Constructii pentru depozitarea, conservarea i condiionarea productiei vegetale

Curs 11

Constructii pentru depozitarea, conservarea i condiionarea productiei vegetale

Depozitarea, conservarea i condiionarea produciei vegetale se realizeaz n construcii care trebuie s asigure condiii optime pentru: -limitarea maxim a proceselor vitale ale maselor de depozitat, -meninerea acesteia n starea iniial timp ct mai ndelungat, ct i -reducerea pierderilor fiziologice i mecanice.
Aceasta presupune cunoaterea tuturor proceselor fiziologice i fizico-chimice care au loc n toat perioada de depozitare, avnd n vedere c produsele vegetale prezint un grad ridicat de perisabilitate.

Construciile sunt proiectate i utilate funcional avnd n vedere scopul pentru care se conserv i anume: -consum imediat, -consum n timpul iernii, rezerve locale sau la nivelul economiei naionale, -pentru semine sau pentru prelucrare.

Pentru a se asigura consumul de legume i fructe n tot timpul anului, acestea trebuie depozitate, conservate i condiionate. Produsele horti-viticole continu n timpul pstrrii o serie de procese metabolice (respiraie, maturare, ncolire etc.) Condiiile de pstrare variaz de la un produs la altul iar construciile pentru depozitare se proiecteaz avnd n vedere aceste necesiti. Depozitele pentru legume i fructe sunt diversificate ntr-o multitudine de tipuri, dup caracteristicile constructive functionale, de la simple anuri i tranee la construcii de capaciti mari, dotate cu utiliti tehnologice de performan.

dup destinaia lor (natura produciei depozitate) : depozite specializate pentru un singur produs, depozite universale pentru mai multe produse; dup modul de realizare a condiiilor de pstrare se deosebesc: depozite fr posibiliti de reglare a condiiilor de depozitare (anuri, silozuri de pmnt, bordeie); depozite cu posibiliti de reglare a condiiilor de depozitare , cu atmosfera controlat, prevzute cu inst. de ventilaie mecanic i frigorifice; dup tipul construciei adoptate, depozitele pot fi: pavilionare comasate dup scopul pstrrii produselor: Depozite de colectare, amplasate n zone de producie, inndu-se cont de racordarea lor la ci de comunicaie Spaii de depozitare la productor Depozite de tranzit (temporare) n apropierea marilor orae sau n porturi Depozite la consumatori asigur pstrarea produselor pn la utilizarea lor; se pot amplasa pe lng ferme destinate creterii i ntreinerii animalelor, pe lng mori depozite de fin Depozite pe termen lung capaciti mari; mecanizarea procesului tehnologic.

clasificari

Clasificari

Dup natura produselor depozitate, sunt: construcii pentru depozitarea legumelor i a fructelor, construcii pentru depozitarea cerealelor i construcii pentru depozitarea furajelor

dup limitele temperaturilor pentru pstrare, depozitele pot fi:

cu temperaturi pozitive 0-5 C,

cu temperaturi negative de pn la -24 C pentru produse congelate cu temperaturi apropiate de cele ale mediului exterior, care sunt determinante la realizarea microclimatului interior;

dup gradul de dotare al depozitelor pot fi:

depozite speciale, cu instalaii mecanizate de sortare i de realizare a climatului interior; depozite simple, fr instalaii, destinate pstrrii de scurt durat;

dup capacitate, sunt:

depozite de mica capacitate (50 100 tone) i depozite de mare capacitate (20 000 tone).

