Discuii

SI Evaluarea strii de sntate oral adolescenilor cu handicap psihic- AHP difer n funcie de gardul de retard i de proveniena lor din mediu familial sau instituionalizat, concordnd cu literatura de specialitate. AHP provenind din diferite medii, att familial ct i cel instituional, sunt persoane la risc. Un indice de experina carioas mare, peste 4, depistat i la pacienii din snul familiei e datorat att unei expuneri uniforme la consumul de zaharuri rafinate ct i datorit neinstaturrii unor reguli de igien oral obligatorii. La ei lipsa de igiena este evidenta printru-un indice de palca API mare, peste 60%, care duce la gradul de inflamare gingival evident prin valori crescute ale PBI i multi sextani cu scor maxim 1 si 2.63 pacieni au scorul de sngerare. Concluzia analizei acestui grup este ca programul de prevenie care le este adresat s conin obligatoriu igienizare asiatat prin utilizarea pastelor cu fluor Studiul a artat c pacienii instituionalizai n centrul de reabilitare din Bucureti, au o situaie sever i dificil a sntii orale, cu multiple nevoi de tratament . Igiena oral la pacienii din CRRPH arat clar c abilitatea pacienilor de a-i cura singuri dinii, e foarte limitat. Aproape toi ar avea de asemenea nevoie de ajutor din partea personalului. Tabloului clinic orofacial al AHP instituionalizai din perspectiva masurilor de prevenie In primul rnd, ceea ce frapeaz este lipsa unor diagnostice etiologice asociate, eventual de certitudine, care considernd tabloul general mondial ar permite ncadrarea pacienilor n grupe de afeciuni cu tratament i ngrijiri orale specifice. Dentistul , logopedul si fizioterapeutul, joac un rol important n Page 12 recuperarea acestor pacieni din punct de vedere funcional. Ceea ce se cere la acest grup este o strategie general de reabilitare care sa conin reabilitare tisulara i funcional, meninere i prevenie. Toate elementele de patologie osoas, tegumentar, parodontal, mucoas i odontal prezint caracteristici accentuate datorit, n primul rnd, afeciunilor de baz dar i lipsei de

igiena corespunztoare. Analiza ulterioar a experienei carioasa anterioare prin determinarea DMFT, obiectul unui al studiu amnunit al strii de sntate oral, va duce la concluzia clar a implementrii unui program preventiv simplu i general care s cuprind toi participanii la studiu i care s implice mcar la nivel cognitiv personalul de ngrijire. SII Rezultatul final al diferitelor ntrebri privind ct de muli pacieni aveau nevoie de ajutor, ct de des i pentru cat timp erau ajutai s se spele pe dini, a artat ca personalul avea cunotinte importante privind igiena oral. Totui, cnd aceste rezultate au fost comparate cu un studiu clinic al igienei orale, care s-a realizat n aceeai perioada, a fost evidenta existenta unei puternice neconcordante intre rspunsuri i ceea ce a fost descoperit clinic. Astfel, se poate concluziona ca personalul nu cunoate clar paralela dintre sntatea, funcia orala i pierderea dinilor. Se pare c le lipsete o imagine corect a situaiei sanatatii orale a pacienilor. A fost o intelegere generala a personalului ca unii pacieni erau imposibil de splat, ceea ce nsemn ca igiena orala n acele cazuri era neglijata. Chiar daca exista un instructaj oficial ca toi pacienii sa fie ajutai daca, din diferite motive, nu erau capabili singuri, acesta nu era respectat. Studiile arata ca absenta familiaritii cu splatul pe dini a unei alte persoane poate determina aversiune. Cu toate acestea, ngrijitorii sunt obligai sa se obinuiasca cu abordarea calma a diferitelor ndatoriri considerate neplcute de majoritatea oamenilor. Pacienii ct i ngrijitorii pot percepe aceasta procedur ca invadnd spaiul privat personal. Evaluarea VAS arata ca personalul are cunostinte n cteva domenii i aproape deloc n altele. Constientizarea relaiei dintre carii i frecventa ingestiilor de zahr a fost satisfctoare, dar cunostintele aveau lipsuri privind fluorul i zahrul natural n alimentaie. Mai departe, igiena oral srac este considerat de o mai mare importanta n dezvoltarea cariilor dect obiceiurile alimentare nesntoase. Ar trebui implementata o abordare mai sistematic a tratamentului dentar care sa includ o examinare dentara de rutina i tratament. Este necesara constientizarii personalului asupra importantei unei bune sanatati orale ce imbunatateste calitatea vieii, e.g savurarea

