ETICA I CULTURA N AFACERI

INTERDEPENDENA DINTRE CULTURA ORGANIZAIEI RESPONSABILITATEA SOCIAL I COMPORTAMENTUL ETIC N AFACERI

7.1. RELAIA ETIC N AFACERI ETIC N SOCIETATE

ROLUL ETICII N SOCIETATE ESTE DE A AJUTA OAMENII I INSTITUIILE S DECID CE ESTE MAI BINE S FAC, PE CE CRITERII S ALEAG I CARE LE SUNT MOTIVAIILE MORALE N ACIUNILE LOR.
N CAZUL ETICII N AFACERI, COMPLEXITATEA VIEII ECONOMICE, POLITICE I SOCIALE FACE UNEORI EXTREM DE DIFICIL APRECIEREA A CEEA CE ESTE ETIC SAU NU N DEZVOLTAREA UNEI AFACERI, CHIAR DAC EVALUAREA CONDUITEI MORALE, N TERMENI GENERALI, ESTE DEPENDENT DE STANDARDELE SPECIFICE ACCEPTATE DE SOCIETATE.

ETICA N SOCIETATE

O INPORTAN DEOSEBIT PENTRU ETICA N AFACERI O REPREZINT ETICA N POLITIC, DEOARECE N CAZUL N CARE PUTEREA POLITIC NU I ASUM EFICIENT RESPONSABILITILE I OBLIGAIILE CE REZULT DIN NECESITATEA DE A SATISFACE CERINELE CETENILOR. INCAPACITATEA SAU LIPSA VOINEI POLITICE N ASUMAREA RESPONSABILITII GENEREAZ MULTIPLE EFECTE CE PUN N SITUAIE CRITIC ETICA N AFACERI. UN MEDIU OSTIL AFACERII VA NATE COMPORTAMENTE A-TIPICE, TULBURND SISTEMUL DE VALORI ETICE. BIROCRAIA, CORUPIA, FISCALITATEA EXCESIV, PENURIA DE POLITICI SECTORIALE STIMULATIVE ETC., SUNT INAMICI AI ECONOMIEI LIBERE.

7.2. RELAIA DINTRE ETIC I CULTURA ORGANIZAIONAL

CULTURA ORGANIZAIEI ESTE PRODUSUL ACESTEIA, CARE NGLOBEAZ ANSAMBLUL CUNOTINELOR, AL LIMBAJULUI CODIFICAT, AL MODELELOR I PRACTICILOR, AL SISTEMELOR DE REPREZENTRI I DE VALORI, AL SIMBOLURILOR, AL MITURILOR CARE SE IMPUN INDIVIZILOR DIN CADRUL ORGANIZAIEI RESPECTIVE.
CULTURA ORGANIZAIONAL POZITIV CUPRINDE VALORI, ATITUDINI, CREDINE I NORME COMPORTAMENTALE CE AU N VEDERE COMPONENTA ETIC, TRANSMISE DE CTRE MANAGERII SUPERIORI SAU DE CTRE FONDATORI I ADOPTATE DE CTRE TOI SALARIAII UNEI ORGANIZAII, N MSURA N CARE ACESTEA CORESPUND ATEPTRILOR PROPRII.

CORESPONDENA DINTRE SISTEMUL DE VALORI AL ORGANIZAIEI I ETICA N AFACERI ESTE DAT DE:

IMAGINEA FIRMEI: IMPORTANA ACORDAT GRADULUI

DE ONESTITATE N RELAIILE DE AFACERI, SAU A STANDARDELOR DE ETIC PROMOVATE DE ORGANIZAIE;

SALARIAII: INTERESUL FIRMEI FA DE MEDIUL DE

MUNC, UTILIZAREA NORMELOR DE ETIC N ANGAJAREA, PROMOVAREA, TRANSFERURILE, SCHIMBRILE DIN FUNCII, DEMITERILE I SANCIUNILE ACORDATE PERSONALULUI, RESPECT I INTEGRITATE N RAPORTURILE DINTRE SALARIAI, RESPONSABILITATE I CORECTITUDINE N SOLUIONAREA CONFLICTELOR DINTRE ANGAZAI;

CLIENII:

RESPONSABILITATEA FIRMEI FA DE ANGAJAMENTELE PRIVIND CALITATEA I PREUL P/S, INFORMAREA CORECT ASUPRA CONINUTULUI P/S I ASUPRA PREULUI, MORALITATEA N VNZRI I N PRACTICILE DE MARKETING, ONESTITATEA N DOMENIUL CONTRACTRII I LIVRRII PRODUSELOR;

PROPRIETARII: CORECTITUDINE N STABILIREA I

MPRIREA PROFITURILOR, ONESTITATE N UTILIZAREA CAPITALULUI SOCIETII, PROBITATE I COMPORTAMENT MORAL N CAZUL EECULUI I ASUMAREA RISCURILOR I RESPONSABILITILOR; COMUNITATE: ASUMAREA RESPONSABILITII FA DE PROTECIA MEDIULUI, PROTECIA CONSUMATORULUI, SPRIJIN FINANCIAR I MATERIAL PENTRU SERVICIILE DE SNTATE, EDUCAIE, NVMNT, CULTUR.

