Cele 7 minuni ale lumii antice

Numarul 7 a jucat in istorie si in mitologie un rol insemnat cateva popoare ale Orientului antic ii atribuiau chiar o forta mistica; aceasta credinta a fost preluata, ca multe alte traditii, de vechii greci, in istoria carora vom gasi printre altele expeditia "Celor sapte impotriva Terrei", pe "Cei sapte intelepti", de asemenea "Cele sapte minuni ale lumii antice". Aceasta din urma nu era o creatie exclusiv greaca - iramida cea mare, de exemplu, a fost proiectata si construita de egipteni !care i-au precedat pe greci in cateva sectoare importante, cum este cel al gandirii matematice", iar gradinile suspendate din #abilon au repre$entat o imbinare exceptionala a arhitecturii si tehnicii irigatiilor practicate in %esopotamia. &ste limpede, prin urmare, ca nu poate fi vorba de "minuni" in sensul mitic al terminologiei - asadar de reali$ari fantastice, eventual atribuite unor forte supranaturale; erau lucrari de arhitectura si arta, iesite din comun prin caracterul lor monumental-impunator si reali$area la un inalt nivel artistic, repre$entand geniul demiurgic al lumii antice. 'punem si asta$i despre un monument impresionant, demn de admirat, "este a opta minune a lumii". rimul care a descris in ansamblu monumentele a fost (ilon din #i$ant !sf. sec. ))) i.e.n.", dar textul sau nu s-a pastrat decat intr-o traducere latineasca tar$ie; *erodot, inainte de (ilon, iar dupa (ilon, alti autori antici de prestigiu - printre care +iodor, 'trabon, ,itruviu, ausanias - au dscris diferite monumente ca "minuni ale lumii antice", totdeauna in numar de sapte. +e-a lungul veacurilor, unele au fost inlocuite - de pilda- $idurile #abilonului, prin (arul din Alexandria. 'electia s-a definitivat foarte tar$iu !la inc. sec. .)." fixandu-se asupra urmatoarelor sapte- iramida lui /heops !0ufu" de la 1iseh, 1radinile
2

suspendate ale 'emiramidei din #abilon, 3emplul +ianei !Artemisei" din &fes, %ormantul lui %ausol din *alicarmas, 'tatuia lui 4eus din Olimpia, (arul din Alexandria si /olosul din 5hodos. +intre aceste 7 monumente celebre ale antichitatii iramida lui /heops ! iramida cea mare" intruneste trei insusiri menite sa tre$easca in mod deosebit interesul- este cel mai vechi, este singurul care a supravietuit pana asta$i si de la el se leaga o seama de chestiuni controversate care, de-a lungul vremii, si mai ales in ultimii 267 de ani, au dat nastere unor speculatii ha$ardate si unor dispute stiintifice adesea inversunate. Nici cu celelalte sase monumente lucrurile nu sunt pe deplin lamurite - mai intai fiindca nu putem delimita totdeauna precis elementele mitice de cele istorice, apoi deoarece nu putem stabili decat cu oarecare probabilitate tehnicile folosite in constructie, in sfarsit, datorita faptului ca in unele ca$uri suntem nevoiti a ne re$uma la presupuneri chiar si in ceea ce priveste infatisarea acestor monumente, deoarece sursele literare si iconografice !efigii pe mone$i si altele" sunt fie sarace, fie contradictorii.

PIRAMIDA LUI KEOPS

&ste cea mai veche dintre minuni dar si singura care poate fi admirata si in pre$ent. +enumita si %area iramida !este cea mai impo$anta din cele trei alaturi de care se afla", dimensiunile sale sunt impresionante- la ba$a masoara 897,: metri, iar in inaltime are 2:7 metri. /ea mai mare constructie din istoria omenirii, cladita fara ajutorul masinilor, iramida lui 0eops este construita din blocuri de calcar !in exterior" si granit !in interior". ;aturile sale se unesc in unghiuri perfect egale de 62768< si se indreapta catre cele patru puncte cardinale ale amantului. O capodopera a abilitatilor tehnice si ingineresti ale vechilor egipteni, iramida impresionea$a si prin preci$ia geometrica, prin taietura dreapta si imbinarea perfecta a pietrelor care o compun !unele dintre ele cantaresc 2= tone>". /onform scrierilor lui *erodot, a fost nevoie de 87 de ani pentru ca aceasta constructie megalit sa fie ridicata de catre aproximativ 277,777 de oameni