alimentelor, capacitatea de a vorbi, aparenta, respectul de sine i acceptarea n societate Page 13 SIII Aa cum s-a enunat n ipotez, rezultatul programului preventiv la toate grupurile de adolesceni a fost scderea sngerrii gingivale. n plus, la cei din colile speciale, s-a redus i numrului de leziuni incipiente. S-a sesizat o scdere consistent a indicilor de sngerare PBI si la reducerea numarului de sextanti cu scor 2 i mai ales 1, prin cresterea cu 30% a numarului de sextani sanatoi. Scdera valorilor PBI dupa un program constant de periaj dentar cu paste de dinti fluorurate a fost mai ales rezultatul scderii indicelui de placa basteriana API si mai putin rezultatul unei program medical . Aceasta este chiar ideea central a studiului deoarece, s-a demonstrat prin aceasta c un periaj constant i mai ales cu frecvende dou ori pe zi are un efect foate mare asupra copiilor cu deficit de nvaare, dar cu un nivel bun de coordonare si de executie a unui progtram de rutin. Att la cei din snul familiei, cit si la cei din instituie, imbuntitea starii parodontale se traduce prin scderea scorurilor maxime ale CPITN i PBI.Ambele scoruri CPITN i scorurile PBI au nregistrat severe scderi att n cadrul grupului de scolari ai scolii speciale pt CPITN testul t (97)=9.044, r= 0.319, p<0.001), a grupului ales din cadrul comunitatii inchise , ct i n cazul ntregii comuniti studiate ( t(123)= 3.549, r= .742 ) i ( t( 44) =11.892, r=.696, p<0.0005). La cei mai muli dintre sextani CPITN scorul 1 desemnnd c sngerarea a fost nlocuit de scorul 0. In cazul scolilor speciale, se poate vedea ca efectul programului de preventie asupra gradului inflamatiei gingivale. Aplicatiile topice de fluor se pare ca au ajutat populaia scolar cu deficit de nvaare att la remineralizarea leziunilor incipiente ct i la inhibarea plcii dentare microbiene, un efect sigur avndu-l periajul cu paste de dini fluorurate, zilnic. Scderea evident a numrului de pete albe cretoase decelabile la inspecie, cu un coeficient de corelare foarte puternic, r = 0.623, df = 97, demonstraz c efectul fluorului n aplicaie topic n conformator, este unul garantat. Copiii cu handicap psihic din coala special nu prezint indici odontali sau parodontali diferii de restul populatiei scolare, si astfel de masuri de prevenie pot fi aplicate oricnd si oriunde in aceste comunitati