Sistemele curente de depozitare a productiei vegetale sunt dezvoltate pe:

orizontal: platforme simple descoperite sau acoperite oproane sau magazii vertical: buncre sau silozuri

Depozitarea se poate realiza depozitarea n vrac; depozitarea n ambalaje; depozitarea n containere; depozitarea prin paletizare.

a. buncr; b. siloz; 1. celul; 2. plnie de descrcare; 3.stlp

Conservarea cerealelor in stare uscata construcii simple fara instalatii deosebite platforme acoperite (seminte) magazii (legume, fructe) depozite semingropate, de suprafa Conservarea cerealelor la temperaturi scazute Se prevede un sistem de aerare prin canale amplasate sub pardoseala sau la nivelul pardoselii Instalatii frigorifice Conservarea prin deshidro-refrigerare Se introduce aer racit brusc (pt. reducerea umiditatii) > la contactul cu produsele calde, se retin vaporii de apa > se produce uscarea boabelor Conservarea prin aerare naturala si activa Se realizeaza mecanic, in spatii inchise cu ventilatoare sau prin canale mobile montate in pardoseala sau canale fixe amplasate sub pardoseala - in cazul patulelor, magaziilor si a depozitelor Autoconservarea produselor In depozite ermetice in care datorita fermentatiei se modifica proportia de oxigen din spatiile intergranulare > diminuarea respiratiei, reducerea posibilitatii dezvoltarii insectelor si a microorganismelor, inhibarea proceselor metabolice

Metode de conservare

Cerinte pentru proiectare

Proiectarea pe termen lung a depozitelor pentru productia vegetala implica anumiti factori.
Proiectarea functionala. Pentru aplicarea unui tratament convenabil si organizarea produselor stocate trebuie sa se tina cont de: Marimea si numarul silozurilor individuale necesare (hambar, siloz) Varietatea tipurilor de produse ce urmeaza sa fie stocate Extinderi sau modificari ulterioare Utilitati si servicii existente Instalatii si echipamente speciale de spalare, sortare, impachetare Proiectarea structurala. Trebuie luate in consideratie atat incarcarile climatice (vant si zapada) cat si incarcarile date de produsele depozitate (presiunea cerealelor pe peretii silozului). - se va tine cont de izolatii termice adecvate, de bariera de vapori, de legaturile structurale, pereti, fundatii etc. Asigurarea microclimatului. Temperatura, umiditatea, ventilare, rcire, echipamente de control. Se poate realiza un control asupra atmosferei, (acest lucru trebuie asigurat prin tehnologii moderne specializate).

Depozite de mica capacitate

sunt folosite pentru cantiti mici de legume i pentru perioade scurte de timp, n general pentru deservirea gospodriilor individuale i uniti de producie din sectorul agricol.

anuri si silozuri

anurile sau traneele sunt cele mai simple amenajri pentru pstrarea legumelor. pot fi realizate uor, repede, fr cheltuieli mari iar n anii cu clim uscat, pierderile sunt mici. Seciunea transversal a anului este rectangular sau trapezoidal.

Sant siloz sunt spturi fcute n pmnt cu dimensiuni n plan de: 1,00 x 2,00 ... 25,00 m la adncimi de 50 ... 80 cm, n terenuri cu apa freatic la minim 1,00-1,50 m

Produsele se pstreaz n vrac (n general cartofii i rdcinoasele) aezate pn la nivelul solului, iar cnd acestea depesc 50 cm peste nivelul solului, adpostul poart denumirea de an cu ncrctur nlat sau an - siloz.

Produsele se acoper cu paie, rumegu, coceni (cu rol de izolaie termic), peste care se aeaza un strat de pmnt care poate avea o grosime de pn la 1,00 m n zonele mai geroase.
anurile sunt prevzute n unele cazuri cu un sistem de ventilaie unde circulaia aerului se realizeaz pe baza diferenei de temperatur, printrun canal orizontal de 20 cm lime acoperit cu un grtar i care comunic cu exteriorul prin canale verticale de scnduri, amplasate la cele dou extremiti ale silozului.

