ASPECTE DE MEDIU ALE

DEPDURIRILOR






Fr a avea o prea mare importana o vreme
ndelungat,necesitile societii, limitate i lipsite de
complexitate, nu reclamau nicio schimbare fundamental de
contiin i deci, de atitudine, funciile pdurilor,cauzele si
efectele despduririi mai exact, nu au constituit obiectul
preocuprilor umane, pragmatice i, cu att mai mult, al celor
tiinifice, dect foarte trziu, mai exact spus, ncepnd cu
secolul al XIX-lea
I.DEFINIIE
Despdurirea reprezint totalitatea
aciunilor/faptelor prin care pdurile sunt
nlturate complet de pe unele suprafee
din cauze naturale,dar in marea majoritate
a cazurilor din cauze antropice.

II.FUNCIILE PDURILOR

Astzi, problematica funciilor pdurilor se
regsete la locul cuvenit, n contextul
economiei forestiere a oricrei ri cu
silvicultur avansat, pdurile fiind mprite
dup destinaia ce le-a fost atribuit, n dou
mari categorii corespunztoare celor dou tipuri
de funcii, dup cum urmeaz:
Aceste funcii se mpart n dou mari
categorii importante:
-funcia de protecie
-funcia de producie
ntr-o definiie sintetic, prin funciile de
protecie a pdurilor, se nelege exercitarea
de ctre acestea a unor influene favorabile sau
servicii utile societii.
Chiar dac, o lung perioad de timp, oamenii
nu au simit nevoia justificrii acestor funcii
tocmai pentru c nu duceau lipsa efectelor lor
benefice, n prezent, dar mai ales n
perspectiv, cele care vor deine ntietatea n
faa necesitilor i preocuprilor oamenilor vor
fi, fr ndoial, tocmai funciile de protecie .
ntre numeroasele influene favorabile exercitate
de pdure se regsesc cu prioritate urmtoarele:

-apr solul mpotriva eroziunii i degradarii
sale;
-protejeaz apele curgtoare, asigurndu-le
un debit constant, limpezime, mpiedicnd
transportul de materiale;
- influeneaz favorabil extremele de
temperatur;
- diminueaz viteza vntului;
- nfrumuseeaz i nnobileaz peisajul;
- purific aerul atmosferic, mbogindu-l n
oxigen;


Cercetrile ulterioare asupra funciilor de protecie ale
pdurilor au nregistrat unele elemente noi, precum i o mai
corect i mai clar exprimare a acestor funcii, corelat cu
efectele lor, fr ns a modifica prea mult clasificarea prof.
Zeletin, astfel c, astzi, clasificarea n vigoare a funciilor
de protecie este urmtoarea:
a) funcia de protecie a apelor;
b) funcia de protecie a terenurilor i solurilor;
c) -funcia de protecie contra factorilor climatici i
industriali duntori;
d) funcia de recreere;
e) -funcia de interes tiinific
Astfel, se constata clar ca functiile care privesc
echilibrul mediului sunt mai importante decat rolul de sursa
de materii prime pentru activitatile umane.
Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor
agricole, drumuri si cai ferate, incendii, mine, combustibili
sunt toate cauze legate de deforestare.
III.CAUZELE DESPADURIRILOR:
Principala cauza a despaduririlor o constituie expansiunea
agricola.
Nu trebuie omisa nici expansiune urbana.
hazarde naturale ( erupii, cutremure, alunecri, avalane ).
Ex.: Peru 1970- un cutremur a distrus pdurea
de pe o suprafa de 70.000 kmp.
incendiile ( att cele cu cauze naturale , ct mai ales cele
provocate ) .
Ex. : Indonezia n 1983 , au fost distruse 3,7 mil.
Ha
tierile( pentru consumul casnic, materie prim
industrial )
- hazarde naturale ( eruptii, cutremure, alunecari, avalanse
). Ex.: Peru 1970- un cutremur a distrus padurea de pe o
suprafata de 70.000 kmp. ; - incendiile ( atat cele cu cauze
naturale , cat mai ales cele provocate ) . - taierile ( pentru
consumul casnic, materie prima industriala ). Anual se
exploateaza cca.3,5 miliarde mc de masa lemnoasa
IV.EFECTELE DESPADURIRII

O data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in
peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand
la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista
sol sa acumuleze apa.
Defriarea pdurii i las pe oamenii care traiesc in
pdure fara adapost si fara hrana, si duce la dispariia unui
stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani.
Cu toii am auzit de pericolele incalzirii globale si a
efectului de sera, cauza principala a acestora fiind
acumularea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte
plante verzi absorb dioxidul de carbon si produc oxigen prin
fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira
dioxid de carbon.
O alta consecina a defririi are legatur cu posibilitaiile
tiinifice care ar putea fi pierdute o data cu pdurea.
V.SOLUII IMPOTRIVA DESPDURII

Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor
si astfel oprirea deteriorarii. Dar este acesta
singurul raspuns? Comertul mondial cu lemn a
ajuns o afacere de 5 miliarde dolari,asa ca
oprirea acesteia ar fi intampinata cu multa
ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprirea
completa a taierii.
Probabil insa ca cel mai important pas este
educarea si informarea acelor oameni a caror
decizii influenteaza direct sau indirect soarta
padurilor.
De aceea organizatiile de conservare incearca
sa-i educe sa cumpere alternative asupra
acestor produse si i incurajeaza sa faca decizii
informate asupra stilului lor de viata.
VI.REDUCEREA SUPRAFETELOR DE PADURE

Ca efect ,la nivelul intregului Glob ,
suprafetele forestiere s-au redus de la cca. 9
mld. ha in antichitate ,la doar cca. 4 mld. ha n
prezent, cu consecinte foarte grave la nivelul
bilantului hidrologic, accelerarii eroziunii ,
degradarii solurilor sau climei.
n ultimii 10 000 de ani, mantia forestiera a
planetei s-a stramtat cu o treime prin defrisarile
ce faceau loc terenurilor arabile, punilor sau
asezarilor omenesti. Desi aceasta evolutie
continua, padurile tropicale diminuindu-se anual
cu circa 17 milioane de hectare de teren,
cererea fata de bogaia ei principala lemnul
este mare si intr-o permanenta crestere.
VII.Concluzii
Pdurea nu este numai un peisaj frumos. Pdurile sunt un fel
de plmni ai pmntului, uriae fabrici de oxigen. Nevoile
de oxigen cresc anual cu 4-5% , iar posibilitile lui de
producere scad, din cauza diminurii suprafeelor de pdure.
Totodat, pdurea obsoarbe dioxidul de carbon n procesul
fotosintezei, noxele i gazele ce polueaz aerul, reine o
mare cantitate de praf din atmosfer. ntr-un an, 1 ha de
pdure purific aerul de 80 tone de praf, l umezete i-l
mprospteaz de 10 ori mai bine dect un bazin de ap cu
aceeai suprafa.
n prezent Romnia se afla intr-o situaie dezastruas din
punct de vedere al despduririlor. Conform unui studiu
efectuat de Greenpeace, suprafata totala despadurita si
degradata in perioada 2000-2011 a fost de 280.108 hectare
aproximativ 28.000 hectare pe an. Cele mai afectate
judee sunt Suceava, Harghita, Arge, Maramure i Cluj.



~STUDIU DE CAZ ~
Aspecte ale despduririlor n Romnia
Cineva inelept spunea asa: Omul va
supravieui pe Terra numai n
alian cu Pdurea, fr de care se
va pierde mai nti ontrolul asupra
naturii, apoi controlul asupra
sistemului social .

http://www.youtube.com/watch?v=2pLGM
dIvit0