Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Teoria Relativitatii Restranse

Referat realizat de Bica Mihaela Monica clasa a-XII-a A Introducere Legile mecanicii clasice, nerelativiste sunt verificate de datele experimentale cnd vitezele relative considerate au valori mult mai mici dect viteza luminii !n cazul vitezelor relative mai ridicate, compara"ile cu viteza luminii, legile #i principiile de "az$ tre"uie s$ fie modificate #i reformulate %n func&ie de o teorie mai general$ Mecanica clasic$, nerelativist$, constituie un caz limit$ al acestei teorii Aceast$ teorie %n care se formuleaz$ legile generale ale fenomenelor fizice %n forma vala"il$ #i la viteze relative foarte mari ale corpurilor, pentru care legile formulate %n fizica clasic$ prerelativist$ nu mai sunt confirmate de experien&$, poart$ numele de teoria relativit$&ii restrnse Relativitatea restrns$ nu este o teorie fizic$, %n sensul c$ ea nu este teoria vreunui fenomen particular 'eoria relativit$&ii restrnse constituie, %n esen&$, o cinematic$ #i formuleaz$ "aza teoriilor care vor fi %n mod o"ligatoriu (relativiste), dar vor conserva domeniul lor explicativ particular 'eoria relativit$&ii restrnse este, esen&ialmente, opera lui Al"ert *instein +,-./01 %ns$ tre"uie s$ se su"linieze rolul important al precursorilor acestei teorii precum A Lorentz, 3ules 2enri 4oincar #i 4aul Langevin 'eoria relativit$&ii restrnse se limiteaz$ la cazul sistemelor de referin&$ %n mi#care rectilinie uniform$ unele %n raport cu altele, limitare 5ustificat$ %n studiul fenomenelor unde 2 ea

Albert Einstein (1879-1955)

Pagina 1 din 11

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

influen&a gravita&iei este negli5a"il$ 6e altfel, datorit$ acestui fapt ea poart$ numele de teoria relativit$&ii restrnse

3 (7u ne putem %ndoi de faptul c$ teoria relativit$&ii a modificat profund concep&ia noastr$ asupra spa&iului #i timpului Aspectul cel mai incitant al acestei schim"$ri nu const$ %n natura ei special$, ci mai degra"$ %n faptul c$ ea a fost %n genere posi"il$ ) 8erner 2eisen"erg 3 (*xist$ un acord general asupra ideii c$ investiga&iile lui einstein au un merit fundamental mai presusde orice critic$ pe care am fi %nclina&i s$ le-o aducem *le ne-au determinat s$ gndim ) Alfred 7orth 8hitehead , 'eoria eterului 9 6ezvoltarea fizicii %n secolul XIX a fost puternic marcat$ de %ncerc$rile att teoretice ct #i experimentale, de a descifra propriet$&ile fizice ale eterului luminos, conceput ca mediu suport al undei luminoase #i care ar umple %ntreg spa&iul cosmic ct #i interiorul tuturor corpurilor 2 2ertz utiliznd ideile lui :to;es, a considerat c$ eterul este total antrenat de corpurile %n mi#care, formulnd %n acest sens o teorie care %ns$ nu a putut interpreta %n mod corect fenomenele care apar de exemplu la deplasarea unui dielectric %n cmp exterior !n ,<-= 2 A Lorentz a ela"orat teoria electronic$ a electricit$&ii, care lua %n considerare structura discontinu$ a acesteia !n cadrul acestei teorii, eterul era considerat ca fiind %n repaus a"solut !n acest mod rezulta posi"ilitatea o"&inerii unui sistem de referin&$ privilegiat, fa&$ de care s-ar putea raporta mi#carea tuturor corpurilor #i care ar fi, din acest punct de vedere, identic cu spa&iul a"solut preconizat de 7e>ton 6ac$ eterul ar fi %n repaus a"solut, neantrenat de mi#carea nici unui corp, ar putea fi pus$ %n eviden&$ experimental

