Ecologia Transportului

Prof. univ. dr. ing.
Florian IVAN
DEPOLUAREA AUTOMOBILELOR
Suport de curs
Introducere
Prof. univ. dr. ing. Florian IVAN.........................................................................................................1 DEPOLUA EA AU!O"O#ILELO ................................................................................................1 1. IN! ODU$E E..............................................................................................................................% 1.1 No&iuni introductive ' poluarea..................................................................................................% (. POLUA EA AU!O"O#ILELO . NO "E DE POLUA E. NE$ESI!A!EA EDU$E II POLU) II...........................................................................................................................................* (.1. Nor+ele europene de poluare..................................................................................................1, (.(. Nor+ele de e+isii -n Statele Unite ale A+ericii.....................................................................1. (.%. Legisla&ia /i regle+ent0rile -n India........................................................................................11 (.2. Nor+e de poluare -n 3aponia...................................................................................................1* (.4. $o+para&ie -ntre nor+ele de e+isii ale diferitelor regiuni din lu+e......................................15 %. S!ADIUL A$!UAL......................................................................................................................(( %.1 $atali6atorul.............................................................................................................................(( %.1.1. $atali6atorul cu % trepte....................................................................................................(% %.1.(. $atali6ator cu ( trepte.......................................................................................................(2 %.1.%. De6activarea catali6atoarelor7..........................................................................................(2 %.1.2. Date te8nice .....................................................................................................................(4 %.(. Sen6ori de te+peratur0 9E:! ; E<8aust :as !e+perature=...................................................(. %.%. Sen6ori de o<igen 9Sonda La+>da=........................................................................................(1 %.2. Sen6ori NO<............................................................................................................................(5 %.4. Filtre de particule.....................................................................................................................(5 %... Siste+ul de recirculare a ga6elor 9E: =.................................................................................2* %.1. Ad#lue.....................................................................................................................................4( %.1.1. Ad#lue. O su>stan&0 natural0? e<istent0 -n +ediul -ncon@ur0tor......................................4( %.1.(. Siste+ul de evacuare pentru un +otor EU O 4 cu Ad#lue............................................4% 2. ! ASEUL DE EVA$UA E .........................................................................................................1 2.1. :eneralit0&i ..............................................................................................................................1 2.(. Descrierea /i ele+entele co+ponente ale e/apa+entului ........................................................1 2.%. Acordarea e/apa+entului cu +otorul ......................................................................................2 2.2. Dia+etrul +ic al tu>urilor traseului de e/apa+ent ..................................................................4 2.4. Dia+etrul +are al tu>urilor traseului de e/apa+ent7 ..............................................................4 4. EVA$UA EA :AAELO . : ADUL DE PE FE$BIUNE A EVA$U) II.............................. #I#LIO: AFIE................................................................................................................................1,
1. INTRODUCERE
1.1 Noiuni in rodu! iv" # $oluar"a

Poluar"a repre6int0 conta+inarea +ediului -ncon@ur0tor cu +ateriale care interferea60 cu s0n0tatea u+an0? calitatea vie&ii sau func&ia natural0 a ecosiste+elor 9organis+ele vii /i +ediul -n care tr0iesc=. $8iar dac0 uneori poluarea +ediului -ncon@ur0tor este un re6ultat al cau6elor naturale cu+ ar fi erup&iile vulcanice? cea +ai +are parte a su>stan&elor poluante provine din activit0&ile u+ane. Sunt dou0 categorii de +ateriale poluante 9poluan&i=. Poluan&ii >iodegrada>ili sunt su>stan&e? cu+ ar fi apa +ena@er0? care se desco+pun rapid -n proces natural. Ace/ti poluan&i devin o pro>le+0 cCnd se acu+ulea60 +ai rapid decCt pot s0 se desco+pun0. Poluan&ii nondegrada>ili sunt +ateriale care nu se desco+pun sau se desco+pun foarte lent -n +ediul natural. Odat0 ce apare conta+inarea? este dificil sau c8iar i+posi>il s0 se -ndep0rte6e ace/ti poluan&i din +ediu. $o+pu/ii nondegrada>ili cu+ ar fi Diclor'Difenil'!ricloretan 9DD!=? dio<ine? difenili policrorurati 9P$#= /i +ateriale radioactive pot s0 a@ung0 la nivele periculoase de acu+ulare /i pot s0 urce -n lan&ul trofic prin inter+ediul ani+alelor. De e<e+plu? +oleculele co+pu/ilor to<ici pot s0 se depun0 pe suprafa&a plantelor acvatice f0r0 s0 distrug0 acele plante. Un pe/te +ic care se 8r0ne/te cu aceste plante acu+ulea60 o cantitate +are din aceste to<ine. Un pe/te +ai +are sau alte ani+ale carnivore care se 8r0nesc cu pe/ti +ici pot s0 acu+ule6e o cantitate +ai +are de to<ine. Acest proces se nu+e/te >ioacu+ulare.
Introducere
Figura 1.1. Poluarea c8i+ic0 a at+osferei E2F
Poluarea aerului $onta+inarea u+an0 a at+osferei P0+Cntului poate lua +ulte for+e /i a e<istat de cCnd oa+enii au -nceput s0 utili6e6e focul pentru agricultur0? -nc0l6ire /i g0titul ali+entelor. Dn ti+pul
Figura 1.(.>. Surs0 de poluare a aerului ; ga6e e/apate auto+o>il
Introducere
evolu&iei Industriale 9sec.GVIII si GIG=? poluarea aerului a devenit o pro>le+0 +a@or0.
Figura 1.(.a. Surs0 de poluare a aerului E1F
Poluarea ur>an0 a aerului este cunoscut0 su> denu+irea de s+og. S+ogul este -n general un a+estec de +ono<id de car>on /i co+pu/i organici din co+>ustia inco+plet0 a co+>usti>ililor fosili cu+ ar fi c0r>unii /i de dio<id de sulf de la i+purit0&ile din co+>usti>ili. Dn ti+p ce s+ogul reac&ionea6a cu o<igenul? aci6ii organici /i sulfurici se condensea60 su> for+0 de pic0turi? -nte&ind cea&a. PCn0 -n secolul GG s+ogul devenise de@a un pericol +a@or pentru s0n0tate. Un alt tip de s+og? cel fotoc8i+ic? a -nceput s0 reduc0 calitatea aerului deasupra ora/elor +ari cu+ ar fi Los Angeles -n anii H%,. Acest s+og este cau6at de co+>ustia -n +otoarele autove8iculelor /i ale avioanelor a co+>usti>ilului care produce o<i6i de a6ot /i eli>erea60 8idrocar>uri din co+>usti>ilii Inear/iI. a6ele solare fac ca o<i6ii de a6ot /i 8idrocar>urile s0 se co+>ine /i s0 transfor+e o<igenul -n o6on? un agent c8i+ic care atac0 cauciucul? r0ne/te plante /i irit0 pl0+Cnii. Jidrocar>urile sunt o<idate -n su>stan&e care se condensea60 /i for+ea60 o cea&0 vi6i>il0 /i p0trun60toare.
Introducere
"a@oritatea poluan&ilor sunt eventual Isp0la&iI de c0tre ploaie? 60pad0 sau cea&0 dar dup0 ce au parcurs distan&e +ari? uneori c8iar continente. Dn ti+p ce poluan&ii se adun0 -n at+osfer0? o<i6ii de sulf /i de a6ot sunt transfor+a&i -n aci6i care se co+>in0 cu ploaia. Aceasta ploaie acid0 cade peste lacuri /i p0duri unde poate duce la +oartea pe/tilor sau plantelor /i poate s0 afecte6e -ntregi ecosiste+e. Dn cele din ur+0? lacurile /i p0durile conta+inate pot a@unge s0 fie lipsite de via&0. egiunile care sunt -n dru+ul vCntului care >ate dinspre 6one industriali6ate? cu+ ar fi Europa /i estul Statelor Unite /i $anadei? sunt cele +ai afectate de ploi acide. Ploile acide pot s0 afecte6e /i s0n0tatea u+an0 /i o>iecte create de oa+eniK ele di6olv0 -ncet statui istorice din piatr0 /i fa&ade din o+a? Atena si Londra. Una din cele +ai +ari pro>le+e cau6ate de poluarea aerului este -nc0l6irea glo>al0? o cre/tere a te+peraturii P0+Cntului cau6at0 de acu+ularea unor ga6e at+osferice cu+ ar fi dio<idul de car>on. Odat0 cu folosirea intensiv0 a co+>usti>ililor fosili -n secolul GG? concentra&ia de dio<id de car>on din at+osfer0 a crescut dra+atic. Dio<idul de car>on si alte ga6e? cunoscute su> denu+irea de ga6e de ser0? reduc c0ldura disipat0 de P0+Cnt dar nu >loc8ea60 radia&iile Soarelui. Din cau6a efectului de ser0 se asteapt0 ca te+peratura glo>al0 s0 creasc0 cu 1?2L $ pCn0 la 4?*L $ pCn0 -n anul (1,,. $8iar dac0 aceast0 tendin&0 pare a fi o sc8i+>are +inor0? cre/terea ar face ca P0+Cntul s0 fie +ai cald decCt a fost -n ulti+ii 1(4.,,, ani? sc8i+>Cnd pro>a>il tiparul cli+atic? afectCnd produc&ia agricol0? +odificCnd distri>u&ia ani+alelor /i plantelor /i crescCnd nivelul +0rii. Poluarea aerului poate s0 afecte6e regiunea superioar0 a at+osferei nu+it0 stratosfer0. Produc&ia e<cesiv0 a co+pu/ilor care con&in clor cu+ ar fi clorofluorocar>ona&ii 9$F$= 9co+pu/i folosi&i pCn0 acu+ -n frigidere? aparate de aer condi&ionat /i -n fa>ricarea produselor pe >a60 de polistiren= a epui6at stratul de o6on stratosferic? creCnd o gaur0 deasupra Antarcticii care durea60 +ai +ulte s0pt0+Cni -n fiecare an. $a re6ultat? e<punerea la ra6ele d0un0toare ale Soarelui a afectat via&a acvatic0 /i terestr0 /i a+enin&0 s0n0tatea oa+enilor din 6onele nordice /i sudice ale planetei. Dintre produ/ii c8i+ici re6ulta&i -n ur+a procesului de ardere -n "AI a+inti+ pe cei care sunt +onitori6a&i atCt pentru efectul direct cCt /i pentru pericolul pe care -l repre6int07 E4F Mono%idul d" !ar&on 'CO( ; Mre6ultatul arderii inco+pleteN ' ' ga6 color? cu +iros caracteristic? +onitori6at datorit0 to<icit0&ii deose>ite efecte asupra omului: factor de risc pentru suferin6ii de >oli cardiovasculare? e<punerea pe ter+en -ndelungat reduce capacitatea de +unc0 /i di+inuea60 de<teritatea +anual0. .
Introducere
' '
E+otivul pentru care a ap0rut catali6atorulF Surse7 "AS *.O? "A$ 4O? aeronave7 2O? nave +ariti+e7 1O? c0i ferate7 P1O? altele7 2O 9inclu6Cnd de6astrele naturale? incendii? etc.=
O%i)ii d" a)o 'NO%( ' ' ' :a6 cu +iros caracteristic avCnd /i culoare specific0 care face posi>i0 distingerea lui -n spectru lu+inos "onitori6at datorit0 efectelor dra+atice asupra +odific0rilor de +ediu pe care le produce Efecte asupra omului: di+inuarea capacit0&ilor respiratorii? 1,,pp+ NO< in8alate ti+p de o or0 produce le6iuni interne Bio%idul d" *ulf '+O,( ' ' ' e6ultatul arderii co+>usti>ilului cu continut de sulf 9+otorin0= :a6 cu +iros /i culoare caracteristic0 Efecte asupra +ediului7 ploi acide? accelerarea efectului de ser0
PM 'Par i!ula " Ma "r( ' ' ' Particule -n suspensie Particule solide sau lic8ide de di+ensiune +ic0? de ordinul +icronilor P"1,? P"(4 9P(.4 +icroni? nu pot fi filtrate de siste+ul respiratorK intr0 -n organis+ /i nu se +ai eli+in0= Plu-& .i o%i)ii $" &a)/ d" $lu-& ' ' Dn co+>usti>ilii o>tinu&i prin te8nologii +ai vec8i 9>en6ina cu plu+>? E$O Pre+iu+= Duce la aparitia daunelor neurologice grave
,. POLUAREA AUTOMOBILELOR. NORME DE POLUARE. NECE+ITATEA REDUCERII POLU0RII Dn ulti+ii ani? odat0 cu cre/terea nu+0rului de autove8icule /i necesit0&ii de transport la nivel glo>al? consu+ul? respectiv cererea de petrol au crescut foarte +ult. Propor&ional cu acestea este /i cre/terea de e+isii poluante. $8iar dac0 industia auto nu are cea +ai +are contri>u&ie la e+isiile poluante /i e+isii de ga6e r0spun60toare pentru efectul de ser0 /i -nc0l6irea planetar0? +0suri tre>uie luate -n toate do+eniile. Ur+0toarele grafice /i diagra+e ilustrea60 nivelele actuale /i de acu+ ca&iva ani ale cererii /i produc&iei de petrol? precu+ /i nivelul alar+ant al e+isiilor glo>ale de poluan&i.
Figura (.1. Evolu&ia consu+ului 9cererii= /i produc&iei +ondiale de co+>usti>il petrolier E.F
Poluarea automobilelor. Norme de poluare. Necesitatea reducerii polurii
Figura (.(. Produc&ia +ondial0 de co+>usti>il petrolier /i cererea viitoare
:raficele de +ai sus pre6int0 evolu&ia e+isiilor de $O ( 9principalul ga6 responsa>il pentru efectul de ser0= -n ulti+ii 4, pCn0 la 14, de ani. "0sur0torile concentra&iei de $O ( din aerul at+osferic a fost efectuate de NOAA 9National Oceanic and At+osp8eric Ad+inistration ' United States Depart+ent of $o++erce=. Dn pre6ent nivelul e+isiilor de $O ( 9+ilioane de tone= este de 1 ori +ai ridicat decCt era in 1544. E*F
,.1. Nor-"l" "uro$"n" d" $oluar"

