1ehnologll sl control ln lndustrla de prelucrare

a legumelor sl lructelor
roductla hortlcola este structurata:
- 33 legume sl pepenl
- 33 cartoll
- 17 lructe
- 13 strugurl
roductla medle de lructe raportata la productla uL:
- 9.3 prune
- 3.6 mere
- 2.2 clrese
- 1 alte lructe
roductla de legume raportat la uL:
- 22.8 pepenl
- 17.9 varza
- 12.3 vlnete
- 4.9 ceapa
- 2.1 tomate
- 3 alte legume
Calltatea produselor allmentare
lSC 8402 dln 1994: calltatea este ansamblul de proprletatl sl caracterlstlcl ale unul
produs sau servlclu, care ll conlera acestula aptltudlnea de a satlslace cerlntele
expllclte (exprlmate dlrect) sau lmpllclte (care se sublnteleg) ale cllentulul.
Caracterlstlclle produselor ln general, claslllcare:
- Caracterlstlcl tehnlce - lnsuslrl legate de valoarea de lntrebulntare a
produsulul, conlerlndu-l acestula potentlalul de a satlslace anumlte nevol
ale consumatorulul. Aceste caracterlstlcl sunt masurablle cu ml[loace
tehnlce speclllc.
- Caracterlstlcl pslho-senzorlale - se relera la electele de ordln esthetlc,
organoleptlc sl ergonomlc (ergonomla = stllnta mlscarllor) pe care le au
produsele asupra consumatorllor prln lorma, culoare, grad de conlort etc.
- Caracterlstlca de dlsponlbllltate rellecta aptltudlnea produselor de a-sl
reallza lunctllle utlle de-a lungul duratel lor de vlata.
- Caracterlstlcl economlce sl tehnlco-economlce - exprlmate prlntr-o serle de
lactorl precum: costul de productle, pretul, randamentul, cheltulell de
transport etc.
- Carcaterlstlcl de ordln soclal - electele slstemelor tehnologlce de reallzare
asupra medlulul natural, asupra slgurantel sl sanatatll llzlce sl pslhlce a
oamenllor.
- Caracterlstlcl de baza - caracterlstlclle prlnclpale ale produsulul.
- Caracterlstlcl secundare - pot sa llpseasca sau sa lle reallzate la nlvelurl
lnlerloare, reducadu-se astlel cheltulellle lnutlle, lara ca gradul de utllltate
al produselor sa lle semnlllcatlv alectat.
ln esenta calltatea unul produs este aptltudlnea acestula de a satlslace nevolle
consumatorllor sau utlllzatorllor sal, dar ln acelasl masura ea reprezlnta ansamblul
elementelor corporale sl acorporale ale produsulul ce declanseaza actul de
cumparare.
C = calltatea
C = (satlslactla adusa de produs) / (satlslactla dorlta de cllent)
C<1 - subcalltate, produs slab
C=1 - calltate normala, produs bun
C>1 - supercalltate, produs loarte bun.
uelerentlerl calltatlve ale produselor allmentare:
Calltatea produselor allmentare prezlnta o serle de partlcularltatl rezultate dln
speclllcltatea produselor allmentare, sl anume:
- Caracterul lnstabll sl alterabll,
- Actlunea lor asupra sanatatll umane,
- lacerea de a le consuma, determlnate de calltatlle lor senzorlale.
uln punct de vedere al consumatorulul calltatea unul allment reprezlnta slnteza
asa zlselor calltatl partlale ale acestula.
Calltatlle partlale:
- lglenlca sau sanltara - un allment nu trebule sa lle noclv, nu trebule sa
prezlnte toxlcltate chlmlca sl bacterlologlca.
- nutrltlonal sl dletetlc - aptltudlnea unul allment de a satlslace nevolle
llzlologlce necesare exlstentel oamenllor. Se masoara prln contlnutul ln
proteln, gluclde, llplde, vltamlne, sarurl mlnerale sl se caracterlzeaza prlntr-
o dlmenslune cantltatlva sl una calltatlva. Aspectul cantltatlv ll reprezlnta
valoarea energetlc exprlmata ln kcal sau k! lar aspectul calltatlv este dat de
compozltla allmentelor sl ln speclal de echlllbrul dlntre proteln, llplde,
gluclde sl de orlglnea lor anlmal, vegetala, blologlca.
- Calltatea organoleptlca - aptltudlnea allmentulul de a produce placer celul
care ll consuma, aceasta rezulta dln senzatllle vlzuale, tactlle, gustatlve sl
ollactlve care varlaza de la un lndlvld la altul ln lunctle de oblcelurlle
allmentare.
- Calltatea de loloslre este data de comodltatea ln utlllzarea allmentulul sl de
usurlnta de preparare sl conservare.