarea: -..- . rig;"t"iui conoid care limiteazi rotafia spre inapoi a

dingat'

qi marelui 2. Tensionare"*ut"tui pectoral, miculuipectoral musculatgaveftsbralS' cu 3. Contactul *";;ti *""t" a o*optatoioi

Stabilizarea migcirii: greutatea trunchiului Mugchii PrinciPali:

Mareleromboid:

. .

Nervul romboidulrri (Cs)'

Origine: aPofizele sPinoase

ale

vertebrelor dorcake

se intinde de h spina omoplatului la unghiul inferior 9i care esle legafii de

omopld prinf qo membrani fi n5'

2j'4 $ 5'

ir"iilr,

i'n rotat'e intemi +.adduc$e in qpde, tnrnchiul-fixat, exercidnd o pt"ti*e i*intt 9i inapoi ry+P 1Tp-t-{11^fl"" *Ul*frl ,6uce omoplutoi i" uaa"gie pe toatii amplinidinea de migcare.

f,'Irtr gravita(ie

- fo(I 2: aSezd" brapl

Inse4ie:'arcada aPonevrotig

ge

Micul romboid:

a) partea inferioari a ligamentului

cervical Postrior,

r .

Nervul romboidului (Cs).

Origine:

i \Yil y .)r:
palpcazi muqchii romboizi la gi fibrele exteme ale po4iunii omoplatului a unghiul forrrat-ae marsinea spinaE
inferioare
a

b)

apofizele spinoase ale vertebrei

+ primele 5 vertebrc dorsale'

. lnse4ie: baza unei suPrafele triungbiularc la rddicina sPiuei

omoplaurlui.

cervicale

ai-a

. Firtr gravitafie - forfl 1: examinatorul

trapezului.

Mugchi accesor:
trapezul (adducSe)

Itr.1.3.6.

Fleriaumdrului''
irbt 0 (goniometrie) deftnirea niyilrii: miscarei gnteyomd a I80; ,uprtrtntdnd mgcarea compusd glenohumerali
:

Flqia unfiralui
wfirului frn plan sagital + mioscapulard; pozi(ta de $srt:

Rota$a

jos + adducfia

omoPlatului:
405:

impotriva gravitafiei - for{i

decubit vbntral,

"*"rii."fa*"9i; rezisten{i p*
58

in jos -urgioeu spinali'a omoplatului

i" rotafie intemd + adducf,e de-a clrmezigul spatelui' b*fui 'tiaici brapl qi ad99 gmopl*ul in adducfie; se opune o *Uiiottf
9i pufin

supinaqie;
braqul pe ldngd corp cu mdna tn pronayie;
a5ezat-,

in afar5'

varianti:

braful pe l6ngitrunchi in pozife interniediari'

-a
a

Origine: marginea anterioard +SF superioari 1/3 extemd-a glaviculei; her,ue: pe,f'-ul deltoidian partaamijlocie afepi odeme adiafiz, ej ht4.nerala

determinare:

- planul sagital;

de evitat substitulia Prin: aranirea spatelui (ertensia trun-

chiului);

t .

rotafia trunchiului;
abduclia umdrului.

axul miScdrii : lateral la articulaSie, chiar sub acromion;

goniometrul:

Cele tei axe principale ale articulafiei umlrului: I - anterq.postrior = abductie-adductie tr - tranwenal = flexie+rdensie

III - vertical = rot4ie o<brni-toa{ie inbml

bra(ul frx paralel cu linia dio-wi lard a trunchiului ;

me-

. .

Coiacobrdhialut:
Nerv-ul musculo+utanat (Ce,Cz);

Origine: v6rful apofizei coracoide;

Inse4ie: fa,ta intemd +: marginea humerusului in opozigie

deltoidului.

cu

inse4ia

- bralul mobil pe linia -intre0-180'.

mediand a humerusului

Muyhii accesoi:

. r r

deltoidul (partea miilocie); marele pectoral (fibrele clavicularo); biceps brahial,

Flexia brafului pAnI la 90o.

Fletcia bragului

-pdnit la 90o
de migcare este

fq4l 4r5: a$e?Fd', bra,tele at6mate qi coatele ugor flectate; omoplahrl fixat, subiechrl flecteazi brapl la 9Q", palma spre in jos pentru a impiedica roL,tia externd cu substitugie prin biceps Uranial; se aplici o rezisten{tr
impotriva grayitatiei limitati
de

,.

..

Factofii care limiteazd migcarea: amplitudrnea

tensionarea ligamenhrlui coraco-gleno-humeral.

Stabilizarea migcirii: contracfa muqchilor tapez + marele dinfat (marele dinlat gi po4iunea superioari a trapezului ajutii la rota$a omoplatului in sus ca gi la
fixarea sa).

Mugchii principali:
D eh oidul (partea anterioari): Nervul circumflex (Cs,Ce);

. lmpotriva gravita$ei = for{i 3: aqezat, bra$rl atimat gi cotul ugor fleCtat, omoplatul fixa1 subiecful flecteazi bra$rl la 90', palma spre in jos. . Fortd (2): decubit lateryl, bralul sprijinit pe o planqetti netede (sau suspinut de examinator), cotul ugor flectat, omoplatul fixat, subiechrl duce braful inainte p6ni la flexia ds 90o.
Forti (1) (0): decubit dorsal, el<aminatorul, palpeazi fibrele anterioare a deltoidului pe fa,ta anterioarl a articulaliei umdrului.

deasupra courlui, subiectul abduc$a brafului.

nu trebuie, sn faca rotat'e, addugfe orizontalS

sau

pirfii
6t

'i

60

- iit miscarii = lateral la ariculalie, chiat sub'acromion; - braplfix paralel eu linia medio'wilard a trunchiului:

goniometrul:

hra1ul mobil pe linia mediand a humerusului, paralel ca axul longiUdinal pefala laterald a acestuia al

brayului;

-tntre0-60".
'

Efr ensia bralului' bilan1are

Not6: subiectul poate executa o rotaf,e externi a braplui qi lncearcl si pozifia flectez. bra.tul datorifi bicepsului brahiali bralul trebuie qi pdstreze
intermediarl intre rotafia interni gi rotafa extemd'
1n.1.3.7
.

Amplitudinea de migcare: inte 0o qi 50-60''

Extensia umdrului
Iu

. Factorii care limiteaz[ migcarea: flexari ai , '* l; .'Tensionarea mugchilof bralului.

humerusului cu acromionul (in spate).

2.

Contactul

marii tuberozitiili

Ertensia umdru

tlelinirea miscaii: migcarea posterioard a humerusului tn plan sagital

poTisiade start: ventral; decubit pe ldngd corp cu mdna tn i1ronalie; brayut variantE: a{ezat pe marginea scamului

(goni o me t ri e)

'i'3.

Tensonarea ligamentului gleno-

tnne 0 - 60":

coraco-humeral

Stabilizarea migcXrii:, 1. Contrac[ia mlgchilor boid, micul iomboid qi trryez.

fiht"l.'to*'

petrtnr

restriclii; braful po l6hgitrunchi in rota$e intemi o determinare:

migcare inapoi

a hum'erusului fiird
i:

. 2. Greutitsa'tr-unchiului,
Muqchii princiPali: Marele dorcal: . Nervul Marelui donal (G,Cz,Cr)

-planut sagitat;

a a

ridicarea umdrului rotalia trunehiului (prentru varianti) ridicarea + rota;ia in jos a omoplatului; (pentru variantil) fl exia trunchiului;
de

. . o

de evitat substitulia

Prin:

pe masd

. Origine:

a) foip posterioari

aponevroza' lom-

bo-sacrati (fixaA pe apofizele spinoase ultimele 6 vertebre dorsale + vertebrele.lombare' vertsbrelq ,sacrate, pe'ligamentele supraspinoase gi pe partea posbrioari crsa.sta

(pentru varianti) abduclia umlrului;

iliaci);
63

62

b) buza extemi creasta iliaca" in afara masei comune; c) partea poslerioari ultimele 34 coaste; d) (ingeneiil) citeva"fibre de pe rrnghiul inferior al omoplahrlui. . InsgrFe: in fimdul culisei bicipitale a humerusului.

Marele rot4n!: . Nerinrl-Ilfarelui rotund

. .

(G,G).

'

FtrrX gravita{ie - for{[ 2: decubit lateral, braprl flectat_$1, a$ezal pe o plangeti.,neted (sau iusfinut de examinator); omoplanri fixa! subiectul extinde Lraprl in rotafle intemd pe toatii amplitudinea de rnigcare ' r ,Fir[ gravita{ie * for{d 1: decubit ventral, examinatontl palpeazl fibrele

. impotriva gravitafiei - for-t[ 3: decubit ventral, bralele pe ldngd tmnchi, fi*aq zubi""n l extinde braful pe toati amplitudineade migcare. omoplatul r

Origine: fap poSterioard. unghiul,inferior omoplat. hs'Jrtie: buza intemi a culisei bicipitale (in spatele marelui donal)'

rnareluirotundpeparbainferioar5,amarginiiaxilareaomoplah.rlui,gifibrele
marelui dorsal puf n-dedesubt'

,:.

.j

D ehoidut (Prte a Po s t eri'oard):

' . . .

N.qi-vut

cilcurnflex (Cs,Co):
partea mrjlocie a

Origine: buea inferioari amarginii posterioare a spinei omoplqtului.

rnserlierpg,,\Irul deltoidian

fepi exteme

a diafi.rei hurnerale.

fr"

MuEchii accesori: . micpl rotrnd;

tricepsul (lunga por,tiune).

Extensia bra{ului:
I I'r:'
:

tmpotrivrt gravita{iei -,fo4l 4,5: decubit ventral, braful in rota$ie intemd + adducgie, ppl4a spre in flrs;pentru a impiedica rotafa extem4 omoplatrl fixat,
subiectui

e*t"a"

Un4ul p9 toati amplitudinea de migcare; se opune o rezistenfI

deasupra cotului.

Noti:

migcarea trebuie s6 se efectueze mai ales la nivelul articulafiei gleno-

humerale; subiectul

nu trebuie sd

basculeze omoplatrl inainte. incercand

si

oompleteze amplitrdinea de miEcare'

ln

I 3.8. AbducSia umdrului

lai (goniame ti
e)

Ab duclia u mdru

f -

dejrnvea mqcarii: miscarea laterald a humerusului fu plan frontal tntre + atioscapulard); 180" (ceea ce reprezintd mitcarea compusd glenohumerald
o pozilia de start:

64

supinalie;

i'

- bmlul P-ltutgd corP (vznamn) rctd$u e$emi a bra$rlui (Pentru a

..

t'

Supraspinosul:

r Nervll suprascapularului (G). . Origine: 2/3 inGrne ale fosei

Mugchii

permite eliberarea acrornionului);

t dderminare: - planul frontal (este necesard rotalia extemd a umiralui Pentru

maximtl de miscare);

supra-sPinoase.

accaori:
dinp

deltoid Gartea anterioari + postemarele

rioarl).

