1.

Clasificarea traumatismelor hepatice gradul I: hematom subcapsular ce intereseaz sub 10% din suprafa; plag hepatic superficial, adncime sub 1 cm n parenchim; gradul II: hematom subcapsular cu interesare a 10 !0% din suprafa; hematom intraparenchimatos cu diametrul sub 10 cm; plag hepatic cu adncime de ma"imum # cm $i lungime ma"im de 10 cm; gradul III: hematom subcapsular cu interesare a peste !0% din suprafa; hematom intraparenchimatos cu diametrul peste 10 cm; plag cu adncime mai mare de # cm; gradul I%: ruptur de parenchim ce intereseaz &! '!% dintr un lob sau 1 # segmente dintr un singur lob; gradul %: rupturi de parenchim ce intereseaz mai mult de '!% dintr un lob sau peste # segmente dintr un singur lob; leziuni (asculare cu mare risc (ital )arter hepatic, (en port, (ene hepatice, (ena ca( superioar*; gradul %I: e"plozia de parenchim, a(ulsia hepatic+

Definitia plagilor si contuziilor abdominale Contuziile , traumatisme abdominale n care integritatea straturilor peretelui abdominal este pstrat; pot asocia $i leziuni (iscerale; Plgile , e"istena unei soluii de continuitate la ni(elul tegumentelor; leziunile (iscerale sunt mult mai frec(ente; -lgile stomacului se localizeaz de obicei pe faa anterioar, n dreptul plgii parietale $i determin hematemez sau, mai frec(ent apariia aspiratului gastric sanghinolent+ .linica : de cele mai multe ori, o plag gastric determin o peritonit acut generalizat cu tot cortegiul ei de semne clinice n care domin durerea de tip perforati( $i care reclam inter(enia chirurgical de urgen+ -lgile mici, aprute pe un stomac colabat, pot fi /blocate0 de ficat sau de marele epiplon, asemntor unui ulcer mic perforat, care se acoper, $i ipotetic se poate cicatriza+

 1dministrarea oral a substanelor de contrast iodate e(ideniaz fuga acestora n peritoneu+ Ingestia unei soluii de albastru de metilen poate u$ura depistarea intraoperatorie a leziunilor .ontuziile gastrice produc n mod e"cepional rupturi complete, de cele mai multe ori fiind (orba de un hematom intramural sau de o ruptur parietal incomplet, respectnd integritatea mucoasei+ 2ecanismul este de obicei compresiunea stomacului pe planul dur al coloanei (ertebrale; leziunile se localizeaz mai ales n regiunea antropiloric asociinduse frec(ent cu leziuni ale altor (iscere: duoden, pancreas, ficat, splin etc+ Tabloul clinic dominat de durerea epigastric $i rar de o aprare muscular, atunci cnd e"ist asociate rupturi ale fibrelor mu$chilor drepi abdominali sau hematoame gastrice intramurale ntinse+ 3"cepional apare hematemeza, n general redus ca debit+

3. Semnele clinice ale abdomenului acut chirurgical 1feciunile chirurgicale, ce determin abdomenul acut chirurgical, sunt grupate, n mai multe sindroame : Sindromul de iritatie peritoneala : 4563631 este primul semn care apare de obicei, iar locul unde debuteaz poate orienta asupra diagnosticului 1-761631 8I .9:;61.;561 25<.5=167 sunt semnele patognomonice n iritaia peritoneal+ 4urerea la decompresiunea brusc )semnul >lumberg*, durere (ie la percuia cu degetul a peretelui abdominal )semnul 2andel*, sau testul tusei constituie semne clasice ale iritaiei peritoneale ;u$eul rectal $i (aginal completeaz e"amenul clinic 9 dat cu e(oluia procesului se instaleaz pareza digesti( )conform legii lui <to?es*, ce are ca rezultat distensia abdominal, ntreruperea tranzitului pentru materii fecale $i gaze urmate de staz gastric $i apariia (rsturilor Sindromul ocluziv: la debut, pot e"ista: an"ietate, paloare, tahicardie, hipotensiune arterial pn la $oc, febr, frison )ocluzie prin strangulare*; sau poate e"ista doar scdere ponderal asociat sau nu cu tulburri de tranzit )ocluzii prin obstrucie neoplasme*; n e(oluie, o dat cu apariia (rsturilor, starea general se altereaz: scderea tensiunii arteriale; oliguria care se agra(eaz spre oligoanurie; tegumente $i mucoase uscate; senzaia de sete; astenie cu hipotonie muscular; febr nsoit de frisoane Sindromul torsiunii de organ: 4ebutul este brusc, cu durere (iolent ce determin greuri $i (rsturi refle"e -acientul este an"ios, palid, n poziie antalgic