Nor-"l" "uro$"n" d" $oluar" EU O 1? EU O (? EU O % /i EU O 2 nu au prevederiQli+it0ri clare -n ceea ce prive/te e+isiile de $O(. Se a<ea60 +ai +ult pe $O? NO<? J$? P". E5F
1,
Figura (.4 pre6int0 nivelul concentra&iilor de NO< /i P" din ga6ele de evacuare ale +otoarelor cu aprindere prin scCnteie confor+e cu legisla&iile EU O 1 pCn0 la EU O 4. Se poate o>serva c0 pentru toate nor+ele nivelul de P" este ,K E+isiile de particule erau specifice +otoarelor ce foloseau >en6in0 cu plu+> 9tetraetil de plu+>=.
Figura (... Anali6a evolu&iei nor+elor de poluare de la non'EU O la EU O 4 ' +otoare diesel E5F
Nor-" EURO. Poluani -oni ori)ai 1 MAC O%i)ii d" a)o 'NO%( ; fie su> for+0 de o<id de a6ot 9NO= sau dio<id de a6ot 9NO (= ; -n ti+pul arderii cCnd o<igenul reac&ionea60 cu a6otul 9N(= la te+peraturi -nalte -n pre6en&a aerului. Daca se scade e+isia de NO<? consu+ul specific efectiv de co+>usti>il creste. $8iar /i asa i+portantele cercet0ri efectuate -n do+eniul de6volt0rii +otoarelor? au reu/it atingerea unor e+isii sc06ute f0r0 a afecta consu+ul de co+>usti>il.
11
Par i!ula " Ma "r 'PM( -n ga6ele de evacuare sunt repre6entate de particule fine de car>on /i 8idrocar>uri care se for+ea60 -n 6one cu con&inut sc06ut de o<igen ale fl0c0rii. Pre6en&a sulfului 9S= -n co+>usti>ilii diesel de calitate inferioar0 creste con&inutul de particule din ga6ele e/apate. Din ianuarie (,,5? an din care nor+ele EU O 4 vor deveni o>ligatorii pentru orice +otor Diesel nou produs dup0 aceasta dat0? con&inutul +a<i+ ad+is de particule din ga6ele de e/apa+ent va fi redus la ,.( gQRS8.
Fig. (.1. Poluanti +onitori6a&i ' +otoare diesel E1,F
Fig. (.*. Li+itele +a<i+e ad+ise pentru NO< /i P" prin nor+ele de poluare EU O ; anali6a evolu&iei nor+elor de poluare pentru +otoare diesel E11?1(F
Nor-"l" "uro$"n" d" "-i*i"? definesc li+itele accepta>ile pentru e+isiile ga6elor de evacuare a ve8iculelor noi vCndute -n statele'+e+>re ale UE. Standardele de e+isie sunt definite -ntr'o serie de directive a Uniunii Europene de escal0 la introducerea progresiv0 a standardelor din ce -n ce +ai stricte. Dn pre6ent? e+isiile de o<id de a6ot 9NO<=? 8idrocar>uri 9J$=? +ono<id de car>on 9$O= /i particule 9P"= sunt regle+entate la cele +ai +ulte tipuri de ve8icule? inclusiv autoturis+e? ca+ioane? trenuri? tractoare /i +asini si+ilare? >ar@e? dar e<clu6Cnd navele +ariti+e /i avioanele. Pentru fiecare tip de ve8icul? se aplic0 diferite standarde. espectarea este deter+inat0 de rularea +otorului -n cicluri de -ncerc0ri standardi6ate. Ve8iculele neconfor+e nu pot fi vCndute -n UE? dar noile standarde nu se aplic0 pentru ve8iculele aflate de@a -n circula&ie pe dru+urile pu>lice. Nu utili6area de te8nologii specifice este necesar0 pentru a respecta standardele? de/i te8nologia disponi>il0 la acel +o+ent este folosit0 pentru sta>ilirea standardelor.
1(
Transport i nclzirea global.Bint0 fi<at0 la Protocolul de la TUoto a fost o reducere de *O a e+isiilor -n toate sectoarele econo+iei fa&0 de nivelurile din 155, pCn0 -n (,,*'(,1(. + andard"l" "uro$"n" d" "-i*ii $"n ru au o uri*-" '!a "goria M1( sunt pre6entate -n ta>elul 1. !a>elul 1 E5F7 Niv"l Da / CO 2g34-5 6C 2g34-5 NO% 2g34-5 6C 7 NO% 2g34-5 PM 2g34-5
Mo oar" !u a$rind"r" $rin !o-$ri-ar" 'ali-"n a " !u -o orin/( Euro 1 VVV Euro ( Euro % Euro 2 Euro 4 9viitor= Euro . 9viitor= Euro 1 VVV Euro ( Euro % Euro 2 Euro 4 9viitor= Euro . 9viitor= Iulie 155( Ianuarie 155. Ianuarie (,,, Ianuarie (,,4 Septe+>rie (,,5 Septe+>rie (,12 Iulie 155( Ianuarie 155. Ianuarie (,,, Ianuarie (,,4 Septe+>rie (,,5 Septe+>rie (,12 (?1( 9%?1.= '' 1., ,..2 ,.4 ,.4 ,.4 '' '' '' '' '' '' '' ,.4 ,.(4 ,.1* ,.,* ,?51 91?1%= ,.1 ,.4. ,.% ,.(% ,.11 ,?12 9,?1*= ,.,* ,.,4 ,.,(4 ,.,,4 ,.,,4
Mo oar" !u $rind"r" $rin *!8n "i" 'ali-"n a " !u &"n)in (?1( 9%?1.= '' (.( (.% 1., 1., 1., '' ,.( ,.1 ,.1 ,.1 '' '' ,.14 ,.,* ,.,. ,.,. ,?51 91?1%= ,.4 '' '' '' '' '' '' '' '' ,.,,4 VV ,.,,4 VV
V Dnainte de Euro 4? ve8iculele de pasageriW (4,, Rg au fost apro>ate ca tip de ve8icule co+erciale u/oare N1 ; I VV Se aplic0 nu+ai la ve8iculele ec8ipate cu +otoare cu in@ec&ie direct0 VVV Valori -n parante6e sunt -n li+itele confor+it0&ii produc&iei 9$OP=
1%
+ andard" "uro$"n" d" "-i*i" $"n ru au ov"9i!ul" !o-"r!ial" u.oar": - ; 1<=>4g '!a "goria N1 1 I(: 2g34-5 sunt pre6entate -n ta>elul (. !a>elul ( E5F7 Niv"l Euro 1 Euro ( Euro % Euro 2 Da / CO 6C NO% 6C 7 NO% '' '' ,.4 ,.51 ,.1 ,.4. PM ,.12 ,.,* ,.,4 ,.,(4 ,.,,4 ,.,,4 '' '' '' '' ,.,,4 V ,.,,4 V Mo oar" !u a$rind"r" $rin !o-$ri-ar" 'ali-"n a " !u -o orin/( Octo+>rie 1552 (.1( '' Ianuarie 155* Ianuarie (,,, Ianuarie (,,4 1., ,.4 '' '' '' '' ,..2 ''
,.(4 ,.% ,.1* ,.(% ,.,* ,.11 '' '' ,.51 ,.4
Euro 4 9viitor= Septe+>rie (,,5 ,.4 Euro . 9viitor= Septe+>rie (,12 ,.4 Euro 1 Euro ( Euro % Euro 2
Mo oar" !u a$rind"r" $rin *!8n "i" 'ali-"n a " !u &"n)in/( Octo+>rie 1552 (.1( '' Ianuarie 155* Ianuarie (,,, Ianuarie (,,4 (.( ''
(.% ,.( ,.14 '' 1., ,.1 ,.,* ''
Euro 4 9viitor= Septe+>rie (,,5 1., ,.1 ,.,. '' Euro . 9viitor= Septe+>rie (,12 1., ,.1 ,.,. ''
V Se aplic0 nu+ai la ve8iculele cu ec8ipate +otoare cu in@ec&ie direct0
+ andard" "uro$"n" d" "-i*ii $"n ru au ov"9i!ul" !o-"r!ial" u.oar" 1<=>4g ; - ; 1?@=4g '!a "goria N1 1 II(: 2g34-5 sunt pre6entate -n ta>elul %. !a>elul % E5F7 Niv"l Euro 1 Euro ( Euro % Euro 2 Da / CO 6C NO% 6C 7 NO% '' '' 1.2 1., PM ,.15 ,.1( ,.,1 ,.,2 ,.,,4 ,.,,4 Mo oar" !u a$rind"r" $rin !o-$ri-ar" 'ali-"n a " !u -o orin/( Octo+>rie 1552 4.11 '' Ianuarie 155* Ianuarie (,,1 Ianuarie (,,. 1.(4 '' ,.* '' ,..% ''
,..4 ,.1( ,.%% ,.%5 ,.(%4 ,.(54 ,.1,4 ,.154 12
Euro 4 9viitor= Septe+>rie (,1, ,..% '' Euro . 9viitor= Septe+>rie (,14 ,..% ''
Mo oar" !u a$rind"r" $rin *!8n "i" 'ali-"n a " !u &"n)in/( Euro 1 Euro ( Euro % Euro 2 Octo+>rie 1552 4.11 '' Ianuarie 155* Ianuarie (,,1 Ianuarie (,,. 2., '' '' '' 1.2 ,..4 '' '' '' '' '' ,.,,4 V ,.,,4 V
2.11 ,.(4 ,.1*, '' 1.*1 ,.1% ,.1
Euro 4 9viitor= Septe+>rie (,1, 1.*1 ,.1% ,.,14 '' Euro . 9viitor= Septe+>rie (,14 1.*1 ,.1% ,.,14 ''
V Se aplic0 nu+ai la ve8iculele cu ec8ipate +otoare cu in@ec&ie direct0 + andard" "uro$"n" d" "-i*ii $"n ru au ov"9i!ul" !o-"r!ial" u.oar" 1?@=4g ; - ; <>==4g '!a "goria N1 1 III(: 2g34-5 sunt pre6entate -n ta>elul 2. !a>elul 2 E5F7 Niv"l Euro 1 Euro ( Euro % Euro 2 Da / CO 6C NO% 6C 7 NO% '' '' '' '' 2.5 ,.5. PM ,.(4 ,.11 ,.1 ,.,. ,.,,4 ,.,,4 '' '' '' '' ,.,,4 V ,.,,4 V Mo oar" !u a$rind"r" $rin !o-$ri-ar" 'ali-"n a " !u -o orin/( Octo+>rie 1552 ..5 Ianuarie 155* Ianuarie (,,1 Ianuarie (,,. 1.4
,.54 '' ,.54 ''
,.1*, ,.*. ,.%5 ,.2. ,.(* ,.%4 ,.1(4 ,.(14 '' '' 1.1 ,.*
Euro 4 9viitor= Septe+>rie (,1, ,.12 '' Euro . 9viitor= Septe+>rie (,14 ,.12 '' Euro 1 Euro ( Euro % Euro 2 Octo+>rie 1552 ..5 Ianuarie 155* Ianuarie (,,1 Ianuarie (,,. 4., '' ''
Mo oar" !u a$rind"r" $rin *!8n "i" 'ali-"n a " !u &"n)in/(
4.(( ,.(5 ,.(1, '' (.(1 ,.1. ,.11, ''
Euro 4 9viitor= Septe+>rie (,1, (.(1 ,.1. ,.,*( '' Euro . 9viitor= Septe+>rie (,14 (.(1 ,.1. ,.,*( ''
V Se aplic0 nu+ai la ve8iculele cu ec8ipate +otoare cu in@ec&ie direct0 + andard"l" "uro$"n" d" "-i*ii $"n ru au o!a-ioan" *i au o&u*": -o oar" Di"*"l: g34A9 'fu- #1( sunt pre6entate -n ta>elul 4. !a>elul 4 E5F. Niv"l EU O I Da / 155(? P*4 RS 155(?W *4 RS 14 Ci!lu "* ar" E$E '25 CO 2.4 2.4 6C 1.1 1.1 NO% *., *., PM ,..1( ,.%. Fu-
EU O II
Octo+>rie 155. Octo+>rie 155* Octombrie 1 numai EE! "E# $ E%&
2., 2., 1.' (.1 $ES X EL 1.4 1.4
1.1 1.1 '.() ,... ,.2. ,.2.
1., 1., (.' 4., %.4 (.,
,.(4 ,.14 '.'( ,.1, ,.1% V ,.,( ,.,( '.1) ,.* ,.4 ,.4
Euro III Euro IV Euro V
Octo+>rie (,,, Octo+>rie (,,4 Octo+>rie (,,*
V Pentru +otoarele de +ai pu&in de ,.14 d+ Y volu+ per cilindru /i o tura&ie de putere no+inal0 de +ai +ult de %,,, rotQ+in. EEV este IEn8anced environ+entallU friendlU ve8icleI. + andard"l" "uro$"n" d" "-i*ii $"n ru v"9i!ul" -ari d" ran*$or -arf/? categoria N(? ED$ 9(,,, si peste= sunt re6u+te in ta>elul .. !a>elul . E5F7 + andard Euro , Da / CO 'g34A9( NO% 'g34A9( 6C 'g34A9( PM 'g34A9( 14.* 5., 1., 4., %.4 (., (.. 1.(% 1.1 ,... ,.2. ,.2. niciunul ,.2, ,.14 ,.1 ,.,( ,.,( 15**'155( 1(.%
EU O I 155('1554 2.5 EU O II 1554'1555 2., Euro III 1555'(,,4 (.1 Euro IV (,,4'(,,* 1.4 Euro V (,,*'(,1( 1.4
,.,. Nor-"l" d" "-i*ii Bn + a "l" Uni " al" A-"ri!ii

Dn Statele Unite? standardele de e+isii sunt gestionate la nivel na&ional de c0tre Agen&ia de Protec&ie a "ediului 9AP"=. Statele /i guvernele locale @oac0 un rol de filial0. E1%F Fa)a 1 '1CCD#1CCC( egle+entarile autorit0&ii na&ionale de Nivel 1 s'au introdus -n +od treptat? din 1552 pCn0 -n 1551? /i sunt -n curs de eli+inare -n favoarea nivelului de standard na&ional (? din (,,2 pCn0 -n (,,5.
1.
Dn $alifornia se difeneste un progra+ pentru nor+ele de e+isie ale autove8iculelor? care sunt +ai stricte decCt -n SUA? iar unul dintre nivelele acestui progra+ se nu+e/te LEV 9LoZ E+issionVe8icle=. Standardul de e+isii LEV a dat na/tere la alte 4 categorii +ari de e+isii poluante? dupa cu+ ur+ea607

TLEV ; !ransitional LoZ E+ission Ve8icle LEV ; LoZ E+ission Ve8icle ULEV ; Ultra'LoZ E+ission Ve8icle +ULEV ; Super'Ultra LoZ E+ission Ve8icle EEV ; Aero E+ission Ve8icle
Fa)a , ',==D .i -ai 8r)iu( Standardul na&ional !ier ( intr0 in vigoare -n perioada (,,2 ; (,,5. Dn loc s0 se >a6e6e -n definirea li+itei +a<i+e a e+isiilor pe greutate? standardul !ier ( -nglo>ea60 11 su>divi6iuni. Su>divi6iunea 1 este cea +ai curat0 9autove8icule cu e+isii 6ero=? iar su>divi6iunile 5? 1,? 11 sunt te+porare. Dou0 su>divi6iuni +ai putin restrictive din punctul de vedere al e+isiilor de no<e 5 /i 1, au fost scoase din u6 -n anul (,,.. egle+ent0rile !ier ( prev0d de ase+enea /i li+it0ri ale con&inutului de sulf din car>uran&i 9>en6ina /i +otorina co+erciali6ate in SUA=. egle+ent0rile su> !ier (? !ier 1 /i divi6iunile !LEV au fost scose -n (,,2? r0+CnCnd LEV? ULEV /i SULEV care au devenit +ult +ai stringente? cunoscute fiind su> nu+ele de LEV (? ULEV (? respectiv SULEV (. Ur+0toarele noi categorii au fost create7 ILEV ; In8erentlU LoZ'E+ission Ve8icle PEEV ; Partial Aero E+ission Ve8icle AT#PEEV ; Advanced !ec8nologU Partial Aero E+ission Ve8icle NLEV ; National LoZ E+ission Ve8icle
,.<. L"gi*laia .i r"gl"-"n /ril" Bn India

Pri+a regle+entare a e+isiilor autove8iculelor -n India a devenit activ- -n 15*5. Aceste regle+ent0ri au fost curCnd -nlocuite de nor+e si standarde -+p0r&ite atCt pentru auto+o>ilele ali+entate cu >en6in0 91551= cCt /i pentru cele diesel 9155(=. Dup0 anul (,,,? India a inceput adoptarea nor+elor EU O pentru e+isii de no<e. E1%F 11
,.D. Nor-" d" $oluar" Bn Fa$onia
Principalul poluant care pune serioase pro>le+e in &ara soarelui r0sare este NO <? 3aponia avCnd unele dintre cele +ai poluate +etropole la nivel glo>al. Dn 155( pentru a face fa&0 pro>le+elor generate de poluarea aerului cu NO< "inisterul "ediului @apone6 a adoptat Legea privind +0surile speciale ce tre>uiesc luate pentru reducerea cantit0&ii de o<id de a6ot e+is0 de +otoarele auto+o>ilelor. Dn >a6a legii o serie de +0suri drastice au fost luate atCt -n ceea ce prive/te +a/inile noi cCt /i cele aflate de@a -n circula&ie. Dn iunie (,,1 legii i'a fost adus un a+enda+ent care avea prevederi asupra controlului e+isiei de P" 9Particulate "atter=. Dn octo+>rie (,,( aceste legi au devenit standarde de e+isii. Dntre anii 1551Q155* noile standarde pentru autove8icule au fost aplicate retroactiv +a/inilor vec8i aflate de@a in circula&ie. Proprietarii de auto+o>ile aveau deci ( +etode pentru a se adapta legii7 1. Dnlocuirea ve8iculelor vec8i cu +odele noi /i +ai curate (. "ontarea pe ve8iculele vec8i a unor dispo6itive de control /i reducere a NO< /i P" Ve8iculele au o perioada de gra&ie cuprins0 -ntre * /i 1( ani pentru a satisface legea. Perioadele de gra&ie depind de tiupul de ve8icule dup0 cu+ ur+ea60 7 ' ' ' ' ' ' Ve8icule co+erciale u/oare 9""A P[ (4,,Rg=7 * ani Ve8icule co+erciale grele 9""A W (4,,Rg=7 5 ani "icro>use 911'(5 locuri=7 1, ani Auto>use +ari 9W %, locuri=7 1( ani Ve8icule speciale 9>a6ate pe ca+ioane de +arf0 sau auto>use=7 1, ani Autoturis+e diesel7 5 ani E1%? 12? 14F 1*
,.>. Co-$arai" Bn r" nor-"l" d" "-i*ii al" dif"ri "lor r"giuni din lu-"
Dn figurile ur+0toare se pre6int0 co+parativ toate standardele de e+isii.
Figura (.5. $o+parativ -ntre nor+ele de poluare ale diferitelor regiuni din lu+e E14F
15
E*olu+ia standardelor de emisii diferentia pe poluan+i. Mono%id d" !ar&on 'CO(
Fig. (.1,. Evolu&ia $O -n ti+p ; "AS Fig.E14F (.11. Evolu&ia $O -n ti+p ; "A$ E14F
6idro!ar&uri '6C(
O%id d" a)o 'NO%(
Fig. (.1(. Evolu&ia J$ -n ti+p ; "AS E14F
Fig. (.1%. Evolu&ia J$ -n ti+p ; "A$ E14F
Fig. (.12. Evolu&ia NO< -n ti+p ; "AS E14F
(,
Fig. (.14. Evolu&ia NO< -n ti+p ; "A$ E14F
Par i!ula " Ma "r 'PM(
Fig. (.1.. Evolu&ia P" -n ti+p ; "A$ E14F
(1
<. +TADIUL ACTUAL
<.1 Ca ali)a orul

