CAIET DE SARCINI

STRAT DE LEGATURA
DIN MIXTURA ASFALTICA
PENTRU MODERNIZAREA DRUMURILOR
COMUNALE, COMUNA GOLOGANU, JUDEUL
VRANCEA

CUPRINS
GENERALITATI
ART.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
ART.2. PREVEDERI GENERALE
CAP.I. MATERIALE
ART.3. AGREGATE NATURALE
ART.4. FILER
ART.5. LIANTI
ART.6. ADITIVI PENTRU ADEZIVITATE
CAP.II. CONDITII TEHNICE
ART.7. ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA
ART.8.COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE
ART.9.CARACTERISTICI FIZICO MECANICE
ART.10. CARACTERISTICILE STRATULUI GATA EXECUTAT
CAP.III. EXECUTIA LUCRARILOR
III.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE
ART.11. ACCEPTAREA UTILAJULUI
ART.12. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
ART.13. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR
ASFALTICE
ART.14. FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE
.III.2. PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE
ART.15. TRANSPORT
ART.16. LUCRARI PREGATITOARE
ART.17. ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE
ART.18. COMPACTAREA
ART.19. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA
CAP.IV. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
ART.20. VERIFICAREA MATERIALELOR
ART.21. VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA
ART.22. VERIFICAREA COMPACTARII
ART.23. VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
ART.24.VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR
FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE SI STRATULUI
GATA EXECUTAT
ART.25. FRECVENTA VERIFICARILOR
CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR
ART.26. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
ART.27. RECEPTIA FINALA

CAIET DE SARCINI
STRAT DE LEGATURA DIN MIXTURA ASFALTICA
PENTRU MODERNIZAREA DRUMURILORCOMUNALE,
COMUNA GOLOGANU, JUDEUL VRANCEA
GENERALITATI
ART.1.OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare si receptie a stratului de
baza executat la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum
neparafinos care se aplica pentru modernizarea drumurilor comunale ce apartin
comunei Gologanu, judeul Vrancea.
1.2. Tipul mixturii asfaltice, stabilit in functie de clasa tehnica a drumului este
mixtura cu agregate mari BADPC 25 preparat cu pietris sortat avand caracteristici
conform SR 7970.
1.3. Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald se aplica pe o
fundatie de balast.
ART.2.PREVEDERI GENERALE
2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului Caiet de sarcini.
2.2 . Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare aplicarii
prezentului Caiet de Sarcini.
2.3. Antreprenorul va asigura evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de
baza, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.
2.4. Pentru confirmarea calitatii lucrarilor executate, consultanta de specialitate va fi
asigurata de o firma cu experienta in aceste lucrari.

CAP.I. MATERIALE
ART.3 .AGREGATE NATURALE
3.1. Agregatele naturale care intra in alcatuirea mixturilor asfaltice destinate stratului
de baza, sunt urmatoarele:
-

agregate naturale de balastiera prelucrate prin spalare si sortare conform

SR 662:
pietris sortat sort 8-16 si 16-31 sau pietris sort 8-31
nisip natural sort 0-4;

3.2. Fiecare tip si sort de agregate se va depozita separat in padocuri prevazute cu

platforme betonate avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori pentru evitatea
amestecarii si impurificarii agregatelor.
3.3 Fiecare lot de livrare trebuie insotit de documentul de certificare a calitatii si de
rapoartele de incercari care atesta calitatea acestora.
3.4. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu
prevederile cap. IV din prezentul caiet de sarcini.
3.5. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
intr-un dosar certificatele de calitate emise de furnizor
intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
ART.4. FILER
4.1. Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca conditiile STAS
539, respectiv:
finetea (continutul in parti fine sub 0,09 mm) min. 80%
umiditatea
max. 2%
coeficientul de hidrofilie
max 1%
Observatie: Filerul poate fi inlocuit partial cu filer de var stins, care se poate folosi
numai impreuna cu filerul de calcar, continutul in filer de var stins poate fi de maxim
2 %.
4.2 Pentru utilizarea altor pulberi ca filer este necesara aprobarea unui laborator
autorizat pe baza de studiu de laborator si avand avizul de protectie a mediului.
4.3. Filerul se va depozita in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu
incarcare pneumatica.
4.4. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
ART.5 LIANTI
5.1. Pentru realizarea mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se va folosi
bitum tip D 80/100 pentru zona climaterica rece.
5.2 Bitumul trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice aratate in tabelul 1.

