STUDIU DE CAZ PRIVIND EVALUAREA PERFORMANTELOR LA S.C. PETROM S.A. 1. S.C. PETROM S.A.

prezentare si istoric OMV este cea mai mare companie ind stria!a !istata din A stria" ! cr do#edit de #an$ari!e in #a!oare de %&"'( mi!iarde de e ro si n n mar de )*.''+ an,a-ati in .**/ si o capita!i$are a pietei de apro0imati# %) mi!iarde de e ro. Lider in ind stria de petro! si ,a$e din E ropa Centra!a" OMV des1asoara acti#itati de ra1inare si mar2etin, in %+ tari. C OMV in ca!itate de actionar ma-oritar" Petrom 1ace parte din ce! mai mare ,r p de petro! si ,a$e din E ropa Centra!a" care are re$er#e do#edite de petro! si ,a$e de circa %"+ mi!iarde de 3ari!i ec4i#a!ent petro! 53ep6" o prod ctie $i!nica de apro0imati# +.).*** 3ep si o capacitate de ra1inare de ./") mi!ioane tone pe an. In pre$ent" OMV detine peste ..7)* de statii de distri3 tie in %+ tari. Cota de piata a ,r p ! i in se,ment ! de Ra1inare si Mar2etin, in re,i nea D narii este ac m de apro0imati# .*8. In ceea ce pri#este acti#itati!e de E0p!orare si Prod ctie" OMV este pre$ent in .* tari de pe cinci continente. In domeni ! ,a$e!or nat ra!e" OMV detine depo$ite si n sistem de cond cte de ..*** de 2m prin care se transporta )( de mi!iarde m9 de ,a$e nat ra!e pe an in tari prec m :ermania si Ita!ia. Vi$i ne In .*%* Petrom #a 1i cea mai importanta companie inte,rata de petro! si ,a$e din S d Est ! E ropei. Misi ne Descoperim" prod cem si procesam titei si ,a$e si distri3 im com3 sti3i!i si a!te prod se petro!iere in #ederea asi, rarii ener,iei si mo3i!itatii in Romania si in re,i ni!e in#ecinate. Cresterea pro1ita3i!a si s stena3i!a a companiei noastre este 3ene1ica pentr actionari" c!ienti an,a-ati si economia Romaniei in ,enera! si de aceea este centr ! t t ror acti#itati!or noastre. Va!ori!e Petrom De succes: Dorim sa 1im eta!on ! de s cces a! companii!or din Romania si din re,i ne. Responsabil: :andim si actionam dep!in constienti de responsa3i!itati!e noastre pe termen ! n," economice"socia!e si de protectia medi ! i. European: Promo#am #a!ori ni#ersa!e si to!eranta atat in ,andire cat si in acti ne. Inte!e,em ro! ! companiei Petrom in s stinerea de$#o!tarii Romaniei intr;o E ropa e0tinsa.

Calitate: S ntem 4otarati sa o3tinem ca!itate prin tot ceea ce 1acem. Ca!itatea 1ace parte din atit dinea si mod ! in care 1acem a1aceri si se re,aseste in toate prod se!e si ser#icii!e noastre" in toate proced ri!e de 3 siness" in te4nici!e de mana,ement si in 1e! ! in care ne ,estionam re!atii!e. Strate,ia Siguranta aprovizionarii energetice. Detinem n potentia! semni1icati# de a asi, ra sta3i!itatea o1ertei ener,etice si oport nitati de a s stine cresterea. Durabilitate Ana!i$am contin posi3i!itatea di#ersi1icarii res rse!or ener,etice prin e0p!orarea oport nitati!or de a1acere in domeni ! ener,iei re,enera3i!e" rmarind inte,rarea acestora in acti#itatea de 3a$a a companiei. Cresterea eficientei Imp!ementam proiecte pentr moderni$area insta!atii!or si ap!icam pro,rame te4no!o,ice pentr $acaminte mat re" dorim sa red cem semni1icati# cost ri!e de procesare si in#estim in e1icienta ener,etica si in im3 natatirea mi0; ! i de prod se. Diversificarea resurselor In#estim semni1icati# in e0tinderea acti#itatii in domeni ! ,a$e!or nat ra!e si ! am in considerare posi3i!itatea de a intra pe piata de ener,ie e!ectrica prin constr irea nei centra!e e!ectrice pe ,a$e. 2. Designul cercetarii Ca tema generala de ! cr am a!es e#a! area per1ormante!or pro1esiona!e ca acti#itate speci1ica res rse!or mane. Mai precis" am dorit sa c nosc strate,ia de e#a! are a per1ormante!or pro1esiona!e in cadr ! <PETROM= S. A." mem3r a! OMV :r p. Evaluarea per or!antelor in ca"rul PETROM S.A. Descrierea proce"urii "e evaluare a per or!antelor pro esionale #E.P.P.$ E#a! area per1ormante!or persona! ! i se 1ace in scop ! > ? ? ? ? c noasterii de catre sa!ariati a p ncte!or s!a3e si tari din acti#itatea proprie in scop ! im3 natatirii per1ormante!or indi#id a!e @ im3 natatirii com nicarii @ de$#o!tarii res rse!or mane prin pro,ame adec#ate de per1ectionare pro1esiona!a @ de$#o!tarii carierei pro1esiona!e" stim !arii persona! ! i" re$o!#arii !iti,ii!or !e,ate de promo#are" premiere si redistri3 ire @

e#a! arii e1icacitatii instr irii si 1ormarii pro1esiona!e.

E#a! area se 1ace in raport c / criterii si c parametrii coresp n$atori acestora contin ti in A %isa in"ivi"uala pentru evaluarea per or!antelor pro esionale B 5Ane0a %6" ast1e! a!esi incat sa o,!indeasca cat mai 1ide! per1ormante!e pro1esiona!e a!e sa!ariati!or. E#a! area in raport c criteri ! nr. / se 1ace n mai pentr persona! ! in a car i 1isa de post este trasata responsa3i!itatea A rasp nde de con1identia!itatea date!or si in1ormatii!or c!asi1icate B. Fiecar i criteri ii coresp nd mai m !te ni#e! ri de per1ormanta c!ar de1inite si p nctate in mod coresp n$ator" con1orm A Fisei indi#id a!e de e#a! are a per1ormante!or pro1esiona!e B. Siste!ul "e aplicare a evaluarii per or!antelor pro esionale in cadr PETROM S.A. are in #edere / criterii si parametrii coresp n$atori acestora d pa 7 standarde de per1ormanta sta3i!ite de !a A e0ce!ent B !a A nesatis1acator B c + standarde intermediare. Ce!e / criterii de e#a! are s nt > %.:rad ! de indi#id a!e. Parametri > ? ? ? ? .. Ca!itatea m ncii @ Termen ! de rea!i$are a ! crari!or @ Uti!i$area res rse!or @ Mod ! de rea!i$are si pre$entare a ! crari!or. indep!inire a standarde!or de per1ormanta

Initiati#a. Comportament !. Parametri > ? ? ? ? M nca in ec4ipa @ Comportament ! etic @ Discip!ina in m nca @ Adaptarea !a conditii noi.

).

A toper1ectionarea. Parametri > ? ? Participarea !a c rs ri de 1ormare pro1esiona!a @ A toinstr irea.

7. /.

:ri-a pentr patrimoni . Pastrarea secret ! i pro1esiona!.

D pa c m o3ser#am" toate ce!e / criterii de e#a! are s nt constit ite pe 3a$a atat a CCod ! i de cond ita=" cat si a 1isei de post care contine den mirea post ! i" c nostinte si e0perienta" re!atii de ser#ici " atri3 tii" sarcini" !imite de competenta si responsa3i!itati. Criterii!e de e#a! are" standarde!e de per1ormanta" perioada e#a! ata si data !a care se e1ect ea$a e#a! area se ad c !a c nostinta sa!ariati!or prin note interne.

&ivele "e per or!anta

Puncta'ele pentru salariatiiPuncta'ele pentru salariatii evaluati in raport cu criteriileevaluati in raport cu criteriile 1 1( ) /* D 7. 7% D )& )( D +/ +7 D %. /7 D 7& 7( D 7. 7% D +' +& D %+

Per1ormanta e0ce!enta Per1ormanta 1oarte 3 na

pro1esiona!a pro1esiona!a

Per1ormanta pro1esiona!a 3 na Per1ormanta nesatis1acatoare pro1esiona!a

*nterpretarea rezultatelor evaluarii Se1 ! ierar4ic a! e#a! ator ! i sta3i!este mas ri" con1orm recomandari!or 1ac te de e#a! ator. Prin rmare" pentr ni#e! ! A per1ormanta e0ce!enta B" prop ne participarea !a c rs ri si seminarii de top mana,ement si inscrierea in re$er#a de sa!ariati prop si pentr promo#are in 1 nctii de cond cere @ pentr ni#e! ! A per1ormanta 1oarte 3 na B" prop ne instr ire periodica si promo#are @ pentr ni#e! ! A per1ormanta 3 na B" prop ne participarea !a c rs ri de 1ormare pro1esiona!a @ pentr ni#e! ! A per1ormanta nesatis1acatoare B" prop ne pro,ramarea n i inter#i de ree#a! are. Responsa+ilitatile proces ! i de e#a! are se impart intre se1 ! !oc ! i de m nca" se1 ! ierar4ic a! e#a! ator ! i" Lider ! sindica! a! sedi ! i" se1 ! Ser#ici Res rse Umane sa coordonator Res rse Umane" Director ! de Di#i$ie sa Director ! de Ser#ici si Inspector ! in#atamant sa compartiment Res rse Umane.

CONCLUZII

La incep t ! an ! i .**7" Petrom a initiat noi pro,rame pentr a asi, ra o ina!ta ca!i1icare a an,a-ati!or sai. In prime!e trei ! ni" apro0imati# ..*** de an,a-ati PETROM a participat !a c rs ri de specia!i$are" in domenii!e te4nic" - ridic" 1inanciar" IT si re!atii economice internationa!e. Dorinta mea a 1ost sa ap!ic cate#a 1orm !are de e#a! are a per1ormante!or pro1esiona!e pentr a rea!i$a o descriere comp!eta a speci1ic ! i acest i tip de acti#itate in cadr ! departament ! i Res rse Umane a PETROM S.A." dar" contrar 3 na #ointei mani1estate initia!" am intampinat o3staco!e !a apro3area so!icitarii me!e de a ap!ica ace!e 1orm !are. Ast1e!" am rea!i$at o ana!i$a de ca$ descripti# e0p!oratorie 1o!osind ce!e do a inter#i ri inre,istrate si doc mente!e p se !a dispo$itie de catre or,ani$atie.

PETROM S.A." ce! mai mare prod cator de petro! si ,a$e din E ropa de s d;est" porneste in an ! .**7 c noi o3iecti#e. O3iecti#e!e PETROM s nt cresterea prod cti#itatii si e1icientei" prec m si sta3i!irea de noi standarde in domeni ! de petro! si ,a$e din Romania. Pana in .**&" p!an ri!e companiei in ceea ce pri#este pro1ita3i!itatea se #or a!inia !a standarde!e ,r p ! i OMV" c o rata medie de renta3i!itate a capita! ! i an,a-at 5ROACE6 de %+8. P!an ri!e PETROM s nt> sta3i!i$area nei prod ctii medii $i!nice de .**.*** ; ..*.*** 3ari!i ec4i#a!ent petro! 53ep6" detinerea nei cote de piata de ce! p tin +78 pe piata de des1acere din Romania si o capacitate de ra1inare de & mi!ioane tone de titei pe an. Odata c 1ina!i$area ac4i$itiei pac4et ! i ma-oritar !a Petrom" OMV de#ine ce! mai mare ,r p de petro! si ,a$e din E ropa Centra!a" c re$er#e de titei si ,a$e de circa %.) mi!iarde 3oe 5ec4i#a!ent 3ari!i petro!6" o prod ctie $i!nica de apro0imati# +)*.*** 3oe si o capacitate an a!a de ra1inare de ./.) mi!ioane tone metrice. OMV are ac m ..+&. statii de distri3 tie car3 ranti in %+ tari.

E,A-.AREA PER%ORMA&TE-OR PERSO&A-.-.* 1 De inirea per or!antei. Satis actia in !unca Or,ani$atii!e de#in si raman p ternice n mai daca promo#ea$a mana,ement ! participati# ceea ce pres p ne rea!i$area conditii!or ca toti sa!ariatii sa poata 1i imp!icati constient in rea!i$area o3iecti#e!or strate,ice a!e acestora. Atin,erea acest i ni#e! pres p ne rea!i$area moti#atiei po$iti#e pentr toti sa!ariatii adica practicarea

mana,ement ! i per1ormant pri#ind res rse!e mane. In ,enera!" o 1irma se mentine pe piata n mai daca ti!i$ea$a - dicios toate res rse!e de care disp ne" indeose3i res rse!e mane. Va!ori1icarea potentia! ! i #a!oare ce!e!a!te cate,orii de res rse. Una din ce!e mai p tin e0p!oatate cai de crestere a prod cti#itatii o constit ie im3 natatirea per1ormantei mane ceea ce poate determina cresterea ca!itatii prod se!or si ser#icii!or 1irmei. Mi-!oace!e care sta !a indemana mana,eri!or pentr a p ne in #a!oare capacitatea prod cti#a si creati#itatea mana s nt> stim !area sa!ariati!or pentr imp!icare" de$#o!tarea re!atii!or interpersona!e" inc ra-area com nicarii in cadr ! or,ani$atiei si asi, rarea n i c!imat de responsa3i!itate in cadr ! acesteia. D pa c m este c nosc t" moti#atia pentr m nca cond ce !a o3tinerea recompense!or" a satis1actii!or pro1esiona!e si !a do3andirea rec noasterii persona!itatii. Per1ormanta man este sin, ra ca!e pentr a p ne in

pro1esiona!a indi#id a!a este determinata de moti#atia sa!ariat ! i" de capacitatea si de dorinta ! i de a se instr i si de a se per1ectiona@ pe de a!ta parte" per1ormanta pro1esiona!a indi#id a!a este dependenta de capacitatea 1i$ica si inte!ect a!a pentr o3iecti#e!or as mate. Per1ormanta indi#id a!a poate 1i caracteri$ata prin> prod cti#itate" creati#itate si !oia!itate. Pro"uctivitatea este de1inita ca 1iind raport ! dintre <marimi!e de iesire= si <marimi!e de intrare= identi1icate in procese!e de m nca. Termen ! <marimi= este impropri pentr ca in procese!e de m nca s nt imp!icate" intr;ade#ar" marimi rea!i$area

c anti1ica3i!e dar si ener,ie mana" competente" a3i!itati" stari" re!atii si a!te!e di#erse care n s nt mas ra3i!e. Prod cti#itatea este determinata de moti#atie si de sistem ! mana,eria! pri#ind res rse!e mane. Prod cti#itatea poate 1i ca!c !ata 1orma! prin raportarea

casti, ri!or o3tin te prin #a!ori1icarea prod se!or m ncii !a c4e!t ie!i!e e1ect ate pentr rea!i$area respecti#e!or prod se. Aceasta 1orm !a ,enera!a este ,re de ap!icat tinand cont de 1apt ! ca prod cti#itatea m ncii are #a!ente di1erite> indi#id a!e" or,ani$ationa!e si c4iar nationa!e. Pe de a!ta parte" n toate prod se!e m ncii pot 1i #a!ori1icate in termeni

