DUREREA

SI MANAGEMENTUL
DURERII PERIOPERATORII
Conf. Dr. Teodorescu Petre
Octavian

DEFINITIE I
Experienta
senzoriala si
emotionala
dezagreabila
asociata cu o
leziune tisulara
actuala sau
potentiala

DEFINITIE II
MECANISM DE APARARE NESPECIFIC
Cel mai comun simptom din starile
patologice
Apare in caz de leziune tisulara si
determina subiectul sa actioneze pt a
indeparta stimulul dureros

DEFINITIE III
LEZIUNILE:
REALE : traumatism,
arsura, incizie
chirurgicala
PERCEPUTE CA
REALE durerea
reflectata - durerea
din regiunea
scapulo-humerala
dreapta in colica
biliara
POTENTIALE: durerea
in membru
,,fantoma dupa
extirparea unor
regiuni anatomice

CLASIFICARE- EVOLUTIE
1) DURERE ACUTA
-

Durere brusca, intensa,

recenta,
Bine localizata , leziune
primara: boala , traumatism
Tablou clinic: reactie
vegetativa de tip
simpaticoton: tahicardie, HTA
Determina o reactie reflexa de
aparare scop inlaturarea
agentului cauzal
Reactie afectiv- emotionala
intensa cu anxietate si agitatie
Dispare odata cu indepartatea
leziunii primare
Raspunde la analgezicele
obisnuite AINS

CLASIFICARE- EVOLUTIE
1) DURERE ACUTA
-

Durerea perioperatorie- durere

acuta ce apare la pacientul
chirurgical in timpul interv. si
in perioada postoperatorie
Interventia chirurgicala
influenteaza durerea
postoperatorie
Interventii pe torace ,
abdominale, la nivelul vaselor
mari, artic. mari sau coloanei
vertebrale cele mai
dureroase
Inciziile verticale mai
dureroase decat cele
transversale

CLASIFICARE- EVOLUTIE
1) DUREREA CRONICA
-

Durata > 3-6 luni

Aparitie continua sau
intermitenta
Intensitate mai redusa, toleranta
mai mare
Poate aparea si in absenta lez
primare
Tabloul clinic dominat de reactie
afectiv emotionala : depresie,
iritabilitate, tulburari de somn
Reactia vegetativa de obicei
absenta
Evoutie variabia se poate
accentua sau poate diminua
Raspunde la tratamentu cu
antidepresive tricicice si
anticonvusivante

CLASIFICARE- LOCALIZARE
1) Durerea superficiala
-

Decansata de stimuli
alogeni reprezentati de
orice factor mecanic ,
termic, sau chimic care
produce leziuni la nivelul
teg. sau tesut sc
Transmisa prin fibre A
DUREREA RAPIDA
Precis locaizata
Componenta afectiv
emotionala redusa

CLASIFICARE- LOCALIZARE
3) Durerea profunda
-

Stimuli alogeni de natura

somatica si viscerala
Muscular: ischemia, necroza,
hemoragii, contractura musc
Articular: infl. mb. sinoviale,
periostului, tendoanelor, ligam.
Visceral: ischemia
miocardica,distensia capsulei
organelor parenchimatoase,
spasm m. netede, artere:
intepare, taiere etc
Transmisa prin fibre C
Slab localizata, caracter difuz
Fenomene vegetative
Reactie afectiv- emotionala
intensa
Tipuri particulare
- durerea iradiata
- durerea parietala

CLASIFICARE- LOCALIZARE
DUREREA IRADIATA
-

Depasarea spatiala a durerii din

zona leziunii care o produce
2 tipuri: referita si proiectata
Durerea referita:eroare de
localizare corticala a durerii
viscerale cu deplasarea
acesteia dinspre profunzime
spre suprafata
Durerea anginoasa durere
referita pe partea stanga a
toracelui superior
Acelasi segment spinal
deserveste si structura
viscerala si tegumentul
Durerea proiectata: depasarea
durerii somatice dinspre zona
proximala spre zona distala
Iritarea trunchiului n sciatic in
discopatia lombara- proiectia
durerii in MI