Tabelul 1
Nr
crt
1
2
3

4
5
6
7

8
9
10

Caracteristici
Penetratie la 250C
Punct de inmuiere inel si bila
Ductilitate la:
50C, min.
250C, min
Punct de rupere FRAASS, max
Punct de inflamabilitate Marcusson, min.
Solubilitate in solventi organici, min.
Stabilitate in film subtire a bitumului la 1630C*
a) metoda TFOT
- pierderea de masa, max.
- penetratia reziduala, min.
- cresterea punctului de inmuiere, max.
- ductilitatea reziduala la 250C, min
b) metoda RTFOT
- pierderea de masa, max .
- penetratia reziduala, min.
- cresterea punctului de inmuiere, max.
- ductilitatea reziduala la 250C, min.
Continutul de parafina, max.
Densitate la 150C
Adezivitate pe agregat etalon, min.**

UM
1/10 mm
0
C

D 80/100
80100
4449

Metode de
determinare
SR EN 1426
SR EN 1427

cm
cm
0
C
0
C
%

5,0
100
-15
250
99

SR 61
SR 61
SR EN 12593
STAS 5489
SR EN 13302

%
%
0
C
cm

0,8
47
9
75

SR EN 12607:2

%
%
0
C
cm
%
g/cm3
%

0,9
47
10
75
2,0
0,992
80

SR EN12607:1

STAS 8099
STAS 35
STAS 10.969/3

* metoda a) sau b) in functie de dotare

** agregate etalon = agregate Chileni

5.3 In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor naturale,in cadrul studiilor
preliminare se va stabili necesitatea aditivarii acestuia.
5.4 Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la prepararea mixturii
asfaltice trebuie sa fie de min.75 % , in caz contrar, bitumul se va aditiva.
5.5 Prepararea bitumului aditivat se va efectua conform Normativului AND
ind. 553 99 privind imbracamintile bituminoase cilindrate la cald realizate din
mixturi asfaltice cu bitum aditivat.
5.6 Bitumul, respectiv bitumul aditivat se depoziteaz separat, n rezervoare metalice
prevzute cu sistem de nclzire cu ulei, sistem de nregistrare a temperaturilor
(pentru ulei i bitum), gur de aerisire, pompe de recirculare;
Se recomand ca pentru bitumul aditivat perioada de stocare s nu depeasc 3 zile,
iar temperatura bitumului aditivat pe perioada de depozitare s fie de (120140)0C.
5.7 Pentru amorsari si badijonari se va folosi emulsie bituminoasa cu rupere rapida
conform STAS 8877 si Normativului AND nd. 552-99 privind conditiile tehnice de
calitate ale emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrari de drumuri.
5.8 Emulsia bituminoasa cationica se va depozita in rezervoare metalice verticale,
curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de
incalzire.
ART.6 ADITIVI PENTRU ADEZIVITATE

6.1Aditivii pentru adezivitate utilizai pentru prepararea bitumului aditivat sunt

produse tensioactive, cu compoziie i structur specific polar-apolar, conform celor
prevzute n declaraia de conformitate a calitii emis de productor.
6.2 Aditivii trebuie s fie agrementai tehnic conform reglementrilor n vigoare.
6.3 Aditivii trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii de baz:
- s fie compatibili cu bitumul;
- s fie stabili termic pn la minimum 200oC;
- s amelioreze adezivitatea bitumului fa de agregatele naturale, fr a
afecta celelalte caracteristici ale acestuia;
- s nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
6.4 Tipul de aditiv i dozajul acestuia n bitum se vor stabili pe baza unui studiu
preliminar efectuat de un laborator autorizat, inndu-se seama de respectarea
condiiilor tehnice prevzute la pct 6.3.
CAP. II.