1inanciari" d pa c m nici toate <marimi!e de intrare= n pot 1i e#a! ate in aceeasi termeni. Ast1e!" este di1ici! de c anti1icat acti#itati prec m recr tarea" se!ectia" inte,rarea si per1ectionarea pro1esiona!a contin a a persona! ! i. Prod cti#itatea indi#id a!a este ec4i#a!enta c e1icienta" 1iind" in termeni

matematici" s pra nitara. Sc4ematic" pentr prod se!e 1i$ice" prod cti#itatea indi#id a!a poate 1i ca!c !ata ca 1iind raport ! dintre n mar ! prod se!or rea!i$ate si timp ! de ! cr necesar rea!i$arii acestora. Aceeasi marime poate 1i data de #a!oarea ada ,ata prod s ! i prin #a!oarea s p!imentara data ser#ici ! i o1erit sa prin acti nea de ame!iorare a

medi ! i e0terior. Aceste aspecte permit s 3!inierea 1apt ! i ca acti#itati!e inte!ect a!e si

ser#icii!e n pot 1i c prinse in simp!e 1orm !e pentr aspect a! m ncii este necesar.

ca!c ! ! prod cti#itatii desi acest

Pentr prod ctia 1i$ica" prod cti#itatea poate 1i e0primata in nitati 1i$ice sa #a!orice. Prod cti#itatea e0primata in nitati 1i$ice este de1inita ca 1iind raport ! dintre n mar ! prod se!or o3tin te si timp ! de ! cr @ asa c m s;a aratat" aceasta de1initie n tine cont de ce!e!a!te marimi de intrare. E0primarea prod cti#itatii in nitati #a!orice este mai o3iecti#a si mai e0acta dar este nesi, ra din pricina di1ic !tatii de a e0prima cost ri!e t t ror marimi!or de intrare pe nitatea de prod s. Prod cti#itatea !a ni#e! de or,ani$atie este media ponderata a prod cti#itatii t t ror mem3ri!or or,ani$atiei. Desi de1initia este 1ara c s r" determinarea <1orm !ei de ca!c != este di1ici!a@ aceasta depinde de nat ra or,ani$atiei" de mana,ement ! instit tiona!i$at" de str ct ra" de po!itica pri#ind res rse!e mane si de n merosi a!ti 1actori. Pentr 1irme c prod ctie preponderent 1i$ica" prod cti#itatea !a ni#e! de or,ani$atie" poate 1i e0primata ca 1iind cost ! tota! a! m ncii pe nitatea de prod s sa " a!t1e! sp s" prin raportarea sa!ari ! i medi a! ! cratori!or !a prod cti#itatea indi#id a!a medie. Criteri ! prod cti#itatii !a ni#e! de or,ani$atie este important pentr compararea 1irme!or conc rente sa de aceeasi nat ra. Prod cti#itatea !a ni#e! nationa! este e0presia per1ormantei socia!e@ ni#e! ! ridicat a! prod cti#itatii este ,arantia prosperitatii ,enera!e. Creativitatea este o a!ta 1orma de e0primare a per1ormatei indi#id a!e. Aceasta trasat ra este caracteristica persoane!or pasionate de a toper1ectionare" de instr ire si" in 1ina!" de creatie. Ma-oritatea 1irme!or de s cces inc ra-ea$a creati#itatea si 1inantea$a cercetarea" c4iar daca aceasta este empirica@ se considera ca in#estitia a %* D .* de pro,rame de cercetare poate 1i #a!ori1icata s perior daca ce! p tin n ! dintrea acestea este 1ina!i$at printr;o in#entie sa printr;o ino#atie. Firme!e de mare an#er, ra in#estesc in

cercetare pentr a;si asi, ra sanse de s pra#iet ire in #iitor@ 3ene1ici ! pentr societate este" de asemenea" asi, rat. -oialitatea este caracteristica per1ormantei indi#id a!e care asi, ra sta3i!itate 1irmei si si, ranta pentr sa!ariat. Se poate accepta ca !oia!itatea repre$inta atit dinea de atasament si comportament ! participati# a! sa!ariat ! i. Loia!itatea este core!ata c moti#atia si" direct" c po!itica pri#ind res rse!e mane. Moti#atia po$iti#a determina !oia!itate si ec4i!i3r socia!@ demoti#area cond ce !a a3senteism sa !a tendinta de parasire a or,ani$atiei. C !ti#area !oia!itatii poate 1i rea!i$ata prin> E se!ectarea in cadr ! or,ani$atiei a persoane!or care impartasesc c !t ra acesteia si care consimt" 1ara constran,eri" sa participe !a atin,erea o3iecti#e!or ei strate,ice@ E E E E E inc ra-area com nicarii in cadr ! or,ani$atiei@ asi, rarea ec4itatii in re!atii!e de m nca@ asi, rarea per1ectionarii pro1esiona!e a sa!ariati!or intr; n pro,ram coerent@ ap!icarea nei po!itici sa!aria!e" in acord c 1! ct atii!e medi ! i e0terior@ ap!icarea nei po!itici de promo#are a persona! ! i per1ormant.

Satis actia in !unca este starea pe care o pot a#ea sa!ariatii carora !e este rec nosc ta participarea !a rea!i$area prod se!or si ser#icii!or de ca!itate. Insatis1actia este starea de discon1ort psi4ic pe care o inre,istrea$a sa!ariatii care n a o3tin t re$ !tate!e asteptate de catre ei insisi sa de catre s periori. E#a! area starii de satis1actie este" de re, !a" proprie indi#id ! i dar este determinata si de atit dinea co!e,i!or si a s periori!or. Satis1actia in m nca are ace!easi ori,ini ca si moti#atia> ni#e! ! sa!aria!" recompense!e de a!ta nat ra" rec noasterea #a!orii pro1esiona!e si mane si posi3i!itatea de per1ectionare" de creatie" de

e0primare a opinii!or" de ! are a deci$ii!or si do3andirea drept ! i de contro! as pra ca!itatii m ncii prestate. Desi 1actorii care determina moti#atia si satis1actia m ncii s nt asemanatori" aceasta din rma stare este n ! din e1ecte!e moti#atiei@ atin,erea satis1actiei in m nca este" in p! s" in1! entata si de e#a! area m ncii" o3iecti#a sa s 3iecti#a.

Satis1actia in m nca depinde de capacitatea si de an,a-ament ! indi#id ! i in a3ordarea sarcini!or de ser#ici dar si de compati3i!itatea dintre ca!i1icarea" competente!e si a3i!itati!e acest ia c e!emente!e descripti#e a!e post ! i oc pat. Daca mana,erii n sesi$ea$a dis1 nctii str ct ra!e si 1 nctiona!e" daca acestia n

inc ra-ea$a de$#o!tarea re!atii!or de ,r p si com nicarea" daca or,ani$atia n practica po!itici per1ormante pri#ind res rse!e mane si a!te!e asemenea" persona! ! se #a an,a-a din ce in ce mai p tin in m nca" #or apare con1!icte de m nca" se #a de$#o!ta a3senteism ! si a3andon !. Toate aceste e1ecte pot 1i pre#enite prin mi-!oace comp!e0e> E E E E E E E E E ana!i$a si so! tionarea dis1 nctii!or mana,eria!e@ ana!i$a si" d pa ca$" sc4im3area !oc ri!or de m nca prin rotire@ identi1icarea ca $e!or partic !are care determina demoti#area@ inc ra-area com nicarii dintre sa!ariati@ inc ra-area com nicarii sa!ariati D s periori. ap!icarea po!iticii de per1ectionare pro1esiona!a@ ap!icarea po!iticii de de$#o!tare a carierei 1iecar i an,a-at@ reor,ani$area m ncii@ asi, rarea nor recompense c4iar si pentr persoane!e care a3sentea$a

in#o! ntar de !a ser#ici @

E E E

adoptarea mas ri!or discip!inare de catre co!ecti# ! de m nca@ asi, rarea ec4itatii in re!atii!e de m nca@ redimensionarea co!ecti#e!or de ! cr s.a.

2 O+iectivele evaluarii per or!antelor Mana,ement ! per1ormantei consta in a3ordarea sistematica a po!iticii pri#ind res rse!e mane" in ,enera!" si a e#a! arii per1ormantei" in specia!" 1o!osind o3iecti#e!e" rea!i$ari!e si 1eed3ac2 D ! ca mi-!oace de moti#are a sa!ariati!or si de$#o!tarii or,ani$atiei. E#a! area per1ormante!or este acti#itatea de 3a$a a mana,ement ! i res rse!or mane" des1as rata in #ederea determinarii ,rad ! i in care an,a-atii indep!inesc e1icient sarcini!e si se ac4ita corect si comp!et de responsa3i!itati!e care !e;a 1ost atri3 ite. O a!ta posi3i!a de1initie data e#a! arii per1ormantei poate p ne in e#identa contri3 tia n i an,a-at !a de$#o!tarea or,ani$atiei intr;o an mita perioada de timp. D pa P. Lemaitre" citat in F//G" e#a! area repre$inta operati nea de e!a3orare periodica a 3i!ant ! i m ncii dep se de sa!ariati" rea!i$ata in scop ! adoptarii mas ri!or necesare pentr #iitor. Pe 3a$a acestei de1initii" re$ !ta ca e#a! area este sistematica" se

materia!i$ea$a prin doc mente scrise si permite dia!o, ! an,a-ator D sa!ariat. Con1orm de1initiei date de Ro3ert HosI et F%7G" proces ! de e#a! are a per1ormante!or este anam3! ! proced ri!or standardi$ate #i$and o3tinerea in1ormatii!or pri#ind

comportament ! pro1esiona! a! an,a-ati!or 1irmei c prinsi in sistem ! ierar4iei mana,eria!e. Acceptarea acestei de1initii cond ce !a e#a! are> E ap!icarea proced ri!e de e#a! are 1ace parte din po!itica 1irmei@ rmatoare!e partic !aritati a!e proces ! i de

proced ri!e s nt standardi$ate ceea ce pres p ne ca e!a3orarea !or s;a 1ac t c ri, ro$itate@

in cadr ! e#a! arii se corecte@

ti!i$ea$a n mai in1ormatii conc! dente" concrete si

E E

o3tinerea in1ormatii!or se rea!i$ea$a respectand scara ierar4ica@ scop ! 1ina! a! e#a! arii comportament ! i pro1esiona! a! an,a-ati!or este e#a! area or,ani$atiei.

Sistem ! de e#a! are a per1ormante!or poate 1i sc4emati$at ca in 1i,. &.) F/(G. Spre deose3ire de analiza postului" care se re1era !a contin t ! si cerinte!e post ! i" acti#itate care imp!ica o descriere impersona!a a o3iecti#e!or" sarcini!or si

responsa3i!itati!or post ! i" sa determinarea #a!orii re!ati#e a

spre deose3ire de evaluarea postului" care imp!ica n i post" evaluarea per or!antelor se concentrea$a

as pra indep!inirii o3iecti#e!or" sarcini!or" responsa3i!itati!or si cerinte!e post ! i de catre tit !ar ! acest ia. Ast1e!" e#a! area per1ormante!or este comp!ementara e#a! arii potentia! ! i si capacitatii de e#o! tie a acesteia in re!atii!e de m nca. Caracter ! e#a! arii per1ormantei tre3 ie sa 1ie po$iti#" constr cti#" orientat spre #iitor. Caracteristici!e en merate pot 1i asi, rate" daca s nt indep!inite rmatoare!e conditii> E E E E re$ !tate!e e#a! arii s nt rea!e@ re$ !tate!e e#a! arii a 1ost con1irmate prin mi-!oace si te4nici para!e!e@ re$ !tate!e e#a! arii a 1ost #eri1icate de catre e#a! atori independenti@ mi-!oace!e si te4nici!e de in#esti,are a 1ost anterior omo!o,ate. nei persoane si e#a! arii comportament ! i

Pro!ovare De inirea o+iectivelor evaluarii Salarii Conce"iere Pro"uctivitate Motivare

Alegerea criteriilor "e evaluare pentru: Pregatirea evaluarii Alegerea !eto"elor si sta+ilirea perio"icitatii evaluarii Evaluarea per or0 !antelor resurselor u!ane Evaluarea propriu0zisa Culegerea in or!atiilor Asigurarea cli!atului avora+il

1. Evaluarea per or!antelor 2. Evaluarea potentialului

*n unctie "e co!ple/itatea postului si "e criteriile "e evaluare

Pregatirea evaluatorilor si a celor evaluati %apte privin" punctele tari si punctele sla+e

Analiza rezulta0 telor

Co!unicarea rezultatelor

Reco!an"ari pentru per ectionare

Controlul e ectelor evaluarii

*n or!atii privin" evaluarea %igura 1.2

Analiza in or!atiilor

O+iectivele evaluarii per or!antelor pot 1i identi1icate prin ana!i$a sc4emei pre$entate in 1i,. &.7.