GRADINILE SUSPENDATE ALE SEMIRAMIDEI DIN BABILON

"Gradinile suspendate ale Semiramidei" - o expresie de partu termeni continand doua inadvertente- gradinile palatului din #abilon nu erau suspendate, iar 'emiramida nu putea sa le construiasca fiindca n-a existat... ;egenda atat de frumoasei si energicei 'emiramida !care a inspirat, de-a lungul anilor, scriitori ca ,oltaire si /r?billon, compo$itori ca 5ossini si foarte multi artisti plastici" intemeierea orasului #abilon si initiativa unor lucrari arhitectonice monumentale; unii istorici mai vechi !*erodot" si mai noi au incercat s-o identifice cu 'ammuramat care !intre @7A-@7= i.e.n." a guvernat #abilonul ca regenta pentru fiul ei, regele asirian Aded-Nirairi ))). Oricum, chiar admitand identitatea 'emiramida-'ammuramat !deloc certa", celebrele gradini nu-i pot fi atribuite, fiind construite cu peste doua veacuri mai tar$iu, de arhitectii regelui Nabucodonosor )) !cca. =76-6=8 i.e.n.", mai putin cunoscut in calitatea sa de ctitor al unor monumente remarcabile, cat prin faptele sale de arme, printre care cucerirea )erusalimului. ;egenda relatea$a ca regele Ninus, casatorit cu 'emiramida, vrand sa-i alunge frumoasei regine plictisul si sa-i ofere un mediu

mai atragator si mai potrivit cu peisajul asirian cu care era obisnuita, a poruncit sa se inalte gradinile suspendate. +e fapt, ele nu erau "suspendate", ci dispuse in terase care se inaltau in trepte, formand un fel de scara uriasa, sub terase aflandu-se incaperi de locuit. +aca luam in consideratie suprafata imensa a gradinilor !cca. 26777 m.p. dupa cele mai plau$ibile evaluari", precum si faptul ca arhitectii babilonieni ai vremii nu cunosteau nici cheia de bolta, nici arcul si ca de grin$i metalice nici nu putea fi inca vorba, unicul material de constructie fiind piatra, este limpede ca gradinile "suspendate" se odihneau pe o adevarata padure de cloane. /um a fost re$olvata problema foarte dificila a impermeabilitatii teraselor aflam din textul lui +iodor- " Aceste blocuri erau acoperite cu un strat de trestii imbibate in asfalt; pe acest strat urma un rand dublu de caramizi arse legate cu asfalt; la randul lor, acestea erau acoperite cu foi de porumb pentru a impiedica infiltrarea apei si patrunderea ei in fundatii. Pe acest strat se gasea o masa de pamant vegetal suficienta pentru ca arbori cei mai mari sa prinda radacini. AScest sol artificial era plin de arbori de toate speciile, in stare de a fermeca privirea prin marimea si frumusetea lor". )n privinta irigarii gradinilor, +iodor este destul de sumar"Coloanele se ridicau treptat lasand sa patrunda lumina printre spatiile dintre ele [...]. na singura dintre aceste coloane era goala de la varf pana la baza; ea continea masini !idraulice care pompau din fluviu o mare cantitate de apa, fara ca nimeni sa vada ceva din e"terior". Arheologul german 5obert 0oldeBeC, care a intreprins sapaturi la #abilon in al doilea deceniu al veacului nostru, vorbeste de "... trei puturi sitate alaturat, in serie# unul central, cu sectiune patrata, alte doua, cu sectiune ovala. Pentru aceasta dispozitie nu se poate gasi alta e"plicatie decat ca este vorba de o masina !idraulica functionand pe acelasi principiu ca un aparat cu galeti, cu lant". Aceste doua mentiuni !intre care s-au scurs peste doua milenii" sunt departe de a ne oferi o imagine cat
6

mai cuprin$atoare a sistemului de irigare a gradinilor babiloniene reali$are inginereasca de prim rang. Asta$i, pe locul gradinilor nu se mai afla decat un singur arbore - un Tamaris orientalis !soi inrudit cu catina de prin partile noastre" - ultim martor solitar al vegetatiei bogate de mult. 3impul, necrutator, a distrus totul; si nu numai timpul, ci si oamenii- cu multi ani in urma, carami$ile si coloanele de piatra au fost utili$ate la construirea unui dig de-a lungul &ufratului. +ar nu se cuvine sa-i judecam pe oameni cu prea mare asprime- gradinile erau menite sa-i desfete pe regi, pe cand stavilirea apelor ii ocroteste si-) hraneste si ocroteste pe cei mult

TEMPLUL DIANEI DIN EFES

)n Asia %ica, la &fes, patria filosofului *eraclit , se afla templul Artemisei !+iana la romani", $eita naturii, ocrotitoarea vanatorilor si pastorilor, iar mai tar$iu a oraselor si navelor

