ETICA I CULTURA N AFACERI

AFACERILE ECONOMICE I ETICA N AFACERI

2.1. AFACERI I AFACERI ECONOMICE INTERNAIONALE

AFACERE = TRANZACIE FINANCIAR, COMERCIAL SAU INDUSTRIAL BAZAT PE SPECUL SAU SPECULAII SAU ACTIVITATE LEGAL DIN DOMENIUL AGRICOL, INDUSTRIAL, COMER, SERVICII ETC. DESFURAT CU SCOPUL DE A OBINE PROFIT

AFACERE ORICE INIIATIV A UNUI NTREPRINZTOR, CONCRETIZAT NTR-O RELAIE CONTRACTUAL I CARE ARE O FINALITATE ECONOMIC-FINANCIAR PRECIZAT

AFACERILE INTERNAIONALE TOTALITATEA TRANZACIILOR COMERCIALE DESFURATE DE COMPANII PRIVATE I/SAU ORGANISME GUVERNAMENTALE - CARE IMPLIC DOU SAU MAI MULTE RI.
O COMPANIE CARE INTR N DOMENIUL AFACERILOR INTERNAIONALE SE VA ANGAJA N UNELE TIPURI DE OPERAIUNI, CUM AR FI EXPORTUL SAU IMPORTUL, CARE DIFER DE CELE PE CARE LE-A PRACTICAT LA NIVEL NAIONAL.

2.2. ETICA N AFACERI DIVERSE ABORDRI

ETICA N AFACERI - TOTALITATEA NORMELOR DE CONDUIT N AFACERI, CARE PERMIT APRECIEREA DIN PUNCT DE VEDERE AL CRITERIILOR MORALE I SOCIALE A CEEA CE ESTE BINE I CE ESTE RU N RELAIILE DINTRE ANGAJAI, DINTRE INDIVIZI I FIRM, DINTRE ORGANIZAII I PARTENERI DE AFACERI, DINTRE ORGANIZAIE I SOCIETATE, N SCOPUL STABILIRII UNOR RAPORTURI FOLOSITOARE NTRE OAMENI. ETICA N AFACERI - PROPUNE UN SET DE INSTRUMENTE DE DECIZIE UTILE N STABILIREA STRATEGIEI COMPANIEI, N REZOLVAREA CONFLICTELOR DINTRE GRUPURILE CARE INTERACIONEAZ NTR-O AFACERE: ANGAJAI I ANGAJATORI, MANAGERI I ACIONARI, COMPANIE I SOCIETATEA LOCAL, COMPANIEI I PARTENERI ETC.

DE-A LUNGUL TIMPULUI ETICA N AFACERI A FOST PRIVIT DIN DOU PUNCTE DE VEDERE:

DIN PUNCT DE VEDERE RELIGIOS, N SENSUL C N TOATE TREBUIE URMATE NORMELE MORALE CARE CORESPUND UNOR PRINCIPII ETICE RELIGIOASE. DE EXEMPLU, N CRETINISM, BINELE ESTE LEGEA LUI DUMNEZEU, ESTE BINELE VENIC, ABSOLUT, PROPOVDUIT PE PMNT DE ISUS. ACEST ADEVR ARE LA BAZ DOU VALORI MORALE: IUBIREA APROAPELUI I MILA FA DE APROAPE. ACEAST ABORDARE ESTE NUMIT N LITERATURA DE SPECIALITATE ABORDAREA MORALIST;

DE-A LUNGUL TIMPULUI ETICA N AFACERI A FOST PRIVIT DIN DOU PUNCTE DE VEDERE:

DIN PUNCT DE VEDERE RAIONAL, N SENSUL C AFACERILE TREBUIE S FIE MORALE PENTRU C ELE CONTRIBUIE LA CRETEREA RENTABILITII ORGANIZAIEI, EVITND O SERIE DE RISCURI, CONFLICTE SAU TENSIUNI. ACEAST ABORDARE ESTE NUMIT N LITERATURA DE SPECIALITATE ABORDAREA RAIONALIST

2.3. ABORDRILE NORMATIVE ALE ETICII I INFLUENA LOR ASUPRA AFACERILOR ECONOMICE

ABORDAREA ETICII N TERMENII MORALEI CRETINE (ABORDAREA ETICII N TERMENII LEGII ETERNE THOMAS DAQUINO I THOMAS JEFFERSON)

CARACTERISTICI: PORNETE DE LA IDEEA C EXIST O LEGE ETERN, CE EMAN DE LA DUMNEZEU I MANIFESTAT N DOU FORME PRINCIPALE: REGULA DE AUR (BAZAT PE IUBIREA I RESPECTUL FA DE APROAPELE TAU) I PEDEAPSA DIVIN (SAU PORUNCA DIVIN). RELIGIA I MORALITATEA NU SE CONDIIONEAZ RECIPROC NTRUCT EXIST PERSOANE ATEE CARE ACIONEAZ MORAL, DAR I PERSOANE CRETINE CARE NCALC NORMELE MORALE, ACEAST ABORDARE A STAT I ST LA BAZA PRINCIPIILOR MORALE ALE MULTOR OAMENI DE AFACERI.