Silozurile pentru furaje murate: orizontale si verticale Hrana animalelor este asigurata pe tot parcursul anului prin insilozare Conditii Sa se integreze funtional in sistemul de furaje al animalelor din ferma Sa evite intrarea aerului si a apei provenite din precipitatii Sa faciliteze operatiile de incarcare descarcare

Silozuri orizontale

Pot fi ingropate sau semi-ingropate si de suprafata Structura: din zidarie, beton armat turnat monolit, elemente de beton prefabricat Pardoseala: un strat de 12 cm de beton peste un strat de pietris in care se amplaseaza drenuri

Silozurile de suprafata beton armat monolit sau prefabricat Incarcarile pe peretii laterali si de compartimentare = impingerea produsa de greutatea furajului si a tractorului in timpul compactarii acestuia Peretii au inaltimi de 2,50-3,00 si lungimi de 1,80 2,50m (elemente prefabricate) In functie de varianta executarii si descarcarii, inaltimea peretilor poate ajunge pana la 6,00 7,00m iar deschiderea la 15,00-20,00m

Silozurile de suprafata tip transee din lemn sau baloti de paie sau direct pe pamant, prin intermediul unui strat gros din paie si o folie din material plastic Silozurile vidate realizate in intregime din material plastic Se elimina aerul si se inchid ermetic

Dimensionarea silozurilor pentru furaje murate Cantitatea de furaje Tipul de furaj Greutatea specifica (ex. 700kg la plante tocate) Inaltimea de depozitare Volumul util

Silozuri orizontale

Silozuri verticale

Se reduc suprafetele care vin in contact cu aerul Masa insilozata se compacteaza si prin greutatea proprie a furajului Sunt folosite pentru furaje grosiere, de volum. Incarcarea furajelor se realizeaza in general pe la partea superioara, printr-o instalatie pneumatica de transport Furajele se compacteaza cu blocuri din beton, suspendate de acoperis prin inetrmediul unui scripete Diametrul unui siloz este de aproximativ 5 8m, iar inaltimea de 10 14m

nlimea celulelor este mult mai mare dect laturile sau diametrul silozului.

Seciuni orizontale a celulelor de silozuri: a. n form ptrat sau dreptunghiular; b. form circular; c. form hexagonal; d. forme circulare cu diametre diferite; e. form octogonal; f. forme circulare cuplate cu diafragme

Baterii silozuri

Dispunere n plan a silozurilor i a construciilor anexe

Buncre

Sunt structuri inginereti care servesc la depozitarea materialelor granulare i pulverulente fr coeziune. Amplasarea buncrelor se poate face la interiorul sau exteriorul cldirilor pe care le deservesc.

Forma buncrelor se stabilete n funcie de:

amplasarea gurilor de descrcare, capacitatea mijloacelor de transport, platforma pe care este aezat buncrul.

materiale tradiionale (oel galvanizat sau inoxidabil, betonul armat, crmid i lemn) i materiale noi (de ex. fibre de sticl nglobate n rini epoxidice sau polimerice)
E (mm) 850 F (mm) 863 G (mm) 1407

Buncr ptrat

A (mm) B (mm) 1905 1905

C (mm) 4820

D (mm) 863

5 9

Bordeie
7 8 6 2 1

4
3

1 2

4 3 1

Sunt construcii definitive, de capaciti mici, folosite pentru depozitarea legumelor (cartofi, ceap, rdcinoase) i a fructelor (mere, pere). Sunt realizate ngropate sau semingropate, perei din pmnt, zidrie din piatr sau crmid acoperi cu arpant din lemn i nvelitoare din carton asfaltat. Pardoseala - din pmnt btut.

1 - box; 2 - culoar; 3 - scar; 4 - spaiu de rezerv; 5 - co de evacuare; 6 - co de admisie aer; 7 - invelitoare; 8 - astereal; 9 - strat de pmnt

Plan - depozit subteran

Sectiuni transversale

Sectiune longitudinala

Depozite simple de suprafat

Sunt construcii folosite pentru capaciti mici de depozitare. Structura de rezisten este format din fundaii din beton, perei din zidrie sau beton armat, acoperi cu pod din material lemnos sau elemente prefabricate de beton armat

Depozit simplu pentru mere

Depozitele simple se pot realiza i n beciuri, silozuri de porumb etc., cu unele amenajri pentru ventilaie, izolaie termic, etc.

Depozite de mare capacitate

Sunt depozite cu structuri n general din beton armat, alcatuite din: fundaii izolate, stlpi i grinzi, panouri prefabricate pentru perei, elemente de acoperi drepte sau curbe, panouri uoare termoizolante pentru nchiderile exterioare.