CONDITII TEHNICE

ART.7 ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA

7.1 Grosimea stratului de baza din mixturi asfaltice va fi de 5 cm, in conformitate cu
profilul transversal tip din proiect.
7.2 In grosimea stratului de baza nu se include si mixtura necesara pentru egalizarea
stratului suport.
7.3 Panta in profil transversal si declivitatea in profil longitudinal a suprafetei stratului
de baza sunt aceleasi ca si ale imbracamintii sub care se executa,conform SR 174 .
7.4 Abaterile limita locale admise de la grosimea prevazuta in proiect pentru fiecare
strat in parte sunt de max.10%
7.5 Abaterile limita locale admise la latimea stratului sunt de 50 mm
7.6 Abaterile limita admise la cotele profilului longitudinal sunt de 20 mm, cu
conditia respectarii pasului de proiectare adoptat.
7.7 Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de 5 mm/m.
7.8 Denivelarile maxime admise in profil longitudinal sub dreptarul de 3,00 m sunt de
max 10 mm.
ART.8. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE
8.1. Compozitia mixturilor asfaltice cu care se va realiza stratul de baza se va stabili
pe baza unui studiu preliminar, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice
impuse de prezentul caiet de sarcini.
Studiul va fi efectuat de antreprenor in cadrul laboratorului propriu sau va fi comandat
la un laborator autorizat.
8.2. Formula de compozitie stabilita, sustinuta de rezultatele studiilor si incercarilor
efectuate va fi supusa aprobarii beneficiarului.
Aceste studii comporta urmatoarele etape:
- stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza
compozitiei granulometrice a fiecarui material component;
- realizarea a cinci formule de mixtura asfaltica cu cinci continuturi
de bitum incadrate in intervalul corespunzator tipului de mixtura
asfaltica studiat;

determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete

cilindrice Marshall si pe epruvete cubice conform prevederilor
prezentului caiet de sarcini;
- selectarea amestecului cu dozajul optim de bitum.
8.3. Dupa verificarea compozitiei propuse de antrepenor, beneficiarul, daca nu are
obiectiuni sau propuneri de modificare, accepta formula propusa.
8.4 Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate
sunt prezentate in tabelul 2.
-

Nr crt.
1
2
3
4

Tabelul 2
Mixtura tip:

Fractiuni de agregate din

amestecul total,
% de masa
Filer si fractiuni din
nisipuri sub 0,1mm
Filer si nisip, fractiunea
0,14 mm
Agregate naturale cu
dimensiunea peste
4 mm
Agregate naturale cu
dimensiunea peste
25(31,5) mm

BADPC 25
311
diferenta p. la 100
3766

max 10

Nota: Continutul de filer trebuie sa fie de min. 4 %

8.5 Granulozitatea amestecului de agregate naturale este cuprinsa in limitele din
tabelul 3 .
Tabelul 3
Mixtura tip:
BADPC25
ochiuri patrate*1
90100
71100
5086
3463
1439
1035
422
311

Specificatii
Treceri, %, prin site cu
25 mm
16 mm
8 mm
4 mm
1 mm
0,63 mm
0,2 mm
0,1 mm
1)

: conform SR EN 933-2

8.6 Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, prin
metodologii autorizate aplicate de laboratorul de specialitate .
8.7 Limitele recomandate ( orientative) pentru continutul de bitum sunt: 3,34,8 %
8.8 Abaterile admise la controlul compozitiei mixturii asfaltice fata de dozajul
prescris trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 4.
7

Tabelul 4
Abateri admise fata de dozaj, %

Elemente componente
ale mixturii asfaltice
Continut de bitum
Fractiuni de agregate naturale:
2531,5
1625
816
48
14
0,20,63
0,10,2
00,1

0,3
5
5
5
5
4
3
2
1,5

ART.9 CARACTERISTICI FIZICO-MECANICE

9.1.Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de
proba tip Marshall si pe epruvete cubice confectionate din mixturi asfaltice preparate
in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate pe parcursul
executiei lucrarilor, ( de la malaxor, de la asternere sau din stratul gata
executat), pentru verificarea calitatii mixturii.
9.2. Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face
conform STAS 1338/1, SR EN 12697-1:2002 iar rezultatele obtinute trebuie sa se
incadreze in limitele din tabelul 5.

Nr crt.

Tabelul 5
Mixtura

Caracteristici

BADPC 25
1.Incercari pe epruvete Marshall
1.1

Stabilitatea
Marshall la 600C, kN,min
1.2
Indice de
curgere,mm
1.3
Densitate
aparenta,kg/m3,
min.
1.4
Absorbtie de apa, % vol.
2.Incercari pe epruvete cubice
2.1
2.2

4,5
1,54,5
2200
28

Rezistenta la compresiune la
220C, N/mm2,min
Reducerea rezistentei dupa 28
zile pastrare in apa,%,max.

2,5
30

Densitate aparenta,kg/m3,
Absorbtie de apa,% vol.

2.3
2.4

min.

2150
210

9.3 Caracteristicile bitumului din mixtura asfaltica

9.3.1. Bitumul continut de mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor
de la malaxor sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB
cu max. 90 C mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice
respective.
ART.10 CARACTERISTICILE STRATULUI GATA EXECUTAT
10.1 Stratul de baza gata executat trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare
prezentului caiet de sarcini atat din punct de vedere al caracteristicilor fizico
mecanice cat si al gradului de compactare si uniformitatii stratului.
10.2 Gradul de compactare trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 6.