$onverti6orul catalitic este cea +ai vec8e co+ponent0 a siste+ului de depoluare. Este un dispo6itiv folosit pentru a reduce to<icitatea unui +otor cu ardere intern0. Pri+a dat0 a fost introdus -n produc&ia de serie pe auto+o>ilele de pe pia&a a+erican0 -ncepCnd cu anul 1514. $atali6atoarele sunt folosite cel +ai des la siste+ele de evacuare ale autove8iculelor? dar +ai poti fi utili6ate /i la7 ec8ipa+ente de +inerit? stivuitoare? trenuri /i alte ve8icule ec8ipate cu "AI. Dn interiorul catali6atorului au loc reac&ii c8i+ice unde produ/ii re6ulta&i -n ur+a arderii sunt converti&i -n produ/i +ai putin to<ici. Eficien&a unui catali6ator poate a@unge pCn0 la 5,O.
Figura %.1.a. $onverti6or catalitic Dodge a+ E11F
((
#tadiul actual
Figura %.1.>. $atali6ator Saa> 5'4 E11F
<.1.1. Ca ali)a orul !u < r"$ " Are % sarcini si+ultane7 1. educerea o<i6ilor de a6ot 9NO<= -n a6ot /i o<igen7 (NO< <O( \ N(
(. O<idarea +ono<idului de car>on 9$O=? care este un produs to<ic? -n $O(7 ($O \ O( ($O( %. O<idarea 8idrocar>urilor nearse -n $O( /i J(O7 ($<JU \ 9(<\UQ(=O( (<$O( \ UJ(O Aceste % reac&ii c8i+ice se produc atunci cCnd +otorul func&ionea60 putin peste raportul stoec8io+etric? +ai e<act 12.*'12.5 Rg aer la 1 Rg co+>usti>il. $Cnd e<ist0 +ai +ult o<igen decCt necesar a+estecul este s0rac /i se afla -n condi&ii de o<idare? ca6 -n care cele ( reac&ii cataltice? o<idarea $O si a J$ sunt favori6ate? iar reac&ia de reducere nu se +ai produce. Dn ca6ul e<isten&ei co+>usti>ilului -n e<ces? a+estecul este >ogat? reac&ia de reducere a NO< este favori6at0? iar reac&iile de o<idare a $O si J$ nu +ai au loc. Dac0 un +otor ar putea fi tinut teoretic -n li+itele raportului stoec8io+etric? teoretic ar e<ista o eficien&0 de 1,,O a reac&iilor catalitice.
(%
#tadiul actual
<.1.,. Ca ali)a or !u , r"$ " Are ( sarcini si+ultane. 1. O<idarea $O -n $O(7 ($O \ O( ($O( (. O<idarea 8idrocar>urilor nearse sau par&ial arse -n $O( /i J(O7 ($<JU \ 9(<\UQ(=O( (<$O( \ UJ(O Acest tip de catali6ator este r0spCndit -n specila la +otoarele cu aprindere prin co+pri+are? avCnd rol de a neutrali6a e+isiile de J$ /i $O.
<.1.<. D")a! ivar"a !a ali)a oar"lorG $atali6atoarele devin inactive fiind totodat0 ineficiente -n pre6en&a fu+ului. A/adar
autove8iculele ec8ipate cu catali6ator tre>uie ali+entate doar cu co+>usti>ili f0r0 plu+>? astfel fiind eli+inat0 si poluarea cu P" 9Particulate "atter=? poluant care re6ult0 din arderea tetraetilului de plu+>. De6activarea catali6atoarelor se -ntC+pl0 atunci cCnd su>stan&ele din siste+ul de evacuare al autove8iculului se a/ea60 pe suprafa&a ele+entului catalitic? -+piedicCnd accesul ga6elor de evacuare prin Moc8iurileN catali6atorului. Su>stan&ele care afectea60 func&ionarea sunt7 plu+>? 6inc? sulf? +agne6iu? fosfor si fier. Aincul? fosforul /i sulful provin din lu>rifian&i antifric&iune. Sulful si +agne6iu provin din i+purit0&i ale co+>usti>ililor sau din aditivi. Siliciul este re6ultatul avariei +otorului precu+ u6area garniturii de c8iulas0 per+i&Cnd accesul lic8idului de r0cire -n ca+era de ardere. Eli+inarea depunerilor de sulf de pe suprafa&a catali6atorului se poate face prin arderea acestuia? -nc0l6ind ga6ele de evacuare? lucru care se face prin +en&inerea +otorului pe durat0 -ndelungat0 la sarcini +ari. O serie de situa&ii pot cau6a supra-nc0l6irea catali6atorului7 o e<isten&a uleiului de ungere -n siste+ul de evacuare cau6at de u6ura pronun&at0 a +otorului 9sau de nivelul uleiului -n >aie peste li+ita +a<i+0 = o rateuri ale +otorului o o supap0 de evacuare rupt0 sau fisurat0 cau6ea60 accesul co+>usti>ilului pe traseul de evacuare o utili6area unui co+>usti>il neadecvat +otorului (2
#tadiul actual
<.1.D. Da " "9ni!" "omponen+a catalizatoarelor: $onverti6oarele catalitice sunt alc0tuite din +ai +ulte ele+ente7 Monoli ul *au -i")ul este un +etal pre&iosK -n ca6ul catali6atoarelor +oderne acesta este reg0sit su> for+a unui fagure cera+ic? dar sunt folosi&i de ase+enea /si faguri din o&el ino<ida>ilK +ie6ul este denu+it suport catalitic. Platina este cel +ai activ +etal? des utili6at la catali6atoare. Nu este folosit0 -n toate ca6urile datorit0 unor reac&ii adi&ionale nedorite /iQsau costurilor ridicate. Paladiul 9Pd= /i rodiul 9 d= sunt alte +etale pre&ioase folosite. Platina /i rodiul sunt folosite pe post de catali6ator reductor? -n ti+p ce paladiul este folosit pe post de catli6ator o<idant. "ai sunt folosite ceriu+ 9$e=? fier 9Fe=? +agne6iu 9"g= /i nic8el 9Ni=. + ar d" $ro "!i" 9Zas8coat= este un a+estec de siliciu /i alu+iniu 9silicon=. Acest strat are rolul de a separa? i6ola /i prote@a +onolitul de carcasa +etalic0 -ntr'o cavitate perfect etan/0. Car!a*a -" ali!/ este de o>icei din +etal ino<ida>il.
Fig. %.1.2.1. Sec&iune printr'un catali6ator cu +ie6 +etalic E11F
(4
#tadiul actual
Fig. %.1.2.(. $atali6ator cu +ie6 tip fagure cera+ic E11F
<.,. +"n)ori d" "-$"ra ur/ 'EHT 1 E%9au* Ha* T"-$"ra ur"(
Sunt folosi&i cu dou0 scopuri7 ' ol de siste+ de averti6are asupra te+peraturii -n ca6ul -n care aceasta trece peste te+peratura de siguran&0 de 14,O $ pentru catali6atoarele pe dou0 c0i /i de 5,,O $ pentru catali6atoarele pe trei c0i cu paltin0 sau 5(4O $ la cele cu paladiu ' La +onitori6area func&ion0rii catali6atorului ; de o>icei se +ontea60 ( sen6ori? unul -nainte /i unul dup0 catali6ator pentru +asurarea cre/terii de te+peratur0 a +ie6ului catalitic Pentru fiecare 1O de $O din ga6ele de evacuare? te+peratura acestora creste cu 1,,O $.
(.
#tadiul actual
Figura %.(.1. Sen6ori de te+peratur0 ga6e evacuate 9E:!=
<.<. +"n)ori d" o%ig"n '+onda La-&da(

Asa nu+ita sond0 la+>da sau sen6or E:O 9E<8aust :as O<igen= este defapt un +ic sen6or introdus -n siste+ul de evacuare a unui +otor cu aprindere prin scCnteie pentru +asurarea concentra&iei de o<igen din ga6ele de evacuare /i astfel s0 per+it0 unit0&ii electronice de control E$U s0 controle6e eficient procesul de ardere. Sen6orul de O( este ata/at pe colectorul de evacuare -n scopul deter+in0rii st0rii a+estecului aer'co+>usti>il ce intr0 -n +otor? dac0 este s0rac sau >ogat. Aceast0 infor+a&ie este apoi tri+is0 +ai departe? iar +anage+entul +otorului E$U a@ustea60 a+estecul oferind +otorului cea +ai >un0 econo+ie de car>urant /i e+isii reduse. Dn +od o>i/nuit o sonda la+>da cu un singur fir atinge te+peratura opti+a de
Fig. %.%.1. Sond0 La+>da Volvo S2, E1*F
(1
#tadiul actual
functionate in %'4 +inute. Sen6orii +ai scu+pi 9%'4 fire= a@ung la te+peratura opti+a de operare intr'un +inut. Defectarea sen6orului de O(? fie -n condi&ii nor+ale fie datorit0 siliconilor sau silica&ilor -n ur+a utili60rii co+>usti>ilului cu plu+> duce /i la defectarea converti6orului catalitic? ceea ce i+plic0 costuri ridicate.
Fig.%.%.(. Ele+ente co+ponente sen6or O(
Fig. %.%.2. Sond0 la+>da pe +otor Jonda 1*A
Fig. %.%.%. Diagra+0 6on0 de lucru sen6or O(
(*
#tadiul actual
<.D. +"n)ori NO%

Au un pre& de cost ridicat /i sunt -n general folosi&i nu+ai cCnd un +otor "A$ este dotat cu converti6or catalitic selectiv sau converti6or catalitic de o<i6i de a6ot ; include+ aici doar +otoarele diesel EU O 2 /i EU O 4.
<.>. Fil r" d" $ar i!ul"