. c o
o

de evitat subsfitulia Prin: mi\mrea iarc*ralfi a trurthiului;

(acliune directi

Pe

omoplat).

o goniomdrul: - uttl miqcdrii .: anterior itt articalayie, fu linie ca acromionul (este

rotalia trunchiului; ridicarea omoplatului; fleria/extewia umllrului;

Abduqtia brafuluiPAnl la 9(P:

r ri

lmpotriva gravita$ei

agezd, bralul dernat in pozilie intermedia-

for.tn 4'5:

consideratlt

irni

sigurd

ntdsurarea

intrc rotalie intemn gi rotalie extemS" cotul ugor flectal omoplmrl f:raE subiectul face abdricfia la 90o

anteimrd);
variant* Posterior in articu(de preferat mlsurarea postelafe rioard la femei);
mediand a tnnchiului, de-a lmgul

ftiri

ca articulagia

braPl

fu Pralel at linia

rota{ie ortemn (palma orientatii in jos pentu a impiedica rotalia extmi cu substitulie.prin biceps brahial); se opune o rezisten{n deasupra articula}iei

umnrdui

si fie in

cottrlui.

tnrnchiului;

- bmYl ruibil Pe linia mediand o humerusului, Paralel ca mul longi ndinal aI ace stuict : -tnte
Abduct''a bragulai pilnd
0o

lmpotriva gravitafiei - forftr 3: aylzfr,brapl in potiFe intermediarS intre rota$e intemi gi roafe extcrnS, cotul u$or fiect*, omoplatul fixat subiecbl face abduclia p6*i la 90o fiiri ca articula(palt'a umarului sn fie in rotafe e*emi
?n

- 1800.

h 9f '

ma

jos).

bilantrare
de aeromion'

Factorii care limiteaztr migcarea: pozilia trohiterului fap

donal, bralul pe lAngi trunchi in pozitrie

intermediari intre rotafia externi 9i rotalia intem4 cohrl ugor flecat, omoplafirl fixat deazupra acromionului; subiectul face abducfia pf,ni la 90" fire ca articulat'a

r Flri

gravita{ie- Iotlil2i decubit

Stabilizarea migclrii: coutraclia muqchilor trapez $i mare din$; marele fixarea dingat + partea superioard a trapezului ajutii rotat'a omoplatuftri in sus, ca 5i

aces[ria.
r

umirului sdfieinrotalie

r Ftrrtr gravita{ie for{I

pe AF externi

extemi.

1:

Mugchii princiPali:
D eltoidu

I Swtea

examinatorul palpeazn po4iunea mij locie

:

mij locie)

. .
66

Nervul circurnflex (Cs,G).

Origine: marginea exte65 + fala superioari acromion. Ioser,tie: pe ,J--ul dltoidian - partea mijlocie a felei eseme a diafizsi

deltoidului

ll3

Nottr: zubiectul poate pqne bralul in rotage extem6 9i inceqrca si subsituie bic6psul bnhial io d*p"l affiucfiei; trebuie menfnut bralul in pozifie intermediai
inhe rotafie externi gi rotafie intema"

superioare a braFlui.

humerale.

IILI=3.9. Abducpia orizontald a umdrului ,4bduclia orizontald s umdiului (goniometrie)

.definirea miscbii: miScarea humerusului intr-un plan orizontal dd la pozilta de'90o Jlerie a umdrului pdrfi la pozipia de 90o abducpie a umdrului Si la limita de miscare; . pozilia de fiort: - afezat braful rotat iyttem -umdrulflectat la 90o; o ddqminarc; plarwl transvercal pind la pozipiafinak: brapl ln abducYie 90o; - a.se eita substitulia prin rotalia trunchiului e goniomefiul: will mitcdrii = tnvdrrti acromionului; -lbru|ul fia: lo tnceput, pqralel:cu acul longiadinal al humerusului pe marginea supeioard a bralului; ''rdm6ne tn aceasld pozilie perpendicular pe trunchi pe tot parsnrsul migcdrii; 'fix incrucigeazl umdrul, anterior de gAt gi in linie cu variantji; bralul acromionul opus; in qqgst c4z, goniometrul aratii 90o de la inceput, valoare care
,,1

trebuiir rot'qutil.peri'tru'lrregissafe;

mobil pe linia mediand a humerusuhti, paralel cu axul longitudirnl pe marginea superioard a brayului; al acestuia, - 90o. 0" -,tWre

'bralal

Abdacgia ofizontatd a

brwlai -

bilanlare

Adduclid = flexia urunruhi

Factorii.care limiteazi migcarea: L Tensionarea fibrelor anterioare ale capsulei articulare gleno-humerale.' 2. Tensionareamarelui pectoral + deltoidului (fibrele anterioarrc).
Stabilizarea migctrrift contrac,tia marelui romboid, micqhi romboid gittapezului (mai ales partea mijlocie $ partee inferi.
,

oari)

Mugchiul principat
(partea posterioard):

Deltoidul

o Nenml circumflex (Cs,Cr). . Origine: buza inferioari a marginii posterioare a spinei omoplatrlui. . Inser,tie: pe ,,V'Lul - deltoidiau partea mijlocie a fe,tei exleme a diafizei
humerale.

Muyhii accesori:

r
68

subspinosul;

micul rotund.

Abduc{ia orlzontaltr a brafului:

,"uiu"tur ace auduclie pe toati glenodea*pra cotului; milcarea se efectueaei mai ales la nivelul articulaliei
humerale qi nu intre omoplat qi torace.

impotriva gravitaliei - for{tr 4,5: decubit ventral, Utft,rf io abducfe- 90" marginea mesei' omoplarul fixaq pe asezat -asu" dteU*f,tl atAmat t:*:1 la o r.ezisten$i
amplitudinea de miqcare,; se opune braprl in abducfe 90o - forfE 3: decubit ventral,mesei' omoplat'rl fixat; asezat pe rnasd, aniebrat'l- at1mat *tti"a b marginea

--: . impotriva

gravitaliei

subiecttrl face abduc1ie pe toatd amplitudinea de migcare'

superioqrd a brayului din pozilia de start; rdmdne tn aceastd pozifie perpendicular pe trunchi pe tot parcarsul miscdrii; variantii; brapl fix lncruc\eazd umexul anterior de g6t pi in linie cu acromionul opus; in acest caz, goniometrul aratii 90" de la inceput, valoare care fiebuie re$4ut2i pentru
inregistrare

o goniomdrul: mul miscdrii : lnvdrfuIacromtonului; - btaEul ftx: paralel cu axal longitudinal al humerusului pe marginea

a se evita substituqia prin:

rotala frunchiului

diqnd a

aml longitudinal al
tntre 0o - 451

brapl mohil: pe linia melamerusului,, Paralel cu

acestuia, pe

marginea superioard

"bralului,

Adduclia ortzontalii a braTulai

bilangare
0o

Amplitudinea de miqcare: intie

45o

'

'

Factorii crre limiteaztr mipcarea:

2.
Ftrr[ gravita{ie.- forfii 2: aezat bra{ul sul,Lnut qi lectat la 90o, omoplatul fixat; subiectulfrce abducfe orizontald pe to*I amplitudinea demigcare. . FXrtr gravita$ie - for(d li -se palpeaza fibrele musculare ale por,tiunii
rysterioar6
a

1.

Tensionarea mugchilor extensori ai brafului.

Contact[l braplui cutrunchiul. Stabilizarea mfucirii: in adduc$a orizoutall fo+Aa contraclia muqchiului
marele oblic de aceeaqi parte.

posterioare a aitorOutur pe fap

articulaliei umirului'

IIL.I.3 .10. AdducPa otibonnlii a umdrului. Adducqia orizontalii a amdrului (goni ome trie)

Mu.pchiul principat - Mmele pectoral:, . Nervul marelui pectoral + ansa

.

deJinirea n tggdfii: miqcarea humerusului fntr-un plan otizontal de la 90e fleri-e a umdrului, 'tncrucishnd de revenire din ale migcilri'i 90o cele trunchiui pdnd la limita miScdrii; de flexie pozilia la de se mdsoard ruifcorea se mdsoard; iu orizontaltl abducgie 90" a amdrului tncruciSdnd trunchiul; : poai(ta de $art: asezat, bra1ul rotat intem -umdrul flectat lo 90"; o dderminare: -plarul trawversal, pdnd la pazi{iafnald: brapul tncnrcigeazd

pectoralilor (Cs,Co,Cz,Cr,Dr ) ^. ,Origine: vicula;

pozilia de b0" abducpie a umdrului trecdnd prin pozilia de

a) fap anterioari ll3,intnmd clafelei

b) jumitate din l[rgimea

anterioare a sternului pana U nivelul celei de-a 6-a sau a7-acoastn;

c) cartilajele primelor 6 sar 7 coasts.

Inser,fie: buza anterioard culisa

trunchiul la limita de migcare;

70

bicipitald 7t

III.l.3.Il.
Mugchiul accesor:

Rotayia extemd a umdrului

deltoiCul (pur-tea anterioarl)

Adducfia orizontall a brafului:

impofriva gravitafiei - forfi 4,5: decubit'dorsal, braFrt in abducfe 90", subiechrl face adduclia bralului pe toatii amplitrdinea {e migcire; se opune o rezisten{5 doasupra articula,tiei cotului.
Rotalia dernd' a umdrului (goniometrie) . defrnhm mdyibi'i: miscarea lwmer4sului fu direclie laterald, tniurul mului longindinal al Iutnennului; t pozilia de start:

- AitinaPie, deeubit dorsal; - brayul abdus la 90o y cotul,tn afara mesei; - cotulJlectat la 90" Si mdna pronatd; - antebralul perpendicular pe sol' . variantl (I): asezat, membrul superior
cotul flectat 90o, cu antebraful pronat paralel cu solul;

sprijinit cu um6rul

in

abducfie 90"

,{

pozifa finali: extremitatea este intr-o pozilie de abducfie 90o + cofirl flectat 90o; antebraful gi mina se migcd spre in zus pdni la limita migcirii o varianti (II): cind mobilitdea umdrului este limitati peatru pozi{ia de start clasic4
subiectul poate fi age7a! cu braful addus gi cotul flectat la 90o; nu esto indicati aceas6 pozif.ie pentru rotafia intemi la pacien$ cu abdomen voluriiinos (rota-

t
abductie la

90'

. impotriva gravitafiei - for{d 3: decubit dorsal, bragul .in abduc$e 90", subiectul face adduclia bralului aducSndul Ia verticald.
o

. duce bralul inainie pe toati amplitudinea de mi;care:

Not[:
se pot

aqezat, bra{irl ap?at pe masd la 90o abducfie;'trunchiul fixat; subioctul igi

'

Firi gravitafie- iorfn}:

f,eextemiintre0-60')

defurrtnare:
transvets de evitat wbstitulia Prin: arcuii'ea spaielui (ex-

- plimul

Rotafia externE (forfd 3)

izola p6nd la un anumit punct, parta sfsmali 9i partea clavicuhri a marelui pectoral; in testirile (5) gi (a), rezistenfa se aplici in direcfle opusi liniei de tracliune a fibrelor, adice in sus gi in afar6 pentru parlqa steorala 9i in jos 9i in a&rd penhu partea olavicutar4 in tesarea (3), bra$rl poate fi pus intr:o ubdugt" mai mare de 90o, penfiu a evalua parba stemati, gi intr-o abducf,e'inai mici de 90o, penfu a evalua partea claviculari; braprl este, in acest caz, ridicat la verticali?n direc$a-fibrelor de
evalud.

tensia spatelui)

rotalia trunchiului schimbarea unghiului la umdr/c ot (exte nsi a co tului)

a

c .