Pagina 2 din 11

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

existen&a unui (vnt eteric) datorat mi#c$rii 4$mntului pe or"ita sa %n 5urul :oarelui ?n astfel de experiment, pentru a fi concludent, ar tre"ui s$ fie un experiment de ordinul doi %n raport cu + @ vAc, deci s$ poat$ pune %n eviden&$ modific$ri de ordinul +=, astfel %nct precizia rezultatelor s$ poat$ decide definitiv fie %n favoarea eterului antrenat fie a celui neantrenat de mi#carea corpurilor ?n astfel de experiment a fost realizat %n ,<<, de Michelson #i reluat, cu unele perfec&ion$ri, de Michelson #i MorleB %n ,<<C Rezultatul acestui experiment crucial a fostz %ns$ negativ Deea ce %nseamn$ c$ ipoteza eterului %n repaus a"solut este #i ea fals$ 'otul se petrece ca #i cum viteza luminii ar avea o valoare constant$, independent$ de starea de mi#care a sistemului de referin&$ #i de direc&ie = 4rincipiile relativit$&ii restrnse 9 4lecnd de la analiza no&iunilor de spa&iu #i timp din mecanica clasic$ #i de la rezultatul experimentului Michelon-MorleB, Al"ert *instein formuleaz$ %n ,-./ urm$toarele dou$ principii care stau la "aza teoriei relativit$&ii restrnse9 Legile fizicii sunt invariante +p$streaz$ aceea#i form$0, fa&$ de sistemele de referin&$ iner&iale Eiteza luminii %n vid este o constant$ universal$, independent$ de mi#carea sistemului de referin&$ #i de direc&ie 6in primul principiu rezult$ c$ nu numai legile mecanicii sunt invariante %n raport cu sistemele de referin&$ iner&iale, a#a cum fusese sta"ilit %n mecanica clasic$ #i exprimat matematic prin transform$rile galiniene, ci toate legile fizicii +deci #i ale electrodinamicii0 sunt invariante fa&$ de aceste sisteme de referin&$ 6in cel de-al doilea principiu al relativit$&ii restrnse decurge inexisten&a unui timp a"solut, existnd numai un timp local, astfel %nct %n locul transform$rilor galiniene vor tre"ui g$site alte transform$ri, care s$ &in$ seama de aceste fapte 6ac$ spa&iul #i timpul %#i pierd, %n cadrul teoriei relativit$&ii restrnse, caracterul a"solut pe care %l aveau %n mecanica clasic$, se pune pro"lema dac$ nu exist$ alte m$rimi care s$ posede un caracter a"solut, independent de mi#carea rectilinie #i uniform$ a sistemului de referin&$ +invaria&ii teoriei relativit$&ii restrnse0 F 'ransformarile Lorentz 9

Pagina 3 din 11

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

!n cadrul mecanicii clasice principiul relativit$&ii este exprimat matematic prin cadrul transform$rilor galiniene9 r @ r G vt t @ t unde r #i r sunt vectorii de pozi&ie ai punctului M %n raport cu dou$ sisteme de referin&$ H #i H, sistemul H deplasndu-se cu vitez$ ct v %n raport cu H :e pune astfel pro"lema determin$rii unei noi forme a rela&iilor de trecere de la un sistem referen&ial la altul, care s$ &in$ seama de cele dou$ principii ale relativit$&ii restrnse Iie H #i H dou$ sisteme referen&iale iner&iale, astfel %nct axele Jx #i J x coincid, JB??JB, Jz??Jz #i sistemul H se deplaseaz$ fa&$ de H cu o vitez$ ct de-a lungul axei Jx Rela&iile c$utate tre"uie s$ ai"$ forma9 x @ g+v0.+x-vt0 B @ B z @ z t @ +v0.t2l+v0.x unde g, h #i l sunt constante +care depind de viteza v0 #i care pot fi determinate9 , v , g =h= l= = = c v= v , = , = c c Du a5utorul acestor rela&ii putem scrie noile rela&ii de transformare9
x = x vt , v= c=