avantate pe mare./onstruirea unui sanctuar de proportii apreciabile in aceasta regiune $galtaita frecvent de cutremure a pus unele probleme, re$olvate prin alegerea unui tern mlastinos peste care sau ase$at straturi de carbune de lemn si saci cu pietre; se pare ca aceasta solutie s-a dovedit eficace- nu cutremurele au distrus impunatorul edificiu de-a lungul veacurilor, ci ra$boaiele, jaful, intoleranta religioasa si furia unui nebun obsedat de celebritate. +aca in ca$ul gradinilor babiloniene nu cunoastem numele nici unuia dintre arhitectii si inginerii constructori, in cel al templului din &fes - al Artemisionului - numele !mentionate de *erodot ,itruviu si altii" abunda- ixodarus, ciobanul care a dscoperit din intamplare depo$itul de marmura alba; /hersiphron, %etagene si acanius care au imaginat sisteme ingenioase pentru transportul grelelor coloane monolite si arhitravelor masive ce inconjurau capitelurile; arhitectii aeonios si +emetrios au terminat constructia, care !dupa cum ne spune liniu cel #atran", a durat 887 de ani; a inceput in preajma anului =67 i.e.n., templul a fost inaugurat in :97 i.e.n. /resus, regele ;idiei si cuceritorul &fesului, a pus la dispo$itie fonduri enorme trebuitoare constructiei, si nu numai /resus- sirul dublu de 287 de coloane de marmura alba inalt de 2@ metri care inconjurau altarul cu statuia $eitei trebuiau sa aminteasca !spune legenda" de cei 287 de principi care s-au ruinat pentru a ridica templul. )n prima sa forma templul artemisei n-a re$istat decat trei sferturi de veac- in 96= i.e.n., un incendiu l-a distrus complet. Dn autor mai nou !1. #uscher in %aga$in )storic, nr. =@E2A78" ne propune o explicatie verosimila- "...marmura nu forma decat sc!eletul, toti peretii subtiri fiind din lemn. Tocmai despartiturile interioare au fost cele mistuite de foc. $a randul ei, sub actiunea caldurii dega%ate de incndiu, marmura &care nu este altceva decat un carbonat de calciu pur' s(a degradat, pierzand acidul carbonic,

nemairamanand din ea decat calciul, care s(a spulberat la prima ploaie". )ncendiul - care conform legendei s-ar fi produs chiar in noaptea nasterii lui Alexandru cel %are !82 iulie 96= i.e.n.", fiul regelui (ilip al %acedoniei - a fost provocat in mod intentionat de un anume *erostrat, care astfel vroia sa intre in istorie, facandu-si numele nemuritor. 3rei decenii mai tir$iu, Alexandru - cuceritor al unei mari parti a ;umii ,echi, inclusiv a &fesului - s-a oferit sa suporte toate cheltuielie de refacere a templului; efesienii au refu$at cu politete si mult tact generoasa oferta, au incredintat - in anul 967 i.e.n. - lucrarile de reconstruire arhitectului +einocrates din &gipt, devenit ulterior arhitectul lui Alexandru cel %are si autorul planului orasului Alexandria, si sculptorului 'copas, fondurile friind procurate tot din danii ale regilor si principilor locali, din vin$area coloanelor vechiului templu si !dupa cum ne informea$a 'trabon" din aurul bijuteriilor daruite de femeile din &fes. Noua constructie era si mai impunatoare, podoabele si mai bogate. +e-a lungul veacurilor, Artemisionul a fost nu numai centrul spiritual al cultului +ianei, ci a devenit un adevarat mu$eu al artelor plastice, cum am spune asta$i; sculpturilor lui 'copas li sau adaugat cele ale lui raxiteles si opere ale unor pictori celebri, ca Apelles !originar chiar din &fes", autorul unui tablou infatisandu-l pe Alexandru calare - tablou pentru care a primit doua$eci talanti de aur !circa 677 Fg. de aur >". 5egii cuceritori ai &fesului, originari fie din Asia %ica !;idia, erga", fie din 1recia continentala !%acedonia, au respectat intotdeauna lacasul inchinat Artemisei, ba de multe ori au contribuit la impodobirea lui. Nu tot asa au procedat gotii care, navalind in Asia %ia, jefuiesc !in 8=8 e.n." &fesul, despind artemisionul de toate podoabele lui. 5efacut cu greu si in conditii de saracie, sanctuarul este definitiv parasit dupa edictul din anul
@

9A8 prin care imparatul 3eodosie ) hotara inchiderea tuturor edificiilor de cult pagane de pe teritoriul imperiului roman. Gaful care a urmat a durat peste un mileniu; in 698-697, Anthemios din 3ralles si )sidor din %ilet, cu sprijinul imparatului Gustinian, reusesc sa transporte opt coloane de marmura verde la #i$ant, folosindu-le la construirea bisericii 'f. 'ofia; alte materiale au fost utili$ate la construirea ba$ilicii 'f. )oan din &fes si a unei citadele desi, dupa cum se stie, marmura este un material foarte putin potrivit lucrarilor de fortificatii; urme au lasat si trecerea arabilor !cca. 777 e.n.", apoi ocupatia &fesului de catre turcii selgiuci$i !dupa 27A7" si lunga perioada de lupte dintre cruciati si musulmani, care a durat aproape doua veacuri. 'i iata-i pe arheologii si arhitectii din $ilele noastre incercand sa reconstituie artemisionul dupa coloanele aflate la 'f. 'ofia !asta$i %u$eul ACasofCa" cu ajutorul celor doua capiteluri ionice !si alte fragmente de la #ritish %useum din ;ondra" al materialelor de$gropate la fata locului de engle$ii G. 3. Hood si +. 1. *ogarth, al fragmantelor gasite la temeliile caselor din ACa-'oluF - modesta ase$are situata pe o colina din apropierea fostului sanctuar. +intre aceste incercari de reconstituire, cea mai verosimila pare cea produsa de A. &. *enderson. )n sfarsit, un fapt ale carui aspecte tin deopotriva de bi$ar si de grotesc- *erostrat, cel care a incendiat Artemisionul ca sa devina celebru - senatul efesian emises un decret prin care inter$icea, sub pedeapsa cu moartea, pronuntarea numelui blestemat - figurea$a asta$i in numeroase enciclopedii si diferite lucrari !nici cea de fat$a, dupa cum vedem, nu face excceptie", bucurandu-se asfel de o anume !trista si falsa" celebritate...