%igura 1.( D pa F%7G" citat in F/&G" o3iecti#e!e e#a! arii per1ormante!or pot 1i c!asi1icate asa c re$ !ta din Ta3e! ! &.7. Ta+elul 1.( O+iective O3iecti#e or,ani$atio na!e E E %acilitati concordanta contri3 tii!or indi#id a!e c or,ani$ationa!e sesi$area neconcordante!or dintre o3iecti#e!e or,ani$ationa!e si misi nea si o3iecti#e!e

strate,ii!e pri#ind res rse!e mane E E E descrierea post ri!or si a- starea contin t ! i !or ame!iorarea e1icacitatii or,ani$atiei ,arantia ca responsa3i!itati!e s nt 3ine de1inite iar p!an ri!e s nt ec4i!i3rate E O3iecti#e psi4o!o,ice E E E rea!i$area concordantei dintre oameni si 1 nctii!e e0istente posi3i!itatea indi#id ! i de a sit a contri3 tia sa in raport c norme!e si de a atra,e atentia s periori!or sansa dia!o, ! i c noasterea de catre 1iecare sa!ariat a contri3 tiei sa!e !a rea!i$area o3iecti#e!or or,ani$atiei E O3iecti#e de de$#o!tare O3iecti#e E rea!i$area n i dia,nostic corect si permanent pri#ind res rse!e mane E perceperea po$itiei si a re!atii!or in ierar4ia or,ani$atiei posi3i!itatea o1erita 1iecar i sa!ariat de a c noaste sanse!e de e#o! tie" in 1 nctie de per1ormante!e proprii si de o3iecti#e!e or,ani$atiei

proced ra!e E E E E E

,esti nea carierei 5promo#are" sc4im3area 1 nctiei" reto,radare6 identi1icarea ne#oi!or de 1ormare si de per1ectionare ame!iorarea re!atii!or interpersona!e dimensionarea sa!arii!or sesi$area de1iciente!or str ct ra!e si act a!i$area ,ri!e!or de ca!i1icare

Pentr n meroase societati comercia!e" ponderea o3iecti#e!orJacti#itati!or e#a! ate care contri3 ie !a atin,erea per1ormantei este pre$entata in Ta3e! ! &./. Ta+elul 1.) Opinia nr. % . + ) 7 / ( Compensatii!e sa!aria!e Inre,istrarea si ana!i$a 1eed3ac2 D ! i Promo#area persona! ! i Pre,atirea persona! ! i P!ani1icarea persona! ! i Mentinerea sa concedierea persona! ! i Cercetarea in #ederea de$#o!tarii +(8 %'8 %78 %.8 (8 78 )8 O+iectivul3activitatea Pon"erea

:a ,!er" citat in F/'G" pre$inta ierar4ia ponderii o3iecti#e!or principa!e" in po!itica di1erite!or companii 5Ta3e! ! &.(6. Ta+elul 1.4 Opinia nr. % . + ) Inte,rarea persona! ! i Atin,erea per1ormantei mana,eria!e Sta3i!irea ni#e! ! i recompense!or Crearea 3a$ei de de$#o!tare O+iectivul principal Pon"erea acor"ata o+iectivului principal5$ //8 /.8 7/8 7+8

Asi, rarea s port ! i moti#ationa!

)+8 n e!ement de spri-in a! proces ! i de mane" pentr ca proces ! asi, ra>

K6 Opinii di1erite pre$inta ca 1iind principa!e o3iecti#e di1erite O3iecti#e!e e#a! arii per1ormante!or repre$inta

p!ani1icare mana,eria!a" inc! si# pri#ind res rse!e

moti#area persona! ! i" recompensarea ec4ita3i!a" identi1icarea ne#oi!or de instr ire si de per1ectionare" de$#o!tarea carierei an,a-ati!or" #a!idarea pro,rame!or de se!ectie" im3 natatirea re!atiei sa!ariati D mana,eri" de$#o!tarea com nicarii si a!te 1aci!itati pre$entate sintetic in Ta3e! ! &.7. 6 Criterii "e evaluare si stan"ar"e "e per or!anta Criteriile "e per or!anta repre$inta set ri de cerinte 5norme6 speci1ice 1iecarei pro1esii" meserii sa 1iecar i !oc de m nca. E#a! area per1ormantei inseamna compararea rea!i$ari!or" comportament ! i" atit dini!or" ni#e! ! i speci1ic de pre,atire etc. c criterii!e de per1ormanta. A!t1e! sp s" criterii!e de per1ormanta sta3i!esc ce tre3 ie 1ac t iar standarde!e de per1ormanta inseamna cat si c m tre3 ie 1ac t. Criterii!e de per1ormanta tre3 ie sta3i!ite pe 3a$a ana!i$ei post ri!or. In #ederea rea!i$arii acest i aspect" ana!i$a post ri!or tre3 ie act a!i$ata sistematic" pentr a constit i o 3a$a si, ra de re1erinta. Pentr asi, rarea transparentei proces ! i si pentr moti#area po$iti#a a persona! ! i"

criterii!e si standarde!e de per1ormanta tre3 ie com nicate persoane!or care rmea$a a 1i s p se e#a! arii@ acest aspect tre3 ie sa repre$inte" de 1apt" o acti#itate de r tina a se1i!or de compartimente" pentr ca m nca sa se des1asoare permament in cadr ! standarde!or admise pentr !oc ri!e de m nca. Com nicarea criterii!or de per1ormanta si standarde!or de per1ormanta doar in #ederea e#a! arii" prec m si neact a!i$area norme!or respecti#e" in

raport c

modi1icari!e te4no!o,ice sa

a!e conditii!or de m nca repre$inta o

,resea!a mana,eria!a ma-ora. Per1ormante!e sa!ariati!or #aria$a in raport c dimensi nea acti#itati!or si c ,rad ! !or de comp!e0itate@ ca rmare" criterii!e de e#a! are tre3 ie sa 1ie c!are si" d pa ca$" c anti1icate. Datorita 1apt ! i ca ni#e! ! de pre,atire ,enera!a este di1erit de !a n indi#id !a a!t !" c4iar daca ni#e! ! pre,atirii pro1esiona!e este ace!asi" este necesar ca 1orm !area criterii!or de e#a! are sa 1ie adec#ata 1iecar i sa!ariat. Standardi$and c4estionare!e pe care tre3 ie sa !e comp!ete$e sa!ariatii si ti!i$and ace!easi 1orm !e de dia!o, pentr toti cei in#esti,ati apare risc ! pierderii nor in1ormatii care ar p tea 1i importante. N antarea 1orm !ari!or

pre$entate in criterii!e de e#a! are n poate 1i considerata o inec4itate@ in acest 1e! se acorda sanse marite de e0primare pentr toti sa!ariatii. E#a! area per1ormante!or tre3 ie sa 1ie dedicata n mai prestatiei si comportament ! i indi#id ! i in !e,at ra c acti#itati!e des1as rate in incinta or,ani$atiei si !a !oc ! de m nca. Criterii!e de e#a! are n pot c prinde aspecte si interpretari s 3iecti#e. Este

ade#arat ca re!atii!e socia!e care se des1asoara in a1ara or,ani$atiei in1! entea$a per1ormante!e pro1esiona!e a!e indi#id ! i dar acestea n pot constit i s 3iecte s p se e#a! arii. Re1erirea !a standarde!e de per1ormanta este s 1icienta pentr a se sta3i!i care este ni#e! ! de pre,atire a! sa!ariat ! i" care s nt ne#oi!e sa!e in procese!e de m nca" care s nt re$ !tate!e si care s nt cai!e care pot cond ce !a rea!i$ari s perioare. Criterii!e de e#a! are a per1ormantei tre3 ie ast1e! concep te incat sa permita sa!ariati!or sa se e0prime !i3er@ ast1e!" pe !an,a norme!e o3!i,atorii c prinse in doc mente!e pe care se inre,istrea$a in1ormatii!e primite de !a sa!ariati" tre3 ie concep te si 1orme de pre$entare ne1orma!i$ata a in1ormatii!or pe care acestia pot sa !e transmita. Criterii!e de e#a! are tre3 ie sa 1ie o3iecti#e" pentr a n cond ce !a demoti#are sa !a con1!icte de m nca.

Toate in1ormatii!e necesare e#a! arii per1ormante!or n i sa!ariat tre3 ie sa 1ie doc mente scrise@ a#anta-e!e s nt m !tip!e> a6 ti!i$area acestor doc mente este posi3i!a t t ror

man,eri!or" in orice moment@ 36 este posi3i!a rea!i$area materia!e!or pri#ind e#o! tia dinamica a per1ormante!or@ c6 doc mente!e scrise pot constit i pro3e in ca$ ! !iti,ii!or etc. Criterii!e de per1ormanta #i$ea$a identi1icarea re$ !tate!or inre,istrate de sa!ariat in acti#itatea dep sa intr; n an mit inter#a! de timp@ concep te an me" acestea se pot constit i" de asemenea" intr;o s rsa de e#a! are a potentia! ! i acest ia pentr #iitor. A!e,erea criterii!or de per1ormanta pres p ne identi1icarea prea!a3i!a a ce!or mai importante partic !aritati psi4o!o,ice" de comportament si de persona!itate" a ce!or mai adec#ate ca!i1icari" competente si a3i!itati speci1ice n i post. Pentr de1inirea criterii!or de per1ormanta specia!istii" desemnati an me in acest scop" tre3 ie sa se cons !te c > se1ii compartimente!or de m nca" c a!ti specia!isti ai 1irmei" c psi4o!o,i" medici" - risti s.a. Pentr e!a3orarea criterii!or de e#a! are a per1ormantei este necesara c noasterea o3iecti#e!or strate,ice a!e or,ani$atiei" a p!an ri!or si pro,rame!or acesteia. Printre criterii!e de per1ormanta pot 1i mentionate F/&G> E E E E E E E caracteristici persona!e 5aptit dini" comportament" persona!itate6@ competenta 5c nostinte pentr e0ercitarea atri3 tii!or post ! i6@ caracteristici pro1esiona!e 5a tocontro!" disponi3i!itate" #i,i!enta6@ interes ! pentr res rse!e a!ocate post ! i@ orientarea spre e0ce!enta@ preoc pare pentr interes ! ,enera! a! 1irmei@ adapta3i!itatea !a cerinte!e post ! i@

E E E E E E

capacitatea de deci$ie@ capacitatea de in#o#are@ spirit ! de ec4ipa@ disponi3i!itatea pentr de!e,are de competente@ capacitatea de antrenare a persona! ! i@ capacitatea de com nicare s.a.

D pa L.L. SieMert 5Les tests de persona!itN. Se connaitre po r rN ssir" Les Nditions dOor,anisation" Paris" %''%6" ce!e mai importante aspecte din !ista de mai s s i! a caracterisici!e persona!e 5Ta3e! ! &.&6. Ta+elul 1.1 Manageri memorie" capacitatea de or,ani$are si ,estionare a timp ! i" ni#e! ! #oca3 !ar ! i si 1! enta e0primarii" persona!itate" creati#itate" socia3i!itate" dinamism" spirit de initiati#a si de deci$ie" a tonomie" sens a! responsa3i!itatii" incredere in sine s.a. Personalul "e +irou inte!i,enta" memorie" capacitatea de a in#ata pe 3a$a e0perientei" atentie" ni#e! ! #oca3 !ar ! i si corectit dinea scrierii" aptit dini in redactarea nei adrese" dinamism" initiati#a" a tonomie" incredere in sine" re$istenta !a stres" spirit de or,ani$are" mod de pre$entare s.a. Co!ercianti Inte!i,enta" memorie" capacitatea de a in#ata pe 3a$a e0perientei" atentie" ni#e! ! #oca3 !ar ! i" aptit dini speci1ice" dinamism" initiati#a" ener,ie si discip!ina"

perse#erenta" incredere in sine" re$istenta !a a,resi ne" dorinta de pro,res" am3itie" a tonomie s.a. Personal !uncitor

inte!i,enta ap!icata" memorie" capacitatea de a in#ata" atentie" de0teritate" #i,i!enta" reactie !a anoma!ii" 1orta 1i$ica" #i#acitate" re$istenta !a m nci de r tina" spirit de ec4ipa" rapiditate" preci$ie" p nct a!itate s.a. Pro esori 5in a1ara ! crarii citate6 Inte!i,enta" memorie" capacitatea de a in#ata" capacitatea de a in#ata pe a!tii" creati#itate" tenacitate" perse#erenta" ra3dare" capacitatea de or,ani$are si ,estionare a timp ! i" ni#e! ! #oca3 !ar ! i si 1! enta e0primarii" persona!itate" socia3i!itate" a tonomie" sens a! responsa3i!itatii" incredere in sine" dra,oste de oameni" re$istenta !a stres" spirit de or,ani$are" ener,ie si discip!ina" 1ermitate" capacitatea de a toe#a! are" capacitatea de e#a! are a per1ormantei a!tora" dorinta de pro,res s.a. Simp!a en merare a caracteristici!or cer te pro1esori!or cond ce !a conc! $ia ca aceasta pro1esie n poate 1i practicata decat de o an mita cate,orie de oameni@ pe de a!ta parte" n orice om poate e0ercita orice pro1esie" c4iar daca este instr it pentr aceasta" pentr ca 1actorii care cond c !a e0ce!enta in pro1esie s nt n merosi. Un aspect important de re!e#at este 1apt ! ca n toate aspecte!e si caracteristici!e a aceeasi pondere pentr toate !oc ri!e de m nca omo!oa,e@ conditii!e concrete de m nca"

mana,ement ! pri#ind res rse!e mane" conditii!e socia!e si a!te!e determina rea!i$area per1ormante!or di1erite" c4iar daca" 1orma!" indi#i$ii a ace!asi stat t t socia! si pro1esiona!. Pe de a!ta parte" criterii!e de per1ormanta a ponderi di1erite" in 1 nctie de nat ra

or,ani$atiei" de mana,ement ! or,ani$atiei" de conditii!e economice si socia!e si de po!itica pri#ind res rse!e mane. Stan"ar"ele "e per or!anta pot 1i e0primate prin rmatorii indicatori> E E cantitate 5n mar de prod se" #o! m de ser#icii6@ ca!itate@

E E E E

cost@ timp 5d rata in care a 1ost rea!i$ate prod se!e si ser#icii!e6@ e1icienta ti!i$arii res rse!or materia!e si 1inanciare@ mod ! de rea!i$are a prod se!or si ser#icii!or.