Filtrul de particule este un dispo6itiv +enit s0 -nl0ture particulele diesel sau fu+ul din ga6ele de evacuare ale unui +otor diesel. Un FAP sau DPF 9denu+eri trade+arR PSA respectiv VA:= pre6int0 o eficien&0 de *4 O. Un autove8icul dotat cu filtru de particule nu va e+ite fu+ vi6i>il la to>a final0.
Figura %.4. Filtru de particule FAP ; Peugeot E11F
(5
#tadiul actual
3.5.1. Originea particulelor Fata de e+isiile e<istente in ga6ele de evacuare ale "AS? ga6ele produse de "A$ cuprind un poluant definit prin +etoda de +asurare? si anu+e particulele diesel? poluant a carui +onitori6are ur+areste deter+inarea e+isiilor solide si lic8ide din ga6ele de evacuare printr'un procedeu de +asurare +ai riguros decat +asurarea opacitatii fu+ului. Pro>le+a funda+entala a particulelor din ga6ele de evacuare. Particulele sunt definite i+plicit prin +etoda de +0surare? ca totalitatea +ateriei colectate pe un filtru de teflon la trecerea ga6elor arse e+ise de +otorul cu aprindere prin co+pri+are? ga6e care au fost diluate cu aer filtrat pentru +en&inerea te+peraturii acestora su> 4(, $. E<tinderea defini&iei particulelor pentru "AS este for+al0 nefiind i+pus0 de prevederi legislative concrete? datorit0 faptului c0 e+isia de particule "AS este de 2,'1,, de ori +ai +ic0 decCt aceea a "A$? pentru +otoare si+ilare. Din punct de vedere a co+po6i&iei c8i+ice? particulele "AS con&in pe lCng0 car>on? P>? P? aditivi organici din ulei /i >en6in0. evenind la ca6ul particulelor e+ise de "A$? se aprecia60? din punct de vedere cantitativ? c0 din cele ,?%O din ga6ele arse care sunt d0un0toare s0n0t0&ii ,?,,4O sunt particule. Particulele provin din procese si+ilare cu cele ale gene6ei funinginei /i 8idrocar>urilor. ,uninginea Se for+ea60 prin suprapunerea a+estecurilor >ogate la te+peraturi -nalte. $u cCt a+estecul este +ai >ogat sau cu cCt te+peratura este +ai ridicat0? cu atCt cre/te funinginea produs0 din car>onul e<istent -n co+>usti>il. E+isia de funingine este legat0 de cantitatea de co+>usti>il in@ectat0 -n cea de'a doua fa60 a arderii? dup0 perioada de -ntCr6iere la autoaprindere. $o+>usti>ilul in@ectat -naintea aprinderii are ti+p s0 se a+estece -n condi&ii +ai s0race -nainte ca te+peratura s0 creasc0. -idrocarburile -" Provin din trei surse principale. 'a+estecuri s0race neinfla+a>ileK 'volu+ul sacului in@ectoruluiK 'a+estecuri >ogate for+ate tCr6iu -n ciclul +otorK $ea +ai +are parte a co+>usti>ilului in@ectat este consu+at0 de reac&iile rapide la valori ale coeficientului de e<ces de aer apropiate de unitate? care practic nu generea60 8idrocar>uri. Acestea apar cCnd te+peraturile sunt prea +ici sau e<ist0 o lips0 local0 de o<igen? cCnd a+estecul este prea s0rac sau prea >ogat pentru a fi consu+at de reac&iile rapide stoec8io+etrice.
%,
#tadiul actual
3.5.2. Compoziia particulelor Particulele sunt alc0tuite din o frac&iune insolu>il0 de car>on? su> denu+irea de funingine? co+pu/i +etalici /i o frac&iune solu>il0? for+at0 din co+>usti>il /i ulei nears. Dn figura de +ai @os sunt pre6entate co+po6i&ia tipic0 /i provenien&a particulelor -n ga6ele de evacuare.
Compoziia particulelor
SO4 i H2O 13% Fraciuni solubile din combustibil 10% Fraciuni insolubile din combustibil 43% Fraciuni insolubile din combustibil Fraciuni insolubile din ulei Fraciuni solubile din ulei Fraciuni solubile din combustibil Fraciuni solubile din ulei 29% SO4 i H2O Fraciuni insolubile din ulei 5%
$o+po6i&ia particulelor depinde de tipul constructiv al +otorului? procentele co+ponentelor fiind pre6entate -n ta>elul1. Ta&"lul 1 Variaia !o-$o)ii"i $ar i!ul"lor fun!i" d" i$ul MAI $o+pu/i $ar>on Ulei nears $o+>usti>il nears Sulfa&i asocia&i cu ap0 Diverse "otor cu in@ec&ie direct0 %1O 2,O 1O 12O *O "otor cu in@ec&ie indirect0 2.O (*O .O 1,O 1,O
3.5.3 Dimensiunile particulelor E<ist0 +ai +ultas referiri asupra di+ensiunilor particulelor e+ise de +otoarele Diesel7 %1
#tadiul actual
Dia+etrul +ediu ,?1',?%]+? cele +ici pot fi de 1,n+K "ai +ult de 4,O dintre particule au dia+etru +ai +ic de 1]+K 5,O dintre particule au dia+etru +ai +ic de 1]+? iar 1,O su> ,?%]+K ,?,%',?.]+ confor+ distri>u&iei tipice di+ensionaleK -n plus? di+ensiunile particulelor e+ise de "AS sunt +ai +ici decCt cele e+ise de "A$7 ,?,1',?,4]+ -n ca6ul "AS cu catali6ator /i ,?,1',?1]+ -n "AS f0r0 catali6ator.
Particulele e+ise de "A$ sunt foarte +ici /i nu au intrat pCn0 de curCnd -n aten&ia legislatorilor? decCt prin pris+a +0sur0rii fu+ului /i a co+po6i&iei c8i+ice a ga6ului de e/apa+ent. Efectele asupra s0n0t0&ii produse de particule depind de di+ensiunile acestora? de +odul -n care acestea p0trund -n organis+? ca /i de capacitatea organis+ului de a le eli+ina sau neutrali6a.Particulele "A$ sunt suficient de +ici pentru a se depune -n traiectul respirator. Particulele +ai +ari de ,?%]+ sunt eli+inate din traiectul respirator? -n ti+p ce restul pot p0trunde -n pl0+Cni. !ot +aterialul su> for+0 suspendat0? solid sau lic8id? poate fi denu+it particule /i clasificat dup0 +0ri+e. Particulele ultrafine? cunoscute su> denu+irea de nanoparticule sau particule su>+icronice care apar -n nu+0r foarte +are? dar -n cele din ur+0 acestea au o contri>u&ie +ic0 asupra +asei totale a particulelor. Particulele ultrafine sunt +ai periculoase? din cau6a capacit0&ii acestora de a p0trunde adCnc -n siste+ul respirator /i de a se depo6ita -n 6ona alveolar0 a pl0+Cnului. Di+ensiunile paticulelor varia60 cu regi+ul de func&ionare al +otorulu? constatCndu'se c0 la tura&ie constant0 cre/terea sarcinii a dus la cre/terea dia+etrului +ediu al particulelor? iar la cre/terea tura&iei? dia+etrele +edii au sc06ut? datorit0 sc0derii ti+pului de sta&ionare a particulelor -n +otor /i a ani8il0rii feno+enelor de aglo+erare. Pentru studiul di+ensional al particulelor s'a folosit +icroscopia elecronic0? cu a@utorul c0reia s'a anali6at i+aginea particulelor e+ise de +otorul D(14. "!N *? -n regi+ul de func&ionare caracteri6at de 1,,O sarcin0 /i la tura&ia de 1*,, rotQ+in. Depunerea particulelor s'a f0cut pe pastile de alu+iniu lustruite c8i+ic? acestea fiind +en&inute -n curentul de ga6e arse un ti+p foarte scurt? pentru a se evita depunerile -n straturi a particulelor. Fotografiile confir+0 aspectul de conopid0 al particulelor.
<.>.D. Ti$uri !on* ru! iv" d" fil r" Pro>le+a funda+entala a particulelor din ga6ele arse este ca sunt prea diluate pentru a putea %(
#tadiul actual
arde? de aceea cea +ai raspandita +etoda este concentrarea lor intr'un filtru. Func&ionarea filtrului i+plic0 dou0 fa6e de lucru7 Perioada de filtrare /i acu+ulare a particulelorK Perioada de regenare? prin care particulele sunt fie o<idate? fie -nl0turate? astfel -ncCt filtrul s0 poat0 lucra din nouK Filtrele de particule sunt dispo6itive proiectate -nc0 de la sfCr/itul anilor ^1,? -n scopul re&inerii /i o<id0rii particulelor con&inute -n ga6ele de evacuare ale +otoarelor diesel. $lasificarea filtrelor dupa procedeul de colectare a particulelor7 'prin retinere +ecanica 9 structuri celulare sau fi>roase avand suprafete +ari de depunere si canali6atii inguste pentru trecerea ga6elor arse =K 'prin retinere electrostatica 9prin procedeul efectului $orona? particulele electri6ate se aglo+erea6a si pot fi colectate=K dupa natura +aterialului filtrant7 'filtre +etaliceK 'filtre cera+iceK dupa tipul regenerarii7 'regenerare ter+ica 9cu aport de energie? in scopul cresterii te+peraturii ga6elor arse pana la valori de 44,_.,, grade $=K 'regenerare electrica cu re6istor de incal6ireK ' regenerare cu +icroundeK ' regenerare cu ar6ator de co+>usti>il supli+entarK ' regenerare cu o>turarea ad+isieiK ' regenerare cu o>turaea evacuariiK ' regenerare c8i+ica 9 cu reactii catalitice care produc o<idarea particulelor la te+peraturi +ai sca6ute ale ga6elor de evacuare =K ' regenerare cu depuneri sau in@ectere de catali6atori in filtruK ' regenerare co+>inata 9 ter+ica si c8i+ica =K ' regenerare +ecanicaK dupa periodicitatea regenerarii7 ' regenerare periodicaK ' regenerare continuaK dupa locul de producere a regenerarii7 %%
#tadiul actual
' regenerare e<terna 9 o<idarea particulelor din filtru are loc dupa col+atarea acestuia prin folosirea unui ar6ator e<tern=K ' regenerare interna 9 o<idarea particulelor are loc in filtru? prin actiunea siste+ului propriu de regenerare=K Filtrle de particule ur+aresc retinerea particulelor? ur+ata de curatarea periodica prin diferita procedee. Functie de procedeul de retinere a particulelor s'au de6voltat +ai +ulte tipuri de filtre si procedee de regenerare? dintre care s'au dovedit +ai eficiente in functionarea pe autove8icule ur+atoarele7 'filtre de particule cu retinere +ecanicaK 'filtru +onolit cera+icK 'filtru cu fi>re cera+iceK 'filtru +etalic porosK 'filtre electrostatice de particuleK
%2
#tadiul actual
%4
#tadiul actual
Fig. %.4.1. Filtre de particule la diferite +otoare <.>.>. Fil r" d" $ar i!ul" !u r"in"r" -"!ani!/ In general filtrarea +ecanica se i+parte in filtrare >idi+ensionala si filtrare tridi+ensionala 9in volu+=. Daca di+ensiunea particulei este +ai +are decat cea a celulei filtrului? particula nu poate trece prin porii filtrului. $a re6ultat? particulele sunt filtrate si e<ista nu+ai pe suprafata peretelui filtrului. Acesta este +ecanis+ul filtrarii >idi+ensionale? care are o eficienta +are si o cadere de presiune +are. In ca6ul filtrarii tridi+ensionale? desii di+ensiunea particulei este +ai +ica decat cea a poruluisi particula poate trece ? ea este retinuta pe fi>ra filtrului din cau6a fortei de inertie specifice curgerii ga6ului. Particulele nu e<ista nu+ai la suprafata? ci si pe suprafata interioara a peretelui filtrului. Functie de di+ensiunea particulelor.? e<ista trei +ecanis+e de captura a acestora7 . captura prin difuzie 9particulele suficient de +ici pentru a intra in +iscare >roZniana cau6ata de ciocnirea cu +oleculele de ga6=K .captura prin interceptie /particule considerate prea +ari pentru a +ai fi supuse +iscarii >roZniene? dar prea +ici pentru a avea inertie proprie=K %.
#tadiul actual
.captura prin impact inertial 9particule +ai +ari cu suficienta inertie=K
I+pact 9fi>re cera+ice sau lCna de sCr+0 = filtru f0r0 >locare
Intercep&ie 9+onolit cera+ic poros= filtrul se poate >loca 9-nfunda=
9+onolit cera+ic? fi>re cera+ice sau re&ea de sCr+0=
Fig.%.4.(. "ecanis+e de captare a particulelor "ecanis+ele de captare a particulelor prin impact si difuzie sunt predo+inante la filtrele cu fi>re cera+ice sau cu lana de sar+a 9Zire +es8=. Particulele +ai +ari ader0? dupa i+pact? cu suprafata fila+entelor sau cu depunerile de pe acestea. Unele dintre particulele +ici +igrea6a 9 prin +ecanis+ul de difu6ie = pe suprafetele fila+entelor. Acest tip de filtru se +ai nu+este ne>loca>il 9 ga6ele de evacuare pot ra6>ate per+anent spre iesire =. Filtrele au avanta@ul unei caderi +ici de presiune? dar de6avanta@ul unei eficiente relativ reduse. Interceptia este principalul +ecanis+ de captare in filtrele din +atelial poros? iar difu6ia poate? la randul ei? sa sporeasca eficienta. Particulele +ai +ari ca dia+etru +ediu al porilor sunt deci interceptate si retinute de +onolit. Aceste filtre se nu+esc >loca>ile? avand in consecinta o cadere sporita de presiune si o vite6a +ai +are de crestere a acestei caderi de presiune. FILTRUL MONOLIT CERAMIC Filtrul cera+ic pentru retinerea particulelor este for+at dintr'un corp cera+ic cu sectiune circulara sau ovala? care are aspect de fagure? datorita canalelor care il stra>at. "aterialul cera+ic din care este alcatuit se nu+este cordierit si contine in principal o<id de +afne6iu 9"gO=? o<id de %1
#tadiul actual
alu+iniu 9Al(O%= si dio<id de siliciu 9SiO(=. E<ista si o varianta de alia@ cera+ic +ai si+plu? nu+it mullit. For+a de fagure este data de un nu+ar foarte +are de canale longitudinale? de sectiune patrata
In rar" ga)" ar*"
Fig.%.4.%. Sectiune prin filtru $analele longitudinale sunt o>turate alternativ la capete cu o>turatoare din cera+ic0? iar re&inerea particulelor se reali6ea60 -n +o+entul trecerii ga6elor dintr'un canal -n altul prin str0>aterea pere&ilor poro/i ai +onolitului ; filtrare prin trecere prin perete ; Sall FloZ. !reptat? suprafa&a interioar0 a canalelor se acoper0 cu particule? afectCnd eficacitatea filtrului /i +0rind re6isten&ele ga6o'dina+ice de pe traseul evacu0rii. Din acest +otiv se i+pune regenerarea filtrului? care -nsea+n0 arderea particulelor depuse. "atri&a cera+ic0 necesit0 o te8nologie de e<ecu&ie special0? foarte costisitoare? -n pre6ent e<istCnd nu+ai dou0 fir+e care o produc. "ontarea +atri&ei tre>uie s0 se fac0 -ntr'o re&ea de &es0turi %*
#tadiul actual
+etalice i6olate -n lCn0 cera+ic0? pentru a +ic/ora tensiunile +ecanice /i pentru a asigura i6ola&ia ter+ic0. Acest siste+ de filtrare a particulelor asigur0 un grad de re&inere de pCn0 la *,'5,O? cu un consu+ supli+entar de energie de (O. !e8nica regener0rii solicit0 dispo6itive electronice /i sen6ori fia>ili? c0ci e<ist0 pericolul distrugerii +onolitului la /ocuri ter+ice /i +ecaniceK de aceea se studia60 /i alte variante de +onoli&i cera+ici. Din punct de vedere al eficien&ei filtr0rii? filtrele se -+part -n filtre cu pori +ari 9dia+etrul +ediu al porului dpW14]+= si filtre cu pori +ici 9dia+etrul +ediu al poruluiP14]=. Prin ti+p de filtrare se -n&elege ti+pul de func&ionare al filtrului pCn0 la atingerea unei `p i+puse? fiind practic durata de func&ionare -ntre dou0 regener0ri? acest para+etru este de dorit s0 fie cCt +ai +are. Prin du>larea grosi+ii pere&ilor? ti+pul de filtrare se -n@u+0t0&e/te pentru filtrele cu pori +ici /i se reduce la 1Q4...1Q1, pentru filtrele cu pori +ari. Du>larea lungi+ii filtrului se+nific0 du>larea suprafe&ei de filtrare? iar ti+pul de filtrare cre/te. $apacitatea de -nc0rcare a filtrului se deter+in0 prin cCnt0rirea particulelor colectate -n filtru la atingerea `p date. Practic? aceast0 +0ri+e se deter+in0 prin diferen&a dintre valorile +asei filtrului -nc0rcat si valorile filtrului curat.
FILTRE CU FIBRE CERAMICE Pentru retinerea particulelor s'au de6voltat in ulti+ul ti+p fi>re din +ateriale refractare? denu+ite generic filtre cu fi>re cera+ice? care re6ista la te+peraturi +ari de 1,,, grade $ si care asigura filtrarea >una a particulelor su>+icronice diesel. Aceste +ateriale se disting prin ur+atoarele proprietati7 re6istente si +odule de elasticitate ridicate 9re6istenta creste cu +icsorarea dia+etrului fi>rei=K te+peraturi de lucru pana la 1,,, grade $ ? in functionare de durataK proprietati electrice care acopera do+eniul de >uni i6olatori pana la +ateriale conducti>ileK re6istenta c8i+ica foarte >unaK posi>ilitati de finisare a suprafetei si a structurii interneK Principalele +ateriale din care se pot cofectiona astfel de fi>re sunt7 car>onul? car>onul activ sticla? cuartul? +aterialele cera+ice9+ullitul=? o<i6ii de alu+iniu? car>ura de siliciu. Fi>rele fara selectionate sunt apoi tricotate sau tesute? re6ultand o structura volu+ica cu pori desc8isi. I+pletitura este pretensionata in procesul de for+are a oc8iului tricotului.