Plan i seciune transversal printr-un depozit de legume realizat din elemente prefabricate de beton armat
1. celule de depozitare; 2. hal sortare; 3. panou prefabricate, de perete; 4. termoizolaie; 5. stlpi prefabricai; 6. panouri din bca amplasate orizontal; 7. canal de ventilaie vertical, prefabricat; 8. grind curb, de acoperi; 9. centur de monolitizare; 10. fundaie pahar; 11. canal de ventilaie din b. a., turnat monolit; 12. pardoseal din beton 15 cm grosime, pe strat de pietri compactat.
9 4 8

3 11 12

Depozitele de mare capacitate

sunt de tip parter sau parter i mai multe niveluri, soluia fiind determinat de considerente economice. La cldirile parter, manipularea produselor se face mai uor pe cnd la cele etajate sunt necesare soluii complexe de mecanizare.

arc prefabricat din b.a. tirant cheson prefabricat culoar culoar

perete

celul depozitare

perete

celul depozitare

Depozit parter cu arce prefabricate 1-celul depozitare; 2-culoar; 3-arc prefabricat din b.a.; 4-cheson prefabricat; 5-perete; 6-tirant

Depozit specializat - fructe si legume

1. hal sortare;
2. celule frigorifice (inalt=7.80-8.4m); 2 2 2 3 1 2 2 2 3. alee de circulaie; 4. linie garaj; 5. grup administrativ centrala termica, grup sanitar, laborator analize, centrala frig)

4
3 2 2 5 2 2 2

Depozite pentru cereale

tirant

nlimea cerealelor depozitate

Presiunea cerealelor pe pereti

Presiunea pe care o exercita cerealele depozitate pe pereti

depozite de cereale, furaje

Depozite de cereale structura acoperisului din lemn

Depozite cu structura metalica

Depozite cu structura din beton armat precomprimat

Tipuri de silozuri

a. Orizontale b. Verticale cu inaltime variabila fara acoperis c. Verticale cu inaltime limitata (oxigen limitat)

Silozuri interioare fr acoperi cu sau fr plnii de evacuare

Silozuri exterioare cu sau fr plnii de evacuare

Instalaii de silozuri de mare capacitate cu echipare profesional

Hal Depozit cu mai multe destinaii

Elemente de proiectare a depozitelor de legume si fructe

Spaiile necesare pentru depozitarea legumelor i fructelor sunt determinate de specia produselor i tehnologia de depozitare.
Sistemul de depozitare Inltimea [m] pe m2 de suprafat 4.00 5,50 3,50 2,50 1,70 2,10 tone pe m3 de volum de celul 0,40 0,20 0,40

Specia

Cartofi Rdcinoase Ceap

Vrac Containere Vrac

Mere
Pere

Lzi, paletizate
Lzi, paletizate

6,00
6,00

1,70
1,80

0,21
0,22

Microclimatul necesar a fi creat n depozite este deosebit de important deoarece acesta influeneaz productia n mod direct.
Temperatura ce trebuie asigurat este important deoarece la temperaturi joase se reduc procesele de metabolism; se prelungete durata pn la apariia mbtrnirii, se reduc pierderile de ap (evitndu-se astfel vestejirea), iar deprecierile calitative datorate atacului ciupercilor i bacteriilor apar n proporie mai mica. Natura produsului TempC Natura produsului TempC

Cartofi pentru nsmnri

Cartofi pentru consum Cartofi pentru prelucrare Cartofi pentru furajare Rdcinoase

2,0... 4,0
3,0 ... 5,0 2,0 ... 6,0 2,0... 6,0 0,0... 1,0

Ceap
Varz Mere Pere Struguri

0,0 ... 0,5

0,0 ... 1,0 0,0... 1,0 -0,5... 1.0 -1,0 ... 1,0

Umiditatea relativ optima variaz ntre limite de 70 - 80%; umiditatea mai redus produce zbrcirea produselor ca urmare a pierderilor de ap iar umiditatea ridicat favorizeaz dezvoltarea ciupercilor (mucegai) i bacteriilor.
Pentru realizarea condiiilor de microclimat optime, elementele de nchidere a depozitelor de legume i fructe se proiecteaz astfel nct s se asigure o izolaie termic eficient.