Identi1icarea si c anti1icarea acestor indicatori repre$inta o pro3!ema di1ici!a pentr oricare or,ani$atie. Norme!e !a care 1acem re1erire n s nt nice pentr toate ram ri!e si domenii!e de acti#itate@ mari!e 1irme isi sta3i!esc e!e inse!e ec4ipe!e de specia!isti care e!a3orea$a o3iecti#e!e e#a! arii" criterii!e si standarde!e de e#a! are. E0ista" de asemenea" 1irme specia!i$ate care acorda cons !tanta si asistenta pentr intre, proces ! de e#a! are a

per1ormante!or sa!ariati!or. Pentr an mite ram ri de acti#itate" criterii!e de per1ormanta" standarde!e de per1ormanta si indicatorii acestora s nt adoptati de catre ministere sa de catre a!te or,ani$atii , #ernamenta!e@ in acest ca$" norme!e do3andesc caracter nationa!. Procesul evaluarii per or!antelor se 1ina!i$ea$a prin acordarea ca!i1icati#e!or sa!ariati!or care a 1ost s p si teste!or de e#a! are. Con#entiona!" se admit 7 trepte de ca!i1icare> 1oarte 3 n" 3 n" satis1acator 5medi 6" s!a3 si 1oarte s!a3. Ta3e! ! &.' pre$inta caracteristici!e principa!e a!e acestor ca!i1icati#e. Ta+elul 1.7 Cali ica0 tivul Foarte 3 n FH Si!+olul ,a0 loare 7 Con1orm distri3 tiei norma!e 5:a ss6" ponderea sa!ariati!or care se sit ea$a in acest domeni este Caracteristici

c prinsa intre . D 78. Sa!ariatii acestei cate,orii do#edesc e0ce!enta si rmea$a a 1i recompensati. H n H ) Ponderea sa!ariati!or din acest se,ment este c prinsa

intre 7 D .*8. Sa!ariatii respecti#i s nt cei pe care or,ani$atia se poate 3a$a atat prin re$!tate!e o3tin te cat" mai a!es" pentr moti#are si an,a-are@ in aceste ca$ ri recompense!e s nt 1iresti si necesare. Satis1a; cator 5medi 6 M + Ponderea sa!ariati!or din acest se,ment este c prinsa intre 7* D &/ 8. Se,ment ! de persona! in ca $a este caracteri$at prin re$ !tate a!eatoare" inconstante" mediocre. Mana,erii s nt o3!i,ati sa ana!i$e$e ca $e!e 1enomen ! i si sa decida 1ie as pra sc4im3ari!or mana,eria!e 1ie as pra adoptarii pro,rame!or de per1ectionare" tinand cont de 1apt ! ca este #or3a de ma-oritatea sa!ariati!or. S!a3 S . Ponderea sa!ariati!or din acest se,ment este c prinsa intre 7 D .*8. Per1ormante!e s nt sit ate s 3 ni#e! ! minim a! indicatori!or de re1erinta. In acest ca$ se imp n pro,rame de per1ectionare" sc4im3area !oc ! i de m nca" con#ersia pro1esiona!a s.a. Foarte s!a3 FS % Ponderea sa!ariati!or din acest se,ment este c prinsa intre . D 78. Non;per1ormanta poate 1i ca $ata de pro3!eme persona!e" de or,ani$are si de pre,atirea ins 1icienta. Daca pro,rame!e de rea3i!itare n s nt e1icace se imp ne sc4im3area !oc ! i de m nca in cadr ! or,ani$atiei sa respecti#e. Prin e#a! are se constata o stare de 1apt caracteri$ata prin !oc" timp" mod@ 1ina!itatea e#a! arii este c!asi1icarea sa!ariat ! i ceea ce atra,e d pa sine recompense" promo#ari" e0terna!i$area persoane!or

specia!i$ari" administrarea de mas ri discip!inare s.a. Starea constatata !a n moment dat #a 1i c si, ranta a!ta decat cea inre,istrata anterior" datorita dinamicii or,ani$atiei" a

medi ! i e0terior si trans1ormarii indi#id ! i ins si@ c!asi1icarea ne1a#ora3i!a n tre3 ie sa cond ca !a demoti#are@ or,ani$atia are mi-!oace!e de a;! a- ta pe indi#id sa se p!ase$e" !terior" intr;o po$itie 1a#ora3i!a. 2 Etapele procesului "e evaluare Pe 3a$a considerente!or de mai s s se pot s4emati$a pasii pe care proces ! de e#a! are a per1ormante!or ii #a rma> E E E E E E E E E E E E de1inirea o3iecti#e!or e#a! arii per1ormante!or@ sta3i!irea po!itici!or de e#a! are a per1ormante!or@ sta3i!irea periodicitatii e#a! arii@ a!e,erea criterii!or si standarde!or de per1ormanta@ a!e,erea metode!or si te4nici!or de e#a! are@ a!e,erea si pre,atirea persona! ! i care #a ap!ica te4nici!e de e#a! are@ pre,atirea persona! ! i s p s e#a! arii@ mediati$area interna a proces ! i de e#a! are@ e#a! area propri D $isa@ sinteti$area in1ormatii!or ac4i$itionate si ana!i$a acestora@ com nicarea re$ !tate!or e#a! arii per1ormante!or@ adoptarea mas ri!or care dec r, din ana!i$a re$ !tate!or proces ! i.

Este posi3i! ca ne!e 1irme sa adopte o a!ta ordine a <pasi!or= mentionati dar n poate ren nta !a nici n ! dintre acestia" at nci cand acestea se a1!a in pra, ! adoptarii nor deci$ii strate,ice ma-ore.

( Meto"e si te8nici "e evaluare a per or!antelor Ana!i$and !ista o3iecti#e!or" criterii!or si standarde!or de e#a! are a per1ormante!or re$ !ta o 1ireasca !ista de intre3ari> %. .. +. ). Care s nt metode!e si te4nici!e de e#a! areP Care s nt criterii!e d pa care s nt se!ectati e#a! atoriiP Cine s nt e#a! atoriiP Care s nt persoane!e s p se e#a! ariiP

7. Care este inter#a! ! de timp d pa care e#a! area se repetaP Specia!istii in pro3!eme!e res rse!or mane si a!e mana,ement ! i or,ani$atiei a rea!i$at di1erite c!asi1icari a!e metode!or si te4nici!or de e#a! are a per1ormante!or pe care !e pre$entam in ce!e ce rmea$a@ anterior a 1ost sta3i!ite principii!e pe care se 3a$ea$a aceste metode si moda!itati!e de operare c te4nici!e respecti#e. S rse!e cercetate in #ederea e!a3orarii acest i para,ra1 s nt> F&&G" F&+G" F/'G" F)+G" F+.G si F//G. In Ta3e! ! &.%* este pre$entata !ista metode!or si a te4nici!or de e#a! are a per1ormante!or &+G. Ta+elul 1.19 Meto"e "e evaluare Sca!e de e#a! are E Te8nici "e evaluare sca!e de e#a! are ,ra1ice

E E E E E Metode comparati#e E E E

sca!e de e#a! are c pasi m !tip!ii sca!a standardi$ata sca!a pe p ncte sca!e de e#a! are a0ate pe comportament sca!e de o3ser#are a comportament ! i compararea simp!a sa ierar4i$area compararea pe perec4i compararea prin distri3 ire 1ortata

Metoda critice

incidente!or

Metoda !iste!or de #eri1icare sa de contro! Ese ri!e scrise Ana!i$a n i an mit domeni Teste!e de aptit dini" de

persona!itate sa de per1ormanta Mana,ement ! prin o3iecti#e D pa c m re$ !ta din ta3e!" ne!e dintre te4nici se con1 nda c insasi metode!e care !e;a ,enerat. 1. METODA SCA-E-OR DE E,A-.ARE Scalele "e evaluare s nt ce!e mai #ec4i mi-!oace pentr e#a! area per1ormante!or.

Principi ! metodei consta in e#a! area separata a 1iecar i sa!ariat" in raport c 1iecare

caracteristica pro1esiona!a sa caracteristici speci1ice

1actor de per1ormanta dintr; n set de 1actori sa n i an mit post. De e0emp! " se

nei an mite pro1esii sa

e#a! ea$a cantitatea prod se!or sa

#o! m ! ser#icii!or rea!i$ate" ni#e! ! pre,atirii

pro1esiona!e" ni#e! ! a3i!itati!or" spirit ! de initiati#a" comportament ! 1ata de co!e,i" mod ! de respectare a discip!inei m ncii s.a. Sca!e!e de e#a! are tre3 ie sa c prinda caracteristici!e speci1ice 1iecarei meserii" pro1esii si 1iecar i !oc de m nca. In raport c standarde!e de per1ormanta sta3i!ite anterior" sca!e!or de e#a! are !e s nt asociate ca!i1icati#e. Este important de s 3!iniat ca indicatorii de ca!itate tre3 ie sa 1ie c anti1icati si sa rasp nda nor caracteristici precis 1orm !ate@ n se poate e#a! a satis1acator

per1ormanta daca este #or3a de <adapta3i!itate=" <cooperare=" initiati#a= si a!te caracteristici 1orm !ate !a mod ! ,enera! sa s 3iecti#@ ca!i1icati#e!e prec m <norma!=" <medi =" <re!ati# s!a3= s.a. s nt ire!e#ante. Ca rmare" metoda si te4nici!e sca!e!or de e#a! are pot 1i ti!e daca s nt concrete si daca operea$a c indicatori mas ra3i!i. Scalele "e evaluare gra ice operea$a c atri3 te!e speci1ice post ! i oc pat de n sa!ariat@ in 1i,. &./ este pre$entat e0emp! ! n i set de sca!e a0at pe dimensi nea ca!itatii m ncii c prin$and sca!e 1orma!i$ate si sca!e c descriptori nec anti1icati F)+G. Set ! de sca!e pre$entat in 1i,. &.( este mai n antat" o1erind posi3i!itatea nei e#a! ari mai e0acte si comparatia dintre per1ormante!e rea!i$ate de ! cratorii ace!eiasi ec4ipe F&+G. E#a! ator ! #a marca pe 1iecare sca!a po$itia in care se p!asea$a ce! mai 3ine per1ormanta persoanei e#a! ate.

A. Calitatea per or!antei sca$ ta :. Atentie la "etalii sca$ ta % C. Calitatea generala inaccepta3i!a % D. Calitatea pro"uselor . medie + ) remarca3i!a 7 + 7 ( ina!ta ' %% ina!ta

5% D 1oarte m !te ,rese!i 1ata de ce!e asteptate@ . D mai m !te ,rese!i 1ata de ce!e asteptate@ + D m !te ,rese!i 1ata de ce!e asteptate@ ) D p tine ,rese!i 1ata de ce!e asteptate@ 7 D cate#a ,rese!i 1ata de ce!e asteptate6

%igura 1.)

Calitatea !uncii M nca este rareori Prod s ! contine de1ecte Ca!itate medie a m ncii De o3icei e0ec ta m nca !a n ni#e! s perior Ca!itate e0ceptiona!a a m ncii

satis1acatoare 1rec#ente &ivelul per or!antei S!a3 S 3 medi

Medi

Peste medi

Ina!t

:. Cantitatea !uncii % . + ) 7

in1erioara

s perioara

&ivelul per or!antei % . + ) 7

S!a3 C. 9 1 S c a z u t

S 3 medi

Medi

Peste medi

Ina!t

&ivelul glo+al al per or!antei 9 2 9 6 9 2 9 ( * n a l t 9 9 9 9 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 ) 4 1 7 9 1 2 6 2 ( ) 4 1 7 9 1 2 6 2 (

S M P u + e " i ! u e " i u e s t e ! e " i u

%igura 1.4

Sca!e!e de e#a! are ,ra1ice s nt sor de e!a3orat si de 1o!osit" pot inc! de m !tip!e aspecte a!e per1ormantei si permit compararea per1ormante!or sa!ariati!or care oc pa post ri ec4i#a!ente. Erori!e de e#a! are pot sa apara datorita de1inirii imprecise a caracteristici!or a1erente post ! i. Scalele "e evaluare cu pasi !ultipli consta in a!cat irea nei !iste de aspecte" ca!itati sa caracteristici pro1esiona!e deta!iata pe cate#a ni#e! ri de per1ormanta 51i,. &.& pre! crata d pa F)+G" F//G" F&+G6. Di!ensiuni pro esional e Caliatea lucrarilor> preci$ia@ economia de materia!e si de timp@ Rea!i$ea$a ! crari ca!itate s perioara de L crari de ca!itate coresp n$a ;toare Dest ! de Se incadrea$a !a minim m prescriptii; de !or ca!itate. Uneori" tre3 ie contro!at de in prescriptii!or de ca!itate minim ! Ca!itate indoie!nica. In ,enera! se incadrea$a &ivelul "e per or!anta

des" dar n intotdea; na" ! crari!e s nt ca!itate coresp n$a ;toare

promtit ; dinea

Pregatire pro esio0 nala> e0perienta@ c nostinte pro1esiona! e

Are c nostinte pentr toate

Are c nostinte satis1aca; toare. Ap!ica ceea ce stie

N intotdea n a do#edeste c nostinte satis1aca; toare pentr toate operatii!e cer te

Are c nostinte pentr ma-oritatea operatii!or 5! crari!or6 cer te

Pentr

ne!e operatii

se do#edeste pre,atit. Necesita o pre,atire sistematica" s 3stantia!a

acti#itati!e cer te si !e ap!ica

consec#ent

A"aptarea la con"itii noi si la

Se acomodea; $a sor si !a

mici

Adaptare satis1aca; toare" cere instr ire mai inde! n,at a decat in mod o3isn it dar o

Mai !ent in adaptarea !a conditii noi. Necesita instr cta-e comp!ete si aman ntite

Se

adaptea$a

!ent.

di1ic !tati" se adaptea$a in mod

Necesita instr cta-e repetate

lucrari noi@ d rata instr irii

repede

conditii noi de m nca

satis1acator . Instr ctanorma!