(pentru variantd) cobo-

drea + rotafia in sus a olnopl*utul

73

. notd: tn decubtt dorsal, umdrul trebuie sust'inut c'u un suport care sdJ alinleze cu ocromionul . goniometrul:
broful
i

ia-r.-a *""-.

de. a face cu mAna qi antebrapl, dar lisAnd posibilitatea

.subiectul *trU-pi inainte qi in ryi, gi face o rotalie ercernn a bralului pe toat6 deasupra pumnului' ,mptitudinea de miicare ; rezistenfa se aplica pe antebra!

rgtaFgj

sot' paralet fapa fr* ptrp;;;;-;;;; -truichiutui; mfisurare lb" st se.ia yi-ne cont de aceasta tn gorio*;ffu|riigtia, u {n"iput axul'longrrudinal cu _ bralut *otit parotJli'iiio'iai*ia a antebrayului,

axul migcdrii = prin antt lon$trudinal

aI

.humerusului-' tgteral! a cu

prin.o-lecran

t*potriva gravitafiei - fo(I 3idecubit ventral;'brafil ?n abdu4ie la 90" fixat gi .i *r"io.'**a fit U*pif at6mat'vertical la marginea mese1,-om9n$ul. (f5ri a jena atduct'a impiedica rrt"i ,"t"ri"*" a brafului pgntru a il#;; ""rtft;il;bd,c-rql gi extern[ pus, face o rotafe in tnaiute.si balanseaza gtdlra.t't
a

brafului pe toati amplitudinea de migcare'

al cubinsului - tntre 0o - 90".

Rota(ia ertemii a bralului -bilansare

Amplitudinea de migcare: intre Factorii care limiteaztr

0o

- 90o'

coraco-humeral' -- --,--'-2. Tensionarea muqchilor rotatori interni a-i bratului.

Stabilizareamipctrrii:conlrac$iamugcbilortrapez+mareloromboid+micul
romboid pentm fixarea omoplatului'

1.

'fensionarea

p;4ii ;;;ate

migcarea:

a ligamentului capsular +

i:--liganentului

Muqcliii princiPali:
Subspinosul:

. Origt+e: 2/3 inteme ale fosei subspinoase.

Nervul suprascaPular (Cs,Co)'

- r Inser,he: faleta'mijlocie
'a

a marii

tuberozitif

humerusului.'

Micui rotund:

Nervul circumflex (Cs).

Origine: 213 suPerioare ale fePi

posterioare,"marginea axiiari a om.c'pltului'

rrllnse{ie: faleta inferioara a manl

trberrozitSli ahumenrsului + sub ea unin-

rotatia extemi'a ,o*gio"u *"te"i in rotalie inte;d, omoplatul fixaq subiechrl face si fie in (nu ca trebuiq antebraJ'l miqcare de i*fifri-p"-t""6-ampiitudinea erteini): rotalie de amplitrdine completii supinalie, ceea ce,ar permite s
,

rF[r6gravitafie=forfI2:decubitlentral,membrul'.superioratArnatla

du-se

cu

partna posterioari

capsulei

.. gravitalie - fo(i 1: se poate nalnl miiut rotund pe margineb axilari : sub a omoplatut.,r,-ti suUsbinosut pe corpul omopl*ului
,

'

rl.r
1

spini' '

articulare. Itr.
.3.

12. Rota;ia internd a umdrului

Muschiul accesor: deltoidul (partea posbrioara)

Rota1ia internd a amilrului (gonionetrie)

in aqdu:fr: la ei"J*ii.L_- forftr 4,5: deiubit ventral, bratulomoplatul fixat mesei' marginea la ultti"ut f uta-* 90o gi agezat pe masi, ,ttt"Uian
74

Rota{iaexternflabra{ului:

;}il;;il

i^ i-

tn jurul definirea mitcitrii: miqcarea humerusului fn,.'direiqie mediald,

qxalui tongi tudinal al humerusului ;

po4ilia de stan:

cu um[ru] in abductie 90' + cotul flectat 9.0e, cu antebralrl pronat paralel cu solul; pozilia:finali: extremitatea este intr-o poqrle dg abduclie lQo + cofirl flectat 90o; antebrafuli$ mSna se miSc6
spre sol p6nn la hrnila mtgcq"rii;

- decubit dorsal; - ir"put "ti"t ia 90'.gi cotul tn afara mesei; - cotulflectat la g0' gi mdna pronaid; - antebrglul peiPendicular Pe sol; '' . ;;*ri 0i t" iiti^.ril*r superior sprijinit

Slabilizarea misctrrii:
Greutateatrunchiului. Contracsa mugchilor trapez, marefe, rom-bgid 9i .ryiCut romboid pentru a fixa omoplatul.

2.

l.

varianti

(tr):

cdnd

Mggchii PnaciPalii : Subsctpulo-rul: . Nenarl sruperior gi inferior al zubscapularului (Cs"C6).

mobiliEtea rnn5nrlui esb limitat[ pentu pozilia de sart clasic4 .subioctul .poafis ;fi a;ezat cu brapl addus.$ mtul flecht la 90o; nu'este indi-

Origine:

a) 2/3 inteme fosa subscaPulari;

b) 2/3 iuferioare galFl ma;ginii axilpp.a

omoplatului.
Inser.tie: a) mica tuberozitate a hrimerusului;

catd aceasti pozife Pentru

ro.aFa intemi ia pacien$i cu

;b) partea anterioari a capsulei arliculiue.

abdomenvoluminos (rotalie mjemiinte 0 - 80"); t dderminare: "- ptan4l trimwers; , ' , -.de edlat subistitufia prin:

MarelepedoruI: .,

. rotatta trunchiului; .' fleria trunchiului; o schimbarea'unghiplui cot (extensia cotului);

:

o. iacpiunea,inainte. a umdrului;

inteme claviculi; b) jumntate din lirgr1lea fefei anterioare a stemului p6ni la nivelul celei de-a
a) fala aarcrioarti

rOrigine:

Nervgl marohii pectoral 5i ansa pectoralilor (Cs,Co,Cz,C;;Dr)'

"i,.,

t/:

la umdr/

6-a szu a7-acoasts; c) cartilajele pr-imelor 6 sau 7 coaste, Inse4ie: buza ante rioari culisa bicipitali

. . .

o , (pentru , varianti) ,ridicarea +

goniometrulva citi O"la tnceput; ''.' gonbmdral:'alwt'niscdrii

olecran;

'iotdt tn dicubit dorsal; cu umdrul abdus la 90" Si cotal Jlectat la 90", brapul fix' este perpendicuilar pe sol, brayul mobil de-a lunpl cubirusului;

ro-tafairi jos a ornoplatului;

Marete dorsal:
Nervul lvlarelui dorsal (G,Cz,Cs). Origine: a) apofizele spinoase, ultimele 6 vertebre dorsale; b) foip posterioari aponevroza lombo-sacratji (fixa6 pe apofizele spinoase ultimeli O vbrtetre donsaie i vertebrele lombart + vertebrele sacrate, pe ligamentele
supraspinoase gi pe partea posterioad. creasta iliaBd; c) bpza e4temi creqst4 iligci in afara masei d) parteaposterioari.ultimele 34 coaste; e) (iu general) cfteva fibre de pe unghiul inferior al omoplahrlui'

prin antl longtudinal al humelasului, prin

sol gi paralel cu fala lateralti a trunchiului; goniometrul'citeSte de Ia tncdput 90" gi se viz line cont dc aceastd tn mdsurare; " -'bralul mohil paralel cu linia rnediand a aitebrapului,,ea mul longittrdinal

bragut

frx perpendicular pe
0o

comune;

:
,

al cubitusului intre

70o,

Inser,tie:

in fundul culisei bicipitale

humerusului.

Rotaf.a internil a brasului

- bilanlare

l. 2.

Amplitudinea de migcare: intre 0o gi 90" (70'). Factorii care limiteazd migcarea:

Tensionarea pir,tii superioare a ligamentului capsular.

Marele rotund: r Nervul Marelui rotund (G,Co). . Origine: fr{a posterioari unghiul inferior omoplat'

Inseltie: buza intemi culisa bicipitald (?n spatefe marelui dorsal)'

Tensionareamuqchilor rotatori extemi ar braprlui.

MuYhii

accesori:
Ridictrtonrl scaur:lei

d"ttoiaul (po4iunea anterioard)'

.''

Rota{ia interntr a brafului: si asezat pe musa

.Romboidul mic

*t"U-nit at6mat vertical la marginea mesei' a face o rotafie; subiectul bdlanseazi il#ff;;j1ufit, o* re.la"o posibilitatea {e ;;;;Fil i""poi * ao ,*Jfice o rotalie intemd a bralu11pe toat6 amplitudinea
A"

laeOo ;ffi;t.t;;giavitatiei - for(r 4,5: decubit vental, !gyt-::Hi:tefixat cu bmoplaurl

*ti.l*;

"oirt"o1"

t" upficip"

antebraf deasuprapumnului'

impotriva gravitaliei - for{d 3: decubit ventral, bra{ulin abducfie la 90o mas4 inteUrapf atAmat vertical la r.nargilea neq91,. omoplatul fixat; qi aerai pe -Ualanseaza anteb;,tul inapoi gi in sus, gi'face'o rotalie intemi a bralului subiectul
FAre gravitagie - ior-t[ 2: decubit' venfinal, meinbrul superior afdmat la inteme a marginea *"rJi io rotalie extemS" omoplatul fixat; subiectul frce:ota$a fie in sd antebraful (nu ca trrebuie ilt"l"i p; toa6 a*piitudinea de mitcare interni). rotalie de o amplitudine.completii pronalie, ceea ce ar permite ' . i'ere gravrialie fo4n 1: se pot palpa 'fibrele zubscapularului in profirnzimea axilei aproape de,inseltia lor.
pe toate amplitudinea de migcare'

. .