Nr.
Crt.
1
2
3

Tabelul 6
Tipul mixturii

Caracteristici
Densitatea aparenta, kg/m3,
min.
Absorbtia de apa, % vol.
Gradul de compactare, %,min.

BADPC 25
2150
210
96

10.3 Uniformitatea suprafetei stratului de baza se verifica cu dreptarul si pana sau cu

alte dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3 m
sunt de max.10 mm atunci cand stratul de baza se acopera imediat cu imbracaminte
bituminoasa si de max. 5 mm atunci cand stratul de baza se da in circulatie inainte de
aplicarea imbracamintii bituminoase.
CAP. III.

EXECUTIA LUCRARILOR

III.1.PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE

ART. 11. ACCEPTAREA UTILAJULUI
Antreprenorul va supune acceptarii dirigintelui lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la
realizarea lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii sale de intretinere si
aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.
ART. 12. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE

Statia de preparare a mixturilor asfaltice, va trebui sa prezinte caracteristici tehnice

care sa permita obtinerea performantelor cerute prin Caietul de sarcini, sa fie
automatizate si dotate cu site sau ciururi care sa asigure respectarea dozajelor
prescrise, precum si cu dispozitive de control al dozarii componentelor si de blocare a
prepararii in caz de abateri de la programul impus.
Instalatiile in flux discontinuu vor fi prevazute cu dispozitive de predozare, uscare,
resortare si dozare gravimetrica a agregatelor naturale calde, dozare gravimetrica sau
volumetrica a bitumului si filerului, precum si de malaxare fortata a componentilor.
In cazul instalatiilor in flux continuu, dozarea agregatelor naturale se va realiza in 2
etape, astfel:
- pe sorturi, la fiecare predozator, care va fi dotat cu un sistem de
extractie cu viteze variabile etalonat sau cu un dozator gravimetric
montat pe fiecare banda;
- global, cu ajutorul unui dozator gravimetric montat pe banda de
alimentare a uscatorului.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie sa fie dotata cu sisteme de inregistrare si
afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de variatia densitatii
acestuia cu temperatura, astfel incat la 150170 C, 1 kg de bitum rutier are un
volum de 1,091,1 litri.
12.1

Stocarea si incalzirea liantului

Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a

caror capacitate sa fie cel putin egala cu consumul mediu zilnic si sa dispuna fiecare
de o joja in prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la
temperatura necesara, evitand orice supraincalzire oricat de mica.
Toleranta admisa privind temperatura liantului este de +/- 30 C
12.2

Stocarea si dozarea filerului

Filerul trebuie sa fie stocat la statia de prepararea mixturilor asfaltice in silozuri

prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita
dozarea filerului in tolerantele de +/- 1.5%
Cantitatea de filer stocat va trebui sa permita alimentarea statiei cel putin pentru o zi
de fabricatie.
12.3 Incalzirea si uscarea agregatelor
Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice
corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei
productii constante.
Se vor lua masuri care sa evite incalzirea agregatelor la temperaturi superioare celor
indicate prin Caietul de sarcini, temperaturi care ar putea conduce la arderea liantului.
12.4

Dozarea liantului

10

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare

si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric care sa asigure realizarea dozajului
prescris in tolerantele de +/- 0,3 %
12.5

Dozarea aditivului

Aditivarea bitumului se va realiza in conformitate cu Normativul AND 553-99 cu

ajutorul unei instalatii de alimentare si dozare a aditivului in rezervorul de bitum.
Dozarea se va face gravimetric sau volumetric, asigurandu-se realizarea dozajului
prescris in tolerantele +/- 0,05 %.
12.6

Stocarea agregatelor

Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele
destinate santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme
amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
12.7

Malaxarea

Statia de prepararea mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil

de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa, ea
trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin
dispersie.
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea
malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.
12.8

Stocarea si incarcarea mixturilor

La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive care sa limiteze la maximum

segregarea mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se folosesc buncare de stocare, acestea vor trebui sa asigure mentinerea
temperaturii impuse a mixturii asfaltice.
ART. 13 REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
13.1 Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin dirigintele lucrarii,
antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare :
- a debitului dozatoarelor pentru agregate;
- a debitului pompelor pentru liant;
- a debitului privind filerul,
precum si la verificarea functionarii malaxorului.
13.2 Autorizatia de punere in exploatare va fi data de diriginte dupa ce va constata
ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele
tolerantelor admise.
13.3
Daca, urmare reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc
defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueze din nou reglajul,
dupa care sa supuna aprobarii dirigintelui.
11