%5
#tadiul actual
Fig %.4.2. Filtru cera+ic
Utili6area acestor filtre la +otoarele diesel se >a6ea60 pe ur+0toarele caracteristici7 grad -nalt de separare -n do+eniul su>+icronicK reparti6are unifor+0 a particulelorK capacitate +are de -n+aga6inare a +aterialului inertK re6isten&0 la te+perature -nalteK insensi>ilitate la /ocuri ter+iceK a+orti6are >un0 a 6go+otuluiK 2,
#tadiul actual
u/urin&a regener0rii passiveK si+plitatea carcas0riiK $onstructiv? e<ist0 +ai +ulte variante deter+inate de tipul autove8iculului. Pentru
autoturis+e? la care spa&iul din instala&ia de evacuare este redus s'a de6voltat un filtru cu fi>re cera+ice de tipul ^&eav0 -n &eav0N ? -n care ga6ele arse parcurg dinspre interior spre e<terior un tu> perforat? pe suprafa&a c0ruia s'a -nf0/urat o -+pletitur0 din fi>re cera+ice. $artu/ele filtrante se pot configura -n serie. La +otoarele supraali+entate se reco+and0 plasarea filtrului de particule -naintea tur>osuflantei? nu nu+ai din +otivul te+peraturii +ai ridicate a ga6elor? ci /i datorit0 efectului considera>il +ai +ic al pierderii de presiune asupra consu+ului de co+>usti>il. De6avanta@ul este dat de +asa iner&ial ter+ic0 a filtrului? care este plasat0 -naintea tur>inei /i care -nr0ut0&e/te co+porta+entul acesteia la varia/ia sarcinii. Pentru autoturis+e acest de6avanta@ persist0? pentru autoca+ioane /i auto>u6e de6avante@ul se di+inuea60 considera>il? datorit0 propriet0&ii de -n+aga6inare ter+ic0 a filtrului. Vulnera>ilitatea filtrului +onolit la /ocuri ter+ice /i la -ncerc0ri vi>ratorii -nalte asigur0 un ascendent net al fi>relor cu fi>re cera+ice.
FILTRUL METALIC "onolitul cera+ic are de6avanta@ul c0 se poate fisura sau topii -n ti+pul regener0rii? iar filtrele +etalice se pot coroda u/or /i au perfor+an&e +ai sc06ute de captare a particulelor. $a alternativ0 la +aterialele tradi&ionale din care se confec&ionea60 filtrele de particule? s'a e<peri+entat un +aterial +etallic poros? denu+it $el+et? un alia@ Ni'$r? care eli+in0 de6avanta@ele. Filtrul este alc0tuit din +ai +ul&i cilindrii concentrici? de aceeasi grosi+e? din $el+et -nc8i/i -ntr'o carcas0 +etalic0? ga6elle arse fiind for&ate s0 treac0 prin pere&ii cilindrii. !eoria filtr0rii tridi+ensionale se poate aplica filtrului +etallic poros? o>&inCndu'se o eficien&0 a filtr0rii de .,O? -n condi&iile unei c0deri de presiune du>le fa&0 de cea o>i/nuit0 la filtrele cera+ice +onolit. educerea pierderii de presiune? pCn0 la valori co+para>ile cu cele ale +onolitului cera+ic? s'a reu/it prin varia&ia +0ri+ii porilor cilindrilor concentrici 9 cilindrii interiori? adic0 cei care sunt pri+ii str0>0tu&i de ga6e? au pori +ai +ari decCt cei ai cilindrilor e<teriori=. Astfel? acest tip de filtru a@unge s0 ai>0 toate avanta@ele filtrului +onolit? dar /i o >un0 re6isten&0 la coro6iune? la te+peraturi -nalte.
21
#tadiul actual
Fig. %.4.4. Filtru +etalic <.>.@. REHENERAREA FILTRELOR Func&ie de procedeul de re&inere a particulelors'au de6voltat +ai +ulte procedee de regenerare7 'regenerare ter+ica 9cu aport de energie? in scopul cresterii te+peraturii ga6elor arse pana la valori de 44,_.,, grade $=K 'regenerare electrica cu re6istor de incal6ireK ' regenerare cu +icroundeK ' regenerare cu ar6ator de co+>usti>il supli+entarK ' regenerare cu o>turarea ad+isieiK ' regenerare cu o>turaea evacuariiK ' regenerare c8i+ica 9 cu reactii catalitice care produc o<idarea particulelor la te+peraturi +ai sca6ute ale ga6elor de evacuare =K ' regenerare cu depuneri sau in@ectere de catali6atori in filtruK ' regenerare co+>inata 9 ter+ica si c8i+ica =K 2(
#tadiul actual
' regenerare +ecanicaK dupa periodicitatea regenerarii7 ' regenerare periodicaK ' regenerare continuaK dupa locul de producere a regenerarii7 ' regenerare e<terna 9 o<idarea particulelor din filtru are loc dupa col+atarea acestuia prin folosirea unui ar6ator e<tern=K ' regenerare interna 9 o<idarea particulelor are loc in filtru? prin actiunea siste+ului propriu de regenerare=K $ondi&iile i+puse siste+ului de regenerare sunt7 regenerarea filtrului tre>uie s0 ai>0 loc auto+at? -n func&ionarea nor+al0 f0r0 a deran@a conduc0torul sau f0r0 a necesita interven&ia acestuiaK siste+ul tre>uie s0 evite recurgerea la piese aflate -n +i/care -n curen&i cal6iK +odul de -nc0l6ire /i o<idarea -nc0rc0turii tre>uie s0 se fac0 cu +ini+u+ de energie /i de poluare secundar0K siste+ul tre>uie s0 poat0 su>stitui to>a de evacuare /i s0 produc0 aceea/i atenuare sonor0 f0r0 c0dere de presiune e<agerat0.
R"g"n"rar" "r-i!/ O +etod0 de reducere a particulelor este o<idarea lor pe traseul evacu0riiK fiindc0 ga6ele con&in o<igen? particulele pot fi o<idate dac0 te+peratura este suficient de -nalt0 /i ti+pul de ardere suficient de lung. egenerarea necesit0 o anu+it0 te+peratur0 /i un anu+it con&inut de o<igen pentru a se ini&ia?ti+pul de regenerare depinde de te+peratura filtrului?care la rCndul ei depinde de7 $antitatea total0 de particule acu+ulateK Densitatea particulelor /i distri>u&ia lor -n filtruK eactivitatea funingineiK De>itul de ga6e evacuateK Pierderile de c0ldur0 ale filtrului.
Dn general? regenerarea depinde de te+peratura ga6elor? +ai +are de 2*, ,$? con&inutul de o<igen? peste (O? ti+p suficient pentru ardere co+plet0. $re/terea te+peraturii ga6elor necesit0 o cantitate +are de energie? energie care dac0 nu poate fi recuperat0? duce la consu+uri inaccepta>ile. 2%
#tadiul actual
egenerarea ter+ica este specific0 filtrului +onolit /i se reali6ea60 prin o<idare sau piroli60? care se a+orsea60 la 4,,'.,,,$ /i -n condi&iile unui e<ces de O (.Piroli6a tre>uie controlat0 /i a+orsat0? -n cele +ai +ulte ca6uri te+peratura ga6elor arse nu atinge 44, ,$? r0+CnCnd -n @ur de%,, ,$.
Fig. %.4.2. egenerarea ter+ica La func&ionarea la sarcini +ari se atinge aceast0 te+peratur0 ? dar ga6ele arse nu +ai con&in suficient o<igen pentru producerea o<id0rii. $u+ cele dou0 condi&ii 9te+peratur0 -nalt0 /i pre6en&a o<igenului = nu sunt -ndeplinite niciodat0 si+ultan? s'au folosit +etode de cre/tere a te+peraturii ga6elor cu+ ar fi7 -nc0l6irea lor prin inter+ediul unui ar60tor cu +otorin0 sau a unui re6istor electric sau cu +icrounde? folosirea unei supape pe traseul de ad+isie sau evacuare? cu rol de a i6ola /i de a +en&ine te+peratura -nalt0 a evacu0rii dup0 func&ionarea la sarcini +ari. $ea +ai >un0 solu&ie s'a dovedit a fi -nc0l6itorul electric sau ar60torul cu +otorin0? care duce la cre/terea consu+ului de co+>usti>il cu 1 ' (O? regenerarea fiind co+andat0 cCnd co+atarea filtrului o i+pune? -n ti+pul func&ion0rii +otorului. $ontrolul regener0rii este dat de o unitate electronic0 de co+and0?care pri+e/te se+nale electrice de le traductoarele de presiune /i de te+peratur0 +onta&i -n filtru. Pentru perioada cCt filtrul se regenerea60? ga6ele arse sunt deviate printr'un >U'pass -n conducta de evacuare nefiind filtrate. De aceea pentru +otoareRle de auto>u6e? s'au construit 22
#tadiul actual
siste+e de filtrare du>le? astfel -ncCt pe toat0 durata func&ion0rii auto>u6ului ga6ele arse s0 fie filtrate. Pentru cercetarea procesului de regenerare? este interesant0 varia&ia para+etrului ap. Varia&ia ap -n procesul de regenerare este repre6entat0 -n figura 4. Dup0 ce se ating condi&iile sta&ionare de func&ionare prin conducta de >U'pass ga6ul trece prin filtru ducCnd la o cre/tere a ap pe filtru? fiindc0 se -nc0l6e/te -n regi+ul de curgere -n de>it total. Dup0 aprindere? apare o sc0dere a ap. Este dificil de a aprecia care este ti+pul total al reac&iei +ai ales la -nc0rc0ri +ici ale filtrului sau la te+peraturi de regenerare sc06ute.
Fig. %.4.4. Varia&ia p -n ti+pul regener0rii Durata procesului de regenerare este puternic influen&at0 de te+peratura ga6elor arseK pentru un filtru dat? procesul de regenerare poate dura -ntre 1, +inute? la te+peratura de .4, ,$ /i %,, de +inute? la te+peratura de 24,,$K la te+peratura cea +ai pro>a>il0 a regener0rii? de 44,,$? durata regener0rii este de 54 de +inute. Se+nalarea regener0rii se face prin sc0derea presiunii /i prin cre/terea te+peraturii -n filtru? dar /i prin varia&ia >rusc0 a $O /i O(. Aprinderea particulelor depinde atCt de te+peratura ga6elor? cCt /i de con&inutul de o<igenK pentru un filtru dat -n func&ie de ace/ti doi para+etri se poate trasa cur>a aprinderilor care deli+itea60 6onele -n care particulele se pot aprinde de cele -n care ele nu se aprind. Astfel? dac0 $oncen tratia de O( 9O= te+peratura nu poate fi crescut0 artificial? o +etod0 de asigurare a aprinderii este in@ec&ia de o<igen -n filtru.
R"g"n"rar" !a ali i!/ !e+peratura ga6elor arse 9oF=
24
#tadiul actual
Aceast0 +etod0 ur+0re/te -nceperea regener0rii prin folosirea unei reac&ii catalitice -n filtru? care are ca efect co+>ustia particulelor la o te+peratur0 +ai sc06ut0. E<ist0 dou0 tipuri de filtre de particule care folosesc afectul catalitic7 Unul folose/te catali6atori care sunt depu/i sau in@ecta&i -n filtru? Unul utili6ea60 aditivi care sunt introdu/i -n co+>usti>ilK
Filtrele cu depunere de catali6atori nu au fost prea larg de6voltate? datorit0 faptului c0 +otoarele ale c0ror ga6e le filtrea60 tre>uie s0 foloseasc0 +otorin0 cu con&inut foarte +ic de sulf /i efectul catalitic nu a fost prea puternic? datorit0 contactului dintre catali6ator /i particule. Un astfel de filtru este folosit pentru re&inerea co+ponentelor puternic +irositoare din ga6ele e+ise de "A$. "etoda de o>&inere a filtrului este7 Prepararea solu&iei pentru stratul inter+ediar prin +0cinarea a 1,, p0r&i de 6eolit /i *, p0r&i de silic0? -+preun0 cu ap0 /i acid a6oticK I+ersarea -n solu&ie a +onolitului de cordieritK Dndep0rtarea surplusului prin suflarea +onolitului cu aer condi&ionat? Uscarea /i coacerea +onolitului -n cuptorK Acoperire cu un strat de 6eolitK D+>i>area +onolitului cu o solu&ie apoas0 de acetat de cupru? O nou0 uscare si coacere a +onolitului -n cuptorK
$o+ponentele puternic +irositoare? precu+ alde8idele? avCnd un punct de fier>ere co>orCt sunt a>sor>ite de 6eolit cCnd te+peratura ga6elor arse este su> (,, ,$? re&inCndu'se totodat0 /i fu+ul al> /i al>astru. La valori +ai +ari ale te+peraturii ga6elor arse? co+ponentele puternic +irositoare sunt o<idate catalitic ? transfor+Cndu'se -n co+pu/i +ai pu&in +irositori. egenerarea catalitic0 se aplic0 +ai ales la filtre cu fi>re cera+ice? acestea avCnd o serie de propriet0&i care favori6ea60 regenerarea pasiv0. O alt0 +etod0 este regenerarea catalitic0 prin aplicarea unui strat activ pe fi>re. Acestea sunt acoperite cu un catali6ator $uO? care prin in@ectarea unui activator c8i+ic 9acetil'acetona=? co>oar0 te+peratura de piroli60 a particulelor de la .,, ,$ la (,,,$. Pentru activarea catali6atorului se in@ectea60? dup0 oprirea +otorului? cu a@utorul unui siste+ electronic de co+and0 /i dup0 r0cirea filtrului 1,+l acetil'aceton0. Dup0 pornirea +otorului se -ncepe regenerarea? la atingerea te+peraturii de (4,,$. E+isia de particule se reduce -n propor&ie de *,'5,O? toate procesele decurg auto+at? re6ervorul de acetil'aceton0 de 5 l a@unge pe o rut0 de .,,,, T+ sau pe durata de func&ionare de 2.
#tadiul actual
+ai +ult de un an a auto>u6ului. Acest lic8id activator? acetil'acetona? este responsa>il de polu0ri secundareK /i pierderea de cupru este pri+e@dioas0? de/i? -n +edie? ea este su> valoarea i+pus0 de legisla&ie? concentra&ia local0 ur>an0 este destul de +are /i poate pune su> se+nul -ntre>0rii i+unitatea pietonilor. Acest filtru este alc0tuit din +ai +ulte cartu/e filtrante care sunt tu>uri din +aterial refractar? perforate /i -nf0/urate cu fi>re cera+ice.Unul din capetele cartu/ului este o>turat for&Cnd ga6ele arse s0 treac0 prin cartu/. Fi>rele cera+ice sunt fi>re continue? ro>uste /i elastice? >o>inate pe tu> cu respectarea unor para+etrii specifici cu+ ar fi ung8iul de >o>inare? pasul? tensiunea de -nf0/urare. Fi>ra se -nf0/oar0 pe suportul tu>ular alternCnd pentru dou0 straturi succesive su> ung8iuri de b24c fadE de generatoarea cilindrului +etalic. Aona perforat0 este acoperit0 -n -ntregi+e de fi>re. Pentru ca siste+ul s0 r0spund0 tuturor condi&iilor de -nc0rcare ter+ic0 /i +ecanic0? re6isten&a fi>relor cera+ice la te+peraturi -nalte este co+pletat0 de utili6area o&elurilor ino<ida>ile pentru tu>urile suport /i pentru carcasa filtrului. !oata aceste particularit0&i constructive conduc la o>&inerea unui filtru cu re6isten&0 re+arca>il0 la solicit0rile ter+ice /i +ecanice? cu eficien&0 /i dura>ilitate +ari ca /i cu posi>ilitatea efectu0rii regener0rii pe +otor. egenerarea c8i+ic0 cu aditivarea co+>usti>ilului per+ite o<idarea particulelor la o te+peratur0 relativ sc06ut0 a ga6elor arse. O<idarea particulelor se face continuu ? o data cu depunerea lor in filtru? prin egali6area vite6ei de ardere regenerative cu vite6a de retinere a particulelor K se o>tin astfel valori constante ale presiunii in filtru. In ulti+ii ani s'au studiat +ulti aditivi ? fiind evaluate proprietatile acestora de a reduce te+peratura de aprindere a particulelor. Principalele contri>utii ale aditivilor in procesul de regenerare catalitica sunt ur+atoarele7 'aditivii reduc te+peratura de aprindere a funinginei pana la valori de 2,,c$ in conditii de la>oratorK 'aditivii nu reduc te+peraturile +a<i+e de regenerare in acelasi +odK 'calitatea regenerarii nu este i+>unatatita dupa depasirea unei anu+ite concentratii li+itaK 'activitatea catalitic0 a aceluia/ aditiv difer0 su>stan&ial cu tipul /i regi+ul +otoruluiK 'te+peratura de evacuare? concentra&ia de o<igen /i con&inutul de J$ sunt para+etrii i+portan&i ai procesului de regenerare. Aditivii r0+a/i -n co+peti&ie dup0 +ulti ani de studiu sunt7 cuprul? +anganul? fierul /i ceriu+ul. 21
#tadiul actual
R"g"n"rar" a"rodina-i!/ egenerarea aerodina+ic0 utili6ea60 pulsuri scurte de aer co+pri+at? care parcurg filtrul -n sens invers ga6elor evacuateK aerul este con&inut -ntr'un re6ervor de presiune de 2'. at+ /i presiunea la intrare -n filtru de 1'( at+. Funinginea se colectea60 -ntr'o ca+er0 a+plasat0 su> +onolit /i care se cur0&0 fie prin ardere? fie prin colectare -ntr'un aspirator. Astfel de filtre cu regenerare aerodina+ic0 pot asigura un curent de ga6e arse r0cit necesar pentru recircularea ga6elor arse. egenarea se efectuea60 periodic? cCnd se atinge o valoare li+it0 a c0derii de presiune. e6ervorul der aer co+pri+at este +en&inut la 4 at+.? iar la intrarea -n filtru presiunea aerului este de 1?4 at+. -n ti+pul regener0rii. Aceast0 ulti+0 valoare tre>uie +en&inut0? c0ci la valori +ai +ici filtrul nu se cur0&0 suficient de >ine. Funinginea este re&inut0 -n incinerator /i particulele sunt arse sau e<trase cu un aspirator printr'un orificiu special.
<.@. +i* "-ul d" r"!ir!ular" a ga)"lor 'EHR(