'

de-a doua re-test pennu urntri

Pozilia de fundiune

a'frmirului i '!

imhdcaulhairpi

78

Fiziologic'tnsi se,descriu doui articulagii diferits, una.in raport

de prono-supinalie gi alta

in'raport cu nrigcdrile de

flexie:extensie.

cu,

miqc5dle
!

Articvla;ia radio-cubitald prortmald este o trohoidd" in raport ou migcirile,de rota{e (pronat'e-$pina}ie); articulalia humeno-cubitald o trohleartrozi 9i cea humero+adisld o elipsoid{ realir-eaz-L migc5rile de flexie-extensie ale antebrafului
pe

braf.

ir,

Deoarece considerentele funcfonale au prevalat fap de cele anatomice, s-a convsnif ca in articula$a cotrlui sA se rcounoascd de fapt doud articulafi: ,,

fficula{ia cotului (vdzutl posterior)

.

Fibre.verticale ale capulei tr'a,s6icule humemhurncrals

1:,Fascicule humeroolecranione

i'

'

9'
.

Articr:Jafia bohrlui (vedere mediald dreaptn) l BursI ssrodsl; 2. Tendonul mugchiului bi: ceps; 3. Tendonul mugchiului brahial;4. Fund do sac periradial; 5. Ligament inela4 6. Ngrvul cubital;7. Muichi triceps; 8. Fascicuhn po,sterior al liSjamontul ui colateral cubi tal; 9. Fasciculut colateral,cubital anterior al li Suprafefe articulare ale articulafiei conrlui (hrnnerale): 1. Capsula articulart 2. Foseta coro;3. Epicondilul medial;4. Trohlqea; 5. $anful (antebrahiale):
redia4 6. Cubitusul; 7. Foseta radial{ 1.. Capsula articularfi 2. lncizum (partea oleiraniani); 3. Incizrua trbhleard coronoidiairi); {. Tuberozitatea cubitusului;

radiocubialf proximald
l. Ligamentul inelar.seetional
.

Tuberozitatoa,.radiusului; 6. Ligamentul'-inelar,
, Foseta capului radial

Ligamentul pdtrat

trI.2,1. Articulatiile mempplui superior libpr

(II) - Articula{ia

cotului
1.

Articulafile radiorllnare
Ligamentul inelar al radiusului; 2. Ulna; 3. Procesul stiloid al ulnei;4. Discul articular;5. Procesul stiloid radial;6. Mcmbrana interosoasi; 7. Radius; 8. Coarda oblic[ 9. Tendonul muqchiului biceps (seclionat)

La formarea articulaliei cotuhii participd trei oase: humerusul, cubitusul 9i mdiunrl. De aca la acest nivel, tsoretic, se descriu trei articulafii: humero'cubital5, humero-radiali qi radio-cubital6 proximalE. Deoarece pentru toate lcestoa existi o singuri capsul5 qi o singurE sinoviala" majoritalea autorilor descriu la nivelul cotului o singud
articulaJie. 80

Articulafia conrlui (vodere lateraD fteapd

l.

Capsula articulard; 2. Fascicolul anterior;

3, Fascicolul posterior; 4. Tondonul mugchirilui bioops brahial; 5; Fascicolul posterio6 6:

nul tricepsuiui; A. llumerusul; B- Radiusul; C. Cubitusul 81

i ii "rti*r"ri" aiot e "*t"*itn$le pioximala). (radio;"bitala ,seconshfica"pentnrmigcarea.de'flexie+xtensigarricrrlaliahumero.cubiula n ti"uraiu fiiilt*-*nial5(elipsoidn) urmeazd miparile articulafei
esr hotiiretoarc.

1)articulaliahumerusuluicuo.aseleantebra}rrlui(hrrmero"antearahiala);

proximale ale radiusului gi, cubitusrlui

'

uae$e radiuzul cu cubitusul; este o lamd fibroasl lnferioard incizura radiali - fafa medial6' marginea iirtre orizontal'a, oatnrlateri iJ"i,uaiui; acest ligament ert rJlo"t cAnd antebralul este in pozifie intermediard gi intins in pronatrie sau.supinafie. ligamentul pdtrat

iitii'r'r:

humero-cubitale.

Articula{ia"radiocubitall distaltr este tot o trohoidd' Sup."f.14u articulare: doui fep arti.culare capul cubitusutui = l*a laterald (intre ele fac iumitate de ciiinaru + alta inferioari - partea inferioari a extremitiifii tiunghiular fibrocartilaj r'n radiusului'+ a c'bital6 incizura ir-*ghr-d;dnr),
:

(discul articular)

Mijloace

procesul stiloid 9i capul cubizuperioari nrului; baza - pe marginea inferioarl a incizurii cuUitate q anterioari + marginea piranidalul; r4ort ftr inferioard .utit i" ry "oL-.Ap un_triplu rol: indeplinegte "rp"n acest:liganent articular4 ia capsula adern. *ttitio*e articulare; 2) le mentine in contac! 3) limiteazn miqcirile ''

. .

de;unire:
*Ac"ttii

2apsolo -a:"il arti"ulud

.' . '
-

..

se insereaztr pe

marginilq sgpraf,,e,telor articulare;

vfuful- ps scobiftra;dinte

* iffi;;1"x,; *p*frpli depronalie-suPinaSo

Membrana interosoasl

fsy"tti;.Af

nirt" o forma,tiune fibroasi 'bare umple spafiul dinte celo.doui diafte .ale oase. In jos antebrafului. se insereazd pe marginile interosoase ale acestor dou5 la cafiva *it-#:pa* h articulagii'radio-iubitald distaH" iar in zus se termini formagiune de o ests ocupat c"ntimeti sub tuberozitatea,radial6. spa$ul rdmas liber multe orificii fibroasa numitd. coarda obticd. tr,tem:urana interosoasi prezintii yai posterioari. in regiunea anteribarS regiunea trec din caxe p"ot* i*nrrile vasculare 'Rolul acestei membrane este acela de a transmite forlele de la extremitatea
Radiusul pi cubitusul sunt"unite intre ele prin- doui *i"{4 }9.hoide ppximale 9i distale- 9i printr-o sindesmozilaT*1{ oiu"tJ

Articulafiile radiocubitale',

"pin""lor formeazd o Articulafiileradio-cubiiale

- la *.a}:llt*^ unitate funcfionala" legdtli de mt$carea

trohoidi'

coarda obticd ests un fascicul fibros cu direa$e oblic4 care se insereaza in jos, pe faF anterioarl a sus pe baza procesului coronoid al cubituzului, iar in radiusului, imediat sub tub eroatatsa tadrald.

voluminoasd proximal5. radiusului.

a cubitusului cdtre extremitatea'voliiminoasd distala

de pronafie-suPiouF::

,,"

Articulatia radiocubitaltr -$;;f"ii"

proximall

este o articula$e

,.
.

nI.2.2. Evaluarea cotului m.2,2.L. Flexia cotului

J;;;i ""t il;;i;;*i : .

articutare: incizura radia6 a cubitusului = sbgment.de cilindru jio*etritru m"dfuili a circumferintei capului, segment de cilindru plin; dn s.rpraf"le existi o mare dispropo4ie, suplfap cubitali =ll4
,

Flexia colului

(goniometne)

circumferinfa radiatalea este completaE de ligamentul inelar)'

Mijioace de unire:
cipsuta.aTfrcularil

-in

partea

lderali

capsula articularI a cotului, intiiritii

de ligamenttrl colateral radial; o ligamentul inelm' principalul mijloc de unire aoaselor;

. defi.nbea mdgcdrii: rniscarea anterioard a mtebraplui mp.fuat fuphn sagital; , piap de iart: decubit dorsal, bralut pe Mngd trunchi, cotul intins, mdna supinatd; r varianti: a$ezat, braful ?n pozifie anatomici; determinarEa se face pani la
limita miqcdrii; poAga fuat* antebralul se mi|ci inaintea humerusului, cu mana spre ri'rnar, pdniia limita de flexie a cotului.

82

b) poqtiunea

lungi-

br:rel.etele glenoidian.

Inse4ie: traverseazl capsula articular4 coboari

in culisa bicipitali 9i se

insereazi pe partea posterioard a tuberoziti$i radiusului (expansiune aponevrotici, ce se con-firndi cu apopevroza antebrafului).
:

Brahialul anterior: . Nervll musculo:gutanat (Cs,G) +

r Originc: jumdtatea inferioari a felei anterioare . Inso4ie: fala antedoari a apofizei qoronoide.

(adesea) o ramurd din NervLrl radiat.

a

humerusului.

Langul supinator: o Nervul radial (G,Ce)

r Origine:

Flexia cotului'- lungul ' Flexia cotului

biceps

supinator (humero-stilo3.4

bnhial

a) 2/3 superioare linia supiaepicondiliand ahumerusului; b) zona intermusculari erternd sub ganlql mdial. Inser,tie: tendon plat pe fala exteml a bazei apofizei stiloide radius.

marginea latergld a bra1ului , - br,gfrit mobil parqlel ca linia mediand a antebralului, .cu qxal bngttudttUl r: al radiusu'lui tntre 0o - 1500,
I

c d.eterminme: planul sagital . t goniomelrul: ,axul mitcdrii : lateral de articuldpie, prin epiqondilii himerusului:. - br.ogul fix. paralel ca liniq mediand a humerusului, ca mul acesfiia, pe
'

Magchii accesori: . mu$chii flexori ai antebragului (care vin de pe epitrohleeahumerald). Flexia cotului:

impotriva gravita(iei

supinagie, bralul

- forf[ 4r5: aqezat, braful at6rnat 5i antebralul in fixat; subiectul flecteazi cotul pe toatd amplitudinea de mi;care; se

opune o rezisten{tr deasupra pumnului.

Fluia cotului - bilanlare

Amplitudinea de migcare: intre Factorii care limiteazi
0o 9i 1459-150o

l. 2.

migcerea:

I:

'

Contactul maslormusculara ale feploranterioare ale braFlui 9i antebra$lui. Contactul apofizei coronoide cu foseta coronoidi a humerusului.