&ota> se 3i1ea$a in spatii!e coresp n$atoare. %igura 1.1

Sca!e!e de e#a! are c pasi m !tip!i pre$inta o ima,ine ana!itica a t t ror aspecte!or e#a! ate" o descriere s ccinta a ca!itati!or constatate prec m si a ni#e! ! i de per1ormanta atins. Scala stan"ar"izata permite e#identierea ,rad ! i in care e0ista o corespondenta intre an mite a1irmatiiJca!i1icati#eJde0teritatiJo3iecti#e si per1ormante!e an,a-at ! i. Sca!a poate 1i ast1e! e!a3orata incat a1irmatii!or si ca!i1icati#e!or sa !e coresp nda an mite #a!ori n merice care n s nt c nosc te de ce! s p s e#a! arii. Un e0emp! concret este pre$entat in Ta3e! ! &.%% F/&G. Ta+elul 1.11 A ir!atii 02 Termina ! cr ! !a timp Este acord sa ! cre$e ore s p!imentar e Este cooperant si saritor Accepta o3ser#atii!e Critice Se Este N mai cat sa De re, !a" In permanenta Niciodata Foarte rar De re, !a" da At nci cand este #ino#at N De re, !a" n De re, !a" da Da de Re1 $a intotdea na De re, !a" re1 $a De re, !a" accepta Da Niciodata Situatii e ective si cali icative 01 Foarte rar ;1 De re, !a ;2 Intotdea na

strad ieste sa;si im3 nata; teasca per1ormante !e

de$interesat

n ai3a pro3!eme

da

Di1ic !tatea ti!i$arii acestor sca!e consta in 1apt ! ca n s nt e#identiate conditii!e de m nca si ca este ,re de n antat di1erite!e atit dini comportamenta!e si ,re de asociat c #a!ori n merice con#entiona!e. Scala pe puncte 5e0emp! ! este pre$entat in Ta3e! ! &.%.6 este o !ista de e#a! are caracteri$ata prin atri3 te care pot caracteri$a o persoana. Ta+elul 1.12 Se !arc8eaza cu </= nu!ai atri+utele care "e inesc persoana evaluata Prietenos Larnic Retras A,resi# Cor pt Tenace Conser#ator Ser#ia3i! Se poate atri3 i #a!oarea 5Q %6 pentr Dispret itor E,oist Radica! Lent n atri3 t po$iti#" respecti# 5; %6 pentr n n

atri3 t ne,ati#@ in 1ina! se o3tine n <scor= care poate 1i ti! prin compararea ! i c

a!t !" caracteristic n i sa!ariat care ! crea$a in conditii simi!are. De$a#anta- ! metodei consta in 1apt ! ca !ista n poate 1i core!ata pe dep!in c partic !aritati!e !oc ! i de m nca. Scalele "e evaluare a/ate pe co!porta!ent F&+G s nt mi-!oace de e#a! are contin a in care p ncte!e de c!asi1icare s nt posi3i!e e0emp!e de comportament !e,ate de n an mit post" de re, !a no . Sca!e!e respecti#e repre$inta ni#e! ri!e speci1ice per1ormantei" pentr 1iecare dintre dimensi ni!e caracteristice !oc ! i de m nca sa

pro1esiei. Sca!e!e de e#a! are a0ate pe comportament e#identia$a comportamente concrete" o3ser#a3i!e si mas ra3i!e coresp n$atoare post ! i #i$at. Un e0emp! este pre$entat in 1i,. &.'. A#anta- ! te4nicii mentionate este dat de 1apt ! ca se contea$a pe o imp!icare directa a sa!ariati!or in proces ! de e#a! are iar de$a#anta- ! este dat de 1apt ! ca pentr 1iecare !oc de m nca tre3 ie concep ta o sca!a adec#ata.

%igura 1.7 Scalele "e o+servare a co!porta!entului permit constatarea de catre mana,eri a p!a-ei in care se mani1esta per1ormanta n i sa!ariat@ sca!e!e pre$entate anterior a

de$a#anta- ! ca n permit" decat c o mar-a de eroare" identi1icarea e0acta a starii nei an me caracteristici comportamenta!e 1ata de m nca. Pentr e!a3orarea nei asemenea sca!e" specia!istii identi1ica" in prim ! rand" ,r pe!e de incidente comportamenta!e simi!are care cont rea$a dimensi ni!e per1ormantei. De e0emp! " in 1i,. &.%* s nt pre$entate mai m !te incidente comportamenta!e care a 1ost ,r pate pentr a 1orma o dimensi ne a per1ormantei den mita <com nicarea c s 3ordonatii=. Pe sca!a respecti#a" 1iecar i

incident critic sa 1iecar i aspect de comportament re!e#ant i se acorda o mar-a de 7 p ncte pe care mana,erii o 1o!osesc pentr a indica cat de 1rec#ent se mani1esta 1iecare sa!ariat printr; n an me comportament. Una din sca!e!e pentr o3ser#area comportamant ! i mana,eri!or pri#ind atit dinea 1ata de s 3ordonati este pre$entata in 1i,. &.%%" d pa F/&G. Sca!e!e de o3ser#are a comportament ! i a a#anta-e!e> s nt 3a$ate pe ana!i$a atenta a post ri!or@ contin t ! incidente!or sa aspecte!or de comportament re!e#ante s nt e#a! ate direct@ s nt mi-!oace de asi, rare a 1eed3ac2 D ! i per1ormantei sa!ariati!or si s nt m !t mai 3o,ate in in1ormatie decat sca!e!e de e#a! are a0ate pe comportament. 2. METODE COMPARAT*,E D pa c m re$ !ta din Ta3e! ! &.%*" metode!e comparati#e de e#a! are a per1ormantei s nt> compararea simp!a sa ierar4i$area@ compararea pe perec4i@ compararea prin

distri3 ire 1ortata. Aceste te4nici a in #edere identi1icarea per1ormantei 1iecar i an,a-at in raport c cei!a!ti an,a-ati" n atat in #ederea ierar4i$arii acestora cat" mai a!es" pentr rea!i$area nei competitii !oia!e intre co!e,ii de ser#ici @ acest aspect tre3 ie 3ine stapanit pentr a n cond ce !a aparitia tensi ni!or sa con1!icte!or interne.

Aproape Notea$a si e#a!ea$a Pro3!eme" at nci cand niciodata % . +

Aproape intotdea na ) 7

s nt imp!ementate po!itici sa procedee noi Mentine contact ! #i$ a!" at nci cand #or3este an,a-ati!or Fo!oseste atat notite!e cat si disc tii!e" cand da instr cti ni Disc ta sc4im3ari!e de po!itici sa procedee!e" inainte de imp!ementarea !or Consemnari!e s nt c!are" concise si sor de inte!es &ivelul total al per or!antei: ; ; ; s 3 ni#e! ! accepta3i! accepta3i! 3 n 7D' %* D %) %7 D %' % . + ) 7 % . + ) 7 % . + ) 7 % . + ) 7

e0ce!ent

9 .* %igura 1.19

Co!pararea si!pla consta in ierar4i$area indi#i$i!or intre, ! i ,r p in sens descrescator" de !a ce! mai 3 n pana !a ce! mai s!a3" de !a ce! mai competiti# pana !a ce! mai p tin competiti#" pe 3a$a n i an mit criteri . Metoda este 1aci!a dar pre$inta de$a#anta- ! ca marimea di1erentei dintre per1ormante!e ce!or e#a! ati este e,a!a" ceea ce n coresp nde totdea na rea!itatii. De asemenea" ierar4i$area sa!ariati!or poate 1i in1!entata de s 3iecti#ism ! e#a! atori!or si de presi ni!e care pot sa apara din partea mana,eri!or. Pe de a!ta parte" persoane!e ce!e mai s!a3 cotate dintr; n ,r p pot a#ea per1ormante s perioare persoane!or cotate !a 1e! dar apartinand a!t i ,r p. Principa! ! de$a#anta- a! metodei consta in 1apt ! ca e#a! area n are ca o3iect compararea standarde!or de per1ormanta c

per1ormante!e e1ecti#e a!e sa!ariati!or. Ca rmare" metoda pre$entata tre3 ie 1o!osita in asociere c o a!ta ; comp!ementara.

Mana,er ! ii ridic !i$ea$a pe s 3ordonatii a!e caror pareri n concorda c a!e ! i Mana,er ! se adresea$a s 3ordonati!or" n mind ;i d pa e!emente impersona!e 5c !oarea #estimentatiei" de e0emp! 6 si n prin n me!e acestora

Mana,er ! so!icita s 3ordonati!or sa;si e0prime opinii!e" dar n !e ia in considerare Mana,er ! incearca sa in#ete n me!e s 3ordonati!or dar

n re seste si" de aceea" 1ace con1 $ii

Mana,er ! asc !ta c o3iecti#itate critici!e s 3ordonati!or dar n !e da nici n rasp ns

Daca n s 3ordonat remarca o ,resea!a a mana,er ! i" acesta o rec noaste si ii m !t meste pentr o3ser#area ei %igura 1.11 Co!pararea pe perec8i este potri#ita at nci cand persoane!e e#a! ate in d 3!et oc pa post ri identice sa ec4i#a!ente. Scop ! este identi1icarea ce! i mai per1ormant sa!ariat dintre cei doi s p si e#a! arii. Procede ! se repeta si se ,enera!i$ea$a" pentr toti sa!ariatii nitatii" daca n mar ! acestora n an,a-ati e#a! ati este dat de re!atia> &perec8i > n #n 1$ 3 2 in care n este n mar ! tota! de sa!ariati. In 1ina!" printr; n simp! pro,ram F/&G se o3tine ierar4ia sa!ariati!or nitatii pentr moment ! e#a! arii. Metoda este importanta pentr ca permite rea!i$area e#o! tiei in cariera pentr 1iecare sa!ariat. Co!pararea prin "istri+uire ortata porneste de !a premisa ca pot 1i identi1icati sa!ariatii coresp n$atori di1erite!or ni#e! ri de per1ormanta 57" de e0emp! 6 care sa #eri1ice distri3 tia norma!a 5:a ss6. D pa F)+G citat in F//G" ni#e! ri!e de per1omanta si ponderea sa!ariati!or care coresp nd acestora este cea pre$entata in Ta3e! ! &.%+. Ta+elul 1.16 este prea mare. Matematic" n mar ! perec4i!or de

&ivelul per or!antei &ivelul 1> an,a-at ! este s 3 standarde!e de per1ormanta &ivelul 2> an,a-at ! rea!i$ea$a standarde!e de per1ormanta si are posi3i!itati de im3 natatire &ivelul 6> an,a-at ! do#edeste per1ormantei &ivelul 2> an,a-at ! do#edeste per1ormantei &ivelul (> an,a-at ! do#edeste o per1ormanta remarca3i!a n ni#e! 1oarte ina!t a! n ni#e! 3 n si ni1orm a!

Pon"erea 78 %78

7*8

.*8

%*8

Este e#ident ca ponderea pe care D.C. Fisc4er o pre$inta in ta3e! ! mentionat este dependenta de n merosi 1actori si n poate constit i n standard #a!a3i! pentr oricare nitate. 6. TE?&*CA *&C*DE&TE-OR CR*T*CE Prin te4nica incidente!or critice" mana,erii di1erite!or compartimente inre,istrea$a permanent toate aspecte!e" e#enimente!e sa e!emente!e 1a#ora3i!e si ne1a#ora3i!e" po$iti#e si ne,ati#e care pri#esc procese!e de m nca" atit dini!e comportamenta!e s.a. care repre$inta e0ceptii 5incidente critice6 1ata de e#enimente!e de r tina care caracteri$ea$a acti#itatea n i sa!ariat. Din !ista incidente!or critice s nt e0trase" pentr 1iecare

s 3a!tern" sec#ente!e coresp n$atoare d ratei !a care 1ace re1erire e#a! area. Pentr ca te4nica sa 1ie o3iecti#a si e1icienta este necesar sa 1ie de1inite c ri, ro$itate aspecte!e care pot 1i considerate incidente critice@ o a do a cerinta este ca inre,istrarea 1apte!or sa 1ie 1ac ta imediat ce acestea s;a prod s. C pri!e- ! prod cerii n i ast1e! de e#eniment 5o per1ormanta deose3ita sa a3senta nemoti#ata" de e0emp! 6" mana,er ! are datoria de a disc ta c sa!ariat ! 1ie pentr a;! 1e!icita" 1ie pentr a sta3i!i ca $e!e e#eniment ! i

ne1a#ora3i!@ in nici n ca$ n tre3 ie sa se astepte n timp" e#ent a! pana !a data !a care se

1ace e#a! area per1ormante!or" pentr

a disc ta c

persoana in ca $a as pra ce!or

inre,istrate. In ne!e or,ani$atii" !iste!e c incidente!e critice 1ac parte din dosar ! de persona! a! 1iecar i tit !ar@ repetarea e#enimente!or po$iti#e cond ce !a promo#are iar repetarea e#enimente!or ne,ati#e" ne1a#ora3i!e" p ne mana,erii in sit atia de a ! a mas ri corecti#e. Te4nica incidente!or critice tre3 ie asociata c per1ormante!or sa 1ie comp!eta. 2. METODA -*STE-OR DE ,ER*%*CARE SA. DE CO&TROMetoda mentionata este 1rec#ent ti!i$ata@ aceasta consta in rea!i$area n i set de o a!ta te4nica pentr ca e#a! area

caracteristici sa de cerinte comportamenta!e care re#in tit !ar ! i post ! i. Per1ormante!e si comportament ! sa!ariat ! i s nt comparate c cerinte!e inscrise in !ista respecti#a.

Fiecar i criteri de e#a! are a per1ormantei i se atri3 ie anterior n indicator #a!oric ast1e! incat" in 1ina!" persoana e#a! ata si mana,er ! c nosc stadi ! in care se a1!a din p nct de #edere pro1esiona! si psi4o;socia! sa!ariat !. (. ESE.- SCR*S Metoda consta in e!a3orarea de catre tit !ar ! post ! i a pre$entarii persona!e a rea!i$ari!or" neimp!iniri!or" dis1 nctiona!itati!or si a!tor aspecte care a !e,at ra c proces ! m ncii. Sa!ariat ! poate 3ene1icia de asistenta se1 ! i direct sa a!tor mana,eri" n mai in ceea ce pri#este str ct ra materia! ! i@ acestia n pot inter#eni insa in re!atarea 1apte!or si a

1enomene!or pre$entate. Ese ! scris ne1iind 1orma!i$at permite mana,eri!or sa s rprinda aspecte pe care n !e c nosc sa pe care !e c nosc eronat. E#a! ator ! tre3 ie sa ai3a capacitatea de a s rprinde atat aspecte!e care se re1era !a per1ormanta insasi cat si ce!e re1eritoare !e pro3!eme!e mana,eria!e. E#a! area 1ina!a tre3 ie sa 1ie 1ac ta si pe 3a$a a!tor te4nici care sa comp!ete$e si" e#ent a!" sa con1irme in1ormatii!e pre$entate in ese .