Lumina Depozitele se realizeaza fara ferestre sau cu ferestre amplasate spre nord, pentru ca lumina sa nu patrunda in interior variatii de temperatura in masa depozitat degradari ale produselor. Se admite doar o lumina tehnologica

Pardoselile trebuie s permit depozitarea produselor i circulatia mijloacelor de transport. se realizeaz din beton cu sau fr strat de termoizolatie; n zona pereilor exteriori pe o lime de 2,00 - 2,50 m se prevede o termoizolatie sub pardoseal, la nivel inferior, pentru a nu crea punte termic ntre perei i pardoseal.

cu izolaie orizontal

cu izolaie vertical

Izolare perimetral a pardoselii la depozitele frigorifice

Cnd depozitarea se face n vrac, n pardoseal se practic canale de ventilaie care s permit circulatia aerului de la instalaia de refrigerare prin masa depozitat.

Ventilarea pardoselii prin canale mobile

grtar din ipci vedere pardoseal

Pereii

trebuie s ndeplineasc condiii de rezisten mecanic, izolare termic i hidrofuga i etaneitate la vapori de ap i gaze. se realizeaz din:

zidrie de crmid beton monolit i panouri sandvi.

Perei din zidrie din crmid - depozite pentru legume i fructe

1 2 3 4

zidrie crmid; barier de vapori; termoizolaie; protecie exterioar

Izolaie perete monolit

1 - tencuiai din mortar de ciment; 2 - perete din beton armat; 3 - strat de egalizare 1,5-2 cm (tencuial din mortar de ciment);

4 - barier contra vaporilor;

5 - izolaie frigorific; 6 - tencuial de protecie din mortar de ciment

Acoperiul depozitelor de legume i fructe prezint o serie de particulariti de proiectare datorit suprafeei sale mari n plan orizontal, fiind elementul de nchidere cu cea mai mare suprafa; pierderile de cldur sunt mari astfel nct fenomenul de condens apare n acest caz n primul rnd pe tavan i apoi pe perei; pentru a nu mri volumul interior, acoperiul are o pant mica (3 - 5%) i este necesar o izolaie foarte buna pentru a mpiedica ptrunderea apei n interior.

Izolarea acoperiului celulelor de depozitat legume i fructe

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. strat suport; ap de egalizare din mortar de ciment; strat de difuziune a vaporilor (carton perforat); barier contra vaporilor (un strat de carton bitumat i dou straturi de bitum); izolaie frigorific (dou straturi de polistiren expandat); ap suport din mortar de ciment; strat de carton bitumat care mpiedica ptrunderea laptelui de ciment n termoizolaie; strat de difuziune a vaporilor; hidroizolaie din pnz, carton bitumat i mastic bituminos; strat de nisip mrgritar n grosime de 1-2 cm, pentru protejarea hidroizolaiei

Depozite frigorifice

pastarea produselor in stare refrigerata sau congelata, precum: carne si produse din carne, lapte si lactate, peste, legume si fructe, produse de patiserie.

Echipamente de curatare, de procesare, selectare, transportare Adapost pentru utilaje, masini si seminte-cereale Depozitarea grosiera a cerealelor, curatarea, sortarea Sistem de colectare a prafului Echipament de tratare a cerealelor Echipamente de cantarire Instalatii de control si monitorizare a produselor vegetale

Se poate organiza o linie tehnologica de curatare

Intr-un spatiu adecvat, cu acces usor la echipamente pentru interventii ulterioare (intretinere, curatare, reparare, extindere)

Instalatii de selectare a semintelor sau cerealelor Echipamente de aspirare a prafului

Instalatii de sortare in functie de forma cerealelor, legumelor (separa semintele sau legumele cu forme rotunde de celelalte) In functie de culoarea materialelor depozitate (instalatii optice)