DUREREA PARIETALA
- Leziunile pleurei,
pericarduui si peritoneului
decanseaza 2 tipuri de
durere:
- DUREREA VISCERALA:
profunda, slab localizata si
referita in caz de leziune a
foitei viscerale care are
inervatia viscerelor
profunde
- Durere parietala intensa ,
localizata in cazul leziunii
foitei parietale care are
inervatia structurilor
somatice din peretele
toracic si abdominal

BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI
NEUROBIOLOGICE
NOCICEPTORII
SI AFERENTE
Stimuli : termici,
mecanici, chimici
durere
NERVOASE
PERIFERICE
Receptori : nociceptori
( TERMINATII NERVOASE
LIBERE)
-Fibre de tip A cu distributie
superficiala la nivelul tegumentului
si tesutului sc
- Fibre de tip C cu distributie
predominant profunda la nivelul
structurilor somatice si viscerelor

BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI
NEUROBIOLOGICE
NOCICEPTORII
Sunt receptori SI AFERENTE
NERVOASE
polimodali -PERIFERICE
raspund
la stimuli mecanici,
chimici si termici

Nu se adapteaza sau
se adapteaza f putin
daca stimulul dureros
persista

BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI
NEUROBIOLOGICE NOCICEPTORII SI
AFERENTE NERVOASE PERIFERICE
Stimulii algogeni sunt stimuli
capabili sa induca leziuni tisulare
-

DE NATURA MECANICA : presiune

intensa ,
ruptura , intepare, compresie,spasm
muscular,
contractie violenta, intinderea muschiului
DE NATURA TERMICA: variatiile extreme
de
temperatura
DE NATURA CHIMICA substante
eliberate din
tesuturile lezate , ischemiate sau inflamate
BK, PGE2,H, K, substanta P

BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI
NEUROBIOLOGICE NOCICEPTORII SI
AFERENTE
NERVOASE PERIFERICE
PROTONEURONUL
- Gg. nervilor spinali
( radacina posterioara) si ai
n. cranieni
- Dendritele:
fibre mielinice subtiri A delta 6

Viteza mare de conducere 10m/s

Durerea intensa, localizata,

Declanseaza reflexe de aparare

Nociceptorii asociati: tegument,

structurile aparatului locomotor

fibre amielinice C 2

Viteza mica de conducere 0,2 m/s

Durere surda, fara localizare precisa

Receptorii cu fibre C : tegumente, ap.

locomotor, viscere

BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI
NEUROBIOLOGICE NOCICEPTORII SI
AFERENTE NERVOASE PERIFERICE
DEUTONEURONUL

In coarnele posteriore
ale maduvei spinarii
Axonii CAI ASCENDENTE:
TRACTUL NEOSPINOTALAMIC (lateral)
Perceperea intensitatii si localizarii durerii
Axonii fac sinapsa in TALAMUSUL

LATERAL ( NEURONUL 3)

Aria SOMESTEZICA I - Cortex Parietal

TRACTUL PALEOSPINOTALAMIC
(medial)
Componenta afectiv-emotionala a durerii
Axonii nc. Intralaminari TALAMUSUL

MEDIAL ( NEURONUL 3) SI SRAA

Cortexul de asociatie, sist. Limbic,
hipotalamus

BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI
NEUROBIOLOGICE NOCICEPTORII SI
AFERENTE
NERVOASE PERIFERICE
CAI DESCENDENTE
- se termina in coarnele posterioare medulare
- rol in modularea transmiterii aferentelor dureroase de
la protola deutoneuronul caii dureroase prin contacte pre- si
postsinaptice
TRACTUL CORTICOSPINAL
Origine in cortexul frontal si orbital
TRACTUL RETICULOSPINAL
Origine in substanta reticulata din trunchiul cerebral
si nucleii rafeului

BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI
NEUROBIOLOGICE
MODULAREA
PERIFERIC
Modularea durerii= DURERIIMecanism
patogenic:
facilitarea sau inhibitia
transmiterii impulsului
nociceptiv prin mecanisme
centrale sau periferice
Modularea periferica=
sensibilizarea periferica a
nociceptorilor
Este un mecanism de
facilitare a transmisiei durerii
in conditiile persistentei
leziunilor inflamatorii sau
iritative la nivelul tesutului
periferic

1)Scaderea pragului de sensibilitate a

nociceptorilor prin eliberarea
prelungita de factori alogeni: BK, PG
2) Activarea nociceptorilor
silentiosi la
stimuli mecanici inofensivi
TNL devin sensibile la
activitatea mecanica normala a
viscerelor in prezenta inflamatiei

BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI
NEUROBIOLOGICE
MODULAREA DURERII - central
Modularea CENTRALA
mecanismul prin care este
facilitata sau inhibata transmiterea
excitatiei la nivelul sinapsei dintre
protoneuronul si deutoneuronul caii
nociceptive, care are ca
neurotransmitator glutamatul (GLU)
si care se poate fixa pe 2 tipuri de
receptori postinaptici
- receptorul AMPA : receptor-canal
ionic de Na+
- receptorul NMDA : receptor-canal
ionic de Na+, Ca2+ si Mg2+
care, spre

BAZE NEUROFIZIOLOGICE SI
NEUROBIOLOGICE
MODULAREA DURERII- CENTRAL
1.Sensibilizarea la NIVEL SPINAL
Stimul dureros eibereaza
mediatori ce
faciliteaza transmiterea durerii
2. Teoria PORTII DE CONTROL
poarta de control :
reprezentata
de sinapsa dintre protoneuronul si
deutoneuronul caii nociceptive cu
dinamica controlata de interneuroni
inhibitori opiat-ergici : inhibitie
presinaptica a transmiterii
3. Inhibitia la NIVEL SPINAL
SISTEMUL DESCENDENT
ANTINOCICEPTIV
Inhiba conducerea excitatiei
nociceptive
la nive spinal prin activarea unor
neuroni
intercalari

RASPUNSUL SISTEMIC LA DUREREA

ACUTA
Cardiocirculator tahicardie, HTA,
rezisten vascular , necesar
miocardic de oxigen

Respirator - hiperventilaie,

travaliu
respirator , reflexului de tuse, a
clearencelui mucociliar, micrilor
toracice, hipoxemie hipoventilaie

Gastrointestinal

hipersecreia
aciditii gastrice ulcerailor de
stres, grea, vrsturi,constipaie,
distensie abdominal, ileus

RASPUNSUL SISTEMIC LA DUREREA

ACUTA
Urinar - tonusului
sfincterian, retenie
urinar
Hidroelectrolitic retenie hidrosalin,
excreiei K
Echilibrul fluidocoagulant -
adezivitii plachetare,
fibrinolizei,
hipercoagulabilitate
Imunitar - leucocitoz
cu limfopenie,
deprimarea sistemului
reticulo-endotelial cu
predispoziie la infecii

Rspuns
metabolic (glucidic,
proteic, lipidic) hiperglicemie,reziste
n la insulin,
intoleran glucidic,
balana azotat
negativ, creterea
acizilor grai liberi
Rspuns
comportamental anxietate, reacii
emoionale negative,
tulburri de somn,

FACTORI CE INFLUENTEAZA
SENSIBILITATEA DUREROASA
factori fiziologici
- vrst
- ritmul circadian
- sexul
- cicluc ovulator, menstrual
- variaia presiunii arteriale
factori psihologici
- anxietatea de baz
- extroversiunea
- manipularea ateniei de la stimulul dureros
-importana sugestiei
-fenomenele memoriei dureroase

EVALUAREA DURERII - importanta !!!!