Pri+ul siste+ E: a fost ad0ugat la un +otor -n 151%? iar ast06i cele +ai +ulte +otoare au un siste+ E: . O +etode foarte eficiente /i sigure de reducere a NO< este r"!ir!ular"a ga)"lor d" "va!uar" 9E: ' E<8aust :asses ecirculation=. Aceasta conste -n reali6area unei ra+ifica&ii -n galeria de evacuare? prin care o parte din ga6ele de evacuare sunt introduse -n galeria de ad+isie /i apoi -n ca+era de ardere. Aceste ga6e de evacuare? cu un con&inut e<tre+ de sce6ut de o<igen? reduc reactivitatea a+estecului ad+is -n cilindru. Se reduc? astfel? varfurile de te+peratura din ca+era de ardere? care sunt respun6etoare de aparitia o<idului de a6ot 9NO<=. Prin procedeul de recirculare a ga6elor? NO< poate fi redus? pentru +otoarele pe >en6ine? -ntr'un procent de peste 4, O. $antitatea de ga6e recirculate este li+itate de insta>ilitatea ce poate aparea in desfesurarea procesului de ardere. Acest fapt poate conduce c8iar la i+posi>ilitatea aprinderii a+estecului car>urant /i? deci? la cre/terea con&inutului de 8idrocar>uri nearse din ga6ele de evacuare. Func&ionarea acestor siste+e conste -n captarea unei cantita&i de ga6e de evacuare /i introducerea lor? prin inter+ediul unei supape? -n galeria de ad+isie. Supapa poate fi co+andate pneu+atic sau electric? func&ie de sarcina? tura&ie /i te+peratura +otorului. Siste+ele E: cu actionare electrica? in co+paratie cu cele cu actionare pneu+atica? pre6inte o +ai >une preci6ie -n do6area cantita&ii de ga6e recirculate /i o +ai >une dina+ice a procesului de recirculare. 2*
#tadiul actual
La +ersul -n gol? acest procedeu este intrerupt? datorite con&inutului redus de NO< si posi>ilita&ii de apari&ie a insta>ilita&ii -n func&ionare a +otorului? prin utili6area recircularii ga6elor de evacuare. Un de6avanta@ al acestor siste+e conste in apari&ia depunerilor dure pe suprafa&a supapelor /i suprafe&elor interioare ale conductei datorate particulelor con&inute -n ga6ele de evacuare? fapt ce duce la o reducere cantitatii de ga6e recirculate.
Fig. %... Electrovalva E: de la :"
Fig. %...1. Siste+e E: 9Ford stCnga? VA: dreapta=
25
#tadiul actual
Fig. %...(. Valv0 E: de provenien&0 VA: cu ac&ionare cu presiune negativ0 E15F
4,
#tadiul actual
Fig. %...(.1. E: de provenien&0 VA: 9co+pletare la fig. %...(=
Fig.%...%. Valv0 E: de provenien&0 Ford
41
#tadiul actual
<.?. AdBlu"
Noi stimulente pentru emisii . autocamioane !oate ve8iculele -n+atriculate -ncepCnd cu 1 octo+>rie (,,. tre>uie s0 respecte legisla&ia Euro 2. Euro 4 intr0 -n vigoare pe 1 octo+>rie (,,5. Noile nor+e Euro pentru reducerea e+isiilor poluante i+pun cerin&e stricte tuturor produc0torilor de ve8icule. Diferen&a -ntre cerin&ele -n +aterie de e+isii poluante pentru +otoarele Euro % /i Euro 2 este considera>il0. E+isiile de o<i6i de a6ot 9NO<= tre>uie reduse de la 4 la %?4 gQRS8? o reducere de %,O. E+isiile de particule 9P"= tre>uie s0 scad0 de la ,?1 la ,?,( gQRS8. Acestea corespund unei reduceri cu pCn0 la *,O. + i-ul"n " guv"rna-"n al" "ai +ulte &0ri europene -ncura@ea60 de@a respectarea anticipat0 a standardelor Euro 2 /i Euro 4 prin +etode de sti+ulare precu+ ta<e de dru+ +ai reduse 9spre e<e+plu 1, cen&iQR+ -n loc de 1( cen&iQR+ -n :er+ania= sau rate de depreciere +ai >une pentru ve8iculele ec8ipate corespun60tor 9spre e<e+plu -n Olanda=. Se a/teapt0 adoptarea /i -n alte &0ri europene a unor +etode de sti+ulare a utili60rii acestei te8nologii ecologice. Con*u- d" !o-&u* i&il :ra&ie co+>ustiei eficiente a +otoarelor perfor+ante care respect0 Euro 2 /i Euro 4 9sti+ilente=? aceste agregate asigur0 cel +ai redus consu+ de co+>usti>il dintre toate te8nologiile e<istente? ceea ce -nsea+n0 un cC/tig atCt financiar? cCt /i -n privin&a protec&iei +ediului. De/i procesul de reducere catalitic0 are nevoie de un aditiv lic8id denu+it Ad#lue? cu esti+0rile curente ale pre&ului aditivului Ad#lue? costurile totale de e<ploatare nu vor cre/te fa&0 de un +otor care respect0 Euro %.
<.?.1. AdBlu". O *u&* an/ na ural/: "%i* "n / Bn -"diul Bn!onIur/ or !e8nologia S$ utili6ea60 un aditiv denu+it Ad#lue in@ectat -n ga6ele de evacuare? -nainte ca acestea s0 treac0 printr'un catali6ator S$ . Dn catali6ator? o<i6ii de a6ot sunt transfor+a&i -n a6ot /i vapori de ap0 inofensivi ' su>stan&e care se afl0 de@a -n +od natural -n +ediul -ncon@ur0tor.
4(
#tadiul actual
Su>stan&a activ0 a aditivului Ad#lue ' ureea ' este e<tras0 din ga6e naturale. Ureea este o pudr0 cristalin0 de culoare al>0 care se g0se/te /i -n +ediul -ncon@ur0tor. Este o su>stan&0 sta>il0 /i inofensiv0? f0r0 restric&ii la depo6itare sau transport.
<.?.,. +i* "-ul d" "va!uar" $"n ru un -o or EURO > !u AdBlu" Ad#lue este un lic8id sta>il? neto<ic? nepericulos /i neinfla+a>il? ase+0n0tor apei? de6voltat pentru tratarea ulterioar0 a ga6elor de e/apa+ent ale autove8iculelor? ca+ioanelor /i auto>u6elor diesel EU O 2 /i 4. !a>elul 1 E(,F.
Lic8idul este o solu&ie lic8id0 co+pus0 din car>a+id0 /i ap0? -n care procentul car>a+idei este cca. %(?4O. Adaosul Ad#lue este destinat -n special reducerii e+isiunii de +ateriale nocive a autoutila@elor 9autoca+ioane /i auto>u6e=? -n particular reducerii +ono<idului de a6ot. Siste+ul S$ ? pulveri6Cnd -n aer co+pri+at adaosul Ad#lue? direct -naintea catali6atorului? do6ea60 acesta ga6ului cald de e/apa+ent ie/ind din co+parti+entele de ardere. 4%
#tadiul actual
Fig. %.1.1. Ele+ete co+ponente ale siste+ului de evacuare EU O 4 Ad#lue E(,F
La te+peratur0 -nalt0 din car>a+id0 se for+ea60 a+oniac. Dn a II'a treapt0 +ono<idele de a6ot aflate -n ga6ul de e/apa+ent intr0 -n reac&ie cu a+oniacul? pe suprafa&a catali6atorului S$ . Dn cursul acestui proces ace/tia se transfor+0 -n ap0 /i -n ga6 de a6ot nev0t0+0tor? pre6ent -n natur0 -n cantit0&i +ari. Avanta@ul te8nologiei S$ const0 -n faptul c0 este la fel corespun60tor satisfacerii e<igen&elor standardelor Euro 2 /i Euro 4? privind e+isiunea +ono<idelor de a6ot. Dn vederea satisfacerii prevederilor standardului Euro 2 o cantitate de adaos egal0 cu %'4 O? iar -n ca6 de Euro 4 ; pe lCng0 un randa+ent catalitic +a@orat ; cu 4'1O a co+>usti>ilului este pulveri6at -n ga6ul de e/apa+ent condus la catali6ator? -n func&ie de starea de func&iune a +otorului. MODUL DE FUNCJIONARE A IN+TALAJIEI +CR !ransfor+0 o<i6ii de a6ot 9NO<= -n a6ot ; inofensiv pentru +ediu ; /i ap0? prin inter+ediul unui converti6or catalitic /i cu a@utorul unei cantit0&i de 0d1lue in@ectate -n flu<ul fier>inte de ga6e de esapa+ent. Dn siste+ul S$ arderea se face la te+peraturi +ari? producCndu'se o +are cantitate de No<? dar o cantitate +ic0 de particule. E<cesul de NO< este -ndep0rtat prin post trata+entul ga6elor de e/apa+ent.
42
#tadiul actual
Procesul S$
este o serie de reac&ii c8i+ice care duc la reducerea NO<. !e+peratura
opti+0 de lucru este de 1*,;%4,L. Siste+ul este gestionat de DE$U? -nglo>at -n +odulul po+p0 /i &ine cont de tura&ia +otorului? de cuplul solicitat? te+peratura ga6elor de e/apa+ent? te+peratura lic8idului de r0cire? cantitatea de NO< /i u+iditatea aerului la ad+isie 9fig. (=. Sen6orul de u+iditate este situat pe galeria de ie/ire din filtrul de aer. Acesta are rolul de a trans+ite la E$U infor+a&ia u+idit0&ii pre6ente -n aer? necesar0 pentru calculul e+isiilor de a6ot. Sen6orul de te+peratur0 ga6e e/apa+ent are func&ia de a trans+ite centralinei valorile de te+peratur0 ale ga6elor de e/apa+ent in punctele de intrare /i de ie/ire din catali6ator? pentru calcularea cantit0&ii de Ad#lue 9uree= necesar0 pentru a fi in@ectat0 .
Fig. %.1.(. Siste+ul S$ si reactiile c8i+ice ce au loc
44
#tadiul actual
Fig. %.1.%. !ratarea ga6elor la diferite +otoare
4.
#tadiul actual
$atali6atorul este ec8ipat cu a+orti6oare de 6go+ot /i -nlocuie/te actuala to>0 de e/apa+ent .Dn interiorul lui? NO< reac&ionea60 cu a+oniacul? re6ultCnd a6ot +olecular /i vapori de ap0. Pe catali6ator sunt +onta&i /i sen6orii de te+peratur0. Dac0 este a+estecat cu +otorin0 /i in@ectat -n cilindru? aditivul Ad#lue se va desco+pune /i va arde din cau6a te+peraturilor ridicate ale procesului de ardere. Dn acest ca6? nu se va produce for+area a+oniacului? necesar pentru reac&ia catalitic0. Iat0 de ce nu poate fi a+estecat aditivul Ad#lue cu +otorina. Po+pa preia Ad#lue din re6ervor /i o tri+ite su> presiune la DE$U? unde este a+estecat cu aerul din siste+ul pneu+atic /i introdus0 de un in@ector -nainte de catali6ator. Ad#lue se evapor0 instantaneu? re6ultCnd a+oniac /i dio<id de car>on. !e+peratura ga6elor scade pCn0 la cea necesar0 procesului ? re6ultCnd la sfCr/itul acestuia a6ot +olecular /i ap0. Introducerea ureei -n siste+ul S$ are loc doar -n anu+ite condi&ii predefinite7 ' te+peratura +otorului tre>uie s0 fie +ai +are de .4L$K ' te+peratura catali6atorului tre>uie s0 fie +ai +are de ((,L$K ' te+peratura e<terioar0 tre>uie s0 fie +ai +are de ;(,L$K ' tura&ia +otorului tre>uie s0 fie +ai +are de 1,,, rp+. Dn plus? nu tre>uie s0 ave+ erori pre6ente -n ED$ lega'te de7 in@ectoare? presiunea de supraali+entare? presiunea de in@ec&ie? sen6orul de tura&ie al +otorului? sen6orul de u+iditate /i sen6orul de te+eperatur0 at+osferic0. De ase+enea? nu tre>uie s0 ave+ erori -n DE$U 9deno<tronic ; centralina de co+anda a siste+ului S$ =. La te+peraturi sc06ute? Ad#lue este p0strat -n re6ervoare -nc0l6ite. Furtunurile /i racordurile sunt? de ase+enea? -nc0l6ite pentru a asigura fia>ilitatea siste+ului. Dac0 un ca+ion este parcat o perioad0 +ai lung0 de ti+p la te+peraturi foarte sc06ute? lic8idul va -ng8e&a? dar se va -nc0l6i /i de6g8e&a de -ndat0 ce +otorul este pornit. De notat c0 pornirea +otorului nu este afectat0 -n niciun fel. Ad#lue face parte din siste+ul de tratare a ga6elor la ie/irea din catali6ator? iar ga6ele de evacuare nu sunt filtrate -n -ntregi+e pCn0 cCnd +otorul /i siste+ul de evacuare nu ating te+peratura nor+al0 de func&ionare. Indicatorul de control Ad#lue se co+pune din7 un set de re6isten&e electrice? un plutitor? un sen6or de te+peratur0 /i o sepentin0 pentru -nc0l6irea Ad#lue cu lic8id de r0cire din +otor la te+peraturi e<terioare sc06ute . Sen6orul N!$ controlea60 valva de 41
#tadiul actual
devia&ie /i -n func&ie de te+peratur0? -nc8ide /i desc8ide circuitul lic8idului de r0cire spre serpentin0 9ve6i fig. %=. Dn co+para&ie cu +otorina? Ad#lue nu ocup0 +ult spa&iu. La un a+estec de 2O? 1,,, de litri de +otorin0 necesit0 doar 2, de litri de Ad#lue. $onsu+ul de Ad#lue r0+Cne -ntotdeauna -n propor&ie fi<0 fa&0 de consu+ul de +otorin0. e6ervoarele pentru aditiv Ad#lue sunt dis'poni>ile -n variante cu capacitate de la %, la 1(, de litri. e6ervoarele sunt din alu+iniu sau plastic. Pe viitor? produc0torii -/i vor adapta capacit0&ile de produc&ie la cererea pie&ei. Dn pre6ent? -+preuna cu distri>uitorii? i/i sta>ilesc o re&ea european0 de distri>u&ie. Dou0 >ine'cunoscute co+panii petroliere ; O"V /i !otal ; sunt preg0tite s0'/i de6volte strategia pentru i+ple+entarea te8nologiei S$ pentru ve8iculele co+erciale /i sus&in activ testele finale cu noile siste+e. fi alte co+panii /i'au ar0tat interesul /i poart0 discu&ii cu oficialii din sectoarele c8i+ic si din cel al ve8iculelor co+erciale. $o+paniile petroliere /i produc0torii de 0d1lue for+ulea60 -n pre6ent pac8ete e<tinse de produse /i servicii pentru re&elele de distri>u&ie. "ai presus de toate? aceasta -nsea+n0 ec8iparea sta&iilor pu>lice de co+>usti>ili? care operea60 -n industria transportului european? cu po+pe de ali+entare S$ . Acestea acoper0 o ga+0 e<tins0? de la po+pe co+>inate diesel'0d1lue cu contoare separate 9de@a opera&ionale -n sta&iile din #erlin? Stuttgart /i Vo+pQ!irol=? pCn0 la sta&ii +ici de ali+entare ale unor co+panii sau oferte pentru flote? cu re6ervoare sau canistre. Cara! "ri* i!il" i$i!" fi)i!"G E(,F
Densitate Viscositate !e+peratur0 de cristali6are
1?,*1RgQ+% 9la (,O C( 1?2 +Pas ' 11O C
Cara! "rul $rodu*uluiG Adaosul Ad#lue este un lic8id co+pus din car>a+id0 /i ap0 distilat0? necolorat? transparent? de un +iros u/or -n&ep0tor /i cu o concentra&ie no+inal0 de car>a+id0 de %(?4O. $ar>a+ida este un +aterial pre6ent /i -n for+0 natural0? sta>il? neto<ic /i neinfla+a>il? f0r0 restric&ii specifice privind depo6itarea acestuia. Adaosul Ad#lue se cristali6ea60 la o te+peratur0 de '11 O $? iar la o te+peratur0 superioar0 de \%4O $ se -ncepe deco+punerea car>a+idei. Pe cCnd congelarea nu are consecin&e deose>ite? deco+punerea -nse+n0 degradarea produsului. 4*
#tadiul actual
Folo*ina $rodu*ului AdBlu"G Ad#lue este un adaos utili6at -n cursul e<ploat0rii de +otoare EU O 2'?4? construite pe te8nologia S $? prin containerul +ontat pe /asiul ca+ionului con&inCnd solu&ia Ad#lue. Utili6area acestuia are ca >a60 asigurarea unui proces opti+i6at de ardere a +otorului /i reducerea se+nificativ0 a nivelului +ono<idelor de a6ot 9NO<=. Can i a " do)a /G AvCnd -n vedere propor&ia de do6are de cca. 2 la sut0? la 1,,, litri +otorin0 se utili6ea60 2, litri de Ad#lue. Ta&"l K. "etoda de depo6itarea a Ad#lue func&ie de distan&a parcurs0 /i nu+0rul de +a/ini E(,F
U ili)ar" Bn !ondiii !li-a i!" d" "-$"ra ur/ Ioa*/G Dup0 v0rsarea produsului Ad#lue -n containerele ve8iculelor? -n ca6ul -n care autoca+ionul este parcat pentru o perioad0 +ai -ndelungat0 la un loc de @oas0 te+peratur0? produsul se poate congela? -ns0 dup0 pornirea +otorului se -nc0l6e/te /i se decongelea60? deoarece depo6itarea acestuia se reali6ea60 -ntr'un container -nc0l6it? racordat siste+ului S$ . Fia>litatea siste+ului este asigurat prin -nc0l6irea furtunelor /i a racordurilor. Este i+portant ca toate aceste s0 nu afecte6e calitatea de de+arare a autove8iculului. Avan aI"G