FACTORI DE CARE DEPINDE REZISTENA N TIMP A VALORILOR ETICE PROMOVATE DE ORGANIZAIE

CADRUL

RESPECTIV NUMRUL I CALITATEA REGLEMENTRILOR LEGALE, GRADUL DE CONCORDAN CU STAREA DOMENIULUI VIZAT, ETC; FACTORII CONJUNCTURALI, REPREZENTAI DE STANDARDELE ETICE REFERITOARE LA ADEVR, BINE, FRUMOS, LIBERTATE; CARACTERISTICILE INDIVIZILOR, N SENSUL C FIECARE PERSOAN NVA S DISTING NC DIN COPILRIE BINELE DE RU, CEEA CE ESTE CORECT DE INCORECT;

LEGISLATIV,

DOCUMENTELE DE FORMALIZARE A STRUCTURII ORGANIZATORICE, (PREVEDERILE I

REGULAMENTELE INTERNE)

CONCEPIA MANAGEMENTULUI DE NIVEL SUPERIOR PRIVIND RESPONSABILITATEA SOCIAL A FIRMEI N RAPORT CU PROFITABILITATEA.

7.3. RELAIA DINTRE ETIC I RESPONSABILITATEA SOCIAL CORPORATIV

ASPECTUL VOLUNTAR AL RESPONSABILITII, N CADRUL FIRMELOR N CARE SE MANIFEST, DERIV DIN ANSAMBLUL VALORILOR, NORMELOR, FILOSOFIEI, CREDINELOR I ATITUDINILOR MPRTITE DE MEMBRII RESPECTIVELOR FIRME COMERCIALE.

ASUMAREA RESPONSABILITII SOCIALE A FIRMELOR ESTE DIRECT INFLUENAT DE TIPUL DE CULTUR CARE SE AFL NTR-O CONTINU SCHIMBARE N CADRUL RESPECTIVELOR COMPANII.
ACEASTA NSEAMN C

FILOSOFIA FIRMEI TREBUIE RECONSIDERAT I PRECIZAT N TERMENII RSPUNDERII SOCIALE. ACEST LUCRU NU VA PUTEA FI POSIBIL FR O SUSINERE DIN PARTEA CULTURII ORGANIZAIEI I A TOT CE PRESUPUNE ACEASTA.

CONDIIILE

MONDIALIZRII

AFACERILOR,

SISTEMUL DE VALORI I PUNE AMPRENTA ASUPRA CONCEPIEI FIRMEI PRIVIND ETICA N AFACERI. DECI, NTREAGA CULTUR ORGANIZAIONAL TREBUIE S SPRIJINE RSPUNDEREA SOCIAL A COMPANIEI I TOTODAT TREBUIE S RECOMPENSEZE I S NTREASC ACIUNILE ETICE ALE MEMRILOR ACESTEIA.

TREBUIE REMARCAT FAPTUL C EXIST O RELAIE

STRNS NTRE COMPORTAMENTUL ETIC, RSPUNDEREA SOCIAL I CULTURA PROFESIONAL. PROFESIUNILE SUNT CELE CARE AU ALIMENTAT CONCEPTUL DE RESPONSABILITATE SOCIAL, CARE A DEVENIT UNA DIN NORMELE ACCEPTATE ALE COMPORTAMENTULUI DE AFACERI.

DE ASEMENEA, EXIST O RELAIE STRNS NTRE

RESPONSABILITATEA SOCIAL, COMPORTAMENTUL ETIC I CULTURA MANAGERIAL A COMPANIILOR.

COMPONENTELE PERSONALITII FIRMELOR DETERMIN MODUL N CARE ACESTEA ACIONEAZ I REACIONEAZ N LUMEA REAL. DECI, CULTURA

ORGANIZAIEI ESTE CEA CARE DETERMIN, SPRIJIN I CONTROLEZ RESPONSABILITATEA SOCIAL .

FIECARE COMPANIE POATE S-I DEZVOLTE NORME, REGULAMENTE I PRINCIPII ETICE I MORALE, MOTIVANTE I CORESPUNZTOARE ATINGERII OBIECTIVELOR PROPUSE N PREALABIL. RESPECTIVELE NORME I REGULAMENTE TREBUIE S FIE BAZATE PE ANUMITE VALORI, CREDINE I ASPIRAII.