scolare, cu condiia ca aparintorii sa fie cooperani i ca personalul colii s se arate interesat n aplicarea unor astfel de msuri, aa cum s-a ntlnit la coala special unde intreg personalul a contribuit la suucesul programului. La centrul ce recuperare, cifrele sunt i ele spectaculoase, acolo neputnd s aplicm dect masuri simple de reducere a gradului de inflamaie gingival prin aplicaii topice de CHX, de altfel cu efect foarte evident. In acest cadru este dificil s aplicm tratamente parodontale prin detartraj pentru c cei mai muli dintre pacieni, 70% nu sunt deplasabili, sau sunt greu de mobilizat si cu un grad de cooperare mic. Coeficientul de corelaie crescut, alturi de valori adecvate ale testului t, care arat o distribuie a efectelor la ntreg grupul, i n mod special, la cei care sunt expui unor factori facilitani - periaj regulat zilnic, cooperancrescut, etc Page 14 Compararea scorurilor finale ale CPITN, scoruri maxime atribuite si PBI, luate ca variabile independente relationate, testele atit testul semnului cit si testul Wicoxon au artat dirferente nesemnificative intre valorile finale ( CPITN valori finaler, test semn N=7.46, p=0.21, t Wilcoxon z= 6.114 la un p<0.001 la cre ne asteptam la valoarea 7 respectiv testul wilcoxon pentru PBI arata un z=1.162 la un p=0.245 far semnificatie statistic) . Corobornd cu nivelul semnificativ statistic al scaderii scorurilor luate separat pentru ficare grup inainte si dupa interventie, am concluzionat ca efectele programului preventiv manifestate la nivel parodontal sunt coerente la ambele grupuri . La ambele s-a manifestat tendina de scdere a valorilor indicilor de sngerare , tendinele fiind concomitente spre un nivel asemntor al indicilor, care poate fi ntlnit la populaia normal sntoas. Rezultatele anterioare susin necesitatea unei contientizri active a personalului de supraveghere i a ngrijitorilor privind creterea interesului pentru igiena oral proprie i a asistailor . De asemeni, se consider necesar aplicarea pe viitor a unui program de prevenie dedicat exclusiv ngrijitorilor. SIV Gradul de anxietate a subiecilor este posibil s fie evaluat prin metode proiective, testul compus din

cele doua desene oferind suficiente date despre gradul de implicare emotional a participanilor. Desenul personajului arat c marea majoritate a subiecilor au ales medicul curant ca personaj al compoziiei lor, dar elementele de analiz calitativ prin interpretare direct a desenului demonstraz c acest alegere se datoreaz mai ales caracterului de frecvenal tratamentelor stomatologice la care au fost supui. Pesonajul ales prezint destul de multe caractere care s desemneze un grad de anxietate a copiilor care l-au figurat, exprimat prin prezena unor caractere primare sexualizante destul de puin evidente , dar a unor bizarerii i elemente vestimentare care denot o percepie a trsturilor falice ale dentistului locului, dei femeie( prezena centurii i a cizmelor, precum i a elementelor care desemneaz respectul fa de poziia acesteia n Centru ( nasturi, element evestimentare aditive, podoabe pe haine) Atunci cnd personajul desenat este medicul care a aplicat tehnicile preventive, nedureroase, s-a observat o identificare pna la copiere a acestuia, fapt care duce la ideea ca aceti pacienti nu sunt anxioi faa de actul preveniei, cei din echipa de prevenie fiind foarte bine primii de pacienii notri. In cteva cazuri, membrii ai echipei din facultate au fost figurai ca facnd parte din universul intim al subiecilor. Analiza elementelor calitativ- cantitative cercetate au aratat c ipoteza de pornire a studiului- este posibil sa se aplice teste proiective cu valoare predictiv a unor stri de fapt ale grupului- poate fi parial testat ca fiind adevarat. Din analiza protocoalelor adiacente testului Luscher, cunoatem Page 15 valoarea predictiva a culorii maro la populaia sntoas, cu conotaia de suferin, disconfort. Aceasta fost utilizat ca i culoare dominant cu o frecvendestul de mare mai ales la desenul gurii, mai mic dect a culorii roii, fiind urmat ca frecvende culoarea neagr. Limba n afara gurii ca element predictiv al durerii si disconfortului este corelat n mod identic cu culoarea roie i maro, cel mai mare grad de corelaie binar, fiind descoperit n cazul culorii verde r=0.65. Cel mai mare grad de anxietate este perceput cu privire la medical curant i mai puin pentru

cel prevenionist, fapte care pot fi uor determinate i prin analiz calitativ, n s cu un consum mai mare de timp.