f0r0 li+ite de capacitate +otor folosin&a produsului? -nc0 de la -nceput asigur0 satisfacerea prevederilor standardului Euro 4 consu+ econo+ic de co+>usti>il reducerea cantit0&ii NO< de aproape 5,O 45
#tadiul actual

reducerea cantit0&ii de co+>usti>il de cca. ('4O consu+ul de Ad#lue este de %'2O a co+>usti>ilului? dac0 se prevede respectarea prevederilor standardului Euro 2. Dn ca6 de Euro 4 consu+ul de Ad#lue este de 4'1O? pre&ul actual al produsului Ad#lue este 4,O a co+>usti>ilului.
lic8id necolorat? li+ped for+ula c8i+ic0 a acestuia7 9NJ(=($O\J(O valoare pJ7 5.,'5.4 necesit0 -ntre&inere +ini+0 /i este conceput pentru -ntreaga durat0 de via&0 a ve8iculului. te8nologia S$ nu afectea60 intervalele de service /i de sc8i+> al uleiului la ve8iculele pe care este +ontat0. degradare lent0 la te+peratura ca+erei? descopunCndu'se -n a+oniac? ga6 de dio<id de car>on /i ap0. !e8nologia S$ este o te8nologie a c0rei fia>ilitate /i'a dovedit de@a eficacitatea? f0r0 a
li+ita puterea +a<i+0. Acest lucru -nsea+n0 c0 va fi opti+i6at0 -n confor+itate cu ulti+ele cerin&e ale legii? inclusiv un siste+ de diagnosticare pentru a +onitori6a respectarea nivelurilor i+puse pentru ga6ele de evacuare. "a@oritatea constructorilor de autoca+ioane grele din Europa au 8ot0rCt -n favoarea adopt0rii te8nologiei S$ 9Selective $atalUtic eduction ' reducere catalitic0 selectiv0= pentru a produce +otoare care s0 corespund0 nor+elor de depoluare Euro 2 si Euro 4. Al0turi de Volvo !rucRs? DAF? Iveco? "ercedes'#en6 si enault !rucRs au pus >a6ele unei cola>or0ri cu scopul de a contri>ui la un viitor +ai curat -n sectorul transportului rutier. D+preun0? aceste co+panii repre6int0 apro<i+ativ *,O din totalul pie&ei europene de autoca+ioane.
.,
D. TRA+EUL DE EVACUARE
D.1. H"n"rali /i
olul e/apa+entului este acela de a evacua ga6ele produse de +otorul unei +a/ini -n ti+pul func&ion0rii? -ntr'o for+0 u+an tolera>il0. De la apari&ia pri+elor autoturis+e cu o putere se+nificativ0 a fost su>liniat pericolul incendiar al e/apa+entului /i disconfortul generat de 6go+otul s0u. Studii recente asupra calit0&ii vie&ii atrag aten&ia asupra p0r&ii de responsa>ilitate ce revine +otoarelor -n poluarea at+osferic0. Func&ia IE/apa+entI tre>uie s0 fie cunoscut0 /i pus0 la punct la fel de >ine ca /i func&ia I$ar>ura&ieI. Pe lCng0 nu+eroasele pro>le+e ce se pot ivi? un siste+ de co+plet e/apa+ent de tip Icat' >acRI 9de la ie/irea catali6atorului pCn0 la capatul &evii de ie/ire din a+orti6orul de 6go+ot= prost conceput poate di+inua cu 2'4O puterea +otorului iar un e/apa+ent corect conceput /i acordat poate aduce un spor de putere de pCn0 la (?4O.
D.,. D"*!ri"r"a .i "l"-"n "l" !o-$on"n " al" ".a$a-"n ului

Ele+entele co+ponente ale unui siste+ de e/apa+ent sunt7

conductele de la c8iulas0 -n aval de supapele de evacuare colectorul de evacuare 9IgaleriaI= fi<at pe c8iulas0 capacitatileQca+erele de re6onanta pe care ga6ele le str0>at succesiv. Dn principal
acestea sunt7 convertorul catalitic ? ca+era de detent0 sau detentorul 9Ito>a de +i@locI sau Ito>a inter+ediar0I= /i a+orti6orul de 6go+ot 9Ito>a final0I=
tu>urile 9&evile= de legatur0 -ntre ca+erele de re6onan&0 /i -n unele ca6uri tu>urile
9tevile= de ie/ire din a+orti6orul de 6go+ot. Ansa+>lul tu>urilor? ca+erelor de detent0? a+orti6oarelor de 6go+ot etc? de la colectorul de evacuare fi<at pe c8iulas0 pCn0 la gura de ie/ire -n aer li>er constituie traseul 9linia= de evacuare. Ea se -ntinde -n lungi+ea vec8iculului cu condi&ia ca ga6ele arse s0 fie e/apate spre spate f0r0 riscul de a se infiltra -n 8a>itaclu. Dat0 fiind to<icitatea acestor ga6e? toate scurgerile catre interior sunt periculoase pentru pasageri. E/apa+entele ce ec8ipea6a +a/inile noi sunt preva6ute cu ecrane de protec&ie -ntre ele /i 8a>itaclu.
.1
Traseul de e*acuare
Fig. 2.(.1. !raseu esapa+ent Pri+ul ele+ent al siste+ului este !ol"! orul d" "va!uar" cu rolul de a prelua ie/irea din c8iulas0 /i de a conduce ga6ele de e/apa+ent c0tre pri+a ca+er0 de re6onan&0. Dn continuarea colectorului de evacuare? la +otoarele f0r0 in@ec&ie? se plasea60 o capacitate sau re6onator cu rolul de a t0ia acusticile li>ere. La +otoarele cu in@ec&ie dotate cu catali6ator acest re6onator lipse/te? func&ia acestuia fiind preluat0 c8iar de convertorul catalitic. Conv"r orul !a ali i! are for+a unui a+orti6or clasic? eliptic sau rotund? -n interiorul c0ruia sa afl0 un +onolit cera+ic sau +etalic pe care sunt depuse +etale no>ile7 Pt? 8? Pd care favori6ea60 conversia ga6elor poluante -n ga6e nepoluante. Dn convertorul catalitic au loc procese de transfor+are a 8idrocar>urilor -n dio<id de car>on 9$O ( = /i vapori de apa? a +ono<idului de car>on 9$O= -n dio<id de car>on 9$O(= /i a o<idului de a6ot 9NO= -n nitrogen 9N (= /i o<igen 9O(=. O func&ionare nor+al0 a unui convertor catalitic corect di+ensionat conduce la o transfor+are a ga6elor re6ultate ca ur+are a arderii co+>usti>ilului -n ga6e cvasiinofensive. La ie/irea pri+ului tronson tu>ular se gase/te o capacitate nu+it0 !a-"r/ d" "n / sau detentor unde ga6ul pierde o >un0 parte din te+peratura acu+ulatp ca ur+are a func&ion0rii
.(
Traseul de e*acuare
+otorului. $a+era detent0 este alcatuit0 din +ai +ulte incinte acustice fiind ele+entul siste+ului de e/apa+ent care tratea60 din punct de vedere acustic flu<ul de evacuare. E<igentele de reducere a 6go+otului pentru incadrarea -n regula+ente /i pentru confortul pasagerilor sunt asigurate de ulti+ul ele+ent al siste+ului de evacuare denu+it a-or i)or d" )go-o . Fiecare capacitate? detentor sau a+orti6or? este locul unei +odific0ri de stare 9presiune? volu+= a ga6elor care se e<pri+0 prin reducerea entalpiei 9energiei totale a ga6elor= /i a te+peraturii. $apacit0&ile /i re6onatoarele plasate -n general foarte aproape de supape de evacuare sunt locul efectelor acustice ater+ice. $a+erele de detent0 care se g0sesc -n general -n sec&iunea +i@locie a traseului? provoac0 o sc0dere a presiunii endoter+e. Dn a+orti6orul de 6go+ot se produce o +i/care violent0 a re&elei de ga6e care provoac0 o +are dega@are de caldur0. Suprafa&a lor e<terioar0 se co+port0 ca un radiator iar temperatura exterioar poate depi 200OC /i din acest +otiv tre>uie i6olate de plan/eu. A+orti6oarele plasate -n +a@oritatea ca6urilor la finalul liniei de e/apa+ent sunt -n general de dou0 tipuri7 de tip a>sor>&ie /i de tip refle<ie. Dn ca6ul a+orti6oarelor de tip a>sor>&ie +aterialul fonoa>sor>ant i6olCnd interiorul /i flu<ul de ga6e de invelisul e<terior conduce la di+inuarea te+peraturii e<terioare /i deci la o +ai >un0 re6isten&0 -n ti+p a produsului. A+orti6oarele de tip refle<ie 9cu +ai +ulte tu>uri interioare perforate ' +odelul e/apa+entelor pentru au o uri*-"l" Da!ia= di+inuea60 6go+otul printr'o reac&ie de tip Ispargerea undeiI. !e+peratura ga6ului de e/apa+ent +asurat0 su> ve8icul este -n func&ie de tura&ia +otorului -n plin0 sarcin0 /i de distan&a fa&0 de colectorul de evacuare. AvCnd -n vedere diversitatea situa&iilor posi>ile /i a nu+0rului foarte +are de +odele e<istente v0 pre6enta+ spre infor+are +asur0torile de te+peratur0 -n a<a siste+ului de e/apa+ent facute la un +otor de 1.,, c+ %. Astfel? i+ediat dup0 galeria de evacuare te+peratura poate varia -ntre 1,,O$ /i 5,,O$ dac0 tura&ia +otorului cre/te progresiv de la 1.4,, la 4.,,, rotQ+in. Dn acela/i regi+ de lucru al +otorului te+peratura +0surat0 la ( +etri de la galeria de evacuare poate varia intre 24, O$ si .4,O$. La ie/irea siste+ului de e/apa+ent? considerat0 a fi la 2 +etri distan&0 fa&0 de galeria de evacuare te+peraturile -nregistrate -n acela/i regi+ de tura&ii pot cadea pCn0 la %,, O$ /i 4,,O$. "0surarea acestor te+peraturi s'a f0cut -n a<a siste+ului de e/apa+ent 9deci -n +i@locul tu>urilor /i al incintelor= ele di+inuCndu'se cu pCn0 la (4,O$ spre e<teriorul traseului datorit0 curen&ilor de aer /i solu&iei constructive alese pentru siste+ul de evacuare.
.%
Traseul de e*acuare
D.<. A!ordar"a ".a$a-"n ului !u -o orul

$ercet0rile care se fac -n acordarea e/apa+entului cu +otorul +a/inii au ca o>iectiv -+>un0t0&irea perfor+an&elor +ai ales la regi+uri -nalte de func&ionare. Principalele ele+ente care contri>uie la reali6area unui e/apa+ent acordat sunt7

lungi+ea tu>urilor 9tevilor= dia+etrul tu>urilor di+ensionarea capacit0&ilor 9detentoarelor /i a+orti6oarelor= /i +odul lor de a+plasare pe
vec8icul Daca lungi+ea tu>urilor este -n cea +ai +are parte dat0 de lungi+ea +a/inii 9putCnd alege -ntre un traseu direct sau unul +ai sinuos cu restric&iile de spatiu generate de ar8itectura pla/eului +a/inii= iar di+ensiunea capacit0&ilor fiind aleas0 pentru o cCt +ai >un0 -ndeplinire a func&iilor siste+ului de e/apa+ent 9-n special cea de atenuare a 6go+otului=? dia+etrul &evilor este ele+entul asupra c0ruia se poate ac&iona cel +ai facil pentru -+>unatatirea perfor+an&elor +otorului unui autoturis+. Vo+ pre6enta -n continuare influen&a dia+etrului tu>urilor 9dia+etrul &evilor utili6ate la reali6area -ntregului traseu de e/apa+ent Icat'>acRI= asupra perfor+an&elor evacu0rii. E<peri+entele f0cute pe >ancul de pro>e au generat o serie de conclu6ii privind alegerea dia+etrului tu>ului de e/apa+ent? alegere care este un co+pro+is -ntre 6go+otul re6ultat ca ur+are procesului de evacuare /i perfor+antele dorite ale +otorului. Dn +od u6ual +a/inile de putere +ic0 /i foarte +ic0 'in!lu)and ai!i .i Da!ia B"rlin/ *au Da!ia Au ou ili ar/ f/r/ inI"!i": Ti!o: Ma i)( au traseele originale pe dia+etru de %*'2, ++. "a/inile de putere +edie 9spre e<e+plu Dacia SuperNova? Solen6a? Autoutilitarele cu in@ec&ie? $ielo? VS :olf= sunt ec8ipate cu trasee de e/apa+ent de dia+etre cuprinse -ntre 24'4, ++. "a/inile ec8ipate cu +otoare foarte puternice pot avea un traseu de e/apa+ent cu dia+etru de pCn0 la .%?4 ++. Dn general? dar nu -ntotdeauna? sporirea cu 4'1, ++ a dia+etrului traseului de e/apa+ent conduce la un plus de putere a +otorului. Singurul test edificator se poate face pe un stand de -ncerc0ri dotat cu dina+o+etru? sono+etru /i anali6or de ga6e care s0 poat0 +0sura -n ur+a unor proceduri specifice? -n diferite fa6e /i cu diferite trasee de e/apa+ent ur+0torii para+etrii7 puterea +otorului? cuplul? nivelul no<elor /i .2
Traseul de e*acuare
nivelul 6go+otului. $o+pararea unui set de date re6ultat -n ur+a +0sur0torilor f0cute -n diferite fa6e utili6Cnd un traseu de e/apa+ent /i a altui set de date re6ultat -n ur+a +0suratorilor f0cute -n condi&ii identice dar cu un alt traseu de e/apa+ent este singura posi>ilitate de deci6ie asupra perfor+an&elor. Dn func&ie de preferin&e se poate a@unge alegCnd un traseu de e/apa+ent adecvat la o li+it0 inferioar0 de putere dar la o>&inerea unui 6go+ot foarte redus? la o cre/tere se+nificativ0 de putere dar la un 6go+ot cu +ult peste nivelul ad+is sau la un ec8ili>ru -ntre putere'cuplu /i 6go+ot'e+isie de ga6e. "ontarea unui traseu co+plet neacordat cu cerin&ele +otorului poate conduce la sc0derea puterii +otorului conco+itent cu un nivel al 6go+otului peste li+it0. Nu dori+ s0 intr0+ -n a+0nunte foarte co+plicate ce &in de +ecanica fluidelor.
D.D. Dia-" rul -i! al u&urilor ra*"ului d" ".a$a-"n