). A&A-*@A .&.* DOME&*. DE ACT*,*TATE Metoda consta in crearea nei ec4ipe 1ormate din specia!istii departament ! i de res rse mane si din specia!istii compartiment ! i sa domen ! i care rmea$a a 1i e#a! at inte,ra!. Acest ,r p 1orm !ea$a str ct ri de inter#i ri 5doc mente scrise6 pe care tre3 ie sa !e comp!ete$e toti sa!ariatii compartiment ! i 5domeni ! i6 #i$at. Inter#i ri!e rea!i$ate s nt st diate si" din ana!i$a acestora" re$ !ta> mod ! ,enera! in care se des1asoara acti#itati!e in compartiment ! 5domeni ! de acti#itate6 mentionat prec m si per1ormante!e co!ecti#e si indi#id a!e rea!i$ate. Metoda este !a3orioasa dar comp!eta@ aceasta permite identi1icarea dis1 nctiona!itati!or" a !ipsei de com nicare" a ca!itatii mana,eria!e etc. Per1ormanta sa!ariati!or este e#a! ata in conte0t ! m ncii" in core!are c toti 1actorii imp!icati. Metoda pre$inta a#anta- ! ca e#a! area n poate 1i in1! entata de s 3iecti#ism@ ca

de$a#anta- se poate in#oca di1ic !tatea e!a3orarii str ct ri!or de inter#i si d rata re!ati# ridicata a proces ! i. Pe de a!ta parte" e#a! atorii si cei care e!a3orea$a materia!e!e pentr inter#i ri tre3 ie sa 1ie 3 ni c noscatori ai domeni ! i de acti#itate e#a! at si sa c noasca partic !aritati!e 1iecar i !oc de m nca. Se poate considera ca aceasta metoda" core!ata c o a!ta care sa 1ie dedicata e0c! si# e#a! arii indi#id a!e" repre$inta n sistem de e#a! are deose3it de comp!e0 si de e0act. 4. TESTE-E DE APT*T.D*&*A DE PERSO&A-*TATE SA. DE PER%ORMA&TA Teste!e mentionte s nt" de re, !a" specia!i$ate pentr se!ectia persoana! ! i@ adaptate"

acestea pot ser#i si !a e#a! area per1ormante!or persona! ! i an,a-at. Tre3 ie mentionat ca str ct ra teste!or este adec#ata di1erite!or meserii" pro1esii sa !oc ri de m nca@ pe de a!ta parte" contin t ! acestora n este p 3!ic" 1iind prod s ! an mitor 1irme. E#a! area c a- tor ! teste!or n poate 1i rea!i$ata decat de catre persona! strict specia!i$at@ acesta are

datoria sa 1aca pre,atirea prea!a3i!a a persoane!or e#a! ate si sa ap!ice c ri, ro$itate mi-!oace!e de pre! crare a in1ormatii!or o3tin te. D pa F/&G" principa!e!e teste de persona!itate s nt> E MMP* 5Minnesota Multip8asic PersonalitB *nventorB 6" test e!a3orat de S.R. Lat4MaR si I.C. McSin!eR@ acesta este ap!icat in proces ! de e#a! are a mana,eri!or din 1irme!e nord ; americane sa #est D e ropene. Test ! este apreciat de specia!isti ca 1iind ce! mai 3 n si mai comp!et test de persona!itate@ E MMC 5Man"sleB Me"ical Cuestionnaire6" e!a3orat de L.T. ERsenc2" este ap!icat !a oc parea post ri!or care necesita contact ! permanent c permitand sesi$area tendinte!or ne#rotice a!e candidati!or@ E MP* 5Man"sleB PersonalitB *nventorB6" e!a3orat de L.T. ERsenc2" permite sesi$area tendinte!or de comportament ne#rotic" 1iind e#a! area si se!ectarea persona! ! i din sistem ! 3ancar@ E TAT 5T8e!atisc8er Apperzeptionstest6" a car i a tor este L.A. M rraR" se ap!ica !a e#a! area mana,eri!or s periori@ E RP%T 5RosenzDeig Picture %rustation Test6 este ap!icat pentr a e#a! a ti!i$at indeose3i !a p 3!ic !"

reactii!e !a stres ! emotiona!. Este 1o!osit !a se!ectarea persoane!or care oc pa post ri pentr care re$istenta !a stres este esentia!a@ E Testul -usc8er" a#and !a 3a$a n sistem de a!e,ere a c !ori!or" permite

e#a! area di1erite!or e!emente a!e str ct rii persona!itatii. Este ap!icat !a se!ectarea persoane!or care ! crea$a in permanenta c p 3!ic !. O3tinerea nor re$ !tate conc! dente pri#ind acti#itatea pro1esiona!a a sa!ariati!or necesita ! area in considerare a impact ! i #ietii cotidiene as pra acestora" starea 1i$ica si psi4ica" persona!itatea" ori,inea socia!a" c !t ra" e0perienta" am3ianta" atit dinea e#a! atori!or s.a.

) Aplicatii privin" evaluarea per or!antelor a$ Evaluarea "e catre !anageri sau "e catre se ii "irecti Mana,erii si se1ii directi ai compartimente!or de m nca c nosc o3iecti#e!e" mi-!oace!e" str ct ri!e si re!atii!e 1 nctiona!e a!e or,ani$atiei ast1e! incat e#a! area se 1ace 1rec#ent de catre acestia" direct sa c a- tor ! a!tor specia!isti. Pe !an,a ar, mente!e pre$entate

tre3 ie s 3!iniat si 1apt ! ca" in or,ani$atii!e traditiona!e" cond catorii compartimente!or a responsa3i!itatea acti#itati!or si re$ !tate!or m ncii. Se poate ada ,a ca mana,erii a o #edere ,enera!a as pra intre, ! i ansam3! a! or,ani$atiei si departamente!or acesteia" ast1e! incat 1rec#enta e#a! arii <de s s in -os= este mai 1rec#enta. U!tim ! ar, ment in acest sens este 1apt ! ca mana,erii a pre,atirea si capacitatea de ana!i$a a in1ormatii!or o3tin te prin e#a! area per1ormante!or. Doc ment ! ce! mai des ti!i$at pentr e#a! area simp!a a s 3ordonati!or este Form !ar ! de e#a! are a persona! ! i. In Ta3e! ! &.%) este pre$entat mode! ! 1orm !ar F&%G. Ta+elul 1.12 %ORM.-AR.- DE E,A-.ARE A PERSO&A-.-.* Data U..U N me!e pren me!e Ca!i1icarea act a!a UU si Data UU Loc ! m nca .. nasterii de Vec4imea in nitate UUUUUUUUU.. Vec4imea !a !oc ! de m nca act a! n i ast1e! de

C!asi1icarea !e,a!a a !oc ! i de m nca UUU.U.U 5se comp!etea$a de catre DRU6 De cat timp este c nosc t sa!ariat ! de se1 ! sa P UUUUUUUUUU.UUUUUU De cat timp este sa!ariat ! s 3a!tern ! se1 ! i sa P UUUUUUUUUU. UUUUUU.

*. Aprecierea per or!antei 5se incerc ieste n mar ! coresp n$ator@ % D per1ormanta mimina" U 7 D per1ormanta ma0ima6 %. C noasterea ! crari!or % % . . + + ) ) 7 7 %.% Sa!ariat ! c noaste coresp n$ator ! crari!eP %.. Care s nt c nostinte!e comp!ementare necesar a 1i asimi!ateP .. Ca!itatea ! cr ! i prestat % . + ) 7 UUUUUUUUU % . + ) 7 ..% Ca!itate ! cr ! i este coresp n$atoareP ... Daca n " c m se poate ame!ioraP +. Vo! m ! prod se!or sa ser#icii!or rea!i$ate de sa!ariat UUUUUUUUU pri#ind acti#itati!e % . + ) 7 +.% Vo! m ! este satis1acatorP +.. Daca n " de ceP ). Respectarea re,!ementari!or re,!ementari!or ).% Respectarea atri3 ite ).. Respectarea m ncii ).+ Preci$ari pri#ind re$o!#area aspecte!or ne,ati#e 7 Capacitatea de asimi!are a instr cti ni!or pri#ind UUUUUUUUU % . + ) 7 re,!ementari!or pri#ind protectia % . + ) 7

m nca /. (. Capacitatea de adaptare !a noi te4no!o,ii Ca!itati persona!e % % % % p ncte!e s!a3e 5sistematic6 a!e . . . . + + + + ) ) ) ) 7 7 7 7 % . + ) 7

(.% Memorie (.. Spirit de ec4ipa (.+ Initiati#a (.) Creati#itate (.7 Care s nt ca!itati!e speci1ice sa!ariat ! iP (./ Care sa!ariat ! iP s nt

UUUUUUUUU UUUUUUUUU

Se ins mea$a p ncta-e!e partia!e constit ind ;se p ncta- ! ,enera! P * Aprecierea ,enera!a P * permite sta3i!irea per1ormantei !a moment ! act a!> a6 sa!ariat ! se a1!a in pro,res e#ident 1ata de e#a! area anterioara@ 36 sa!ariat ! a pro,resat@ c6 sa!ariat ! are aceeasi per1ormanta@ d6 sa!ariat ! a re,resat **. Orientarea pro esionala Sa!ariat ! este incadrat coresp n$ator pe !oc ! pe care i! oc paP Sa!ariat ! este ca!i1icat pentr a!te ! crariP 5care si de ceP6 Aprecierea ,enera!a P ** 5notata c #a!ori intre % si 76 ***. Potentialul Potentia! de cond cere 5sa!ariat ! are c nostinte si competente pentr a oc pa 1 nctii de cond cereP6 Potentia! de promo#are 5sa!ariat ! are c nostinte si competente pentr a oc pa 1 nctii s perioareP6 Care este post ! pe care poate 1i promo#at sa!ariat !P Care este 1 nctia pe care o poate detine sa!ariat !P Aprecierea ,enera!a P *** se 1ace prin aditi ne de p ncte APREC*EREA EE&ERA-A se o+tine prin a"itionarea puncta'elor P *A P ** si P ***. Prezentul c8estionar a ost: Intocmit de se1 ! comparti; ment ! i N me!e si pren me!e Data Semnat ra Discutiile cu salariatul A#i$ ! s perior ! i se1 ! i de compartiment Vi$at de se1 ! departament ! i UUUUUUUUU UUUUUUUUU % . + ) 7 % . + ) 7 UUUUUUUUU UUUUUUUUU

Disc tii!e a e!emente> a6

1ost cond se de UUUUU..U si a

permis sta3i!irea

rmatoare!or

Sa!ariat !

este

m !t mit

de

post !

pe

care

i!

oc paP

UUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU5comentarii6 36 Ce post doreste sa oc pe sa!ariat !P UUUUUUUU.UUUUUUUU 5comentarii6 c6 Ce 1 nctie doreste sa detina sa!ariat !P UUUUUUU.UUUUUUU5 comentarii6 d6 Care s nt o3ser#atii!e sa!ariat ! i re1eritor !a mana,ement" po!itica de persona!" re!atii!e de m nca s.a.P Plan "e pregatire pro esionala Se sinteti$ea$a re$ !tate!e de !a capito!e!e II si III@ prop neri!e de pre,atire se adopta c acord ! sa!ariat ! i Posi3i!itati interne V sta,ii compartimente@ V initiere sa per1ectionare in in1ormatica@ V V per1ectionare intensi#a initiere sa per1ectionare in st di ! !im3i!or straine Mentionam ca 1orm !ar ! pre$entat este doar n e0emp! @ pentr ap!icatii concrete" in a!te Posi3i!itati in a1ara nitatii UUUUUUUUUUUUUUUUUUU.

1orm !are!e tre3 ie sa 1ie m !t mai e!a3orate si sa 1ie adec#ate !oc ! i de m nca. +$ Evaluarea !anagerilor si3sau se ilor "irecti "e catre su+or"onati Aceasta practica este caracteristica an mitor domenii de acti#itate si an mitor instit tii 5de re, !a in ne!e ni#ersitati6 care promo#ea$a mana,ement ! prin o3iecti#e sa

mana,ement ! prin re$ !tate@ de asemenea" metoda este ap!icata de or,ani$atii!e in cadr ! carora com nicarea este prioritara. A#anta-e!e proced rii s nt ma-ore> E E E E con1era sa!ariati!or responsa3i!itate@ cond ce !a de$#o!tarea re!atii!or inter mane@ con1era sa!ariati!or o mar-a de a tonomie si de deci$ie@ determina si a- ta mana,erii sa se per1ectione$e.

De$a#anta-e!e s nt !e,ate de reticenta traditiona!a a sa!ariati!or" de acceptarea starii de simp! s 3ordonat" de tendinta nor an,a-ati de a n ;si as ma responsa3i!itati si de teama ca" d pa o e#a! are care se do#edeste a 1i ne1a#ora3i!a s perior ! i" acesta #a rec r,e !a represa!ii si !a indepartarea sa!ariat ! i din cadr ! nitatii@ e#a! atorii pot 1i ind !,enti c s periorii" do#edind !ipsa de o3iecti#itate etc. Intre $ona <a!3a" data de a#anta-e si cea <nea,ra= data de de$a#anta-e" pot sa apara si sit atii comp!e0e> c oca$ia e#a! arii" s periorii incerca sa casti,e simpatia sa!ariati!or@ s 3ordonatii n s nt pre,atiti sa rea!i$e$e ei insisi e#a! area" tensi ni!e e0istente se pot amp!i1ica s.a. P nand in 3a!anta a#anta-e!e si de$a#anta-e!e re$ !ta ca n se poate o3tine per1ormanta decat daca se ap!ica si e#a! area <de -os in s s=. Din 1isa de e#a! are a n i s perior n pot !ipsi teme!e> E E E capacitatea s perior ! i de a stapani sit atii!e critice@ capacitatea de com nicare@ capacitatea de a se in1orma" de a in1orma" de a 1orma si de a instr i pe s 3ordonati@ E capacitatea de or,ani$are a m ncii@

E E E E E E E E E E E E E E E E E E

conci$ia" preci$ia si oport nitatea deci$ii!or@ capacitatea de a e#a! a corect si o3iecti# s 3a!ternii@ capacitatea de a rea!i$a e! ins si ne!e acti#itati atri3 ite s 3a!terni!or@ promo#area spirit ! i de ec4ipa@ se con#in,e ca s 3a!ternii a 1ost instr iti@ se con#in,e ca s 3a!ternii c nosc o3iecti#e!e compartiment ! i !or@ se con#in,e ca este respectata discip!ina m ncii@ c noaste si se con#in,e ca este respectata !e,is!atia m ncii@ promo#ea$a as marea responsa3i!itatii de catre a!tii@ ti!i$ea$a metoda de!e,arii de competente@ are capacitatea de a contro!a in timp rea! procese!e de m nca@ anticipea$a aparitia sit atii!or critice si adopta mas ri de pre#enire@ se preoc pa de per1ormante!e s 3a!terni!or@ se preoc pa de #iata s 3a!terni!or@ disc ta 1rec#ent c s 3a!ternii si !e accepta opinii!e@ are capacitatea de a con#in,e s 3a!ternii as pra sc4im3ari!or necesare@ este p nct a!@ are n comportament mora!.

