ARHITECTURA ANTIC

Babylonul

Dup prbuirea Asiriei, pe arena politic

revine Babilonul. Sub regele Nabucodono-ar
(605-562 .Hr.) autoritatea babilonian se
extinde asupra ntregii Mesopotamii, snt
supuse Siria, Iudeea, Fenicia i Palestina. Acest
rege face din Babilon cel mai prosper ora al
Orientului, mprejmuindu-l cu noi ziduri,
ridicnd temple i palate. Motenirea cultural
a civilizaiei mesopotamiene este
considerabil. Anume aici apar primele
biblioteci i arhive, snt ridicate temple i
palate monumentale.

Arhitectura babilonean

Oraul Babylon ocupa o poziie geografica extreme de avantajoasa.

Se afla pe malul rului Eufrat acolo unde interfluviul este ngust. In
minile suveranilor babilonieni s-a concentrate controlul asupra
navigaiei si a traficului comercial de pe ambele ruri .
In timpul celui mai renumit ar al Babylonului Nabucodono-ar II
Babylonul devine un stat puternic , care include toata Mesopotamia i
unele regiuni din afara ei. In timpul su oraul a fost refcut.
Legendele spun ca tarul a participat si el la construcie.
Materialele de construcie in aceasta zona sunt mult mai diverse
dect n alte pri ale Mesopotamiei. In afara lutului se folosete
lemnul care este cobort pe ruri de la Nord i crmida arsa.
Herodot spune c in jurul oraului era un an , iar pmntul scos
din an era fcut crmizi ce erau arse. Din ele se faceau drumuri
sacre, taluzul rului si substruciile cldirilor. Se folosea crmida
smluita in diferite culori, cu o gama coloristica variat.

ARHITECTURA ANTIC. BABILONUL NOU

Oraul Babilon
(Ba-Bel-on=Poarta Zeului).
Planul oraului.
1. Zidurile de aprare a
oraului.
2. Palatul regelui
Nabukodono-ar II (605-562).
3. Poarta Itar (Zeia
frumuseii, fertilitii).
4. Palatul de var (la nord).
5. Zona sacr cu temple
(Temenos).
6. Cartierele Markes cu
locuinele orenilor.
7. Drumul procesiunilor
8. Partea nou a or. Babilon
9. Porile oraului, care purtau
numele zeitilor.
10. Rul Eufrat

Planul Babylonului

Planul Babylonului avea forma unui paralelogram

orientat cu laturile dup colturile lumii. Reprezentarea
oraului interior, nconjurat de aezri periferice cu
lungimea hotarelor = 18 km, nconjurat de ziduri
alctuite din 3 perei.
Rul Eufrat mprea oraul in 2: partea veche si
noua. In oraul vechi se gsea temenosul (oraul de
sus) cu templele si ziqquratul , aa zisul Turnul Babel
. La N de temenos se afla palatal arului, mai la Nord
de care, ieind in afara zidului, se afla si al 2 palat. In
afara conturului defensive al orasului se aflau cimitire.
Accesul in ora avea loc prin 9 pori care purtau nume
de zeiti. In zidul de Nord se aflau 3 pori dintre care
cea mai important era poarta Itar zeia dragostei
si a fertilitatii. In zidul de Est erau doua pori cea
mai importanta era a zeului Marduk. In zidul de V era
numai poarta lui Adad. In poarta de Sud erau 3 pori
cea mai importanta era - Enlil.

Oraul Babylon

Fiecare poarta era nceputul unei strzi care purta aceeai

denumire. Strzile mpreau teritoriul oraului in cartiere
rectangulare. De la poarta Itar ncepea drumul procesiunilor
care se ndrepta spre templul lui Marduk. Drumul acesta, lat
de 25 de m, era pavat cu crmid ars i cu lespezi de piatr
de calcar. Templele erau construite dup un principiu comun:
n centru era o curte deschisa cu o fntna. In jur erau cldiri
pentru preoi. Altarul se afla dup conturul templelor, orientat
spre Nord. Printre temple era i unul dedicat sntii, care
includea un spital.
Cel mai important templu era dedicat lui Marduk . Se afla
in partea centrala , pe malul rului Eufrat din partea strzii
Marduk. Intrarea avea loc prin 2 pori cu canaturile din aram.
Trei zile din an ele erau deschise, restul nchise. Sanctuarul
consta din 6 capele nchinate la 6 zei.