13.4 Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea

utilajului sau si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile
pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de
refuz.
ART. 14

FABRICAREA MIXTURILOR ASFALTICE

14.1 Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice este urmatorul:

-

reglarea predozatoarelor instalatiei prin incercari, astfel incat curba

granulometrica a amestecului de agregate naturale sa corespunda
celei prescrise, in limitele de toleranta din tabelul 3.
introducerea agregatelor naturale in uscator (sau uscator- malaxor),
unde are loc uscarea si incalzirea acestora;
resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi
(in cazul instalatiilor in flux discontinuu);
introducerea agregatelor naturale calde in malaxor, unde se
amesteca cu filerul rece, dozat separat;
incalzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea in malaxor,
respectiv in uscator malaxor;
amestecarea componentilor mixturii asfaltice si evacuarea in
buncarul de stocare.

14.2 Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului si ale mixturilor asfaltice vor
fi cele aratate in tabelul 7.

Tipul liantului

Agregate naturale

D 80/100

Bitum

Temperatura (oC)
165 180
160 170

Tabelul 7
Mixtura asfaltica la
iesirea din malaxor
155 170

III.2 PUNEREA IN OPERA A MIXTURII ASFALTICE

ART. 15 TRANSPORT
15.1 Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se va efectua cu
autocamioane cu bene metalice termoizolate sau acoperite cu prelate, care trebuie sa
fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
Este interzisa utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se
amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.)
15.2

Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinat de

debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice si de punerea in
opera astfel incat sa nu existe intreruperi.

12

ART. 16
16.1

LUCRARI PREGATITOARE

Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie bine curatat. Astfel se
vor degaja acostamentele cu lama autogrederelor si se va matura cu peria mecanica
partea carosabila.
In cazurile in care stratul suport are un profil transversal necorespunzator sau
prezinta denivelari, se vor lua masuri de rectificare a acestora, respectiv de aducere la
cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica
sau prin frezare.
Se vor remedia toate defectiunile existente conform reglementarilor tehnice in vigoare
si se vor rezolva problemele privind drenarea apelor.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
16.2 Amorsarea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport si rosturile de lucru se vor
amorsa cu emulsie bituminoasa. Amorsarea se va realiza mecanizat, cu
autoraspanditorul de emulsie sau cu alt dispozitiv special, astfel incat sa se asigure
dozajele prescrise si sa se realizeze o pelicula uniforma de emulsie, respectiv de
bitum.( In functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie raspandita trebuie sa
asigure un dozaj de bitum rezidual de 0,30,5 kg/m2).
Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei bituminoase.
ART. 17

ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE

Punerea in opera a mixturilor asfaltice se va efectua cu ajutorul unui finisor capabil de

a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate
prin proiect.
17.1 Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor asfaltice se face in anotimpul calduros la temperaturi peste
+10oC, pe timp uscat, de preferinta fara vant.
Executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie sau vant puternic si se reiau numai dupa
uscarea suportului.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare temperaturile conform
tabelului 8.
Tipul
liantului
D 80/100

Temperatura mixturii
asfaltice la asternere
o
C, min
140

Tabelul 8
Temperatura mixturii asfaltice la
compactare oC, min
inceput
sfarsit
135
100

Mixturile asfaltice a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 8 vor fi
refuzate.

13

Aceste mixturi trebuie sa fie imediat evacuate din santier, ca si mixturile asfaltice care
se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.
17.2 Asternerea
Mixtura asfaltica trebuie asternuta in mod uniform si continuu pe toata lungimea unei
benzi programata a se executa in ziua respectiva.
Asternerea se va face pe intreaga latime a caii. Atunci cand acest lucru nu este posibil,
antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor
longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor
de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura
pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
17.3

Rosturi longitudinale si transversale.

Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.