Determinarea intensitatii, calitatii si
duratei durerii
Pentru a ajunge la diagnostic
Pentru a conduce la alegerea
tratamentului si la un management
corect
Pentru a evalua eficienta relativa a
diferitelor tratamente

METODE DE EVALUARE A DURERII

calitative, mai putin
cantitative
componenta subiectiva a
durerii
influente psihoemotionale, educationalculturale, etc.
Principiul de autoevaluare:
pacientul singur isi
apreciaza gradul de
durere

Heteroevaluarea de
catre personalul
medical
- Copil < 3 ani ( fara
cap. De abstractizare)
- Persoane incapabile sa
comunice ( Alzheimer)
- Cei care nu pot
intelege nici un
principiu existent de
utilizare a scorurilor
( 10% din populatie)

METODE DE EVALUARE A DURERII

SCORURI UNIDIRECTIONALE
Scala verbala descriptiva propusa-1986
- simplitatea dar limitata de autoevaluare a
durerii
- 4 ierarhizari cu ajutorul unor adjective
standardizate:
durere usoara
durere medie
durere puternica
durere foarte puternica.

METODE DE EVALUARE A DURERII

SCORURI UNIDIRECTIONALE
Scorul numeric simplu
- Acorda o nota intensivitatii durerii 010
Scorul vizual- numeric
- Rigla ,,a durerii numerotata 0-10
- Pozitioneaza cursorul pe cifra coresp.
Intensitatii durerii resimtite

METODE DE EVALUARE A DURERII

SCORURI UNIDIRECTIONALE
SCALA ANALOG VIZUALA
rigla: 2 fete una notata mm ( 0-100) ; o fata libera
- codificare a durerii de 0-10
- pacientul- pozitioneaza cursorul intre: ,, fara durere
si ,, durerea maxima imaginata pe fata libera
- aprecierea intensitatii durerii
- in repaos
- la mobilizare (fizioterapie, tuse, schimbarea
pozitiei in pat etc.)
gradul I- durere usoara
(maxim 30 mm) grad IIdurere usoara-medie (3050mm)
gradul III- durere de
intensitate medie
(50-70 mm)

METODE DE EVALUARE A DURERII

SCALE UNIDIRECTIONALE
SCALA SPECTRALA
COLOR DE EVALUARE
A DURERIIEXPRIMAREA DE LA
ALBASTRU LA ROSU

SCALA CELOR 6
FETE
-cuantifica durerea in
functie de mimica

PRINCIPII SI POSIBILITATI DE
COMBATERE A SINDROMULUI ALGIC
PERIOPERATOR

La sf. sec. XX: DUREREA AL 5-LEA SEMN VITAL

Calitatea analgeziei postoperatorii: unul din cei mai
sensibili si specifici indicatori- reflecta CALITATEA
ASISTENTEI MEDICALE
Corelare: consum OPIOIDE- NIVEL DE DEZVOLTARE AL
TARII
Frecventa inregistrarii durerii in postoperator:
- in sala de trezire la fiecare 30 min
- in sectiile chirurgicale: se masoara la 4 ore ziua
interventiei
in rest de 2 X pe zi , iar daca pacientul are durere
dupa fiecare administrare de analgezic

SCARA ANALGEZICA OMS

Medicatia analgezica clasificata in trepte in functie de intensitatea efectului analgezic

ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE

Monoterapie, combinate intre ele sau cu analgezice opioide
1) PARACETAMOL
- Actiune centrala mediata prin R. serotoninergici 5HT3 si
PGE2
- Actiunea periferica: nesemnificativa
- Debutul efectului: 1h - efect maxim : 4 h
- Interactiune aditiva cu AINS si MORFINA
- Utilizat la 70-100 % pacienti: postoperator
- Scopul prescrierii : necesarul de opioid
- Doza toxica > 10g la adult sau > 100 mg/kg la copil
- Doza terapeutica: 1g x4/zi la adult sau 15 mg/kg /zi la copil

ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE

- AINS
2)

ANTIINFLAMATOARELE
NESTEROIDIENE

Toate AINS blocheaza

Cicloxigenaza
(COX1,COX2) insa prin mecanism
diferit:
- Aspirina: acetilare
- Ibuprofenul: competitie cu PGE2
- Indometacinul: carboxilare

Realizeala o economisire de
morfina de 20-40 % in
postoperator
Fiecare 10 mg morfina
economisita- incidenta
greturilor cu 10% si a vomei
cu 5%

ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE

- AINS
2)

ANTIINFLAMATOAREL
E NESTEROIDIENE
Eficienta clinica: mai
mare pt durerea acuta
de origine somatica
(chirurgia ortopedica,
hernii, chirurgia toracica)
Pt unele tipuri de
interventii: utilizare CI
( ORL, neurochirurgie,
oftalmologie) datorita
riscului de sangerare

Datorita reactiilor
adverse
Utilizarea in
postoperator este
limitata
i.v. maxim 2 zile
P.o. maxim 5 zile ( 3
zile daca anterior a
fost utilizata calea i.v.)
Cel mai sigur AINS in
sensul complicatiilor
postoperatorii
KETOPROFENUL
100mgx2 /zi

ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE

- AINS
REACTII ADVERSE

1)TRACTUL GASTRO-INTESTINAL :
- fenomene de iritatie gastrica
(epigastralgii, gastrita, UG, HDS,
perforatie gastrica, stenoza gastrica)
- accentuate daca AINS se admin.
inainte de masa
- Combinatii: AINS + PANSAMENT
GASTRIC
2) APARAT RENO-URINAR
FSR - RFG retentie hidro-salina
- Nefrita tubulo-interstitiala acuta
- Necroza papilara acuta
- NEFROPATIE ANALGEZICA

ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE

-AINS
REACTII ADVERSE

3) APARAT CARDIOVASCULAR
TA prin retentie hidrosalina
4) APARATULUI RESPIRATOR
- Bronhoconstrictie
- Inducere/ agravare ASTM
BRONSIC
5) REACTII DE TIP ANAFILACTOID
- Eruptii cutanate, bronhospasm,
edem
Quinche, colaps hemodinamic
6) TOXICITATE HEPATICA
(paracetamol)
7) INFERTILITATE MASCULINA

ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE

- AINS
CONTRAINDICATII
- Inhibitoarele neselective- CI in boala
ulceroasa activa; la persoanele cu
antecedente de ulcer GD se administreaza
sub protectie gastrica (antiacide, blocanti
H2, IPP)
- Pacienti cu insuficienta renala
- Pacienti cu insuficienta hepatica
- Pacienti cu astm bronsic

ROLUL ANALGEZICELOR NON-OPIOIDE

- AINS
CLASIFICARE DUPA MECANISMUL DE
ACTIUNE
1)INHIBITORI NESELECTIVI DAR PREFERENTIALI AI
COX1: aspirina, ibuprofen, indometacin, naproxen
2)INHIBITORI NESELECTIVI DAR ECHIPOTENTI COX1 si
COX2
Diclofenac
3)INHIBITORI NESELECTIVI PREFERENTIALI AI COX 2:
nimesulid, meloxicam
4)INHIBITORI SELECTIVI AI COX2: COXIBI valdecoxib,
parecoxib, rofecoxib

ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN

TRATAMENTUL DURERII
POSTOPERATORII Actioneaza la nivelul SNC
CLASIFICARE:

- ALCALOIZI NATURALI AI
OPIULUI: Morfina,
Codeina
-

DERIVATI SEMISINTETICI
AI MORFINEI:
Hidromorfona

- OPIOIDE DE SINTEZA :
Petidina, Metadona,
Fentanil,
Dextropropoxifen,
Tramadol, Pentazocina