Stabilizarea migcirii:

l. Greutateabrafului 2. Mugchii fixatori ai omoplatului

Mugchii principali: Bicepsal:bruhial: . Nervul musculo-cutanat (Cs,G)

,ffrr

Origine:

a) porfiunea scurti

tendon plat pe vArful apofizei coracoide a omoplatului;

85

suoinatto, braful fixat,

- r Fdrr

antbralul in forfn 3: aqezat' braful atimat $ide n'uqcare' gravitagiei impotriva pe io*a amptitudinea ;#ale

'JtHi gravita{ie :fiil

;,

g':ll;{*:irt*.*m:t*'#rilffi

;*i

btalul ftx paralel ca linia medtand a r.merginea liteiala a Uralutut; .-brasulnotupo,irii'tuliniamediandaantebralului,cuanlllongindinal

pe humentsului' cu a$ul acesfida'

al radiusului ?ntre, 150e'01 Htp sactensis eotului (goniome

ti e)

pe ldngd tntnchi' cotul tntins -mdna pozilia de start: supinalie -brayul

sagital;

;;;J bicePsului brahial #t1"" cubinrsului; fibrele musculare sunt Perce'Pute Pe a bratului' frta *- anterioarn insubiectul de lungul cearca J se seweasci' antemenline supinator, se va

1: examinatorul Poate PalPaten-

suPinatd;

No,i, daci

ileterminare: Planul 'Ji' *,ilri:r, : lateral de articulalie, prin epicondilii o goniometrut, humerusului; '*"*'l-^oifit paralel cu linia nediand a humerusului;

axul mobil

parait

tinio mediand a antebrafului' tntre

0o

10o'

"io

r" Pozi,tie intermediarn p-*il. 9i suPinage; dacl itr"

ltlorr-

Ertensis cotului

bilanlme

0"' Amplitudinea de migcare: intre 145"-160'$i

'"-"t$"iil'*ry;Tsr*Txff ";ilTT:H;ffi;'il,:.:,::,l"acoturuisi

in oronafle' actiune' antebraful va ajunoe

,"'*'ii:f *:T:l;'#fi;G;tfi
I1I.2.7.2. Extensia cotului
:

icnectate;pumnultrebuiereraret'

pe faP Posterioar6

e) Extensia cotului (gonionetri

tnaPa; sagital, diiJterie maximd . Pozifia de start: decubit dorsal, braPul Pe

ldngd trunchi, corul flecnt la maxim, mdna suPinata; varianti: a'Seza\bra-

supinat tn plan anterioard a antebrayului mig.carea migcdrii: delinirea

Stabilizarea migcdrii:

l. Greutateabrafului' ;:. d;;;F"ilechilorfixatori

Mulchiul PrinciPal' TricePsul:

ai omoplatului

Nennrl radial (Cr,Cs)

a

tul in Pozitie de maximl

ce Pf,na la

he*ie; det"ttninarea se.falirnita migcdnt; Pozi$a finaldr: antebratul se migcd dinatntea

'' - tuberozitatea sub-glenoidiana qanlului radial; hurierus deasupra "ri,ffitii;+*" b) vashrl extern - ap potteAo*A qanlul radial' ;i ;r."1 ;; - f"t" p"t"ti"ari humerus sub r
fala superioard olecran; "l expansiunea aponevrotici" ce insolegte aponewoza antebrafului' b) lnsertie:

omqplarului;

ilil.*"o"rioara

humerusului inaPoi,

cu

mA-na dePirtdndu-se

de

"*#

pa"ai" t*itb ':

de extensie a cotului;

Mugchii accesori:

t
86

lateral de articulayie, prin epicondilii goniometrul: axul miScdrii =

,

determinare: Planul sagital;

. anconeul; . muschii extensori ar antebralului (de origine de pe epicondil)'

humerusului;

Extensia cotului: . impotriva gravita$iei - forfn 4,5: decubit dorsal, braprl flectat la 90' 9i cotul ftr flexie; subiectul este fixaL extinde cohrl pe toat!. arnplitudinea de migcare; se opune o rezisten{it deasupra pumnului in planul de migcare al artebralului. . impotriva'gravitaliei - fo(n 3: decubit donal, braful flectat la 90' 9i cotul in flexie; subigctul este fixat; subisctul extinde cotul pe toati amplitudinea de

'

poziSatte stat: asemlfu ortastatism'braful pe ldngd tnmchi + coml lipit de tnnchi; - cotul flecnt la 90"; - antebrapul tn pozilie neutrd (fntre pronalie supinalie); - pumnul tn pozilie neutrd; - se line un creion tt plica medio-palmard;
Supinafia

- A. vedere laterali

B. vedere axiald a antebratului

r,l
'i

,ii
:ir

lt l:

,l'
!l

o FIr{ gravitafie - for{I 2: decubit donal, bralul in abduc}ie la 90' 9i in rotafie externi, cotul in flexie, bralul fixat; subiectul extinde oohrl pe toatii
artiiulaliei, in ceea in rota[ie intemi).

a*plitodinea de migcare (daci amplitudinea migcirii este limitati la nivelul ce prive$e rotafia extem4 teshrl poate fi executat pun6nd brapl

.
pozigie

variantd: pozi{ia

iniliali:

humerus addus + cot flectat la 90o + antebraf in

gravita{ie - forf[ 1: examinatorul poate palpa tendonul tricepsului la nivelul artioulagiei cotului gi fibrele musculare pe fala posterioara a braplui.

r Firi

III.2.2.3. Evaluarea antebrafului (prono-supina{ia)

111.2.2.3.1. Supinolia antebrafului

Supinat'a antebralului (goniometri e)

defrnireu migadrii: rotalia anfebralului lateral tn

jurul awlui

sdu

goniometrul: axul mifcdrii : prin axul longitudinal al antebralului, inaintea aftitusului - braptl fix paralet at linia mediand a humentsului, perpendicular pe sol - brafut mobil paralel m creionul (pe direcyia policelui); . varianti: incrucigeazi extremitatea radiusului gi a cubihrsului pe fafa
anterioard tntre 0 - 90",

. t . t

intermediar{ pozila final5: antebrapl rotat cu.palma in sus; o determinarc: planul transvers - de evitat subsiinyia prin: t rotalia trunchiului; c adduclta + rotalis externd a umdrului;
mi;carea brapului;
schimbarea unghiului la cot; angularea pumnului'

longitudinal, pornind din poziqia intermediard ;

88

Supina1io antebralului

bilanlare

intermediari) inte 0" qi 90o' Amplitudinea de migcare: supinaFa (de lapoziFa

InserFe: muqchiul se tnvirtegte in jurul radiusului linia oblici qi gAf' Dostro-extemd diafiza radiusului, intre Muyhi sccesot: lungul suPinator'

qi se insereazi pe fala

'

Factorii care limiteazl miqcarea:

l.

Tensionarea tigum.ntului anterior

:+

'ligamentului lateral intem al

articulat'ei Pumnului

"l

;;;ilGifiJtetor
oDune

for{d 4,5: asezat, braFrl q"T{,cotul flectat la 90o nivelul umirului; mugchii antebratul in pronatie pentru a impiedica rotalia la face supinat'a antebrafului; se rela:<a1i, bratgl fixat; subiechrl a radiusului 9i se inferioare a exfiemitat'i rezisten{i pe fala dorsald

Supinafia antebra{ului

;-tp;i;; gt"ti"ti.l
o

"""a+i.ri*" fata dorsall 3 P0inii. anucdnd "

,IJ-ra

pL apanterioar' a cubitusului; rezistenga se poate aplica

**Hil;J;-giavitagei

bralut dimar, cotul _ for{i 3 (incomptet 2): .Eezat, pumnului 9i muqchii examinator; de flectariJgO", an6braprl in pronale zusfinut de amplitudinea antebralului supinalia Pe lgatn ;*,1,1} *fi*fi; *fii*n f'face

;G;d*

nol pl

qi pe o intindere

limitati pentru nota (2)'

2. 3.

Tensionarea fasciculului radio-carpian +

Tensionareamuqchilorpronatori ai antebrapilui

fibrelor

inferioare

ale

membranei interosoase.

Stabilizarea migciirii: greutatrea bralului Mugchii PrinciPali; Bicepsul brahial: . Nervul musculo-cutanat (Cs'Co).

Origine:

lturga - bureletele gLnoidian' capsula articulari, coboarS in culisa bicipitald 9i se traverseazi Inser$ie: (expansiune aponewoticd insereazd pe partea posterioarn a hrberozitSlii radiusului Ui

a;por-$uneascufii-tendonplatpevSrfulapofizeicoracoideaomoplatului;

potii*t"

ca." ,e cottfirttdii cu aponevroza antebrafului)' Scurtul suPinator: . Nervtrl radial (C6)

Ftrri gravita{ie - for{I 2: se poate palpa scurtul supinator pe marglnea activitate; se raaaU aanteblgui a*e *ulinii extensori care il acoperi nu sunt:in
percepetendonibicepsuluibrahialinainteacubitusului'
:

Origine:

a) epiiondilul humeral ; * suprafala triunghiulari sub-sigmoidiand a cubitusului; Ui tigu*"otot inelar + ligamentul lateral extern articula;ia cottrlui.

#*to

-ielfu"ip"rtr .4.ur" poate face "n -t"U*!oi si

contrdclie musculari.

Noti: subiechrl nu trebuie s6 fac5 rotatia exlemd a bralului 9i si aduc6 cotul migcdri, ioaiotri iora""f"iut"""i cdnd antebraful este in supinaie; in ulma_acestei aceasti este miLgcdrii liniitati; pat u io supinalie, dar ampliturlinea
se ioteze

in

suirinalie

frfi

a se produce

"i

91

90

IIl.Z.Zi

.2. P ronafia

antebrapluf
(goni ometri e)

honalin antebragalui

dertnirea migcdrii: rotalia antebralului medial tn

._i

jurul axului

sdu

longitudinal, pornind din pozilia intermediard ;

Pronalia - vedere laerald B. vedere axiald a antebrafrlui

mi[carca creiomtlui prin sldbirea apucdrii'acestuia, sau prin flexia si pumnului; devierea . abduclia + rotalia internd a umdrului. t goniomefiul: .axul mi$drii : prin mul longiludinal al antebralului, inaintea cubinsitlui: pe sol; - bragtlftx paralel cu ljnia mediand a humerusului, perpendicular (pe direclia policelui); creionul paralel mobit cu brapl variantji: incruciSeazi extremitala radiusului qi a cubitusului pe fala
anterioarS" tntre 0o

. t o . .

rotalia trunchiului;
mi;carea brapului;
schimbarea unghiului la cot; angltlarea pumnului;

80o.

Pr o n af.a ant ebra(ului

bilan I are
0o 9i 90".

Amplitudinea de migcare: pronalia (din pozit'e intermediard) - intrc

Factorii care limiteaztr migcarea:

l.

Tensignarea ligamenhrlui posterior radio-cubital, ligamenurlui lateral intem

i
{

pozilra de stafi: agezatr?n ortostatism -bralul pe ldngd ttunchi + cotul liptt de tnmcht - cotul flectat la 90" - antebralul In pozifte neutrd (intre pr-onafie supina\e) - pumnui tn poa\ie neutrd - se line un creion in plica medio-pabnard; rariana pozifa inilialS = humerus addus + cot flectat la 90o + antebraf in pozilie intermediart pozifa finald: antebralul rotat cu palmain jos

$ Iigamentdui radio-carpim posterior. 2. Tensionarea fibrelor inferioare membrana interosoas5' Stabilizarea migcirii: greutatea bralului. ' Mugchii principali:
Rotundul pronalor: o Nervul median (C6,Cz). o Origine:
a) capnnd epitrohlean

determinare: planul transvers de evitat substitulia prin:

b) capdtul epitrohlean

- marginea superioarE + fala anterioad - tendonul comun al flexorilor;

epitrohlee;

"i ""iren in unghi ascuF|. epifiohlean

ooronoidian

marginea intemd apofizacoronoidd frntdlne$e capdtrl

.'InserFe: crcasta rugoasd partea mijlocie fap extemd radius'

Pdtatul pronator:

. .