MONUMENTUL LUI MAUSOL DIN HALICARNAS

%ajoritatea incercarilor de reconstituire a %ausoleului ni-l pre$inta ca pe un edificiu patrat, inalt de cca. 67 metri, sustinut de coloane si avand un acoperamant in forma de piramida, in varful caruia o cvadriga !car triumfal tras de patru cai" ii purta pe %ausol si Artemisa. rintre constructori gasim arhitecti si sculptori vestiti ai vremii - 3imotheos, ;eochares, #rCaxis, precum si 'copas; acesta din urma a lucrat, dupa cum am va$ut, si la impodobirea Artemisionului, iar %ausoleul a fost una dintre reali$arile sale - se pare ca murit !in varsta de 77 de ani" in 967 i.e.n., care este si anul terminarii monumentului din *alicarnas. ,itruviu nu exclude nici participarea lui raxiteles !in locul lui 3imotheos" - numarul constructorilor mentinandu-se constatnt la patru, caci initiasera un soi de intrecere pentru impodobirea fiecareia dintre cele patru fatade ale monumentului. %ausoleul a supravietuit cateva veacuri !in ciuda ocuparii succesive a *alicarnasului de catre persi, macedoneni, romani, turci s.a.", pana la sosirea cavalerilor ordinului "'fantului )oan" !ioaniti"; acestia vor sta aici din 297A pana in 2688, cand 'oliman
27

%agnificul, dupa un asediu de sase luni, cucereste insula, in ciuda re$istentei dar$e organi$ate de marele maestru al ordinului, ,illiers de l<)sle Adam !un stramos al scriitorului cu acelasi nume, din secolul .).". )n cele peste doua veacuri cat insula s-a aflat sub ocupatia lor, /avalerii de 5hodos !viitorii /avaleri de %alta", au folosit monumentul "pagan" de la *alicarnas ca pe o cariera de piatra; transformati dintr-un ordin ospitalier intr-unul eminamente ra$boinic, siliti sa faca fata unor frecvente atacuri si asedii, construiau in permanenta fortificatii si alte lucrari de aparare. O parte a marmurei mausoleului a fost transformata in pulbere pentru fabricarea mortarului sau, prin ardere, pentru obtinerea varului. %arturii din acea vreme atesta ca, atunci cand au fost distruse temeliile, a fost descoperita o sala mare, din marmura de diferite culori, bogat ornamentata, de unde pornea un culoar catre o sala mai mica unde se afla un sarcofag. +eoarece se lasa seara si lipseau uneltele adecvate, deschiderea sarcofagului de marmura a fost amanata pentru a doua $i; dar in cursul noptii raufacatorii s-au furisat in sala golind sarcofagul, si astfel continutul lui a ramas pierdut pentru totdeauna, ba nici macar nu posedam un inventar cat de sumar al obiectelor aflate in sala funerara. &ste una dintre multele pricini pentru care, in ceea ce priveste incercarile de reconstituire a %ausoleului, ne aflam intr-o situatie asemanatoare cu cea legata de reconstituirea Artemisionuluifragmente gasite in fortificatiile din 5hodos, in $idurile fostelor edificii ale cavalerilor, la temelia unor modeste case ale localitatii turcesti #udrum si in locurile cele mai incredibile - in ,illa di Negro din 1enova, de pilda, a fost gasita !in 2@=6" o placa din fri$a ce repre$enta lupta grecilor cu ama$oanele. /um a ajuns acest fragment din Asia %ica in )taliaI Nu stim, si probabil ca n-o vom afla niciodata, desi ipote$ele nu lipsesc- in perioada medievala, republica 1enova intretinea vaste relatii comerciale cu regiunile rasaritene si nu este exclus ca vre-un negutator intrepid sa fi gasit
22

pentru fragmentele splendidei fri$e un loc in cala corabiei sale, alaturi de mirodeniile, tesaturile si celelalte marfuri occidentale Alte fragmente !printre care unele din aceeasi fri$a $isa a ama$oanelor" se gasesc a$i tot la #ritish %useum !intr-o celebra "Sala a )ausoleului"" - provenienta acestore fiind de altfel cunoscuta- in 2@:=, 'tratford /anning, ambasadorul britanic pe langa 'ublima oarta si, $ece ani mai tar$iu, /harles 3. NeBton, viceconsul britanic la %itilene !antica ;esbos" le-au transportat, cu permisiunea sultanului, la ;ondra; de unde conclu$ia ca activitatea diplomatica, legata de chestiunile politice la ordinea $ilei, nu exclude nicidecum interesul pentru vremurile demult apuse constituind domeniul arheologiei...