Favorizeaza procese ce
controleaza inhibitor
durerea
Efectele: consecinta
actionarii unor receptori
specifici: opioizi ce
corespund peptidelor
opioide endogene
( antagonisti fiziologici)

ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN

TRATAMENTUL DURERII
POSTOPERATORII
Pot da dependenta fizica
REACTII ADVERSE
( doze mici pe perioade
scurte)
1) SNC - sedare
- mioza
- ameteala
2) LA NIVEL
GASTROINTESTINAL
- greata
- constipatie
- spasm al sfincterului
Oddi
3) LA NIVEL RENAL
- retentie urinara

si toleranta dar nu in
conditiile administrarii
pe perioade scurte in
tratamentul durerii
acute
Depresia respiratorie
poate sa apara cand este
administrat in doze mari
in absenta durerii

ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN

TRATAMENTUL DURERII
POSTOPERATORII
MEDICAMENT
DOZA BOLUS
INTERVAL DE
PEV ( mg/
(mg)

ADMINISTRARE ora )
(min)

FENTANYL

0,015-0,05

3-10

0,02- 0,1

HIDROMORFO
NA

0,1-0,5

5-15

0,2-0,5

MEPERIDINA

5-15

5-15

5-40

MORFINA

0,5-3

5-20

1-10

BUPRENORFIN
A

0,03-0,2

10-20

ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN

TRATAMENTUL DURERII
POSTOPERATORII
MORFINA
- Intoxicatia acuta:
- Cel mai important
alcaloid din opiu
- Actiune analgezica
intensa si electiva
- Analgezia: prin
inlaturarea caracterului
de suferinta al
senzatiei dureroase
care devine suportabila
- Liniste, ameteala,
confuzie, somn,
depresie respiratorie si
hTA
- Toxicitate acuta : mare

deprimarea SNC,
coma, relaxare
musculara, mioza,
respir. CheyneStokes, colaps,
midriaza, paralizie
respirat.
- Tratam: mentinerea
deschisa CR,
mentinerea TA,
Naloxona sau
Nalorfina (antidotcombate deprimarea

ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN

TRATAMENTUL DURERII
POSTOPERATORII

CODEINA

- Ester al morfinei
- Analgezie mai slaba decat
morfina
- Proprietati antitusive
marcate
- Pentru initierea efectului
analgezic se asociaza cu
paracetamol si cafeina sau
cu acid acetilsalicilic si
paracetamol

ROLUL ANALGEZICELOR OPIOIDE IN

TRATAMENTUL DURERII
POSTOPERATORII
FENTANYL
- Opioid sintetic cu efect de
50-100 x mai puternic decat
morfina
- Pe cale transdermica
( patch), i.v. , epidurala
- Poate produce depresie
respiratorie in special cand
este asociat cu un sedativ
( BZD) sau rigiditate
musculara la doze mari

TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE

UTILIZATE IN COMBATEREA DURERII
POSTOPERATORII
INFILTRATIA PLAGII
- La inchiderea plagii :

OPERATORII CU
se infiltreaza plaga cu
ANESTEZIC LOCAL
ropivacaina
- Lidocaina: utilizare
analgezie 6-8 ore
limitata datorita
duratei scurte de
- Reduce necesarul
actiune si efectelor
postoperator de
neurotoxice
morfina cu 40-60 %
- Bupivacaina : potential
cardiotoxic
- Pentru articulatii:
asociere- morfina 1 mg
, AINS sau corticoizi

TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE

UTILIZATE IN COMBATEREA DURERII
POSTOPERATORII
ANALGEZIA
CONTROLATA DE
PACIENT ( PCA si
PCEA)
- Standardul de aur in
managementul durerii
- Pompa PCA permite
administrarea automata
a dozei prescrise prin
apasarea unui buton in
momentul dorit de
pacient
- Limite de securitate
stabilite de medic