ABORDAREA ETICII N TERMENII TEORIEI VIRTUII (ARISTOTEL )

CARACTERISTICI: PLEAC, N PRINCIPAL, DE LA TEORIILE ARISTOTELICE ALE VIRTUII, ARISTOTEL CONSIDERND C MORALITATEA UNEI ACIUNI I INTERESUL PERSONAL SE ARMONIZEAZ, EL MILITND PENTRU FORMAREA OMULUI DE CARACTER. TEORIA VIRTUII, N GANDIREA LUI ARISTOTEL, PUNE N CENTRUL DEZBATERII INDIVIDUL CARE REALIZEAZ RESPECTIVA ACIUNE, PRECUM I TRSTURILE SALE DE CARACTER (VIRTUILE SALE). IDEEA DE BAZ N TEORIA VIRTUII ERA CEEA C MANIFESTAREA UNEI VIRTUI, A UNEI ACIUNI MORALE, NU NECESIT PREMEDITARE, INDIVIDUL ACIONND N MOD SPONTAN, ORI DE CTE ORI APARE OCAZIA POTRIVIT.

ABORDAREA ETICII UTILITARISTE

TERMENII

TEORIEI

CARACTERISTICI:

TEORIA UTILITARIST CONSIDER C VALOAREA MORAL A CONDUITEI UNEI PERSOANE POATE FI DETERMINAT NUMAI PRIN CONSECINELE SAU EFECTELE COMPORTAMENTULUI ACESTEIA, RESPECTIV BENEFICIILE I SATISFACIILE SUFLETETI PE CARE ACESTEA LE POATE GENERA. REPREZENTANII UTILITARISMULUI CONSIDERAU DREPT I MORAL DOAR CEEA CE MAXIMIZEAZ PLCEREA (UTILITATEA) I REDUCE SUFERINA PENTRU UN NUMR CT MAI MARE DE PERSOANE. DAC O ACIUNE PRODUCE MAI MULT BINE DECT RU, ATUNCI EA TINDE S FIE O ACIUNE CORECT DIN PUNCT DE VEDERE MORAL.

ABORDAREA DEONTOLOGIC (UNIVERSAL) A ETICII (TEORIE BAZAT PE ETICA DATORIEI LA KANT)

PLEAC DE LA IDEEA C MORALITATEA UNEI ACIUNI POATE DEPINDE DE REZULTATE, DEOARECE ACESTEA SUNT INDEFINITE I INCERTE N MOMENTUL LURII DECIZIEI. VALOAREA MORAL A UNEI ACIUNI TREBUIE S FIE EVALUAT N FUNCIE DE INTENIILE INDIVIDULUI CARE IA DECIZIA DE A EXECUTA RESPECTIVA ACIUNE, ACEASTA FIIND MORAL DOAR CND ESTE FCUT DIN RAIUNI MORALE I BUNE INTENII. PROPUNE REGULI DE COMPORTAMENT CORPORATIV I O SERIE DE PRINCIPII DEONTOLOGICE ALE DREPTURILOR OMULUI I ALE DREPTII SOCIALE TRANSORMATE N RESPONSABILITI, OBLIGAII SAU DATORII ALE MANAGEMENTULUI.

CARACTERISTICI:

ABORDAREA ETICII BAZAT INDIVIDUALE (NATURAL LAW)

PE

DREPTURILE

CARACTERISTICI:

ESTE O ABORDARE DEONTOLOGIC, COMPLEMENTAR TEORIEI LUI KANT, NTRUCT DREPTURILE I DATORIILE REPREZINT DOU FEE ALE ACELEIAI MONEDE, CE PORNETE DE LA IDEA DE LIBERTATE PERSONAL . O ACIUNE ESTE CONSIDERAT CORECT, JUST SAU BUN NUMAI DAC TOI MEMBRI SOCIETII VOR BENEFICIA ULTERIOR DE O MAI MARE LIBERTATE PERSONAL, N IDEA C DREPTURILE OMULUI SUNT INALIENABILE I NDATORIRILE SUNT DERIVATE DIN ACESTE DREPTURI .

ABORDAREA JUSTIIAR A ETICII

PLEAC DE LA PREMISA C DREPTATEA ESTE PRIMA VIRTUTE A INSTITUIILOR SOCIALE, AA CUM ADEVRUL ESTE PRIMA VIRTUTE A SISTEMELOR DE GNDIRE. DE AICI REZULT NECESITATEA RESPECTRII IMPARIALITII I CORECTITUDINII REGULILOR MORALE ATT LA NIVEL SOCIAL CT I CORPORAIONAL. PRIN URMARE, ORICE TEORIE SAU ACIUNE TREBUIE RESPINS SAU REVIZUIT DAC ESTE NEADEVRAT I NEDREAPT, ORICT DE UTIL AR FI EA. ASTFEL UN ACT POATE FI CONSIDERAT DREPT, JUST SAU CORECT DAC EL CONDUCE LA O MAI MARE COOPERARE NTRE MEMBRII SOCIETII.