Concluzii
Studiul posibilitilor de intervenie preventiv asupra cariei i parodontopatiei la pacieni adolesceni cu handicap psihic i dificulti de nvare a permis obinerea unor concluzii deosebit de valoroase pentru munca de planificare a aciunilor preventive n comuniti, pentru planificarea aciunilor preventive la pacieni instituionalizai, ct i pentru viitoarele activiti de cercetare. 1. O prim evaluare a strii de sntate att a adolescenilor colilor speciale sau rezidenilor centrului a artat o mare nevoie de ngrijiri de sntate, fapt care putea fi de altfel anticipat din studiul literaturii de specialitate. 2. Inainte de proiectarea sau implmentarea unui program de preventie oontoparodontal trebuie anticipat gradul de handicap multiplu, persoanele cu multiple deficiene asociate deficienelor de dezvoltare intelectual prezentnd un numar mare de boli asociate care modific tabloul clinic odontal si parodontal. 3. Este posibil implementarea unor teste sau masurtori privind caliatatea vieii legat de starea de sntate oral la pacientii adolesceni i tineri cu handicap psihic. Este de asemenea posibil testarea starii de anxietate i a gradul de percepie a propriei stari de sntate oral, date care conduc la identificarea unor noi probleme care trebuie rezolvate de actre programele de prevenie ulterioare. 4. Concluziile studiului de identificare a tabloului clinic din perspectiva manifestrilor orofaciale a permis identificarea preliminar a unor afeciuni rare care mpreun cu cele deja cunoscute, creeaz un peisaj al patologiei generale deosebit de diversificat. 5. Simptomatologia oral poate furniza multe date legate de diagnosticul etiologic real al pacienilor care, fiind n majoritate abandonai i instituionalizai de la natere, cu un ncrcat istoric al transferului fielor, nu prezint date certe anamnestice. Page 16 6. Rolul aparintorilor, ngrjitorilor i personalului medical al colilor speciale sau centrelor de recuperare este definitoriu n succesul implementarii i finalizrii unui program de prevenie odontoparodontal pe termen scurt sau mediu.

7. Pentru a avea control asupra situaiei, un program preventiv structurat i condus de ctre medici dentiti combinat cu o efectuare a ngrijirii orale potrivite ar putea schimba radical situaia. 8. Se impune necesitatea implementrii unui program preventiv care s conin manevre simple i eficiente pentru toi pacienii i care s stabilizeze cel puin la acest nivel evoluia bolilor plcii dentare microbiene. Din studiul realizat reiese c un program preventiv cu durat de 12 luni, avnd ca scop principal controlul plcii dentare microbiene, amelioreaz starea gingival prin scderea indicelui de sngerare gingival la toate grupurile. Aceasta poate facilita alte intervenii parodontale necesare. Un program de fluorizare topic cu geluri floururate acide 0.5%, este foarte eficient n planul remineralizarii leziunilor incipiente numai la adolescenii colilor speciale care au un grad mare de cooperare. 9. La AHP institutionalizai, tratamentul antiinflamator, manevrele de ndeprtare a plcii, depozitelor moi i a tartrului trebuie s reprezinte punctul de pornire a unui program iniial de prevenie. Aceast etap poate facilita mai apoi contactul suprafeelor dentare cu substanele de remineralizare, aplicabile topic, ceea ce se preconizeaz pentru un program ulterior aplcabil acestui grup defavorizat. Pentru aceasta este necesar s se instituie un program zilnic de igienizare care s fie cuprins ca o recomandare specific a standardelor de igienizare a persoanelor cu autonomie limitat.