ARHITECTURA ANTIC. Babilonul nou.

Reconstrucie.
1.Drunnul de acces. 2. Poarta Itar. 3. Zidurile oraului. 4. Palatul. 5.
Grdinile suspendate. 6. Un templu. 7. Strzile oraului. 8. Zona
Markes. 9. Turnul Babel (ziqurat). 10. Templele. 11. Podul peste Eufrat.
12. Rul Eufrat. 13. Drumul Procesiunilor.

Babilonul nou.

Una din
porile
oraului
.

Babilonul
nou.

Parta Itar.
Decoraia
plastic din
crmizi
smluite de
culoare
albastr, pe
fundalul
crora se
evideniaz
figurile
zeului
superior

Marduc i a
taurilor.

Babilonul nou.

Poarta Itar.
Muzeeficat n
Muzeul din
Berlin.

Babilonul
nou.

Babilonul nou.

Decoraia plastic babilonean:

ceramoplastica =crmizi acoperite
cu glazurcolorat.
Imaginea leisor, simbol al puterii
regale, imagini de pe poarta Itar i
pereii laterali ai Drumului
procesiunilor.

BABILONUL NOU. Zona templelor. Temenosul

sacru)

(oraul

1. Straja.
2.
Funcionarii
.
3. Curtea
tronului.
4. Curtea
intim.
5. Haremul.
6. Grdinile
suspendate
(ale
Semiramid
ei)
7. Poarta
Itar.
8. Drumul
procesiunil
or.

Babilonul nou. Palatul Nabukodono-ar

II.

PALATUL LUI NABUCONODOAR

Planul palatului are o forma trapezoidala ataata zidurilor. Cinci

curi interioare erau niruite de-a lungul axei longitudinale. In
prima curte se afla paza. In jurul celei de-a 2 se afla locuinele
funcionarilor, a 3 reprezenta reedina, partea oficial (60
7080 m) i a oraului. Spre curte erau orientate cu 3 intrri
sala tronului. Intrrile erau orientate spre Nord. Sala tronului
avea dimensiunile 6015 m. Probabil, era boltita cilindric,
deoarece grosimea pereilor era de cca. 7m . Pereii erau
cptuii cu compoziii din crmid smluit (flori de lotus,
coloane mici,). Urmtoarea curte reprezenta apartamentul
arului. Ultima curte este haremul - locul de munca a femeilor.

GRADINILE SEMIRAMIDEI. Este o denumire simbolica , deoarece

printre soiile lui Nabucodono-ar nu exista vreo soie cu acest
nume. De la ea s-au pstrat substruciile care reprezint spatii
nguste , alungite, boltite, care suportau greutatea solului cu
vegetaii. Grdinile au fost inspirate de la ziqqurat.

Babilonul nou.

Ziqquratul E-Temen-An-Ki (unde cerul se unete cu pmntul,

numit i Turnul Babel). Arhitect Aradakkesu. Demantelat n 331
.e.n. Reconstrucie.
Dimensiunile 91,5x91,5 m (300x300 picioare sau 3 mrimi
sacrale). 7 niveluri.
1. alb/negru- 33 m nlime; 2. negru, 18 m; 3. roie, 6 m; 4.
albastru, 6 m; 5. purpuriu, 6 m; 6. argintiu, 6 m; 7. auriu, 15

Babilonul
Nou.

Oraul
Babilon.

Cartierul
Markes.
n arhitectura
locuinelor este
continuat
tradiia
sumerian cu
curi interioare
i ncperi
nguste,
alungite,
boltite, din
cauza
deficienelor
de acoperire.