Rostul longitudinal nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului
longitudinal al stratului imediat inferior realizat din material tratat cu liant hidraulic;
un decalaj minim de ordinul a 20 cm este obligatoriu.
Rosturile separand mixturile asfaltice asternute de la o zi la alta trebuie sa fie realizate
in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi amorsata cu emulsie de bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga sa latime eliminand o lungime de
banda de circa 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi amorsata cu emulsie de bitum imediat
inainte de realizarea benzii noi.
ART.18 COMPACTAREA
18.1 Atelierul de compactare va fi propus de antreprenor si aprobat de
dirigintele lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in
opera. Aceste incercari de etalonare vor fi efectuate sub responsabilitatea
antreprenorului, dirigintele putand cere sa efectueze in acest scop, pe cheltuiala
antreprenorului, incercarile pe care le va considera necesare.
Urmare a acestor incercari, antreprenorul propune dirigintelui :
- sarcina fiecarui utilaj;
- planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat
posibil constant, in fiecare punct al stratului;
- viteza de mers a fiecarui utilaj;
- presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
- temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului stabilit
prin caietul de sarcini.
14

18.2 Tehnologia de compactare propusa va fi satisfacatoare daca ea permite sa se

atinga in cel putin 95% din masuratorile efectuate 100% valoarea densitatii aparente
obtinute in timpul studiului privind compozitia mixturii; celelalte 5% din masuratori
trebuie sa aiba o compactitate superioara valorii de 95% din densitatea aparenta.
Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de
asternere.
18.3 Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie astfel executata incat sa
se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice si de suprafatare. Se vor
respecta prescriptiile din STAS 174-2.
Compactarea are loc in lungul drumului, de la margine spre ax; pe sectoarele in panta
sau cu panta transversala unica, se efectueaza de la marginea mai joasa spre cea mai
ridicata.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se evita valurirea stratului.
Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe
suprafata se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
Locurile inaccesibile compactorului, in special in lungul bordurilor, in jurul gurilor de
scurgere, se compacteaza cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
18.4 Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu
trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.
18.5 La inceperea lucrului pe a doua banda sau la reluarea lucrului pe aceiasi banda,
zonele aferente rosturilor de lucru se taie pe toata grosimea stratului, astfel incat sa
rezulte o muchie vie verticala care se amorseaza, procedandu se conform SR 174 2.
ART. 19

PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA

19.1 Se recomanda aplicarea imbracamintii bituminoase peste stratul de baza imediat

dupa executia acestuia, in acelas sezon de lucru.In cazul in care acest lucru nu este
posibil si stratul de baza este dat in circulatie inainte de executia imbracamintii
bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament bituminos conform
SR 599.
CAP. IV. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
ART. 20

VERIFICAREA MATERIALELOR

Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se verifica in

conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate la CAP. I
din prezentul Caiet de Sarcini.
Pe parcursul executiei lucrarilor, verificarile si determinarile se executa de laboratorul
de santier pe fiecare lot de materiale aprovizionat, precum si saptamanal, din
depozitele de agregate, respectiv din tancul de bitum.Verificarile constau in
urmatoarele:
Bitum

15

 penetratie la 250C, SR EN 1426 ,SR 754;

punct de inmuiere prin metoda inel si bila, SR EN 1427 , SR 754;
ductilitate la 250C, SR 61, SR 754
b) pietris sortat
- continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare SR 662;
granulozitate STAS 730, SR EN 933 2; SR 662; SR 667
coeficient de forma STAS 730, SR 662; SR 667
continut de impuritati STAS 4606, SR 662;
parti levigabile STAS 4606, SR 662;
argila ( VA) SR 667; SR 662
c) Nisip

granulozitate STAS 730, SR EN 933-1; STAS 662, SR 667;

materii organice STAS 4606
continut de impuritati STAS 4606, SR 662; SR 667;
continut de fractiuni sub 0,1 mm SR EN 1097 ; SR 662
echivalent de nisip SR EN 1097, SR 662
parti levigabile STAS 4606, SR 662;

d) Filer
finetea STAS 539;
umiditatea STAS 539.
ART. 21 VERIFICAREA PREPARARII SI PUNERII IN OPERA A MIXTURII
ASFALTICE
In cadrul santierului se va verifica prepararea si punerea in opera a mixturii asfaltice,
astfel:
21.1Instalatia de preparare a mixturii asfaltice:
- functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la
inceputul fiecarei zile de lucru;
- functionarea corecta a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic;
21.2 Regimul termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator:
permanent;
- temperatura mixturii asfalticela iesirea din malaxor: permanent
21.3 Procesul tehnologic de executie a stratului bituminos:
- pregatirea stratului suport:zilnic,la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare: cel putin de doua
ori pe zi;

16

tehnologia de compactare: zilnic;

modul de executie a rosturilor: zilnic;