=a palpare se poate decela o formaiune tumoral dureroas cu localizare, dimensiuni $i consisten specifice organului torsionat ;u$eul rectal $i@sau (aginal prezint o mare (aloare diagnostic n torsiunea organelor pel(ine Sindromul de hemoragie intraperitoneala: Aemoragia intern intraperitoneal se caracterizeaz prin: hipo(olemie anemie acut -acientul este adinamic, astenic, sau dimpotri( agitat, an"ios -aloarea accentuat, transpiraiile reci, tendina la lipotimie, pulsul slab $i rapid, tensiunea arterial cu tendina permanent la scdere sunt semne clinice importante, sugesti(e pentru o hemoragie intern <tarea general se altereaz rapid, pacientul de(ine agitat psihomotor datorit hipo"iei cerebrale constat dispnee cu polipnee, instabilitate hemodinamic cu tendin permanent la colaps 3"amenul clinic trebuie efectuat rapid, datorit gra(itii situaiei, el mpletindu se cu gesturile de reanimare 1namneza, de$i poate oferi date importante, este de multe ori imposibil de efectuat

. Semne patognomonice pe radiografia abdominala simpla in abdomenul acut chirurgical !adiografia abdominal simpl ortostatism sau, dac nu e posibil, in decubit lateral stng : permite aerului e"istent s se adune sub cupola diafragmatic dreapt+ Pneumoperitoneul se poate surprinde radiologic doar in 2"# din cazurile de efractie a organelor ca(itare+ Bn ordinea frec(entei, pneumoperitoneul apare in perforatife gastrice, duodenale, primelor anse CeCunale colonului+ 4ilatatia gastric acut poate preta la confuzii cu pneumoperitoneul sub cupola diafragmatic stng+ $ivelele hidro%aerice : in ileusul paralitic precoce posttraumatic sau in ileusul secundar unei peritonite+ &odificri in conturul organelor parenchimatoase: hematoame subcapsulare sau Cu"ta (iscerale; Corpi strini in aria ca(ittii abdominale; Stergerea umbrei psoasului : util in e(olutia unui hematom retroperitoneal, colectii lichidiene+ -rezenta leziunilor osoase asociate necesit $i efectuarea de radiografii toracice, de bazin, in ortostatism sau in decubit

!+ 4iagnosticul diferential clinic al ocluziilor intestinale inalte si Coase D'()$*ST'C D'+,!,$-'(. - dilataia acut gastric: aspect radiologic normal; distensie $i clapotaC epigastric; anamnestic ingestie mare lichide $i alimente; - colecistita acut: febr, frison $i uneori icter; semnele clinice $i radiologice de ocluzie nu sunt net e(idente $i pot diminua pe parcurs: - apendicita acut durere n DI4; - pancreatita acut: durere /n baraE; prezena $ocului /ro$uE; ansa /santinelE la e"amenul radiologic; amilazemie $i lipazemie crescute; - infarct intestinal: debuteaz cu durere intens $i tenace spre $oc; antecedente cardiace; - peritonita prin perforaie de organ caviar: contractur abdominal; pneumoperitoneu; semne de ocluzie funcional; 4I1F:9<;I. 4ID363:GI1= - sigmoidita acut: irigografie; - colici diverse (renal, biliar, salpingian); se asociaz cu semne din partea organului afectat; - hernia strangulat: semne clinice de hernie $i ocluzie; - infarctul miocardic: antecedente coronariene; caracterul $i iradierea durerii; 3HF $i enzimele .H 2>, =4A, F9;; - boala gelatinoas a peritoneului (peritonita gelatinoas): abdomen destins $i elastic; subocluzie $i uneori (rsturi; - ascita acut: dureri abdominale, distensie rapid, constipaie $i (rsturi; ecografia; puncie pritoneal; anamneza; - tumori gigante intraabdominale sau pneumatoze chistice:

distensie abdominal $i subocluzie; - manifestri isterice i psihogene (simulare de sarcin fantom); - distensii abdominale care dispar la distragerea ateniei.