c$ Evaluarea intre salariati situati la acelasi nivel Daca set ! de pro3!eme s nt str ct rate si 1orm !ate ast1e! incat sa n s 3iecti#ism ! i" metoda poate da re$ !tate 3 ne@ pentr a n ,enera sa !ase !oc amp!i1ica

animo$itati" metoda tre3 ie ap!icata 1ara ca s 3iectii care participa !a e#a! area <incr cisata= sa stie nii de a!tii. A#anta- ! principa! a! metodei consta in 1apt ! ca mem3rii n i co!ecti#" e,a!i intre ei din p nct de #edere pro1esiona!" c nosc ce! mai 3ine domeni ! de acti#itate. Re$ !tate!e e#a! arii s nt com nicate s periori!or care" do#edind discretie ma0ima" ia ace!e mas ri care apar ca deose3it de importante@ e#a! area <incr cisata= tre3 ie d 3!ata de a!te metode" pentr a se 1ace #eri1icari as pra sit atii!or nec!are sa care apar ca 1iind s 3iecti#e. "$ Evaluarea "e catre evaluatori e/terni De re, !a" e#a! area mana,eri!or ,enera!i se 1ace de catre specia!isti din a1ara or,ani$atiei pentr ca acestia repre$inta 1irme specia!i$ate in materie si pentr ca acti#itatea !or n poate 1i p sa s 3 semn ! s 3iecti#ism ! i. De$a#anta- ! metodei consta in 1apt ! ca e#a! atorii e0terni n c nosc 5si neori n tre3 ie sa c noasca6 toate aspecte!e care s nt caracteristice or,ani$atiei. Cei mai 3 ni e#a! atori e0terni s nt insa 3ene1iciarii prod se!or sa ser#icii!or 1irmei@ apare" si aici" n de$a#anta-> per1ormanta sa a3senta acesteia n poate 1i atri3 ita n i sin, r sa!ariat ci intre, ! i persona!. e$ Autoevaluarea D pa e#a! ari!e 1ac te de se1ii directi" a toe#a! area apare in st dii!e de specia!itate ca 1iind cea mai e1icienta metoda de ana!i$a a per1ormantei. A#anta- ! a toe#a! arii" mai a!es daca aceasta se rea!i$ea$a sistematic" repre$inta n stim !ent pentr sa!ariati" n mi-!oc de a tocontro! si n pri!e- de a sesi$a moment ! cand acestia pot so!icita promo#area.

An,a-atii c nosc ce! mai 3ine toate aspecte!e !e,ate de acti#itati!e pe care !e des1asoara si pot 1orm !a ei insisi pro3!eme!e critice care apar si care pot sa ramana neo3ser#ate de catre

mana,eri. Ana!i$a 1ise!or de a toe#a! are de catre s periori repre$inta pentr acestia n pri!e- de apreciere a m ncii s 3a!terni!or dar" mai a!es" n mod de a;si #eri1ica proprii!e practici mana,eria!e. Desi, r ca" din rati ni s 3iecti#e" sa!ariatii a tendinta sa se s praestime$e@ din acest moti#" metoda e#a! arii per1ormante!or tre3 ie d 3!ata de a!te metode. E0emp! ! nei 1ise de a toe#a! are este pre$entat in Ta3e! ! &.%7 5d paF7)G6. Ta+elul 1.1( Personalitatea 5; 1 sa 0 1 inseanma intensitate minima@ ; ( sa ( inseama intensitate ma0ima6 &ervozitatea Ca!m Ec4i!i3rat Irasci3i! Sentiment de 1r strare Starea "e !ultu!ire Satis1ac t de e! ins si Nem !t mit Socia+ilitatea P!in de #iata Socia3i! Re$er#at Capacitatea "e stapanire Incre$ator Irita3i! E$itant Creativitatea :ogatia i"eilor Creati# Capacitatea de a rea!i$a com3inatii #er3a!e % % . . + + ) ) 7 7 % ;7 ;7 . ;) ;) + ;+ ;+ ) ;. ;. 7 ;% ;% % % ;7 . . ;) + + ;+ ) ) ;. 7 7 ;% % ;7 . ;) + ;+ ) ;. 7 ;% % % ;7 ;7 . . ;) ;) + + ;+ ;+ ) ) ;. ;. 7 7 ;% ;%

H n orator Voca3 !ar sarac Tacit rn Convergenta gan"irii P tine di#er,ente in idei Idei preconcep te Creativitate vizuala Creati#itate #i$ a!a -i+era asociere Fante$ie 3o,ata Necon#entiona!ism Rationalitatea Agresivitatea Ca!m Tendinta de esca!adare a con1!icte!or Senti!entul "e culpa+ilitate Rationa! Tendinta de a;si atri3 i ,rese!i!e a!tora Orientarea spre per ectiune si precizie Tendinta spre per1ecti ne De$interesat Depen"enta ata "e i!aginea opiniei pu+lice Dependenta socia!a Necon#entiona! &evoia "e a'utor Independent de a- tor ! a!tora Capacitatea "e a0si e/pri!a opiniile Com nicati# Capacitatea "e a ace o+servatii critice Face o3ser#atii critice pertinente Necom nicati# Capacitatea "e a0si sustine propriile opinii

% ;7 ;7 % ;7 % % ;7

. ;) ;) . ;) . . ;)

+ ;+ ;+ + ;+ + + ;+

) ;. ;. ) ;. ) ) ;.

7 ;% ;% 7 ;% 7 7 ;%

% ;7 % ;7 % ;7 % ;7 % *ncre"erea in sine % % ;7

. ;) . ;) . ;) . ;) .

+ ;+ + ;+ + ;+ + ;+ +

) ;. ) ;. ) ;. ) ;. )

7 ;% 7 ;% 7 ;% 7 ;% 7

. . ;)

+ + ;+

) ) ;.

7 7 ;%

Tine !a proprii!e opinii N are opinii persona!e Capacitatea "e a i e/igent si "e a i!pune e/igenta Capacitatea "e a se "etasa "e punctele sla+e Siguranta co!porta!entului

% ;7 %

. ;) .

+ ;+ +

) ;. )

7 ;% 7

% %

. .

+ +

) )

7 7

P ncta- ! minim m mimimor m este 24 de p ncte iar p ncta- ! ma0im m ma0imor m este de ; 77 "e puncte. Ca rmare" daca s 3iect ! s p s a toe#a! arii are n p nctac prins intre ; )( de p ncte si Q . p ncte n este apt pentr per1ormanta. Per1ormanta se poate atin,e daca persoana are n p ncta- c prins intre Q 7% de p ncte si Q '' de p ncte. S 3iectii c p ncta- medi tre3 ie ana!i$ati indi#id a!" ri, ros si s p si" d pa ca$" nor proced ri de per1ectionare. 4 Surse "e erori in evaluarea per or!antelor

Pro3!eme!e potentia!e si s rse!e de erori care pot 1i ,enerate de procese!e de e#a! are a per1ormantei s nt m !tip!e@ acestea pot a!tera re$ !tate!e si pot antrena consecinte importante" de1a#ora3i!e or,ani$atiei. D pa F//G e1ecte!e care ,enerea$a erori si s rse!e de erori s nt> a6 e1ect ! criteri ! i nic@ 36 e1ect ! sa eroarea de 4a!o @ c6 eroarea e#a! arii !o,ice@ d6 standarde de per1ormanta nec!are@ e6 eroarea din ind !,enta si eroarea de se#eritate@ 16 amenintarea indi#id a!a@ ,6 amenintarea pentr s pra#e,4etori@ 46 eroarea tendintei centra!e@ i6 ,rad ! sca$ t de di1erentiere@ -6 inc!inatia spre e#a! ari s 3iecti#e@ 26 e1ect ! recent@ !6 eroarea de contrast@ m6 eroarea simi!aritatii@ n6 erori!e neintentionate@ o6 erori!e intentionate@ p6 increderea in e#a! atori@ r6 a- starea in1ormatii!or@ s6 e1ect ! de s ccesi ne@ t6 s ma pro3!eme!or ; $ero@ 6 1etis ! n mere!or. Pre$entam" pe sc rt" caracteristici!e nor aspecte!e care pot cond ce !a e#a! ari si !a interpretari eronate.

E ectul criteriului unic apare at nci cand e#a! area" desi este p!ani1cata a 1i comp!e0a" se a0ea$a pe ana!i$a n i sin, r criteri " ca si cand ana!i$a ar 1i nidimensiona!a. Dintr;o eroare de proced ra" n sa!ariat poate 1i c!asi1icat ca 1iind per1ormant" d pa n sin, r criteri " 1acand ;se a3stractie de ce!e!a!te aspecte a!e m ncii si per1ormate!or ! i. O sca!a restransa de #a!ori este ire!e#anta@ n poate 1i apreciata per1ormanta pro1esiona!a

comparand doar prod cti#itatea si rata accidente!or de m nca" de e0emp! . E ecul sau eroarea "e 8alou este 1enomen ! care se prod ce at nci cand e#a! ator ! ia in considerare n mai n an mit criteri de e#a! are@ ce!e!a!te criterii 1iind minima!i$ate sa a3andonate@ re$ !ta" ca si !a precedenta eroare" ca sa!ariat ! do#edeste sa n e0ce!enta" pe 3a$a n i sin, r criteri . Se poate considera ca e#a! ator ! este <or3it= de aspect ! adoptat in mod s 3iecti# ca re!e#ant" comitand o eroare ,roso!ana care poate a#ea rmari

importante pentr sa!ariat si pentr or,ani$atie. :resea!a este ,ra#a pentr ca ce!e!a!te aspecte a!e m ncii s nt apreciate c#asia tomat" 1ara a!te #eri1icari. E#a! area d pa prima impresie este s per1icia!a si" pentr or,ani$atii" este neprod cti#a@ este c nosc ta $ica!a con1orm careia <prima impresie contea$a=@ ne permitem" in po1ida e0perientei pop !are" sa consideram ca o3ser#atia este ne1 ndamentata" ce! p tin in pri#inta mana,ement ! res rse!or mane. C4iar daca e#a! area rmea$a mai m !te etape" in incercarea de a

identi1ica toate aspecte!e caracteristice" e1ect ! de 4a!o " c re1erire !a n sin, r aspect" poate sa persiste@ e0ista" de asemenea" perico! ! sa se prod ca e1ecte de 4a!o si in pri#inta a!tor aspecte pri#ind per1ormanta" rea!i$and ;se ast1e! o <conste!atie de 4a!o ri= care n repre$inta ade#arat ! potentia! a! sa!ariat ! i. Eroarea sistematica de 4a!o cond ce !a p!asarea persoanei e#a! ate intr;o $ona in care c si, ranta n se a1!a. Un simp! e0emp! poate 1i edi1icator> n i e!e# care repeta n an sco!ar" din indi1erent care moti#" i se acorda" de re, !a" note mai mici !a aproape toate materii!e" indi1erent de c nostinte!e pe care acesta

!e ac m !ea$a@ este o eroare ,ra#a care poate a#ea consecinte dintre ce!e mai importante pentr intrea,a cariera a persoanei respecti#eW Eroarea de 4a!o este 1enomen ! care se prod ce at nci cand e#a! atorii e1ect ea$a o m nca de r tina" cand s nt conser#atori" cand n se imp!ica rea! in aceasta 1orma de acti#itate sa cand n s nt instr iti adec#at. Eroarea evaluarii logice constit ie o <ap!icatie= a erorii de 4a!o @ e#a! atorii tind sa acorde ca!i1icati#e pe 3a$a asa;$ise!or considerente !o,ice" stiinti1ice" matematice etc. S nt a3andonate" c sa 1ara #oie" ar,mente!e de ordin psi4o!o,ic" psi4o;socia! sa ce!e !e,ate de conte0t. Stan"ar"ele "e per or!anta neclare apar at nci cand aspecte!e care rmea$a a 1i

e#a! ate n pot 1i c anti1icate sa 1orma!i$ate@ eroarea se prod ce at nci cand indicatorii de ca!itate s nt ,re de de1init 5<re$ !tat ! este s perior=" <acti#itatea este 3 na <.

<re$ !tate!e s nt e0ceptiona!e <" <acti#itatea dep sa este nem !t mitoare < etc.6. Este sarcina specia!isti!or" si e#a! atori!or sa ,aseasca 1orm !e!e ce!e mai adec#ate" !ipsite de am3i, itate" pentr 1ise!e sa pentr ce!e!a!te doc mente de e#a! are a per1ormatei. Din ce!e pre$entate anterior s;a p t t remarca 1apt ! ca teste!e pentr e#a! area per1ormantei repre$inta 1orme a!e proprietatii inte!ect a!e pri#ate sa co!ecti#e" ceea ce demonstrea$a" in p! s" ca e!a3orarea materia!e!or pentr e#a! are repre$inta o acti#itate !a3orioasa si di1ici!a. Eroarea "in in"ulgenta si eroarea "e severitate apare at nci cand e#a! atorii 5,resit se!ectionati sa inadec#at pre,atiti6 a tendinta de a s prae#a! a sa!ariatii sa de a;i s 3e#a! a@ ca rmare" distri3 tia norma!a a sa!ariati!or pri#ind per1ormanta #a 1i eronata 51i,. &.%.6.