21.4 Respectarea compozitiei prestabilite a mixturii asfaltice:

- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din
malaxor, inainte de adaugarea liantului: zilnic sau ori de cate ori se observa
o calitate necorespunzatoare a mixturilor asfaltice;
- compozitia mixturii asfaltice prin extractii, pe probe de mixtura prelevate
de la malaxor si asternere: zilnic;
ART.22

VERIFICAREA COMPACTARII

22.1. Autocontrolul compactarii

In cursul executiei compactarii, antreprenorul trebuie sa urmareasca in permanenta :
cadenta executiei sa fie cea retinuta la incercaririle experimentale;
utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in
functiune continua si regulata;
elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj,
planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor
si primul compactor pe pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Dirigintele lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unui autocontrol insuficient, sa
opreasca lucrarile pe santier pana cand antreprenorul va lua masurile necesare de
remediere.
22.2

Verificarea gradului de compactare

Verificarea gradului de compactare se face obligatoriu, de catre constructor pe tot

parcursul executiei stratului de baza, prin incercari de laborator sau in situ.
Verificarea gradului de compactare in laborator se efectueaza pe epruvete formate din
probe intacte , prin determinarea densitatii aparente pe placute sau carote si
raportarea acesteia la densitatea aparenta a aceluiasi tip de mixtura asfaltica prelevata
de la malaxor sau asternere (inainte de compactare).
Gradul de compactare reprezinta raportul dintre densitatea aparenta a mixturii
asfaltice din strat si densitatea aparenta determinata pe cilindrii Marshall pregatiti in
laborator din aceeasi mixtura asfaltica.
Valorile gradului de compactare trebuie sa corespunda tabelului 6.
In cazul in care se dispune de aparate bazate pe metode nedistructive, care permit
masuratori in situ ale caracteristicilor de compactarea ale imbracamintilor , acestea se
pot utiliza numai in conditiile in care sunt avizate de organele abilitate.
ART. 23 VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
Verificarea elementelor geometrice ale stratului suport se face inainte de asternerea
mixturii asfaltice pentru stratul de baza, in conformitate cu prevederile STAS 6400.

17

Verificarea grosimii stratului de baza se face in functie de datele inscrise in buletinele

de analiza intocmite pe baza incercarii probelor din stratul gata executat, iar la
aprecierea comisiei de receptie prin maximum doua sondaje pe km , efectuate la
1 m de marginea imbracamintii.
Verificarea profilului transversal se face cu echipamente adecvate omologate.
Verificarea cotelor profilului longitudinal se face in axa cu ajutorul unui aparat
topografic de nivelment.
Verificarea uniformitatii in profil longitudinal se face cu echipamente adecvate
omologate.
ART. 24 VERIFICAREA COMPOZITIEI SI CARACTERISTICILOR FIZICOMECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE SI STRATULUI GATA
EXECUTAT
Verificarea se face fie:
- pe mixturi asfaltice prelevate de la malaxor sau asternere : cate o proba de
20 kg pentru fiecare 200400 tone de mixtura asfaltica fabricata, dar cel putin o
proba pe zi;
pe mixturi asfaltice prelevate din stratul gata executat: o placa de minimum
40x40cm pentru fiecare 7000 m2 suprafata executata sau carote .
in situ, pe stratul gata executat, prin metode nedistructive omologate.
Probele se iau in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului , la
aproximativ 1 m de la marginea drumului, incheindu-se un proces verbal de prelevare.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese astfel incat ele sa
reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate cu defectiuni vizibile stabilite de
beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta
o mentiune speciala.
Incercarile se efectueaza de catre laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator
autorizat si constau in:
- masurarea grosimii stratului;
- determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de
compactare;
- deteminarea caracteristicilor mixturii asfaltice ( compozitie, caracteristici
fizico mecanice, IB pe bitum extras) .
24.1 Verificarea compozitiei mixturilor asfaltice:
Pentru verificarea compozitiei mixturilor asfaltice, se determina granulozitatea
agregatelor naturale si dozajul de bitum, care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite
de laborator. Abaterile admise fata de granulozitatea prescrisa sunt prevazute in
tabelul 10.
Tabelul 10
Abateri admise fata de dozaj, %
5
5
5