STATUIA LUI ZEUS DIN OLIMPIA

)n 1recia continentala !3hessalia", la poalele muntelui /ronion, nu departe de tarmul %arii )onice, se afla Olimpia ase$are vestita in toata lumea helenica nu prin proportiile sau potentialul ei militar, ci pentru faptul ca era principalul centru inchinat cultului lui 4eus si locul desfasurarii jocurilor olimpice. 'apte drumuri duceau spre Olimpia, intre care calea sacra, lunga de
28

$ece Filometri, legand tarmul marii de sanctuar - drum lung, strajuit de o parte si de alta de temple, altare, statui. ,reme de peste un mileniu, in perioada desfasurarii solemnitatilor si intrecerilor prilejuite de jocurile olimpice, greci din &uropa si Asia %ica, prieteni sau dusmani, uitau rivalitatile si suspendau conflictele, indreptandu-se spre sanctuarul lui 4eus, incarcati cu daruri, pregatiti sa asiste la ceremonii intr-un spirit de solidaritate panhelenica. 3emplul lui 4eus, a carui constructie a fost terminata in anul :67 i.e.n., avea, dupa toate probabilitatile, =: de metri lungime si aproape 8@ de metri latime. /onstructia a fost incredintata lui ;ibon din &leea, decorarea frontului anterior !repre$entand lupta lui elops cu Oenomaos" lui aconios din %endes, iar a frontului posterior !lupta centaurilor cu lapitii" lui Alcamenes. Aici, in acest impresionant edificiu, a fost ase$ata statuia lui 4eus, pe care sculptorul (idias l-a repre$entat cu sprancenele incruntate - caci 4eus manuia si fulgerele !mai tar$iu, romanii il vor numi Gupiter 3onans". (idias a fost, fara indoiala, cel mai pretuit dintre sculptorii vremii - mai celebru decat contemporanii sai %iron !"*iscobolul"" si oliclet !"*or+p!or""; s-a nascut intre :A7-:A6 i.e.n. si probabil ce era atenian de vreme ce ericle obisnuia sa-i ceara sfatul in legatura cu treburile /etatii; cunoastem numele tatalui sau, caci !dupa cum ne relatea$a ausanias" pe soclul statuii lui 4eus se afla gravata inscriptia ",idias Atenianul, fiul lui C!armidas, m(a creat"; de asemenea cunoastem trei dintre operele sale cele mai insemnate, doua statui ale Atenei, una criselefantina !din aur si fildes" si una din bron$, precum si statuia lui 4eus Olimpicul; in sfarsit, stim ca a murit in jurul anului :92 i.e.n., informatie care ne ajuta sa stabilim cu oarecare aproximatie anul inaugurarii statuii din Olimpia, trecuta printre Cele sapte minuni ale lumii vec!i.

29

+aca pornim, asadar, de la faptul ca (idias si-a petrecut ultimii ani ai vietii la Olimpia si ca lucrarea sa anterioara, statuia Atenei arthenos, a fost inaugurata in :9@ i.e.n., ne ramane, pentru statuia lui 4eus Olimpicul, intervalul :97-:92 i.e.n. &ste, desigur, o ipote$a ba$ata pe conjuncturi !foarte probabila de altfel" in lipsa unor informatii exacte; 'trabon si ausanias ne-au lasat descrieri amanuntite ale impunatoarei statui, despre care vorbesc cu admiratie si respect, dar nu mentionea$a nicaieri anul inaugurarii lucru firesc daca tinem cont ca 'trabon si-a redactat 1eografia cu peste patru veacuri mai tar$iu, iar "+escrierea &ladei" a lui ausanias datea$a din secolul )) e.n. )nfatisarea statuii ne este cunoscuta asta$i - mai bine cunoscuta decat a celorlalte "minuni" !bineinteles cu exceptia %arii iramide, care a re$istat pana in $ilele noastre" - din descrierile autorilor pomeniti mai sus si din imagini pastrate pe alte monumente si pe cateva mone$i. 'tatuia, inalta de 26 metri il infatisa pe 4eus se$and pe un tron si !ne spune 'trabon" " aproape ca atingea plafonul cu capul si vazandu(l nu te puteai impiedica sa gandesti ca, daca s(ar ridica in toata inaltimea sa, ar ridica acoperisul edificiului". 3ronul, din abanos si bron$, cu bratele sustinute dse sfincsi, era bogat impodobit cu fildes, aur si pietre pretioase. 3rupul $eului era din lemn de abanos, acoperit cu fildes, pe portiunile repre$entand pielea, iar imbracamintea si incaltarile turnate cu aur; pe cap, o coroana din frun$e de maslin, in mana dreapta o statuie repre$entand-o pe NiF?, $eita ,ictoriei, iar in cea stanga un sceptru pe care se afla un vultur. (aptul ca (idias a ales materialele tehnicii criselefantine lemn imbracat in fildes si aur - ridica unele nedumeriri, stiut find ca aceste materiale sunt mai fragile ca marmura si mult mai fragile ca bron$ul; ba mai mult- marmura si bron$ul sunt infinit mai potrivite conceptiei artistice grecesti dominata de simplitate si sinceritate. O explicatie ne propun 1. si 3. /hitulescu !in 'apte monumente celebre ale antichitatii, &ditura tehnica, #ucuresti,
2:

2A=A"- "(olosirea tehnicii criselefantine era foarte rara si !aplicata" numai atunci cand oamenii doreau sa ofere $eilor o marturie exceptionala a pietatii, recunostintei sau, poate mai omenesc, a vanitatii lor. /aci si aceasta minune a lumii antice, ca si celelalte, s-a nascut mai putin din intentia unui omagiu pios decat din dorinta de a uimi, de a minuna>". Nu se cunosc imprejurarile in care a disparut statuia, dar nici in aceasta privinta nu lipsesc ipote$ele. %ai intai, decaderea Olimpiei ca urmare a edictului imprial din 9A9, care inter$icea ceremoniile !si jocurile olimpice"; doi ani mai tar$iu, expeditiile de prada ale gotilor, mari amatori de aur !nu stim ce cantitate de metal pretios a folosit (idias la statuia lui 4eus, dar avem o cifra exacta pentru cea a Atenei arthenos, 2268 Filograme de aur, iar 4eus Olimpicul avea dimensiuni mai mari si podoabe mai bogate"; in sfarsit, nu trebuie sa uitam decretul din :8= e.n. al imparatului 3eodosie )) prin care se poruncea distrugerea lacaselor de cult pagane - decret care venea sa se adauge edictului imperial din 9A9. Alte ipote$e nu exclud pieirea statuii in incendiul care a mistuit templul in :7@ sau in incendiul care a distrus, in :76, o buna parte din /onstantinopol, unde ar fi fost transportata din ordinul imparatului. +ar toate acestea sunt numai ipote$e, deocamdata neverificate prin texte sau pe alta cale. /ercetari intreprinse la Olimpia !de engle$ul 'pencer 'tanhope, france$ul Juatremere de JuincC, germanul &rnest /urtius si multi altii" au scos inca in cursul veacului trecut la lumina mii de obiecte - intre care peste o suta de statui si basoreliefuri, din bron$, marmura si piatra - dar nici urma a statuii lui 4eus Olimpicul. /eea ce este iarasi in masura sa ne starneasca unele !amare" reflectii in legatura cu distrugatoarea sete de aur, careia vreme de veacuri omenirea i-a platit greu tribut si care a marit considerabil fragilitatea materialelor tehnicii criselefantine atat de agreata de neintrecutul (idias...
26

FARUL DIN ALE ANDRIA

+aca rolul de far pe care l-ar fi avut /olosul este controversat, in schimb printre cele sapte minuni antice gasim o asemenea constructie pe insula egipteana (aros, in fata orasului fondat de Alexandru in 992 i.e.n. si care ii poarta numele. *omer !in Odiseea" vorbeste de aceasta insulaK e marea valuroasa-n dreptul apei &gipetul este ostrovul (arosLM /um textul homeric este cu cateva veacuri mai vechi decat insusi orsul Alexandria, suntem indreptatiti sa presupunem ca insula a dat numele constructiei si nu invers - desi nu lipsesc nici parerile contrarii, ba$ate pe un text din &schil. Oricum, termenul "far" desemnand o asemenea constructie a patruns in multe limbi, printre care si a noastra.
2=

/onstruit in timpul domniei lui tolomeu )) (iladelful !8@68:= i.e.n." - protector al literelor si artelor, initiatorul traducerii #ibliei in greceste pentru faimoasa biblioteca din Alexandria (arul a durat aproape un mileniu si jumatate. /imentul pe care se afla gravata inscriptia originala de pe soclul (arului, dedicata regelui, a ca$ut cu vremea scotand la iveala o alta inscriptie")onumentul este consacrat de ar!itectul Sostrate din Cnid, fiul lui *e"ip!an, zeilor salvatori pentru cei ce calatoresc pe mare ". /unoastem deci si pe constructorul (arului- 'ostrate din /nid !oras carian de pe coasta Asiei %ici, la sud de *alicarnas". )n legatura cu aspectul si dimensiunile (arului ne bi$uim mai cu seama pe marturiile unor calatori arabi- geograful si neobositul calator care a fost Al-)drisi scria !pe la jumatatea secolului .))""...inaltimea farului este de -.. de coti, si cum fiecare cot este de trei palme, inaltimea sa este deci de /.. de ori cea a unui om ". /eea ce ne duce la 277-2@7 de metri; alte surse, care merg pana la 677 de metri, sunt socotite ca fiind mult exagerate. 'urse grecesti mentionea$a 878 metri. +intre toate descrierile, tot cea a lui )drisi pare mai aproape de realitate- construit din marmura alba, (arul se compune din trei turnuri suprapuse - primul pe plan patrat, al doilea octogonal, al treilea cilindric - cu retrageri care creau terase. (undatiile au ridicat probleme dificile pentru tehnica vremii; traditia araba !neconfirmata deocamdata de cercetarile intreprinse in vremurile mai noi" pretinde ca, pentru a incerca re$istenta diferitelor materiale la actiunea apei sarate, 'ostrate a pus sa se arunce in mare blocuri de granit si alte roci , carami$i, diferite metale !inclusiv aur>" si... sticla. /el mai bine s-a comportat sticla, astfel ca a fost aleasa pentru fundatii. entru legarea blocurilor de piatra, se pare ca arhitectul a folosit plumb topit, mortarul acelor vremi fiind prea sensibil la actiunea mediului salin. Oricum, alegerea s-a dovedit judicioasa- dintre toate minunile - in afara de %area