Nennrl interosos anterior, ramurd din Nervul median (C6Dl)' Origine: l/4 inferioari a fefei anterioare a cubitusului;
Inse4ie:

a) l/4 inferioard marginea extemd a felei anterioare a radiusului; ui rtrete profunde Je fixeazi. pe o suprafali triunghiularI deasupra sigmoide a radiusului.

cavitifi

Muschiul accesor:

marele palmar
93

IlI3. Bilangul articular

Prona{ia antebra{ului: in supina'tie' mullhii pumpronaliaantebralului petoatiamnului qi degetelor rela-xap,i*p'f n*ut; zubi19tuf pce r"ist*6 p" r4u plitudinea de miscare; ,.

gi muscular al

pamnului

qi

mAinii

impotriva

gr"tit"S;i- f9rt[ 4,5:.rye+ bmlrl demar'

qi anteUralrt

cotul flectat la 90o'

Itr.3. l. Articula{iile mAinii

penfru

aimpieai* o .tup,Iu nivetul'uma'dui'

"p'i" "

T::i:T::Y:T1*tt;f;o*

Articulafiile membrului superior liber (III) -Articula\iile mainii

Descriem in continuare numar articulat'ile oaselor care formeazd

m6na propriu-zisI" adici oasele carpului qi metacarpului' Articulatiile mdinii sunt urmftoarele:

'

l)articula$aradiocarPiani;
2) articulagile intercarPiene; 3) articula{iile carpometacar-

piene;

a) articulafile intermetacarpiene. Unii autori deosebesc la acest nivel o articulagie proximald (radiocarpianl) 9i alta distala in
carc sunt incluse toate celelalte.

Articula{ia radiocarpiarl dreaptA (deschisd

afierior)
12. Supmfala carpianl a radiusului; 3'. Dscul articulaf 4. Piramidalull 5. Semilunarul: 6. Ctipsda

proxiqgl_af Face parte din articulatule elipsoidale. une$e radiusul cu r6ndul carpulqi oasele de separat este Aggtt ei, curpuloi CuUitusut nu ia parle h formarea distale' radiocubitale prin discul. articular al articulaliei

Articulafia radiocarPiani

cotul impotriva gravitafiei - for{[ 3 (incomptet 2); aqezat, braful.atAmag mugchiiprrmnului 9i e"aminator; ie qi *tpout f" *pl"ape n"rtotfu Sd", *i"Ui"f"f ^A"" p.tqii antebraprlui pe toa.{ amplihrdinea de suUiectut relaxafi; a"g"irf", *i!"*" p""t* tfL <S) Pi pe o ampiitudine limitatii p"otl.To'u

in l/3 superioarii'ap anterioard antebn{ pe linia obhcn ci merge de la epitrohleea humenld la

marginea extemi a radiusului'

minatorul palpeazi fibrele ronmdului prondor

I2):- , 1: a$ezd; exar Fird gravitnfie - for{i

Articulafia radiocarpiani (vdafin

1.

Nottr: subiectul nu tebuie si aibi bragul

in rotalie intemi sau in abducf,e in cursul mi6cdrii de pronagie; acestea ar da aparenla unet
amptitudini complete de miqcare de pronalie
gi ar permite antebraEului
94

Liganenlul anteior al

anterior, sinoviala irf ectatii) rtiatlaliiln radioc*

bitale distale; 2. Fascicalul radiocarpiwt 1i

ct-

bitocapian; 3. Iigonenvl colaleral dtbital; 4. Lipnentul cdateral rdial; 5. Chno'i sinodali

95

si

nrleze tn pronalie'

Articul-afiile rAndului al doilea (distal)r trapezul, trapezoidrrl, osul mare

qi

Suprafe{ele articulare:
antebrapul = cavitate de recePfe ovalar6, cu axul mare transversal - fala inferioard ePifiza disde radialn + fala arhculard carpiand + fafa dislala'a dis-

osul cu cdrlig se articuleazi intre ele, formend trei articula$i plane. Mijloacele de unire sunt trei ligamente intelosoase + trei ligamente palmare + trcr ligamente posterioare similare celor din r6ndul intAi.

Articula{ia mediocarpiani:
randul distat at carpului.

unegte randul proximal (exceptand

pisiformul) cu

Pro' eminenla elipsoidali - scafoid * semilunar + piramidal, solidanzdn, prin ligamente interosoase.

cului articular; carPul

Suprafefele articulare: existi doud caviEti glenoide + doi condili:

Mijloace de unire:

. .

fascicule: a; tigarnentul radiocarpian - se insereazi inpartea supe:rioard pe marginea anterioari, *ptaa,ta articulard radialS + procesul stiloid radial, Siin partea inferioard

Tapsula srticulard - se insereazi la periferia suprafefelor artigular-9; E[amentele palmare - in forma literei ,,V"; sunt constituit din doui

pesemilunar+piramidal+osulmare;b)ligamentulcubito+arpian-seinsereaz[pe marginea anterioqri a discului articular + fossta dintre capul cubital-procesul stiloid cubiLl, de unde hbrele merg citre oasele carpului (semilunar + pirunidal + oml
mare);

ligamentul radiocarpian tlorsal - mai slab dezvoltat decat ligamentele palmare; si insereaz6 in paiea superioard.pe marginea posterioar6_a-felei fala articulare radiale, iarin pirtea inferioard pe fa,ta posterioari a piramidalului; t ligamentul coiateral radial al carpului - se insereazi cu varful pe stiloida
radialS + pe scafoid;

":

Articulafiile intercarpielrc, crpometacarpiene qi intermetacarpiene (vdzute palntar) . Scafoidul; 2. Semilmantl: 3. Piramidalul: ; 5. Oul ca cdrlig; 6. Osl nare; 7.

Secfiuae prin articulafiile m6inii (drcapta)

1. Sinoviala articulafiei inferioare;

2. Sinoviala articulaliei tncdiocarpierte; 3. Sinoviala articulaliei trapezometacarpiene

iigamentui colaterul cubital al carpului

se

inseri pe stiloida cubitusului

+ pe oasele piramidal qi pisiform.

Articula{iile interc arpiene

Oasele carpului sunt igezate pe doui dnduri, pe fiecare r6nd se gisesc c6te patru oase uniiaintre ele prin ligamente; in plus, cele doud randuri sunt unite 9i intre ele. Deci, Ia acest nivel descriem trei grupe de articulagii: a) articula$ile r6ndului intii (proxirnal); b) articulafile rendului al doilea (distal); c) articula$ile celor dou[ rSnduri de oase intre ele.

condil pitrunde irr cavitatea glenoidd a r6ndului precedent) lateral ccwitate glenoidd = trapez + trapezoid suprafaia articulari distali se articuleaz[ cu cea proximali; linia articulard are forma unui ,,S" orizontal (-).

. rdndul proximal - cwitate glenoidd = piramidal + semilunar + fala intemi scafoid. latenl mic condil fowar de scafoid; t rdndul distal - medial condil vohminos = osul mare + osul cu cArhg (acest
Mijloacele de unire:

ligameni palmare * doud,ligamente dorsale. Articulalia osului pisiform este tot o articulafe plani" care are insl.un numir mai mare de ligamente ce intiresc capsul4 dintre care doui sunt mai dezvoltate: ligamentul pisometacarpian - inne pisiform qi baza metacarpianului V + ligamentul
pisohamat -irtrepisiform
96

Articula(iile rflndului intii (proximal): sunt articulagii planeSuprafelele articulare sunt intre scafoid-semilunar qi semilunar-piramidal. wtiltoacele de unire sunt rsprezentate de doud ligamente interosoase + doul

ligamentul radial al carpului - ligament putemic, in forma literei ,,V", situat pe fap palrnara; are doud ramui compounte de la colul osului mare, divergen! c6tre scafoid + piramidal; de aoolo pomesc doudfascicule: unul supeior - cdlre scafoid , un.d inferior - cltre trapez + trapezoid; t ligomentul postefior - slab dezvoltat gi inconstant; de la fala posterioard a piramidalului - doud fascicule: superior - spro scafoid, inferior - spre trapez +
trapezoid.

. t

capsuld articularii

- lat4 intiriti

de ligarnente;

Articulafiile carpometacarpiene
Se va trata separat articulagia carpometacarpian[ a policelui,

in compara[ie cu
97

gi cArligul osului cu c6rlig (osul hamat).

articulafiile carpometacarpiene ale degetelor II, ilI, IV qi V.

Articula{ia carpometacarpianl a policelui

nume$e articulalia trapezometacarpiani'

este o artictlalie

in 9q

se mat

trapezului (patrulater4 concavi Suprafe{ele u.ti"otai": ap articuta:a a primul mecarpian (convexi + arricularl fala ,r_r;;;t;i ;on'"*e di;;;-G.i)
transversal qi concavi dinainte-inapoi)' Mijloace de unire:

Primele ftlange Falangele sunt rilite intre ele prin articulaSi interfalangiene. metacarpofrlangiene' articulat'ile gi metacarpienele, cu formeaz6 ariculafi

"'

,,.. .

Articulafiile degetelor

Articulafiilemetacarpofalangienesrmtarticula$idetipelipsoid

capsult urticalard-

se

insereaei la marginea suprafelelor articular"e'

Suprafe{elearticutare:""pet"t"rotunjitealemetacarpienelor+caviti$le
(pulin ad6nci) ale bazelor frlangelor proximale'
de unire: Mijloace -capsula o articulard

Articula{iile carP ometacarpiene ale celorlalte degete se realizoazd intre metacar' piene (tr-V) 9i rindul distal

ban
patru Artic-ul4ii metacaryofalangiene ale ultimelor
de gete

"utpi*; Supraf{ele articulare:

sunt artiqula,tii Plane.

mekcarPianului II scoaba realizdd-de traPez +

formaliuni fibrocartilaginoase dense, putemice, pe p" metacarpiene gi mai sn6ns pe feple paliiare ae articulagitor; se insereazi *"i 1* transvers profirnd al metacarpian iai*gi,; fefele lor puh-; ss unesc cu ligrnent'l ,_5enaoary]o1 flexorilor; palmei, sunt excavat mJerat pentu J-primi -anatomi$ii il;;r",,nU'*"*tituje de mirire'; sag,,fibrocartilqj e glenoidiene";

tmegte extremitiifile oaselor;

wnentelc palnare

ffi;;

trapezoid + osul mare; meta-

carpiaoul
pianul V

metacarpianul [V

III -

ozul

mare;

l. Sinwialele neicarpofalmgienelor;
Ian transvers Profinrd; 3- Teoca

(sinovialele inj ec*ate) 2' Iigamenfitl metacar'

+ osul cu
-

osul mare cfirliS metacar'

osul cu cirlig.