Fractiunea,mm
2531,5
1625
816

18

48
5
14
4
0,631
3
0,20,63
2
00,1
1,5
Pentru continutul de liant abaterea admisa fata de dozaj trebuie sa fie cuprinsa in
intervalul (00,3)%.
24.2 Verificarea punctului de inmuiere IB al bitumului extras din mixtura asfaltica
Bitumul continut de mixtura asfaltica trebuie sa prezinte un punct de inmuiere
IB cu max.90C mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii
asfaltice respective.In cazul utilizarii la extractie a solventilor organici care contin
clor ( ex. cloroform), care durifica bitumul, valoarea reala a punctului de inmuiere
se va obtine scazand cu 80C valoarea IB obtinuta.
24.3 Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se va face pe
epruvete Marshall si epruvete cubice.
Caracteristicile fizico-mecanice
ale mixturii asfaltice trebuie sa corespunda
conditiilor din tabelul 5 al prezentului caiet de sarcini
ART. 25 FRECVENTA VERIFICARILOR
25.1 Controlul fabricatiei
Mixturile asfaltice produse in statiile de preparare sunt supuse incercarilor preliminare
de informare, controlului de calitate si receptie, a caror frecventa este cea indicata in
tabelul 11.
Tabelul 11
FAZA
DE
EXECUTIE

FABRICATIE

STUDIU

NATURA CONTROLULUI
SAU A INCERCARII
Compozitia
Caracteristici fizicomecanice
Reglarea statiei de asfalt
Incadrarea agergatelor in
zona granulometrica
Starea de curatenie a
agregatului
Temperatura bitumului la
introducerea in malaxor
Temperatura agregatului la
iesirea din uscator
Functionarea dispozitivelor
de dozare si curatire
Granulozitatea amestecului
de agregate la iesirea din
malaxor inainte de
adaugarea bitumului
Temperatura mixturii
asfaltice la preparare
Incadrarea dozajului de
bitum in dozajul prestabilit

FELUL *)
CONTROLULUI
A
B
C
X
----X
-----

FRECVENTA CONTROLULUI
SAU A INCERCARII
Pentru fiecare tip de mixtura
asfaltica

X
X

X
X

-----

---

---

---

Permanent

---

---

Permanent

---

---

---

---

---

---

La inceperea fiecarei zile de

lucru
Zilnic sau ori de cate ori se
observa o calitate
necorespunzatoare a mixturii
asfaltice
La fiecare ora a fabricatiei

---

---

Zilnic

19

Inaintea inceperii fabricatiei

La inceperea campaniei sau ori
de cate ori se schimba agregatele

FABRICAT
IE

*)

Compozitia mixturii
asfaltice
Pergatirea stratului suport
Temperatura mixturii la
asternere si compactare
Modul de compactare si
executie rosturi
Compozitia mixturii
Caracteristici fizice
mecanice

---

---

Zilnic

-----

X
X

-----

Zilnic, la inceperea asternerii

Permanent

---

---

Zilnic

-----

Cate o proba de 20 kg la fiecare

200 .. 400 tone mixtura in
functie de productivitatea
instalatiei

A incercari preliminare
B control de calitate
C control de receptie

25.2 Controlul executiei se va face cu frecventa indicata in tabelul 12

Tabelul 12
FAZA
DE
EXECUTIE

NATURA
CONTROLULUI SAU
A INCERCARII
Temperatura de asternere

EXECUTAREA
LUCRARII

CATEGORIA DE
CONTROL
A
B
C

Etalonarea atelierului de
compactare

CONTROLUL
PROFILELOR

Reglajul de suprafata :
controlul cantitatii medii
asternute
Reglarea nivelmentului

permanent

La inceputul exec.
lucrarilor apoi un control
ocazional de compactare
neconforma
O carota la fiecare
250 ml. de drum

In fiecare zi si la sfarsit de
santier

Controlul denivelarilor

CONTROLULUI

X
X

Controlul ocazional de
compactare prin carotare

FRECVENTA

In fiecare punct indicat de

diriginte
In fiecare punct indicat de
diriginte

A - Incercari preliminare de informare

B - Controlul de calitate
C - Controlul de receptie
CAP. V.
ART. 26

RECEPTIA LUCRARILOR
RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

26.1. Receptia stratului de baza din mixturi asfaltice cilindrate la cald se efectueaza in
conformitate cu HG nr 273/1994 in doua etape :
- la terminarea lucrarilor
- finala, la expirarea perioadei de garantie
26.2 Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile
prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in
conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini.
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind
conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in
cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant, diriginte, etc.).
20

In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie .

ART. 27 RECEPTIA FINALA
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in
conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si prevederilor din
prezentul Caiet de sarcini.
Intocmit,
ing. Gatej Constanta

21