27

iramida - (arul a avut viata cea mai lunga, fiind distrus, in cele din urma, de mana omului. O alta chestiune controversata este cea a uriasei oglin$i concave instalate in partea dinspre mare a farului si avand dublul rol de a intensifica noaptea puterea luminii si de a incendia $iua navele inamice care ar fi atacat portul. %arturiile arabe cu privire la marea oglinda difera; unii autori au descris-o ca fiind dintr-un metal lustruit, altii ca ar fi dintr-o "piatra strave$ie", referindu-se probabil la sticla; prima versiune pare mai verosimila. "Oglin$ile incendiatoare" ale antichitatii au starnit aprige discutii de-a lungul veacurilor; construcia lor este atribuita lui Arhimede, care a venit astfel in sprijinul patriei sale, 'iracu$a, atacata de galerele romane. O coincidenta- Arhimede !cca. 8@7-828 i.e.n." a studiat in tinerete la Alexandria, aproximativ cand se construia (arul. & drept ca nu se vorbeste nicaieri de o colaborare intre ilustrul matematician si arhitectul 'ostrate, dar trebuie sa recunoastem ca ipote$a este pe cat se poate de ademenitoare... ;umina (arului din Alexandria avea o bataie uimitor de lunga pentru acea vreme- cea mai modesta apreciere apartine lui (lavius Gosephus - 977 de stadii, deci peste 67 Fm - cele mai exagerate merg pana aproape de 877 Fm. &ste o performanta respectabila, daca avem in vedere ca farurile de asta$i au o bataie care rareori trece de 67 de Fm. (arul din Alexandria a re$istat destul de bine calamitatilor naturale !furtuni, cutremure" si mai putin furiei distrugatoare a oamenilor. 'untem indreptatiti sa credenm ca vestitul edict al imparatului 3eodosie nu l-a afectat din cale-afara, deoarece farul avea o functie esetialmente utilitara intr-un port cu trafic intens; totusi, se pare ca terasele sale erau impodobite cu unele statui, remarcabile fiind cele ale $eului oseidon !Neptun" si $eitei )sis. 'ub imperiul bi$antin, (arul, afectat de un cutremur, a fost chiar reparat din porunca imparatului Anastasie ) !:A2 - 62@ e.n.".
2@

)mportanta pe care i-o acordau bi$antinii reiese din urmatoarea intamplare, nu lipsita de savoare anecdotica/am la doua veacuri dupa cucerirea Alexandriei de catre arabi, bi$antinii, dandu-si seama de importanta strategica a farului, au trimis un agent cu misiunea de a-l sabota !cum am spune asta$i". %isiunea emisarului bi$antin nu era deloc usoara - suntem in secolul )., pana la inventarea dinamitei va mai trece un mileniu. Agentul, demn emul al diplomatiei bi$antine, reuseste sa castige increderea califului Al-Halid si-l convinge ca sub fundatiile (arului sunt ascunse mari bogatii. +rept urmare, califul porunci sa se inceapa demolarea impunatoarei constructii si, pana sa-si dea seama ca fusese inselat, aproape jumatate din edificiu fusese daramata. )ncercarile ulterioare de reconstructie din caramida n-au reusit decat partial, iar oglinda n-a mai putut fi montata la loc dispo$itivul fragil care o sustinea a ca$ut si s-a sfaramat in mii de fragmente. +upa cum vedem, misiunea agentului bi$antin s-a incheiat cu succes aproape total. Actiunea inceputa de califul Al-Halid a fost desavarsita de cutremurele din 22@8 si 2979 - si mai ales de cel din 2976, care a distrus complet (arul. /ercetarile arheologice au reusit sa scoata la lumina unele fragmente - intre care statuile lui oseidon si a $eitei )sis - dar sunt considerabil ingreunate de faptul ca, datorita aluviunilor, digul care lega portul de insula s-a impotmolit cu vremea !fosta insula (aros este acum o peninsula", iar pe o parte a amplasamentului farului s-au construit lucrari de fortificatii, la care s-au utili$at, dupa toate probabilitatile, materialele provenite de la edificiul distrus de cutremurul din 2976. Oricum, (arul din Alexandria a avut o existenta foarte lunga, longevitate care re$ida, probabil, in caracterul sau cu precadere practic - insusire care lipsea celorlalte monumente inchinate cultului.