Frec#enta per1ormantei + . % Ni#e! ! per1ormantei %. s 3e#a! are@ .. e#a! are o3iecti#a@ +. s prae#a! are %igura 1.12 A3ateri!e inre,istrate 1ata de distri3 tia pre$entata in c r3a . poate 1i p sa si pe seama 1apt ! i ca 1iecare e#a! ator are propri ! sistem de #a!ori si proprii!e standarde de re1erinta" a!te!e decat ce!e stat ate prin protoco! ! e#a! arii@ desi a3ateri!e s nt ,ra#e" menta!itatea" caracter !" atit dinea" pre,atirea" e0perienta de #iata n pot 1i standardi$ate. Di1erente!e pe care 1i, ra &.%. !e s ,erea$a s nt datorate si 1apt ! i ca e#a! area ace!eiasi persoane poate 1i 1ac ta" in an mite sit atii" de catre e#a! atori di1eriti. Pe de a!ta parte" mana,erii pot a#ea re!atii apropiate sa o atit dine de respin,ere 1ata de nii sa!ariati ast1e! incat e#a! area poate 1i compromisa daca n comp!ementare. Sit atii!e in care e#a! area are a3ateri po$iti#e 5s prae#a! area6 sa ne,ati#e 5s 3e#a! area6 s nt pre$entate aman ntit in ! crari!e F//G" F/&G si F/'G. a3ateri este d 3!ata prin metode

Citam principa!e!e moti#e care pot cond ce !a s prae#a! are> tendinta mana,eri de a <asc nde= erori!e de or,ani$are" dorinta

nor

nor mana,eri de a casti,a

3 na#ointa s 3a!terni!or" tendinta de prote-are a nor sa!ariati" teama s periori!or de a n 1i pena!i$ati daca ni#e! ! ,enera! a! per1ormante!or este sca$ t" tendinta s periori!or de a e#ita aparitia tensi ni!or intre sa!araiati si intre acestia si cond cere" !ipsa de interes a s periori!or 1ata de or,ani$atie. Principa!e!e moti#e care pot cond ce !a s 3e#a! are s nt> preoc parea mana,eri!or de a mentine sa!ariatii imtr;o stare de #e,4e permanenta" dorinta mana,eri!or de a;si demonstra p terea" tendinta mana,eri!or de a se pre$enta ca e0i,enti in 1ata s periori!or !or" teama nor s periori ca per1ormanta nor s 3a!terni !e;ar a1ecta po$itia" dorinta nor mana,eri de a indeparta din cadr ! co!ecti# ! i an mite persoane. A!enintarea in"ivi"uala repre$inta acea pro3!ema partic !ara care se mani1esta at nci cand ne!e persoane re1 $a procede ! sa te4nica ti!i$ata@ desi, r ca indepartarea acestora din cadr ! or,ani$atiei repre$inta cea mai 1aci!a so! tie@ identi1icarea ca $e!or re1 $ ! i respecti# este insa o indatorire a specia!isti!or care 1ac e#a! area" a se1i!or directi si a mana,eri!or. Se constata ca aceasta atit dine o mani1esta sa!ariatii c ce!e mai s!a3e

re$ !tate pro1esiona!e@ or,ani$atia are capacitatea de a;i rec pera" de a;i moti#a si de a !e sc4im3a" d pa ca$" !oc ! de m nca. A!enintarea pentru supraveg8etori este determinata de 1apt ! ca nii mana,eri n a capacitatea de a e0p!ica s 3a!terni!or moti#e!e pentr care se 1ace e#a! area@ ca rmare" acestia considera ca s 3ordonatii #or percepe ne,ati# proced ri!e de e#a! are si" in ne!e ca$ ri" se simt c4iar amenintati direct de catre acestia. Eroarea ten"intei centrale este determinata de tendinta nor mana,eri de a e#a! a c precadere sa!ariatii c per1ormante medii" pentr a e#ita - sti1icarea contraper1ormantei se,ment ! i de persona! care se p!asea$a" nat ra!" s 3 !imite!e admise de standarde!e

or,ani$atiei. Ca

rmare" in mod s 3iecti#" ma-oritatea an,a-ati!or primesc ca!i1icati#e

ina!te 5c r3a . din 1i,. &.%+6 1ata de starea rea!a 5c r3a % din 1i, ra &.%+6.

Frec#enta per1ormantei

Ni#e! ! per1ormantei %igura 1.16 Mana,erii care e#ita e#identierea di1erente!or de per1ormanta pre1era sa <mode!e$e= c r3a %" s 3stit ind;o prin c r3a ." nerea!ista. Re$ !tat ! <e#a! arii= este" pentr m !t mitor pentr ma-oritatea sa!ariati!or dar n moment"

contri3 ie !a pro,res ! or,ani$atiei.

Tendinta de a trans1orma e#a! area o3iecti#a intr; na s 3iecti#a poate 1i compensata prin ti!i$area metodei de comparare a per1ormante!or prin distri3 ire 1ortata. Era"ul scazut "e "i erentiere este" practic" compara3i! c sit atia pre$entata mai s s@ in acest ca$" mana,erii percep rea!itatea ni1orm" 1ara di1erentieri@ e#a! atorii n a

capacitatea de a percepe n ante!e de e0primare pro1esiona!a a sa!ariati!or. E#a! atorii

considera ca daca" in ,enera!" n s nt pro3!eme ma-ore" toti sa!ariatii pot 1i c!asi1icati s perior. *nclinatia spre evaluari su+iective este caracteristica e#a! atori!or dominati de pre- decati@ pentr e#a! atorii din aceasta cate,orie primea$a #arsta" se0 !" rasa" re!i,ia" aspect ! persoanei e#a! ate siJsa a!te aspecte care n pot 1i de1initorii. Se considera" de e0emp! " ca sa!ariatii care a peste /* de ani s nt mai p tin per1ormanti decat cei tineri@ se considera" 1rec#ent" ca 1emei!e s nt mai p tin per1ormante decat 3ar3atii. Sa!ariatii care a 3ene1iciat de pre$enta mana,eri!or !a se!ectie siJsa !a an,a-are s nt 1a#ori$ati in raport c cei!a!ti sa!ariati etc. Este di1ici! de e!iminat s 3iecti#ism ! in pro3!eme!e pri#ind persona! !@ partea ne1a#ora3i!a a pro3!emei este 1apt ! ca or,ani$atia pierde si" odata c ea" pierd insisi sa!ariatii. <E ectul recent= se mani1esta prin 1apt ! ca e#enimente!e recente s nt ce!e care contri3 ie c cea mai mare pondere !a e#a! are@ acest aspect denota 1apt ! ca se1ii directi" mana,erii n consemnea$a sistematic toate e#enimente!e" acti#itati!e si 1enomene!e care se petrec in cadr ! compartiment ! i din care 1ace parte persoana e#a! ata. E#a! ator ! 5se1 de ser#ici sa mana,er s perior6 n tine sistematic e#identa pro3!eme!or care pri#esc !oc ri!e de m nca a1!ate in s 3ordine. Pe de a!ta parte" c noscand comportament ! se1 ! i" s 3ordonatii do#edesc ca pot 1ace ! cr ri remarca3i!e dar n mai inaintea perioadei de e#a! are. Eroarea "e contrast consta in 1apt ! ca e#a! ator ! compara persoane!e e#a! ate c propria persoana sa compara do a persoane din cadr ! ace! iasi compartiment@ ca rmare" pentr ca s nt comparate do a persoane si n per1ormante!e rea!i$ate de catre persoana e#a! ata" re$ !tat ! n poate 1i o3iecti#. Poate apare re$ !tat ! ca sa!ariati re!ati# s!a3i din cadr ! n i compartiment apar ca 1iind s periori a!tora din a!t compartiment dar care" in mod rea!" s nt mai 3 ni. Pe de a!ta parte" daca intr; n ,r p e0ista o sin, ra

persoana c re$ !tate m !t mitoare iar cei!a!ti sa!ariati ai ,r p ! i s nt neper1ormanti" persoana c re$ !tate medii #a 1i c!asi1icata ca 1iind" prin comparare directa" e0ce!enta. Pentr ca e#a! area sa 1ie o3iecti#a este o3!i,atori ca per1ormante!e n i indi#id sa 1ie comparate doar c standarde!e adoptate pentr !oc ! de m nca respecti#. Eroarea si!ilaritatii este op sa erorii de contrast@ e#a! ator ! aprecia$a ne!e aspecte !e,ate de acti#itatea sa!ariat ! i e#a! at daca acestea s nt simi!are c a!e ! i ins si.

E#a! ator ! n 1ace a!tce#a decat sa incerce sa;si rec noasca trasat ri!e de comportament in persoane!e e#a! ate. A ti!i$a proprii!e standarde pentr aprecierea per1ormantei

inseamna a s 3mina proces ! de e#a! are@ s 3!iniem" si c aceasta oca$ie" importanta se!ectarii si pre,atirii e#a! atori!or. Erorile neintentionate s nt inta!nite in 1a$a de ana!i$a a re$ !tate!or e#a! arii@ datorita comp!e0itatii proces ! i de e#a! are" in specia! pentr compartimente!e sa

nitati!e de mari dimensi ni" m !tit dinea in1ormatii!or poate re!e#a ca importante ne!e aspecte si poate estompa a!te aspecte desi importanta sa semni1icatia nora sa a!tora este ,resit interpretata. Pentr pre#enirea erori!or neintentionate este necesar ca pre,atirea

criterii!or pentr ana!i$a date!or o3tin te in rma e#a! arii sa 1ie atent pre,atite. Erorile intentionate se comit at nci cand or,ani$atia in intre, ! ei practica o po!itica inadec#ata pri#ind res rse!e mane@ in aceste ca$ ri" or,ani$atia #a pierde treptat peroane!e ce!e mai 3ine pre,atite. *ncre"erea in evaluatori" ca s rsa de erori" apare at nci cand persoane!e s p se e#a! arii o3tin ca!i1icati#e di1erite din partea di1eriti!or e#a! atori. Necon#er,enta re$ !tate!or e#a! arii pentr aceeasi persoana poate ind ce stari de tensi ne sa de

con1 $ie" daca sa!ariat ! i i;a 1ost com nicate separat re$ !tate!e estimate de catre di1eritii e#a! atori@ desi, r ca e#a! atorii independenti n pot a- n,e totdea na !a ace!easi aprecieri dar n este admis ca di1erente!e dintre acestea sa 1ie 1oarte m !t di1erite@ de o ast1e! de

sit atie pot pro1ita sa!ariatii care a di1erite pro3!eme re1eritoare !a procese!e de m nca si care pot e0p!oata aceast moment in a#anta- ! !or. A'ustarea in or!atiilor este eroarea pe care o 1ac nii e#a! atori !a constatarea nor a3ateri mari 1ata de standarde!e de per1ormanta norma!e@ c 3 na stiinta" e#a! atorii estompea$a per1ormante!e iesite din com n sa care s nt m !t s 3 !imita de admisi3i!itate. A- starea in1ormatii!or se poate petrece si at nci cand e#a! atorii nesocotesc standarde!e sta3i!ite pentr di1erite!e meserii" pro1esii sa !oc ri de m nca" ap!icand standarde proprii sa pre1erentia!e. O practica din pacate 1rec#ent inta!nita este aceea ca re$ !tate!e e#a! arii s nt <con1ectionate= c4iar inainte ca proces ! sa 1ie 1ina!i$at@ ,enerarea sa inc ra-area nei asemenea po!itici este caracteristica or,ani$atii!or neper1ormante. E ectul "e succesiune este caracteristic e#a! atori!or care n pot 1i atenti !a sit atii di1erite sa !a n ante@ daca n sa!ariat a 1ost c!asi1icat ca 1iind" de e0emp! " mediocr rmator ! sa!ariat #a primi" c mare pro3a3i!itate" ace!asi ca!i1icati#. Pentr a p tea

ar, menta a1irmatia p tem in#oca teama n i st dent de a intra !a e0amen ! ora! d pa n a!t st dent care <a picat !a e0amen=. E#a! ator !" adica pro1esor !" c!asi1ica neori" in aceeasi maniera" pe toti st dentii. Desi, r ca o asemenea sit atie n poate 1i acceptata nici in ni#ersitati si nici in a!te or,ani$atii in care per1ormanta tre3 ie promo#ata. Su!a pro+le!elor 0 zero repre$inta o stare de spirit@ oamenii" inc! si# e#a! atorii" considera ca daca e0ista de-a dest !e re$ !tate ne1a#ora3i!e" acestea tre3 ie sa 1ie compensate de re$ !tate 1a#ora3i!e" per1ormante@ acestea din rma #or 1i atri3 ite" 1ara acoperire" a!eator" !tim ! i esantion de sa!ariati s p si proces ! i de e#a! are pentr ca" pe ansam3! " re$ !tate!e ana!i$ei sa 1ie ec4i!i3rate si sa se incadre$e in distri3 tia norma!a. Eroarea comisa este ,ra#a din mai m !te p ncte de #edere> e#a! atorii n s nt o3iecti#i" re$ !tate!e e#a! arii s nt eronate" or,ani$atia #a pierde din credi3i!itate si din presti,i . Pe

de a!ta parte" distri3 tia <norma!a= n

este #a!a3i!a in toate or,ani$atii!e si in toate

co!ecti#itati!e pentr ca nat ra acestora este m !t di1erita. %etisul nu!erelor este propri e#a! atori!or care considera ca n mai aspecte!e mas ra3i!e" c anti1icate" s nt re!e#ante@ se pierd din #edere rmatoare!e> dimensi nea

mana a procese!or de m nca" pro3!eme!e persona!e a!e sa!ariati!or" aspecte pri#ind or,ani$area m ncii" com nicarea si re!atii!e inter mane in ,enera!.

1 Co!unicarea in procesul evaluarii E#a! area per1ormante!or sa!ariati!or constit ie n important mi-!oc de com nicare@ re, !i!e principa!e de care mana,erii tre3 ie sa tina seama in acest proces s nt> E este o3!i,atori per1ormante!or !or@ E este o3!i,atori ca re$ !tate!e e#a! arii sa !e 1ie pre$entate sa!ariati!or direct de catre se1 ! direct sa Jsi de catre s periorii acest ia@ E moment ! pre$entarii re$ !tate!or indi#id a!e se #a constit i intr; n pri!e- pentr identi1icarea mi-!oace!or pentr im3 natatirea per1ormante!or" modi1icarea ca sa!ariati!or sa !e 1ie com nicate re$ !tate!e e#a! arii

metodei mana,eria!e" reor,ani$area m ncii si re!atii!or de com nicare dintre sa!ariati@ E mana,erii care com nica re$ !tate!e e#a! arii tre3 ie sa aprecie$e aspecte!e po$iti#e si sa ad ca m !t miri sa!ariati!or" c4iar daca acestia a si p ncte s!a3e@ E mana,erii tre3 ie sa ai3a a3i!itatea de a pre$enta aspecte!e ne,ati#e ast1e! incat sa n ind ca an,a-ati!or reactii de ad#ersitate@ n este admis ca mana,erii sa 1aca

mora!a sa!ariati!or" sa ii compare c a!te persoane sa sa !e inter$ica sa;si e0p na !i3er p ncte!e de #edere. Ro! ! mana,eri!or in acti#itatea de e#a! are a per1ormante!or este e0trem de important> acestia tre3 ie sa asi, re o pre,atire comp!eta a proces ! i si sa sta3i!easca mi-!oace pentr identi1icarea ca $e!or care cond c !a contraper1ormanta.