Bibliografie selectiv:
1. Adams R: Qualified nurses lack adequate knowledge related to oral health, resulting in inadequate oral care of patients on medical wards. J Adv Nurs. 1996, 24: 552-60. 2. Abraham Ada, Desenul persoanei, Testul Machover, Editura Profex, Bucuresti, 2005 3. Allen KD, Loiben T, Allen SJ, Stanley RT. Dentist implemented contingent escape for management of disruptive child behaviour.Journal of Applied Behavior Analysis1992;25: 629 636. 4. Anderson, M.H., Brathall, D. - Profesional Prevention n Dentistry, Wevwrly Company, 1994. Page 17 5. Andlaw RJ, Rock WP.A Manual of Pedodontics, 3rd edn.Edinburgh: Churchill, 1995. 6. Corkey B, Freeman R. Predictors of dental anxiety in six-year old children: findingsfrom a pilot study. J Dent Child 1994; 61: 267-271.

7. Costello PJ: Dental health status of mentaly and physically handicapped children and adults in the Galway Community Care Area of Western Health Board. J Irish Dent Assoc. 1990, 36: 99101. 8. Dailey YM, Humphries GM, Lennon MA. The use of dental anxiety questionnaires. a survey of a group of UK dental practitioners. British Dental Journal2001;190(8): 450453. 9. Darby, M., Margaret, Walsh - Dental Hygiene Theory and Practice, W.B. Saunders Company, 1995 10. Klingberg G, Berggren U, Noren J G. Dental fear in an urban Swedish child population: prevalence and concomitant factors. Comm Dent Health 1994; 11: 208-214. 11. Klingberg G, Silln R, Norn JG: Machine learning methods applied on dental fear and behavior management problems in children. Acta Odontol Scand. 1999, 57: 207-15. 12. Lindhe, J. - Peroidontologie, 1995, 352-362 13. Longhurst RH: A cross-sectional study of the oral healthcare instruction given to nurses during their basic training. Br Dent J. 1998, 184: 453-7. 14. Lundin T: Rumnska barnhem frbttras: krav frn EU och FN ger resultat. Svenska Dagbladet 2003, 05/12: p. 12. 15. Luscher M. The Luscher Color Test Pocket , Reissue Edition 1990 16. Mendes Pannuti, C, Lotufo,R, & al, Effects of 0.5% Clorhexidine gel on dental plaque superinfecting microorganisms in mentally handicapped patients, Pesqui Ontontol Brasil, 2003;17(3): 226-33. 17. Merelie DL, Heyman B: Dental needs of the elderly in residential care in Newcastleupon-Tyne and the role of format carers. Community Dent Oral Epidemiol. 1992, 20: 106-11. 18. Mellberg J.R. Blake Haskins, Petrou I.D, Crote N.E Remineralization and demineralization in stitu from Triclosan/Co-polymer/ Fluride dentifrice CP Company, technology center, Oral research and development division, 909 River Road, Piscataway, NJ 08854 Page 18 19. Miller SM. Monitoring versus blunting styles of coping with cancer influence the information patients want and need about their disease. Implications for cancer screening and management.Cancer1995;76(1): 167177. 20. Moraru Ruxandra, Dumitrache Adina, Comunicare si educatie in sanatatea orala, Ed Cerma, Bucuresti, 2004 21. Mun-H Center Database. www.mun-h-center.org 22. Oltean, D., Ptroi, G., Cuculescu, M. Stomatologie preventiv, Ed. Anotimp, 1996

23. Petersen PE, Danila I, Samoila A: Oral health behaviour, knowledge, and attitudes of children, mothers, and schoolteachers in Romania in 1993. Acta Odontol Scand. 1995, 53: 363-8. 24. WHO: World Health Organization: Oral health surveys, basic methods 4th Edition. Geneva, Swiss: WHO; Oral Health Unit.; 1997 Analiza statistic a studiului clinic i de prevalena fost relizat prin colectarea i prelucrare din puctul de vedere al distribuiei i frecvenelor in programele SPSS 10.0. Graficele si tabelele au fost realizate in programul Excel 2002, Microsoft.