POMPA PCA

TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE

UTILIZATE IN COMBATEREA DURERII
POSTOPERATORII
EXEMPLU DE PRESCRIPTIE
ANALGEZIA
CONTROLATA DE
PACIENT ( PCA si
PCEA)
- Accesul direct la seringa
si la setarile aparatului:
imposibil pt. pacient
( cheie electronica sau
cod pin)
- O varianta a PCA este
PCEA care prin acelasi
principiu administreaza
anestezic local in spatiul
peridural

PCA:
Morfina 2 mg bolus
Perioada refractara 7 min
Doza maxima pe 4 ore: 20
mg
Aparatul afiseaza:
Doza totala consumata
Ultima administrare
Raportul doze cerute/
administrate

TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE

UTILIZATE IN COMBATEREA DURERII
POSTOPERATORII
- Metoda foarte
RAHIANESTEZIA
-

forma de A. L-R, efectuata in

coloana vertebrala in spatiul dintre
doua vertebre, care presupune
inteparea durei mater (implicit si a
arahnoidei) cu un ac foarte subtire
si injectarea in lichidul
cefalorahihidian (LCR) a unei
substante anestezice (cel mai
frecvent utilizate fiind bupivacaina,
xilina, ropivacaina)

eficienta de
control a durerii
postoperatori

- Nu si-a demonstrat
utilitatea
in interventiile pe
abdomen
- In chirurgia
ortopedica a
membrului inf.

TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE

UTILIZATE IN COMBATEREA DURERII
POSTOPERATORII
ANALGEZIA PERIDURALA
- Tehnica remarcabila dar
inca, putin utilizata
- Indispensabila in analgezia
nasterii, in postoperator
dupa interventii majore
intrabdominale, pe membr.
Inferioare, in pancreatita
acuta
- tehnica analgezica care
reduce complicatiile
trombembolice
postoperatorii, accelereaza
reluarea tranzitului
intestinal si scurteaza
durata de spitalizare

Tehnica de anestezie
locoregionala
constand in injectarea
unei solutii de
anestezic in spatiul
peridural (intre
vertebre si duramater,
invelisul meningean
cel mai exterior)

TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE

UTILIZATE IN COMBATEREA DURERII
POSTOPERATORII
ANALGEZIA
PERINEURALA
- Aceleasi situri ca la
anestezia perineurala
- Concentratie mai mica
de anestezic:
ropivacaina
- Permite deambularea
a 90% din pacientii
operati in 24 h

TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE

UTILIZATE IN COMBATEREA DURERII
POSTOPERATORII
ANALGEZIA
PERINEURALA
- Administrarea
continua de anestezic
local inclusiv la
domiciliu cu ajut.
Perfuzor electric sau
pompe elastomerice
- Pacientul poate opri /
porni pompa
elastomerica in functie
de necesitati

TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE

UTILIZATE IN COMBATEREA DURERII
POSTOPERATORII
ELECTROANALGEZIA
( TEHNICA TENS)
- Stimulare electrica
nervoasa transcutanata
- Principiul ,, bruielii
impulsului nervos
nociceptiv prin emiterea
unor I cu intensitate,
forma si frecventa
prestabilita
- Se presupune ca
interfereaza cu
mecanismele portii de
control medular si
segmentar de control al
traficului nociceptiv

TEHNICI ANALGEZICE PARTICULARE

UTILIZATE IN COMBATEREA DURERII
POSTOPERATORII
ELECTROANALGEZIA
-

( TEHNICA TENS)
Creste eliberarea de opioizi
endogeni
Electrozii se plaseaza in jurul
plagii operatorii sau
deasupra
Se respecta dermatoamele
Se include curentul electric
iar I lui se creste de catre
pacient pana la aparitia
senzatiei de furnicaturi
Efectul in 30 min
Eficienta: 40% din pacienti
Necesita asocierea
analgeziei p.o.