Mijloace de unire:

\apsula erticularii

inserati la limita cartilajului articular, intiiritn

de

inserate in ligamental interosos- are forma literei ,,v"; are doui fascicole extremitatea proximald Jrs pe orril -u"" *osul cu cArlig qi tn jos converg spre

ligamente

metacarpianul

nnrwnr -^--tn^ataiana palmare ligamentele carpometacarpiene

IIr;

sunt pafru sar cm( ;i: unul

orizontal, celelalte verticale;

oligamentelecarpometdca,pienedorsale_acesteasuntmainrrmeroase$r
mai neregulate in disPozifa lorB
Articulatia metacarpofalangiand (deschistr Prin fala donalii) 1,1'. Ligonental colateral radial; 2,2'' Lig*mennl colateral cubital; 3. Potea Articulaf ia metacarpofalangiani a policelui drePt (articulatia
descbis4

Arti culagiile ntermetacarp iene toate celelalts Crrt t-*ili" primuhri metacarpian, "*.-t .ttte independent distale' lor Pnltr;un ligamenl metacarplene t*t *it iott ele' la extremitalile
i

interosoase, fiecare trei ligamente palmare + trei ligameute dorsale + trei ligamente dintre-ligamenie aflAndu-se intre doui oase aldturate '

unirea extremitllilor proximale - prin felele articulare laterale netaca;i;br sunt diartoz" pt*ifor*.. Miiloacele de unire swtrcprezenlate

ale
de

doaal)

1. Capul meacmpianului; 2' Sesanni'

metacapiorufui;

o*ri-oard a caPnlei; A B- Prima

&rl lateral; 3. Suitrafa\a artianlard a

4. Sesanoidulmedia

falangd

ctesnrnzdtoqe c apului metacarpian

p,-"f iI fl V;
98

prin Unirea extremittrlilor distale - acoste extremitdli nu sun- t unite metacarintre transversali panglicd ptlnt-o fibroasd, articulagii propriu-zise, "i profund al a"easta panghcn tt no*"gt" ligamentut transvers
metacarpuiui (vezi articulagiile metacarpofalangiene)'

ligamentele colatfiule - in evantai, c6te doud pentru fiecare _articulafie (a6ezate,"aia qi cubital pe laturile acesteia); se inseri: proximal: eapuf_metacarii*utui respectiv - r" Arnra - distal = tuberozitiFle marginale ale falangelor;
99

(observafonnafuni putemice, au rol in conduoerea migcdrilor de flsxie-exte'usie

U.r..

"rU"rf"fta se insereazi pe oasele sesarnoide); ior colaterale t ligamentul maaiarpian transvers profu-nd - penglicl'pe t?? palmard' de a lu metacafoianul II la V,.trece inaintea "tti*_lu1iilot metacarpofalangiene 9i + ligamentele + ,p"fiii",. irt *ro*"; fuzioneazi cu tendoanele flexorilor capsula aponewoza este liber in spapile injerarticulare; reprezinti o legituri ou

i"

meLcarpofalangiand a policelui, fibrele anterioare ale ligamente-

variant2i: deasupra apofrzei sloide a radiusului, aflatil pe marginea-laierald a pumnului la nivelul tabacherei anatomice;

n"*"t"t p*o*a gi cu fascia dorsalS a mAinii'

urtiiupi, *a

proximal6 gi ima distab. Toate articulapile sunt alc6tuite dupi acelagi tip: sunt articula$ trohleene, ginglyme'

doui Articulafiile interfalangiene. Cu excepfa poticelui, fiecare deget are

. falange; -.

prorimald - extremitatea distala a primei.+ a.celei de-a doua o t otti"" cu dou[ depresiuni laterale pentru inser,tiile ligamentare ""t" prezintii o suprafala drsntd - extremit,ilile proximale ale falangei tr 9i ltr; + doui cavitip mici doun trohleei (corespunzitoars ) 9i creastii m1src-posterioari
tuberozitili pentru inserlii ligamentare

Suprafe(ele -suprqfala articulare:

Flexia pumnului (flexia paknard)

(fodl3,a,5)

dorsale a
longi tudinal

cu ani

'

al celui de-al 2-lea metacarpian -intre 0o'80o.

Flacia pumnului

bragul mobil pe mijlocul fepei dorsale a mdinii, paralel cu axttl longitudinal

al radiusului ;

Mijloace de unire:

. cupsuldarticalard; : un ligament palmar; r doul Egamente colaterale 111.3.2. Ev 111"3.2. I .

- bilanlare

cu aceeagi dispozilie ca la articulaliile

Amplitudinea migcirii: intre 0 - 90"

metacarpofalangieno.

aluarca Pumnului Flexia Pumnului

pronator
Flexorul cubital

Flexoml radial al carpului

Palmarul mare

Flexia p ufin

lui

(goni

metri e)

-al

carydui

prin efect degetele suni usor ertinse/reJa)cate pentru a elimtna eroarea posibild s pefinite pentru prea scurte sunt teiodezic; teidoanele extensorului degetelor de migcare; amplitudinea pe toatd pumnului gi fleria degetelor flada " . pozifufinalil, *a-* ," rnigcd tnaintea felei volare a antebra,tului, pdnd la
limita de miScare;
,it:L

t delinirea miqcdrii: miscarea mdinii tn sens volar, In plan sagital; . piAfi" de stqrt: cotul flectat -antebraful + pumnul tn pozilie neutrd '

(cubidrn ailerior)

Flexonrl cubital al carpului

-Palmarul lung

-: --P6tratul Pronator

Flexonrl superficial al Flexorul nrofund

al policelui

Flexonrllung
lung

- -Abducton:l

i:]ii!

iri:lj

determinare: - Planul sagital;

o
o

al policelui

goniometrul:

-tixulmiscarii:deasupradorsuluipumnului,tnliniecucelde-al3-lea
metocarpian;
100

l0l

posterior al Factorii care limiteazi miqcarea: tensionarea ligamentdui

pumnului.

for{n 2: aryzal' antebraful zuslinut $ manl age.zatii pe policelui qi degetelor relaxag, antebralul fixat; mugchii LlemA, marginea sa

r FirI gravitalie -

Stabilizarea migcdrii: greutatea bralului Muqchii PrinciPali: Marele Palmar:

pe masi; mugchii vor subiectul flecteazi p,unnul frcana sa alunece mena in firnclie de devia$a care s-a produs'

fi notafi

. .

Nerrml median (Cz)'

cu mugchii Origine: epitrohleea humerusului printr-un tendon comun

epitroleeni.
lnserFe: a) fala anterio uL bazametacarpianului al-2-lea bj expansiune la baza metacarpianului al-3-lea

. . . .

Cubitnlul anteriot:'
Nervul cubital (Ca,Dr)Ori8ine: a; epif,ohleea humerali prin tendonul comun (capinrl hruneral); ,il*gi"ru intemd olecran + 2/3 superioare ale marginii posterioare a ui cubitusului (capdun cubital);
Lrser,tie:

lF[rigravitase-{orf[1:examinarorulpatpeazitendonulmalehipalmarpe antrofap auteroc*lme u-po*"otui gi tendonul afittalului anterior pe fita sa

inteml. "'"'Totl:
degetele nu fiebuie sd se rotunjeasci, inainte pentru a evita zubstitufia prin flexorii degetolor' rezistenlei,

sa' in timpul opunerii

lll.3 .2.2. Extensia Pumnului

a) pisiform; Ui e"tensie-pe osul cu cdrlig + la baza metacarpianului al 5lea'

Efi

ensia Pumn

ului

(goni ome tri

)
r'

Mugchi accesor: . micul palmar Flexin pumnului: impotriva gravita{iei

t
o
-

pozilia de fiart: cofulflectal;

definirea

miydrii:

migcarea mdinii tn sens dorsal' in ptan sagint;

'

palmir',r" op*" o rezistenfd labazametacarpianului al 2-leq in + devia$e a iubitrsului; penfra evaluarea cubitalului anteiol, se opuneo.rszisteng
sensul de extensie la baza inetacarpianului'al 5;lea

;"bt"itl ?n supinalie a'ezat pe mas6' muqchii policelui qi degetelor "r"r"t of*.ti, *Lmpt gxaq suUieciilt flecteazi pumnul penta evaharea marelui
ln sensul de edensie + devialie'a radiusului.

- for!tr 4'5:

antebraful + ptumnul In pozilie neutrd; emarea-Care poate aperea - degetele rcbuie sa fre ogo. necati/relaxate peatnr a elimina pemite hipei'$snsia petrfiu a prea scurte aatorifiienaoanetorflexinrtui degetelor
pumnulur gi flexia degetelor pe toate amplitudinea .. ! . *do" r" migci spre fap dorsal5 a artebraful]+i, p6n6la

"-- .i,uitiolnim, de miqcare: t determinare: planttl sagital; t goniometrul: axul miscdrii :

demifcare;

limita

Pe

(tn linie cu cel fa,ta anterioard a pumnului de-al 3-lea metacarPian) ;

Extensia pumnuiui (forfn 3,4,5)

.
102

masa, rnugchii poliJelui gi degetelor relaxafi, antebraful fixat; subiectql flecteazd pumnul cu deviagie radiald sau deviafe cubitalS.

impotriva gravitaliei

- forfl 3: aqeza! antebraful in supina$e_ aSezatpe

103

varianti: deasupra apofizei stiloide a radiusului - bragul fo i" miilocttt fepei antertoare a antebralului, para[el cu mul
bralut mobil pe mijloculfelei palmore a mdinii, paralel cu mul longindinal al celui de-al 2-lea metacqrli tntre 0o' 70o.
lon gi tudi na I

al radi usu lui :

in pronalie a5e7at pe subiectul face fixat; antebralul masi, mugchii policelui gi degetelor rela,vafi, radial se optne doilea de-al gi celui primului extensia punrnului; pentru evaluarca flexiei + in sensul 3-le4 al 2Jea al metacarpiantrlui 9i o rezistenld pe falaiorsala a opune o.rezisten{[ posterior se cubitalului pentru evaluarea deviaflei roUitoroiui; pe fap dorsald ametacarpianului at 5-lea in sensul flexiei + devialiei radiusului.
agezat, antebraful

Extensia pumnului:

impotriva gravita{iei * for{[ 4r5:

Enensia Pumnalui

bilanPar

Amplitudinea de migcare: extensia puinnului de la lima mediand

1a70".

de la 0o
a]

Factorii care lipiteazfl miqcarea: tensionarea ligamentului anterior

pumnului. Stabilizar'ea migcdrii: greutat'ea brafului.