2A

COLOSUL DIN RODHOS

;a sud de *alicarnas, cam la 86 Fm de coasta Asiei %ici, se afla o insula in forma ovala, in suprafata de 2:77 mp- 5hodos, patria unor iscusiti navigatori si - intr-un trecut mai indepartat adoratori ai lui *elios !$eul soarelui" si cultivatori ai artelor. +upa +iodor, heliolatria rhodienilor isi are originea in povestea de dragoste dintre *elios si 5odha; aceasta din urma, fiica lui Neptun, l-a convins pe $eu sa salve$e insula de inundatii, daruind pamantului rodnicie, si de atunci "locuitorii ei venereaza mai mult ca pe oricare dintre zei pe 0elios, pe care il considera stramosul neamului lor". +espre iscusinta navigatorilor rhodieni si intinsele lor relatii comerciale sta marturie faptul ca au intemeiat colonii in locuri indepartate ca )talia, 'icilia si 'pania, iar catre mia$anoapte pe coasta %arii Negre- la *istria s-a gasit un cap de statuie care trebuie sa fi masurat circa patru metri, lucrat in tehnica scolii rhodiene. )n cetatea 5hodos, capitala insulei, functionau celebre scoli de elocinta !&schin", de pictura !Apelles" si de filosofie, iar mai tar$iu insusi /e$ar, tanar, va veni de la 5oma sa urme$e aici cursurile de retorica a lui Apollonius %olo. liniu, citand pe

87

consulul roman %ucianus, ne informea$a ca in secolul ) e.n. insula avea inca 9777 de statui, dintre care o suta de proportii gigantice. /olosul din 5hodos, lucrare a lui /hares din ;indos, elevul favorit al vestitului ;isip, era menit sa imortali$e$e re$istenta glorioasa a rhodienilor asediati de armata de mercenari a lui +emetrios - care cuprindea :7 777 de soldati si 877 de nave de lupta - unul dintre numeroasele conflicte nascute dupa moartea lui Alexandru cel %are in imperiul sau sfasiat de ambitiile si lacomia diferitilor generali, tirani sau satrapi. 'tatuia, repre$entand pe *elios, protectorul insulei si al cetatii 5hodos, a fost reali$ata din metalul masinilor de ra$boi si al armelor !berbeci, baliste, catapulte, suliti, sageti, scuturi" parasite de +emetrios; cu toate acestea, costase, dupa cum ne informea$a unii autori antici, 977 talanti - echivalentul a peste sapte tone de aur> Amplasat la intrarea unuia dintre porturi, inalt de peste 97 metri !unele texte indica aproape :7 m", colosul a avut existenta cea mai scurta dintre toate cele sapte minuni- un puternic cutremur de pamant l-a doborat la numai 6= de ani dupa ridicarea lui. " *ar si asa, doborat", ne spune liniu, "trezeste admiratia. Putini oameni ii pot imbratisa degetul mic; degetele sunt mai groase decat partea cea mai mare a unei statui. Golul membrelor rupte se aseamana cu niste caverne". ersista, totusi, unele chestiuni controversate in legatura cu /olosul din 5hodos. %ai intai, amplasarea- fundatii din perioada helenistica s-au gasit atat in ortul %are cat si in ortul 1alerelor, unde s-a construit ulterior un fort; apoi, po$itia- nu se stie daca era ase$at pe un soclu unic, sau cu fiecare picior pe cate un soclu, astfel ca navele sa poata trece pe dedesubt - pentru prima po$itie pledea$a cele mai multe texte antice; in sfarsit, nu stim in ce masura putem acorda incredere unor texte !in general tar$ii" dupa care, in afara de scopul sau comemorativ, /olosul avea si unul practic - acela de a servi ca far- rhodienii ar fi intretinut un foc
82

continuu la capatul unei torte din mana statuii sau in orbitele ochilor ei. 'ingurele imagini ale /olosului care ni s-au pastrat efigii pe diferite mone$i antice, unele dintre aceste efigii fiind si ele contestate - nu ne pot da raspunsul la aceste chestiuni- mone$ile redau numai imaginea capului, iar unii specialisti sunt de parere ca nici nu este vorba macar de capul colosului, ci pur si simplu de al $eului *elios, asa cum si-l inchipuiau gravorii de mone$i ai antichitatii. )n schimb, avem informatii foarte precise asupra soartei ulterioare a /olosului- dupa ce a stst 6= de ani in picioare si multe veacuri doborat in apele portului, un calif !in =96 sara$inii ocupasera 5hodosul aflat pe atunci in cuprinsul )mperiului bi$antin", cu simt practic si aflat in nevoie de bani, l-a vandut unui negustor din &mesa. Acesta l-a taiat in bucati, transportandu-l sub forma a "A77 de incarcaturi de camila", de unde conclu$ia ca era vorba de 977 de tone de bron$. Nu-i greu sa ne inchipuim la ce a folosit bron$ul in acele vremuri in care musulmanii se aflau intr-o campanie militara permanenta pentru cucerirea vestului Asiei, nordului Africii si sudului 'paniei, trebuind in acelasi timp sa faca fata expeditiilor pornite din &uropa si cunoscute in istorie sub numele de /ruciade. 'i astfel bron$ul armelor lui +emetrios s-a transformat din nou in arme - trecuse vremea statuilor- inter armas silent musae...

88