CARACTERISTICI:

2.4. TEORII ALE ETICII N AFACERI

TEORIA INCOMPATIBILITII DINTRE ETIC I AFACERI (TEORIA LUI ALBERT CARR) PORNETE DE LA IDEEA C AFACEREA, CA NTREPRINDERE COMPETITIV, NU ARE NIMIC DE A FACE CU ETICA CE GUVERNEAZ PRINCIPIILE MORALE ALE VIEII DE ZI CU ZI; DECI, N AFACERI NU EXIST RESPONSABILITI MORALE.

ETICA INE DE VIAA PERSONAL A INDIVIZILOR, EA NU TREBUIE CONFUNDAT CU REGULILE PE CARE LE URMEAZ OAMENII DE AFACERI N DOMENIUL LOR PROFESIONAL. CA ARGUMENT SPECIALITII N DOMENIU AU APELAT LA ANALOGIA CU JOCUL DE POKER, AFACEREA FIIND CONSIDERAT DREPT JOC COMPETITIV I DREPT JOC DE STRATEGIE.

TEORIA COMPATIBILITII DINTRE ETIC I AFACERI (MILTON FRIEDMAN)

CARE PORNETE DE LA IDEEA C NTR-O SOCIETATE LIBER EXIST O SINGUR RESPONSABILITATE

SOCIAL N AFACERI ACEEA DE A UTILIZA RESURSELE AFACERII I DE A O ANGAJA N ACTIVITI DESEMNATE S SPOREASC PROFITURILE ATT TIMP CT SUNT RESPECTATE REGULILE JOCULUI; ADIC, ANGAJAREA NTR-O COMPETIIE DESCHIS I LIBER, LIPSIT DE NELTORIE I FRAUD.

N ACEAST ACCEPIUNE ETICA N AFACERI NSEAMN DOAR OBLIGAIILE MANAGERILOR FA DE PROPRIETARI, RESTUL FIIND RESPONSABILITI SUPLIMENTARE PE CARE ORGANIZAIILE I LE ASUM PENTRU A CTIGA N TERMENI DE IMAGINE

TEORIA GRUPURILOR COINTERESATE STAKEHOLDERS A LUI AMITAI ETZIONI)

(TEORIA

VIZEAZ RAPORTURILE CU CEI CARE, NTR-O FORM SAU ALTA, INVESTESC CEVA NTR-O COMPANIE (NU NEAPRAT CAPITAL, CI NCREDERE, FIDELITATE, TIMP, INOVAIE), FA DE CARE ACEAST ARE O ANUMIT RESPONSABILITATE MORAL. ACEAST ABORDARE EXTINS A RESPONSABILITII SOCIALE A UNEI COMPANII NU ESTE UNA ASUMAT N MOD LIBER, PENTRU A CTIGA N TERMENI DE IMAGINE I DE PROFITURI, CI UNA DE NATUR DEONTOLOGIC, FIRMA AVND ANUMITE OBLIGAII I DATORII FA DE ACESTE GRUPURI COINTERESATE (STAKEHOLDER-I).

TEORIA RESPONSABILITII SOCIALE CORPORATISTE

PRIVETE MAI ALES RELAIILE CU SFERA CEA MAI LARG DE PUBLIC, DE REGUL, ENTITI DIN AFARA COMPANIEI (COMUNITATE, SOCIETATE N ANSAMBLU, PIAA I CONCURENA, ONG-URI, MEDIU, INSTITUII GUVERNAMENTALE ETC.). ACEAST TEORIE PORNETE DE LA PREMISA C OBLIGAIILE UNEI CORPORAII SE EXTIND LA NIVELUL NTREGII COMUNITI, NU DOAR LA NIVELUL GRUPURILOR CARE I ADUC CONTRIBUIA LA PROFITURILE COMPANIEI. PRINCIPALA RESPONSABILITATE N AFACERI ESTE DE A FACE PROFIT, NS EXIST LIMITE SAU CONSTRNGERI DIN PUNCT DE VEDERE ETIC, REFERITOARE LA CEEA

TEORIA GUVERNRII CORPORATISTE

ACOPER RELAIILE MANAGERI-ACIONARI SAU ACIONARI MAJORITARI-ACIONARI MINORITARI. N GENERAL, E VORBA AICI DE POSIBILELE CONFLICTE ETICE GENERATE DE NCLCRI ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE (AL ACIONARILOR MINORITARI DE CTRE CEI MAJORITARI, SAU AL ACIONARILOR DE CTRE MANAGEMENT). GUVERNANA CORPORATIV REPREZINT SISTEMUL PRIN CARE COMPANIILE SUNT CONDUSE I CONTROLATE.