La desc8iderea supapei de evacuare tu>ul de e/apa+ent de di+etru +ic frCnea60 ie/irea ga6elor arse. Dn ti+pul fa6elor de Isuprapunere a supapelorI 9ad+isia /i evacuarea desc8ise -n acela/i ti+p= lipsa de c0dere de presiune inco+odea60 intrarea ga6elor. Suprapunerea supapelor tre>uie sa fie scurt0 ceea ce este profita>il pentru regi+urile @oase dar defavora>il pentru regi+urile -nalte. !u>ul de e/apa+ent de dia+etru +ic generea60 o >un0 a+orti6are a vi>ra&iilor /i o reducere a intesit0&ii 6go+otului -n defavoarea cuplului +otor. La li+it0? un dia+etru foarte +ic pentru traseul de e/apa+ent conduce la o accentuare a pierderii de sarcin0 /i la o pr0>u/ire a cuplului +otor.
D.>. Dia-" rul -ar" al u&urilor ra*"ului d" ".a$a-"n G

Dn ca6ul sporirii dia+etrului tu>ului de e/apa+ent vCrful de presiune cuprinde cea +ai +are lungi+e a tu>ului /i se a+orti6ea60 +ai lent -n co+para&ie cu un tu> de dia+etru +ai +ic. Un dia+etru +ai +are asigur0 o c0dere de presiune +ai +are -n lungul tu>ului? ur+at0 de o cre/tere de presiune? -n sc8i+> se per+ite o l0rgire a suprapunerii supapelor foarte favora>il0 pentru para+etrul putere'cuplu la regi+urile -nalte de func&ionare.
.4
>. EVACUAREA HAEELOR. GRADUL DE PERFECIUNE A EVACURII
Evacuarea repre6int0 partea din procesul de sc8i+>are a ga6elor -n cursul c0reia ga6ele de ardere parasesc cilindrul. La +otorul cu ad+isiune nor+al0? siste+ul de evacuare este alc0tuit din galeria de evacuare, prevazut n chiulasa, din conducta de evacuare i amortizorul de
zgomot. Orificiul liber O p al galeriei este controlat de supapa de evacuare . La motorul cu admisiune forat, cnd supraalimentarea se efectueaz cu o turbosuflant, sistemul de evacuare cuprinde n plus turbina , pus n micare de gazele evacuate din cilindru.
Evacuarea ga6elor la +otoarele rapide are loc -n trei +oduri denu+ite7 "va!uar" li&"r/: "va!uar" fora /: "va!uar" -i% /. Evacuarea li>er0 este partea din procesul de evacuare? -n cursul c0reia ga6ele de ardere p0r0sesc cilindrul su> ac&iunea diferen&ei dintre presiunea p din cilindru /i presiunea p 0 a +ediului a+>iant sau p ge , din galeria de evacuare. Anali6a procesului de evacuare la +otorul autoturis+ului 2acia 13'' arat0 ur+0toarele 9fig. 2=7 supapa de evacuare -ncepe ridicarea de pe sediu spre finalul cursei de destindere? cCnd presiunea -n cilindru este de cCteva ori +ai +are decCt presiunea p 0 pCna la pme , cursa de ridicare a
supapei a@unge la 4*O din cursa +a<i+0 de ridicare 9fig. 2? c=? presiunea scade sensi>il dar ra+Cne -nc0 la o valoare ridicat0 9(?2 daNQc+(=K su> ac&iunea diferen&ei de presiune / p 4 p ge ! ga6ele scap
- n galerie? trec prin orificiul oferit cu o vite60 de
.,,...1,, +Qs /i se deplasea60 prin
galeria de evacuare cu vite6a de repede. [2]
4,.. .(4,+QsK la inceputul evacu0rii presiunea p ge creste
Evacuarea forat are loc numai sub actiunea pistonului, n ultima parte a cursei de evacuare aproximativ pe 120 RAC, de la = 600 RAC. Prin deplasarea pistonului, se menine diferena de presiune p-p ge sau p-p 0 necesar pentru a ..
E*acuarea gezelor.5radul de perfec+iune al e*acurii
nvinge rezistenele gazodinamice ale orificiului oferit i ale traseului de evacuare. La motoarele rapide de autovehicule, n prima parte a cursei de evacuare , procesul se produce n acelai timp liber i fortat de aceea aceast parte a procesului se numete evacuare mixt. Pe intervalul cuprins ntre = 540... 600 RAC, diferena de presiune p-p g e asigur scparea gazelor simultan cu refularea lor de catre piston (fig. 4, a ) . In figura 4, c se arat masa de gaze evacuate m ge
n procente, n funcie de .
Aceasta informaie
RAC, la motorul autoturismului Dacia 1300. Se observ c n cursul evacurii libere, masa m g e ajunge la 30% din masa de gaze de ardere mga
obtinut prin calcul arat c la motoarele rapide evacuarea liber are o pondere cu mult mai mic dect aceea evaluat la motoarele de turaie mic, la care ajunge pn la 60.. .70%. n momentul nchiderii supapei de evacuare, n cilindru mai ramn gaze de ardere gazele reziduale de masa mg r sau numarul de kilomoli care particip la efectuarea ciclului urmtor.
.1
Fig. 4.1. Varia&ia unor +0ri+i caracteristice -n procesul de evacuare E(F Se nu+e/te coeficientul gazelor reziduale r , raportul:
r =
fp
gr
mgr m fp
E(F
:radul de perfec&iune a procesului de evacuare se aprecia60 /i prin gradul de evacuare a cilindrului de ga6ele de ardere ev i se defineste ca raportul:
e* =
mge m fp + mgr
1 1+ r
E(F
.*
Se o>serv0 c0 6 "v varia60 -n sens invers cu gr. Se o>i/nuie/te s0 se evalue6e perfec&iunea procesului de evacuare prin ga6ele de ardere r0+ase -n cilindru? de aceea se apelea60 frecvent la gr . La motoarele n patru timpi cu admisiune normal, g r se determin presupunnd c masa gazelor de ardere care ocup volumul V c , cnd pistonul se afl la pmi, la presiunea p g i temperatura T g (punctul g din ciclu, fig. 4, c) , rmne invariabil pn la nchiderea supapei de evacuare. n acest caz se aplic ecuaia de stare n punctul g:
p g !c = gr & Tg
E(F [2]
/i se deter+in0 gr -+p0r&ind rela&iile. Dac0 se operea60 su>stitu&ia !o =* !# din care va rezulta:

r =
pg To 1 po Tg * 9 1=
E(F
ela&ia de +ai sus eviden&ia60 faptul c0 gr este invers propor&ional cu h! 7 ceea ce e<plic0 de6ideratul general de a +ic/ora pe gr pentru a o>&ine o valoare ridicat0 a lui h! . Apoi se o>serv0 c0 gr este direct propor&ional cu pg /i invers propor&ional cu T g . Dn fine se o>serv0 c0 gr este invers propor&ional cu i. Aceast0 dependen&0 tre>uie evaluat0 prudent deoarece? cu cCt z este +ai +are? ga6ele de ardere se destind +ai +ult -n cilindru /i T g scade. !otu/i? la +0rirea lui e produsul T g /8.
1 = cre/te? iar gr se +ic/orea60. Astfel se e<plic0 de ce la "A$? gr [ ,?,%. . .,?,. iar la "AS? gr [
,?,*. . .,?1(? pri+a clas0 de +otoare avCnd raportul de co+pri+are de apro<i+ativ doua ori +ai +are. :a6ele re6iduale nu +ic/orea60 nu+ai volu+ul ! s disponi>il pentru fluidul proasp0t. Ele au /i o consecin&0 de natur0 cinetic0 deoarece fiind su>stan&e inerte c8i+ic? +ic/orea60 vite6a de ardere a co+>usti>ilului. Ac&iunea de in8i>itor intervine cu o +are pondere +ai ales la "AS? -n regi+urile de sarcini par&iale. La aceste regi+uri? prin o>turare? h! scade la , ? % . . . ,?2 iar gr cre/te pCn0 la , ? % . . . 0,35. Arderea se dezvolt lent, funcionarea devine instabil, randamentul indicat scade. Sub aspect energetic perfeciunea evacurii se determin prin lucrul mecanic consumat pentru evacuarea gazelor de ardere. Parial, efectul energetic se apreciaz prin lucrul mecanic de pompaj.
.5
BIBLIOHRAFIE
1. #0&0g0? N.? #urnete? N.? #ara>as? I.? $06il0? Aurica? Filip? N.? /i cola>.? 9otoare cu ardere intern. "ombustibili. %ubrifian+i. 9ateriale speciale pentru atuto*e:icule. Economicitate. Poluare.? $lu@'Napoca? U!Press? (,,,. (. :runZald? #.? Teoria7 calculul i construc+ia motoarelor pentru auto*e:icule rutiere? #ucure/ti? Editura Didactic0 /i Pedagogic0? 15*,? pag. .1'1,. %. Stavrat? ".? Dug0nescu? ".? "artea 0utomobilistului? #ucure/ti? Editura !e8nic0? 15.( 2. 8ttp7QQen.ZiRipedia.orgQZiRiQAirjpollution 4. 8ttp7QQen.ZiRipedia.orgQZiRiQAirjpollutionkPollutants .. 8ttp7QQZZZ.tutor(u.netQecono+icsQrevision'notesQas'+arRets'oiljclipji+age,,(.gif 1. 8ttp7QQupload.ZiRi+edia.orgQZiRipediaQco++onsQ>Q>5QAirPollutionSource.@pg *. 8ttp7QQZZZ.noaa.govQ 5. 8ttp7QQen.ZiRipedia.orgQZiRiQEuropeanje+issionjstandards 1,. 8ttp7QQZZZ.scania.co+Q 11. 8ttp7QQZZZ.volvo.co+ 1(. 8ttp7QQZZZ.volvo.co+QtrucRsQro+anian'+arRetQro'roQJo+e.8t+ 1%. 8ttp7QQen.ZiRipedia.orgQZiRiQE+issionjstandards 12. 8ttp7QQZZZ.dieselnet.co+QstandardsQ@pQno<p+laZ.p8p 14. 8ttp7QQZZZ.i+plats.co.6aQ+arRetQe+issionjstandards.asp 1.. 8ttp7QQen.ZiRipedia.orgQZiRiQ$atalUticjconverter 11. 8ttp7QQen.ZiRipedia.orgQZiRiQParticulatejfilter 1*. 8ttp7QQupload.ZiRi+edia.orgQZiRipediaQco++onsQ>Q>%QLa+>dajsondjtilljvolvo(2,jetc.@pg 15. 8ttp7QQZZZ.foru+'auto.co+Qles'clu>sQsection2Qsu@et%.4%%2.8t+ (,. PU E" A>gassUste+e :+>J X $o. T:7 ^NeZ +et8ods in S$ tec8nologU Selective $atalUtic eduction Zit8 alueous urea solution ^ZZZ.pure+.de? "arc8 (,,%. (1. D. Foerter? S. 3o6eZic67 ^$ost of Selective $atalUtic eduction 9S$ =N? U.S. Environ+ental Protection AgencU Office of esearc8 and Develop+ent Sas8ington ? Octo>er (,,1. ((. 8ttp7QQZZZ.vegora.8uQvegoraQ o+anQad>lue.8t+l (%. Ioan Du+itrescu ' Poluarea +ediului? Ed. Focus? (,,, (2. Apostolescu N ' Poluarea produsa de +otoarele cu ardere interna: Universitatea Polite8nica #ucuresti? 155( (%.
1,

Ecologia Transportului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ecologia Transportului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prof. univ. dr. ing.

1.1 Noiuni in rodu! iv" # $oluar"a

Figura 1.1. Poluarea c8i+ic0 a at+osferei E2F

Figura 1.(.>. Surs0 de poluare a aerului ; ga6e e/apate auto+o>il

evolu&iei Industriale 9sec.GVIII si GIG=? poluarea aerului a devenit o pro>le+0 +a@or0.

Figura 1.(.a. Surs0 de poluare a aerului E1F

Poluarea automobilelor. Norme de poluare. Necesitatea reducerii polurii

Figura (.(. Produc&ia +ondial0 de co+>usti>il petrolier /i cererea viitoare

Poluarea automobilelor. Norme de poluare. Necesitatea reducerii polurii

,.1. Nor-"l" "uro$"n" d" $oluar"

Poluarea automobilelor. Norme de poluare. Necesitatea reducerii polurii

Poluarea automobilelor. Norme de poluare. Necesitatea reducerii polurii

Fig. (.1. Poluanti +onitori6a&i ' +otoare diesel E1,F

Poluarea automobilelor. Norme de poluare. Necesitatea reducerii polurii

Poluarea automobilelor. Norme de poluare. Necesitatea reducerii polurii

(.% ,.( ,.14 '' 1., ,.1 ,.,* ''

V Se aplic0 nu+ai la ve8iculele cu ec8ipate +otoare cu in@ec&ie direct0

,..4 ,.1( ,.%% ,.%5 ,.(%4 ,.(54 ,.1,4 ,.154 12

Poluarea automobilelor. Norme de poluare. Necesitatea reducerii polurii

2.11 ,.(4 ,.1*, '' 1.*1 ,.1% ,.1

,.54 '' ,.54 ''

Mo oar" !u a$rind"r" $rin *!8n "i" 'ali-"n a " !u &"n)in/(

4.(( ,.(5 ,.(1, '' (.(1 ,.1. ,.11, ''

Poluarea automobilelor. Norme de poluare. Necesitatea reducerii polurii

Octo+>rie 155. Octo+>rie 155* Octombrie 1 numai EE! "E# $ E%&

2., 2., 1.' (.1 $ES X EL 1.4 1.4

1.1 1.1 '.() ,... ,.2. ,.2.

1., 1., (.' 4., %.4 (.,

Euro III Euro IV Euro V

Octo+>rie (,,, Octo+>rie (,,4 Octo+>rie (,,*

,.,. Nor-"l" d" "-i*ii Bn + a "l" Uni " al" A-"ri!ii

Poluarea automobilelor. Norme de poluare. Necesitatea reducerii polurii

,.<. L"gi*laia .i r"gl"-"n /ril" Bn India

Poluarea automobilelor. Norme de poluare. Necesitatea reducerii polurii

,.D. Nor-" d" $oluar" Bn Fa$onia

Poluarea automobilelor. Norme de poluare. Necesitatea reducerii polurii

Dn figurile ur+0toare se pre6int0 co+parativ toate standardele de e+isii.

Poluarea automobilelor. Norme de poluare. Necesitatea reducerii polurii

E*olu+ia standardelor de emisii diferentia pe poluan+i. Mono%id d" !ar&on 'CO(

O%id d" a)o 'NO%(

Fig. (.1(. Evolu&ia J$ -n ti+p ; "AS E14F

Fig. (.1%. Evolu&ia J$ -n ti+p ; "A$ E14F

Fig. (.12. Evolu&ia NO< -n ti+p ; "AS E14F

Fig. (.14. Evolu&ia NO< -n ti+p ; "A$ E14F

Poluarea automobilelor. Norme de poluare. Necesitatea reducerii polurii

Par i!ula " Ma "r 'PM(

Fig. (.1.. Evolu&ia P" -n ti+p ; "A$ E14F

<. +TADIUL ACTUAL

<.1 Ca ali)a orul

Figura %.1.a. $onverti6or catalitic Dodge a+ E11F

Figura %.1.>. $atali6ator Saa> 5'4 E11F

Fig. %.1.2.1. Sec&iune printr'un catali6ator cu +ie6 +etalic E11F

Fig. %.1.2.(. $atali6ator cu +ie6 tip fagure cera+ic E11F

Figura %.(.1. Sen6ori de te+peratur0 ga6e evacuate 9E:!=

<.<. +"n)ori d" o%ig"n '+onda La-&da(

Fig. %.%.1. Sond0 La+>da Volvo S2, E1*F

Fig.%.%.(. Ele+ente co+ponente sen6or O(

Fig. %.%.2. Sond0 la+>da pe +otor Jonda 1*A

Fig. %.%.%. Diagra+0 6on0 de lucru sen6or O(

<.D. +"n)ori NO%

<.>. Fil r" d" $ar i!ul"

Figura %.4. Filtru de particule FAP ; Peugeot E11F

.captura prin impact inertial 9particule +ai +ari cu suficienta inertie=K

2.11 ,.(4 ,.1, '' 1.1 ,.1% ,.1

Eacuarea gezelor.5radul de perfec+iune al eacurii

Eacuarea gezelor.5radul de perfec+iune al eacurii

Eacuarea gezelor.5radul de perfec+iune al eacurii