x=

x + vt , v= c=

B @ B z @ z
v x = c t = v= , = c t

B @ B z @ z
t= t + v x c= v= , = c

care poart$ numele de rela&iile Lorentz-*instein

K Donsecin&e ale transform$rilor Lorentz-*instein

Pagina 4 din 11

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4rincipiile reltivit$&ii restrnse, care #i-au g$sit exprimarea matematic$ %n transform$rile Lorentz-*instein, au condus la o modificare radical$ #i esen&ial$ a imaginii noastre asupra ?niversului 6ou$ dintre aceste consecin&e au o importan&$ deose"it$1 acestea fiind cunoscute su" numele de contrac&ia lungimilor #i dilatarea timpului Dontrac&ia lungimilor :e consider$ din nou dou$ isteme referen&iale H #i H avnd axele Jx #i Jx comune #i aflate ini&ial amndou$ %n repaus 4e axa Jx se afl$ o rigl$ gradat$ AB 6oi o"servatori, situa&i %n cele dou$ sisteme referen&iale, vor m$sura pozi&iile capetelor riglelor #i vor g$si9 l. @ x+= - x+, care poart$ numele de lungime de repaus sau lungime proprie 6ac$ sistemul H+ s-ar mi#ca rectiliniu #i uniform cu viteza v fa&$ de H, de-a lungul axei Jx, ne %ntre"$m care va fi m$sura riglei m$surat$ acum de o"servatorul din H *vident, pentru acest o"servator, coordonatele capetelor riglei, m$surate simultan, vor fi x, respectiv x=, astfel %nct lungimea acesteia, pentru el, va fi9 l @ x = - x, !n "aza transform$rilor Lorentz-*instein #i avnd %n vedere c$ m$surarea
x, = x= x = x, ,
=

v c= coordonatelor are loc simultan +t,@t=0 se o"&ine9

l = l. ,

v= c=

A#adar, pentru o"servatorul fix din H, rigla care se mi#c$ cu viteza v apare mai scurt$ +lLl.0 :e poate %ns$ constata u#or, utiliznd %n continuare rela&iile Lorentz-*instein, c$ dac$ sistemul H+ este considerat %n repaus #i dac$ H s-ar mi#ca cu viteza Mv de-a lungul axei J+x+ atunci #i o"servatorul din H+ ar vedea mai scurt$ rigla care acum s-ar mi#ca solidar cu H 6ilatarea timpului :e consider$ din nou cele dou$ sisteme referen&iale H #i H %n care se g$sesc dou$ ceasornice1 H se consider$ a fi %n mi#care rectilinie #i uniform$, cu viteza v fa&$ de H !n punctul de coordonate x , B, z din H au loc dou$ evenimente la v x c= v= , = c
Pagina din 11

tt =

+ t,

t= =

+ t=

v x c= v= , = c

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

momentele t, #i t=, m$surate de ceasornicul din H +'. @ t= - t,0 Dare va fi durata ' @ t= M t, m$surat$ de o"servatorul din H pe ceasornicul s$uN se o"&ine9

o"servatorul solidar cu sistemul fix v= timpul se dilat$ +' O'.0 sau, cu alte , = cuvinte, ceasul mo"il merge mai %ncet c dect cel fix !ntr-un sistem de referin&$ mo"il, toate procesele, fizice sau "iologice, se desf$#oar$ mai lent Aceasta este o consecin&$ foarte important$ 6ilatarea timpului s-a dovedit a avea multe implica&ii, printre care #i 9 4osi"ilitatea unei c$l$torii spre o stea apropiat$ 9 Dea mai apropiat$ stea, +- Dentauri +4roxima Dentauri0, este situat$ la o distan&$ L @ K,/ ani lumin$ +L @ c'c, unde prin 'c s-a notat timpul necesar unei razede lumin$ s$ parcurg$ distan&a care ne separ$ de stea0 Avnd %n vedere aceste dintan&e uria#e, ne putem %ntre"a dac$
Vzut de pe Pmnt o rachet ce cltorete cu o vitez comparabil cu viteza luminii pare a se micora. Timpul, pe rachet, va trece mai ncet dect pe Pmnt. Vzut de pe o rachet ce cltorete cu o vitez comparabil cu viteza luminii, Pmntulapare strivit. Timpul, pe Pmnt va trece mai ncet.

#i

rezult$

c$

pentru T =

T.

exist$ vreo posi"ilitate ca omul s$ viziteze %n viitor stele #i galaxii apropiate 'eoria relativit$&ii poate oferi o speran&$ J rachet$ lansat$ %n direc&ia 4roxima Dentauri, cu o vitez$ v, va %napoia pe 4$mnt dup$ un timp ', m$surat de un ceasornic terestru
T = = L se v

6ac$ '. este durata acestei c$l$torii, m$surat$ de un ceasornic din rachet$, atunci9
T= T. v= , = c

din care9

v=

=Tc KTc= + T.=

6in aceast$ rela&ie rezult$ c$ pentru o c$l$torie dus-%ntors de =. de ani +' . @ =. ani pentru echipa5ul rachetei0, viteza acesteia ar tre"ui s$ fie v @ .,K, c @ ,=F.,.P mAs, iar pentru '. @ = ani ar tre"ui ca v @., -CP c @ =-=,.<.,.PmAs

Pagina ! din 11

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina " din 11

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina # din 11

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina $ din 11

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 1% din 11

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 11 din 11