Mugchii principali: Primal radial:

. Neryul mdial (C6,Cr. r Origine: a) 1/3 inferioari creasta supra.

impotriva gravitafiei - forfd 3: a$ezat, antebraSrl il pronal]? aSezat pe face mas5, muq'chii policelui qi degetelor rcla:cagi, antsbrapl fixat; subiectul

_ExtenSOrul rrlnar

al carpului .Lungul extensor radial al carpului Scurtul extensor radial al carpului Extensorul cofiIun al degetelor Extensonrl

epicondiliani a humerusului; b) unele fibre de la tendonul comun aI mugchilor epicondilieni.

extensiapumnului cu deviapie cubitald sau cu devia$e radial6' . FI"i gravitafie - forffl 2: aSez*., antebraprl sus$ruq ^m1n1 alezati ne alunece marginea sa inLmi" antebraful fixat; subiechrl extinde pumnul, fi"atg T de in funct'e nota! fi vor muqchii *ao"u p. masi pe toat6 arnplitudinea de migcare;
deviafia care se observi.

Inser,tie: fala posterioatL baza

metacarpi anul

d al 2-lea.

Al doilea radial:

. .

Nenml radial (C6,Cr.

Origine:

-bropriu al
Extensorul propnu al

a)

epicondilul humerusului prin

tendonul comun; b) ligamentul lateral eltem al articula{iei cotului.

Inselhe: fafa posterioari apo-ftza

al-3 -lea metircarpian.

-Extenson:l al policelui

lung

stiloidl

. . .

Cubitalul posterior: Nervul radial (G,Cr,Ca). Origine:

a se pot ialpa tendoaneli exteusorilor pumnului pe fa'p postero-externi pumnului in preiungirea metacarpienelor ai Z-lea 9i al 3-le4 qi pe lbla posterointemi deasupra metacarpianului al 5-lea' Notil: nu tebuie s6 lis6m degetele si se intindd, inaintea extensiei pumnului prin extensorii sau in timp ce se opune o rezistenl4 pentru a se evita substitufia

Fird gravitafie- forfl

1:

a) epicondilul humerusului prin tendonul comun al extensorilor; b) aponevroza marginii posterioare a cubitusului. InserFe; firberculul intem bazametacarpianului al 5lea.

degetelor.

105

Factorii care limiteazii migcarea: tensionarea ligamentrlui posterior

pumnului.

al

Stabilizarea miqcIrii: greutatea bralului Muqchii PrinciPali: Marele palmar: . Nervul median (Cz). . origine: epitrohleea humerusului printr-un tendon comun cu mugchii
epitroleeni.
InserFe: a) fala ante rio ati. baza metacarpianului al-2-lea b) expansiune la baza metacarpianului al-3-lea

2z apzat, antbralul suslinut .li mary aqezath pe policelui Llerna,-mugchii sa 9i degetslor relaxali, antebralul fixat; marginea fi notafl subiictnl flecl}azlpumnul, frcand si alunece m6na pe masi; mugchii vor in funcpe de deviafa care s-a produs.

r FIrI gravitalie - for{I

Cubitatul anteriof:'

'

Origine: a; epilrohleea humeral6 prin tendonul comun (capitrl humeral); n) *urginea intemd olecran + 2/3 superioare ale marginii posterioare a cubitusului (capetrrt cubital); . lnseltie:
a) pisiform;

. .

fap antero;md a pumnului gi tendonul cabitatului anterior pe 6,tp sa antrointemn. degetele nu trebuie s6 se roflmjeasc4 inainte sau pentru a evita substitutia prin flexorii degetelor' rezisten,tei,

r FIri gravitafe - forfi I : examinatorul palpeazi

tendo nul marclui

wlmar

Nervul cubital (Ca,Dr).

Notl:

in timpul opunerii

111.3.2.2.

htensia Pumnului
Pu mn ulu

E#ensia

(goni

o me

ti e)
tn
sens dorsal, in

bj exensie pe osul cu cArlig + la baza metacarpianului aI 5Jea'

Mugchi accisor: . micul palmar Flexia pumnului:

.
-

deJinirea miscitrii: migcarea mdinii

pfui slgint

impotriva gravitaliei - for.t[ 4,5: qi degetelor a$szat, afteb;lul in supina$e a{ezat pe mas4 rnugchii policelui relaxaF, *LU.u1t.tt n*aq tuUl""trt flecteazi- pumnul penhv evahmrea marelui patmii,se opune o rezisten{ii labazametacarpianului al 2-le4 in sensul de extensie + deviafe a iubitusului; pentu evaluarea cubinlului 1nterior, se oPune o rezisten{il ta tu* io"ta"urpianului'al 5;leatr sensul de extensie + devialie.a radiusului.

antebralul + pumnul In pozilie neutrd; tretuie se fle uEor nectate/relaxate peiltru a elimina eroarea-Care poate aperca datorifiienAoalreforflexonrlur degetelor prea scurte pentu a permite hipeiextensia
degetele
1., purnnulur gi flexia degetelor pe toatii amplitudinea de i , - . .- . a antebratului, pflni Ia'limita fap dorsali sprc migc[ i*ltiofinakt:

o pozi(ia de start: - cotulflectat;

'

mbcare;

*eo",.

de migcare:

goniometrul: arul migcdrii : Pe fala anterioard a pumnului (fu linie cu cel

de-al 3Jea metacarPian) ;

i o

determinare: plarutl sagital;

I
'70" I

Extensiapummlui

.
102

impotriva gravitafiei

masd, mugchii policelui gi degetelor relaxafi, antebralul fixat; zubiectul flecteazi pumnul cu deviagie radiale sau deviat'e cubitald'

- for{I 3: aSeza! antebrapul in

supina$e agezat pe

Extensia pumnului: variantii: deasupra apofizei stiloide a radiusului

I radi usului : - bra1uttnobil pe mijloculfe,tei palrnnre a mdinii, paralel cu mul longindinal al celui de-al 2-lea metacqrpiantntre 0o - 70o.
lon gi tudi na I
a

bragut

frx

pe miitocal feyei anteioare a antebralului, pata[el cu ax'tl

masa, mugchii policelui gi degetelor rela,vali, antebraful fixat; subiectul face extensia pumnului; pentru evaluarea primului gi celui de-al doilea radial se opwte + o rezistenli pe fala dorsali a metacarpianului al 2-lea li al 3-leq in sensul flexiei o.rezisten{d opune posterior se cubitalului pentru evaluarea devialiei cubitusului; pe fala dorsalS a metacarpianului al 5-lea in sensul flexiei + deviaf;ei radiusului.

impotriva gravita{iei

- for{[ 4r5z aSezal, antebra$ul

in pronalie

a{ezat pe

Efrensia pumnufui

bilansare

Amplitudinea de migcare: extensia pumnului de la linia rnediand

la 70".

de la 0o

Factorii care lipiteazi migcarea: tensionarea ligamentului anterior al

pumnului.

Stabilizarep migcdrii:

greutateabrafului.
'

Mugchii principali: Primal radial: r Nenul radial (Cs,Cz).

r Origine: a) l/3 inferioari creasta supmInse4ie: fala posterioard baza

impotriva gravita{iei - fo45 3: ageza! antebra$rl in prona!_i9 agezat pe mas6, mug'chii policelui gi degetelor rela:rafi, antebrapl fixat; subiectul face

. .

-Extensorululmr
al carpului

epicondiliani a humerusului ; b) unele fibre de la tendonul comun al mugchilor epicondilieni.

lungut extensor
radial al carpului Scurtul extensor radial at carpului Extensonrl omun -al degetelor Extensorul propriu aI

Fltri gravitafie forftr 2: agezat, antebratul sUsfiirut, mSna a.Eezati pe marginea tu int".oi" antebraprl fixat; subiectul extinde pumnul, fi"fotg Y alunece mani pe masd pe toat6 arnplitudinca de miqcaro; mugchii vor fi notafi in funcfe de

extensia pumnului cu deviafie cubital4 sau cu devia$s radial6'

devialia care se observi.

metacarpianului al 2lea.

Al doilea radial:

. .

Nervul radial (C6,Ct.

Origine:

a)

epicondilul humerusului prin

Externon:l propriu al

-Extensonrl al policelui

lung

tendonul comun; b) ligamentul lareral o'tem al articula$ei cotului. . Inseltle: fap posterioarl apo-frza stiloidd al-3lea metacarpian.

Cubitalul posterior: . Nervnl mdial (C-6.C7,C8). r Origine: a) epicondilul humerusului prin tendonul comun al extensorilor; b) aponevroza marginii posterioare a cubitusului. Inser$e: tuberculul intem bazametacarpianului al 5Jea.

se pot palpa tendoanele extensorilor pumnului pe fa,ta postero-externi a pumnului in preiungirea metacarpienelor al 2-lea gi al 3-le4 9i pe fap posterointomi deasupra metacarpianului al 5-lea' Notii: lru trebuie sd l6s6m degetele s[ se intind6, inaintea extensiei pumnului sau in timp ce se opune o rezistenfd" pentru a se evita substitulia prin extensorii
degetelor.

r FIrI

gravitafie-for{5

1:

105

goniamdrul: awl miScdrti =

miibculiarpului, ln linie

dorsald a pumnului centrat ttt !!ll ca baza celui de-al 3-lea metacarpian;
pe a antebralului ;

- Uafit fu pe mii locul fepei dorsale

f-a-

lin t*ltu I cubitall I 2m4inii

4I
15'i
B

Abducfia-adduclia pumnului: A. AdductiA B'

Abd*e

IIL3.2.3. inclina1iaradiall

pumnului
(goniometriie)

- brapl mobit pe axul netacarpianului al-3-lea; - tntre 0o - 20".

|n 3 .2.4. inctina;ia cabitald
a

pumnului

inclinalia radiald a pumnului

delinirea mifcitrii: miscarea mdinii spre marginea *!!la' tn planfronnl; pizi(ro de iart: -antibralul pronat--pu:nnul fn pozi{ie neutrd 'faSa volard a antebrayului + palma spriiinlte pe masd -degetele relaxate:

. .

inclinalitt cabitald a pumnulai (goniometrie)

. definhea migcdii: miscarea mdinii spre marginea cttbita4' fu planfronnl; . pizito de start: - antebraful proiat - F'ynul.tn:y.ozifi.e neutrd - faga
volara

a';;ibrafului

+ palma

tp"itn!!'Pe m"td'dtget'l'

'

pozilia finald: milna se migci asfel ca policele pSni la limita posibill a migcSrii;

si

se apropie de radius

c .

106

determinare: Planul frontal; a se evita substitttlia Prin:

extensia pumnului

t t

pozi1ia

cubitus p6ni Ia timita posibilS a migcdrii;

riric s[ se apropie Jinald: mdna se migc6 astfel ca degetul

de

determinare: