Sunteți pe pagina 1din 7

Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Istorie i Filosofie Catedra Filosofie i Antropologie

Lucrul individual

Referat
Disciplina: Istoria culturii si civilizaiei

TEMA:
ANTIERELE CATEDRALELOR

A efectuat:

A verificat:

Zaporojan Valerii
student anul I gr. Filosofie.

Dodul D.
mag., lec.univ.

Chiinu 2013
1

SANTIERELE CATEDRALELOR
Gigantismul catedralelor gotice este cu atat mai uimitor cu cat il raportam la conditiile generale in care au fost construite, precum si la numarul locuitorilor unui oras la acea data, numar extrem de disproportionat fata de capacitatea edificiului". Dimensiunile enorme erau dealtminteri justificate si de faptul ca in Evul Mediu (si in special pana in sec. XIV) marile biserici ale oraselor erau deschise si altor activitati - cum tine sa aminteasca Jean Gimpel: Aici se putea dormi, se putea manca, se putea vorbi fra a fi nevoie s soptesti. Puteau fi aduse aici vietuitoare, cum sunt cainii sau soimii. Se circula aici mai in libertate decat astazi, pentru c dealtfel nu existau scaune. Se ddeau intalniri aici pentru a se discuta afaceri, care de multe ori nu aveau nimic religios. Tot aici se intalneau reprezentanii comunei pentru a discuta problemele orasului. S-a observat c in unele orase in care fuseser infiinate comune sau unde se inlau mari catedrale, burghezii nu-si construiau primrii". Marile probleme pe care le punea edificarea unor asemenea monumente erau finanarea si transporturile. Fondurile erau obtinute prin procedeele si din sursele cele mai variate. Uneori orasele hotarau ca fiecare locuitor sa contribuie cu suma fixa, alteori se instituia un impozit proportional pe venituri si proprietati; la Praga, proprietarii minelor din tara varsau zecime din venituri. Unii papi hotarau ca un sfert din veniturile pe mai muli ani ale parohiilor si diocezelor sa fie reinute fn acelasi scop. Sume apreciabile se obtineau din beneficiile blocate ale parohiilor vacante, din penalizarile clericilor pentru diferite abateri, din contribuiile celor ce doreau sa fie nmormantai in biseric, din ofrandele de lumanari .a, - in timp ce fonduri considerable se realizau din vanzarea indulgen'elor1. Cele mai importante ordine calugaresti, care aveau intinse si putemice legaturi internaionale, colectau fonduri de la imparai, regi, printi, nali prelati, mari feudali; se formau confrerii religioase speciale pentru organizarea unor subscriptii si colecte publice. Uneori conducerea orasului aloca santierului catedralei cota fixa permanenta din amenzile aplicate cetatenilor pentru diverse contraventii. Relicvele, indeosebi, atrageau mari multimi de pelerini, din al caror obol rezultau sume enorme. Notarilor si preotilor li se reamintea sa-i sfatuiasca pe testatori si pe muribunzi sa nu-si uite ndatoririle fata de catedrala in constructie. Numeroase si variate erau donatiile particularilor si ale institution Corporatiile mestesugaresti, negustorii bogati si alte notabilitati ale orasului donau, de piIda, vitralii (indicarea provenientei lor era in aceIasi timp si reclama a donatorului). In fine, administratia santierului primea si daruri in natura: cea a domului din Milano, de exemplu, primea stofe de pret, bijuterii, blnuri, precum si animale - cai, catari, mgari, viei, miei, - care erau vandute cumprtorilor chiar langa poarta santierului. mare problem constituiau transporturile care, din An- tichitate si pana la mijlocul secolului al XlX-lea foloseau aceleasi mijloace: pe fluvii si rauri cu barci, pe mare cu corabii, iar pe uscat - pe drumun mizerabile si mereu pandite de rufSctori - cu care si crue. Pan la carier aflat la distant de 15 km, un car cu pereche de boi putea face un singur drum pe zi - pe teren drept - pentru a transporta doar un singur bloc de ton si jumatate (circa un metru cub de piatra); dar pe un teren in panta, un car trebuia sa fie tras de 8 sau de 10 perechi de boi! Materialul de constructie trebuia prin urmare gasit cat mai in apropiere, - caci cheltuielile de transport pana la santier ridicau de 5 sau de 6 ori pretul de cumparare a pietrei de la cariera; incat, constructorii catedralelor trebuiau sa-si asigure aceste cariere, sa le cumpere si sa le ex- ploateze ei tnsisi. (In sec. XIV, santierul catedralei din York era proprietarul a patru cariere). Episcopii si abaii obineau de la regi permisiunea de a exploata piatra vechilor incinte si edificii romane .

La mari distane, singura cale practicabila era pe ap: coloanele bisericii din Cluny - pe Rhone, ale catedralei din Koln - pe Rhin, marmura campanilei din Florena - pe Amo, a domului din Milano - pe Ticino, pe Lago Maggiore si pe canalele (navigli) spate anume n acest scop pe distane de zeci de kilometri, ajungand pan chiar la marginea santierului. Pe mare, Veneia adusese coloanele si capitelurile bazilicii San Marco nu numai din apropiata Aquileia, ci i din Sicilia, din Atena, Constantinopol $i ora$ele Asiei Mici. Singura posibilitate de a diminua cheltuielile transportului era ca blocurile sa fie fasonate chiar pe locul unde se aflau carierele; n care scop, proprietarii carierelor isi aveau cioplitorii si sculptorii lor. Se pare ca spre sfarsitul sec. XIV si in sec. XV, unele cariere din Anglia furnizau santierelor marmura gata fasonata - si chiar statui executate la comand.

Catedrala Sagrada Familia din Barcelona


Sfanta Familie este o biserica din capitala Cataloniei, Barcelona (in nord-estul Spaniei). Catedrala, opera impresionanta inca neterminata a lui Antoni Gaudi - Sfanta Familie - este unul dintre cele mai vizitate monumente ale Barcelonei. Proiectul nu i-a apartinut inca din fasa, alt arhitect fiind insarcinat sa-l realizeze - Francisco del Villar - care va intra, se pare, intr-o adanca depresie deoarece dimensiunile si complexitatea proiectului il depaseau pur si simplu. Gaudi va fi surprins in momentul in care autoritatile ii vor atribui proiectul pe care il visa inca de pe bancile facultatii - o catedrala. El spunea ca: "Aceasta catedrala, odata terminata, va reprezenta multumirea mea fata de Sfanta Familie care m-a ajutat sa realizez tot ceea ce mi-am propus". Ideea ridicarii unei catedrale a apartinut unei organizatii al carei scop era sa puna capat descrestinarii care isi pusese stapanire peste localnici, odata cu industrializarea si imbogatirea. Un petic de pamant a fost cumparat in anul 1877. Arhitectul Francisco de Paula del Villar a proiectat o catedrala neo gotica si a condus lucrarile ce au demarat in anul 1882. Un an mai tarziu, arhitectul modernist Antoni Gaudi a preluat conducerea proiectului, avand abia 31 de ani. Din acel moment, Gaudi si-a dedicat intreaga viata monumentului. In loc sa ramana fidel planurilor originale, Gaudi a schimbat aproape radical forma cladirii. Timp de 43 de ani, Gaudi a adaugat structurii gotice initiale improvizatii bizare si turnuri ca niste cosuri de fum. Desi neterminata, Sagrada Familia ramane capodopera arhitectului. Stilul neo gotic a lasat sa fie inlocuit cu stilul modernist al lui Gaudi, care era bazat pe forme gasite in natura. Imensa cladire in stilul neo-catalon, bogata in ornamente, este inca neterminata si se lucreaza la ea din 1882. Aceasta este finantata din bani publici, cum se obisnuia in Evul Mediu. Sagrada Familia nu a fost niciodata terminata, deoarece Gaudi a dorit-o perfecta si asta a intarziat lucrarile ce au continuat apoi dupa moartea sa. Si acum, se mai regasesc sute de schite in atelierul sau din cadrul Scolii de Arhitectura din Barcelona. Proiectului lui Gaudi i-au fost adaugate cateva elemente stilistice noi (fatada de sud, inca patru turnuri, precum si naosul, inceput in 1978, la care se lucreaza inca). Cand a murit, in anul 1926, doar o fatada era gata (cea a Nasterii), un turn, absida si cripta. Aceasta deoarece Gaudi schimba permanent proiectul, motiv pentru care nici nu se pastreaza un proiect concret al acestuia, iar cele ramase au disparut in razboiul civil din 1936. Ultima versiune a proiectului dadea bisericii urmatoarele dimensiuni - 95 de metri lungime si 60 de metri latime, putand gazdui pana la 13.000 de persoane..Cand va fi terminata, catedrala va avea 18 turnuri.
3

Vor fi cate patru turnuri pe fiecare din cele trei fatada, reprezentand pe cei 12 Apostoli. Turnurile au inaltimi variata - intre 90 si 120 de metri. Alte patru turnuri vor reprezenta pe cei patru evanghelisti, si vor inconjura turnul central, cu o inaltime de 170 de metri, inchinat lui Hristos. Si ultimul turn, inchinat Fecioarei Maria, va fi ridicat deasupra absidei. In prezent, se lucreaza in interiorul navei centrale, cat si la fatadele catedralei. O particularitate a catedralei o prezinta turnul clopotnita, care atinge 170 metri, fiind cel mai mare turn clopotnita construit vreodata. Prima fatada, indreptata spre est, este cunoscuta ca fatada Nasterii. A fost terminata de Gaudi si decorata in stil baroc, cu motive din natura. Pe partea opusa acesteia, se afla fatada Patimilor, a carei constructie a inceput in anul 1952, si ale carei statui abstracte infatisand pe Iisus au fost adaugate in anul 1978. Statuile poarta amprenta lui Josep Maria Subirachs si au dus la unele conflicte locale, cum ca acest lucru nu ar fi in conformitate cu ceea ce si-a dorit Gaudi. Stilul difera foarter mult. Fatada Slavei, cea la care se lucreaza cel mai mult astazi, este mai mult ascunsa sub elemente arhitecturale si arcade. Varful unui turn simbolizeaza pomul vietii, impodobit cu porumbei zburand liberi. Acest detaliu nu se stie daca face parte din planul initial. Ultima fatada este aproape terminata, insa se preconizeaza ca s-ar putea sa mai dureze 25-30 de ani pana intreaga constructie sa fie gata. O problema a constituit-o faptul ca marele Gaudi a lasat putine planuri pentru aceasta (a murit in 1926, calcat de un tramvai din Barcelona) iar cele care existau s-au pierdut intr-un incendiu din anul 1936. Alt lucru ce merita mentionat este acela ca intreaga catedrala a fost ridicata pe baza donatiilor (fara a mai mentiona vanzarile anuale de bilete pentru turisti). Chiar daca biserica mai are mult pana a fi considerata terminata, aceasta merita vizitata. Se poate vedea cripta unde este inmormantat Gaudi, cat si un muzeu care vorbeste despre istoria arhitectului si a maretului proiect. Muzeul este la baza catedralei si detine multe imagini ale acesteia dealungul etapelor de ridicare, multe modele de schele si desene arhitecturale. Vizitatorii care doresc sa urce in turn, sunt nevoiti sa urce circa 350 de trepte, iar cei cu rau de inaltime si cu claustrofobie sunt sfatuiti sa nu riste. Este un pic ingrijorator momentul urcarii treptelor scarii inguste in forma de spirala, stiut fiind faptul ca unii contemporani ai lui Gaudi au considerat ca geometria constructiei sale e facuta in asa fel incat sa sfideze logica matematicii, prin urmare nu poate rezista.

Comparatie intre catedralele in stil gotic i cele in stil roman


Catre mijlocul secolului al XII-lea, in plina epoca de dominatie a romanicului, isi face aparitia un nou stil in arhitectura. Numele i-a fost dat de oamenii veacului al XVII-lea, care dispretuiau aceasta arta, vazuta ca o arta "barbara", "gotica" de la numele celor mai cunoscuti "barbari" ai sfarsitului antichitatii. In realitate, arta gotica a dat Europei capodopere comparabile cu cele mai mari creatii ale geniului uman. Monumentele romanice le pareau arhitectilor secolului alXII-lea greoaie, masive si intunecate, datorita ferestrelor putine si inguste. Arhitectii goticului au revolutionat viziunea spatiala a romanicului prin doua inventii: ogiva si arcul de sustinere (arc boutant). Bolta semicirculara este inlocuita cu o bolta in forma de arc de cerc frant, sau ogiva, la care presiunea verticala este mult mai redusa
4

. Mesterii inaltau pe patru coloane, dispuse in plan patrat, cate doua perechi de arcuri in ogiva; fiecare arc este sustinut de doua coloane diagonal opuse. Prin multiplicarea acestor grupuri de arcuri se putea obtine o constructie foarte solida, capabila sa sustina, prin incrucisarea de ogive, bolta edificiului, oricare ar fi dimensiunile ei. Arcurile de sustinere, cealalta inventie, sprijina, din exterior, peretii inalti ai navei centrale, alaturi de contraforturi, pentru a contrabalansa presiunea laterala a boltilor in timp ce la romani arhitectura civila e superioara celei bisericesti imbinand arta cu ingineria frumusetea cu forma si utilitatea cu fortza intr-un mod ce era propriu. Principiul arhitecturii romane a fost linia curba. Cu care se urmarea masivitatea si inaltimea. Ei au rezolvat aceasta problema cu ajutorul arcadei care era sub forma rotunjita una langa alta in sir dadeau apeducte. Boltii arcade in coloana dadeau bolta cilindrica gen arcul de triumf. Cupolei, o arcada completa mai multe arcade intersectandu-se in jurul unei axe centrale. Noul stil a fost aplicat in construirea templelor si construirea amfiteatrelor. Aceste solutii au ingaduit o noua organizare a spatiului bisericii, in care planul cu o nava este cel mai raspandit. Una dintre gloriile catedralelor gotice este turnul de inaltime ametitoare, al carui varf impunge bolta cereasca. Multe catedrale aveau mai multe turnuri, dar unele dintre ele au ramas neterminate din lipsa de fonduri, cum ar fi in Belgia catedrala din Anvers. Arta romanica se dezvolta intre secolele XI-XIII mai ales in Europa Occidentala, lasand in urma adevarate vestigii arhitecturale. Exista aici o masivitate a creatiilor carora le lipseste supletea si naturaletea. Se reactualizeaza sculptura in piatra, se inalta numeroase castele cu ziduri massive, ferestre putine, turnuri inalte, sunt ridicate catedrale si abatii (Worms, Sfantul Paul din Issoire, Abatia de la Cluny). In sculptura se remarca baso-relieful mai ales la chenarele ferestrelor si usilor si capitelurile. Pictura iese in evidenta prin contururile puternice si cromatica vie. Sunt intalnite de asemenea arta miniaturii rafinate si vitraliile. In timp ce arta gotica acopera o mare parte din Europa intre secolele XII-XV. Se remarca prin constructia unor catedrale de mare valoare, inalte, aparent fragile dar foarte rezistente si solide (Notre Dame du Paris, Reims, Domul din Milano, Biserica Neagra din Brasov). Sculptura si pictura se aseamana cu cele din arta romanica. Deosebiri intre catedrale Prima diferenta evidenta dintre o catedrala romanica si una gotica este la intrare. Catedrala gotica are un vitraliu foarte mare. Sunt alcatuite din parti de sticla colorata fixate int-o retea de plumb. Acestea reprezinta motive decorative sau figuri umane care compun scene religioase; tonurile folosite sunt din ce in ce mai vii, stralucitoare, in timp ce la cele romane se poate observa multitudinea de decoratiuni exterioare precum si multitudinea de turnuri foarte inalte in varful carora se aflau cruci. Din planul frontal al unei biserici romane se poate observa lipsa categorica a unui transept. Catedralele romane aveau contraforturi in afara pentru sustinerea greutatii zidurilor, dar la catedralele gotice nu mai era nevoie de asa ceva deoarece tehnica avansata le permiteau sa-si inalte boltile pe ziduri din ce in ce mai subtiri, strapunse de ferestre din ce in ce mai mari. Bolta catedralei este sustinuta de arce ogivale sau frante, care sustineau totul din interior, astfel facand catedrala sa arate masiva. Se pot observa sculpturile romane sunt elemente decorative importante prin numeroasele reliefuri sculptate in exteriorul bazilicii. Daca arta gotica impresioneaza prin tehnica avansata, romanii promoveaza arta miniaturii care cuprinde un rafinament al executiei si o bogatie a imaginilor prin virtuozitatea stilului. Arhitectura gotic reprezint unul din stilurile arhitecturale asociate cu catedralele, precum i cu alte biserici din aproape toat Europa n timpul perioadei medievale, ncepnd cu secolul al XIIlea i ncheind cu anii 1500. Ca o situare mai exact n timp i spaiu, cele mai importante opere arhitecturale gotice acoper perioada 1140 - 1500, fiind construite din Romnia pn n

Portugalia i din Slovenia pn n Norvegia, Suedia i Finlanda. A fost precedat de arhitectura romanic i a fost succedat de arhitectura renascentist, o transformare a stilului romanic, odat cu Renaterea, nceput n Florena secolului al XV-lea. Exemple de arhitectur gotic Dou dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta n arc frnt, sau ogiva, care este de fapt o intersecie longitudinal a doua bolte clasice ale stilului romanic, i arcul de susinere al ogivei, aa numitul arc butant. Un al treilea element definitoriu, care apare la multe cldiri gotice, nefiind ns omniprezent, este rozeta, prezent att n basoreliefuri ct i n alte forme ornamentale. Stilul gotic este o transformare a stilului romanic, aprut din necesitatea de da o alt dimensiune vertical cldirilor. Goticul flamboaiant, adic goticul trziu, a fost faza de apogeu artistic a goticului care s-a remarcat prin exagerarea abundenei detaliilor, n parte pentru a diminua greutatea pe care cldirile gotice o impuneau, respectiv pentru a ncerca o salvare a stilului. n Anglia, la nceputul secolului al 19-lea, goticul cunoate o re-evaluare i o nou recunoatere, de fapt o "renatere" denumit gotic renscut (conform termenului original folosit n englez, Gothic Revival architecture) sau neo-gotic, producnd cldiri memorabile, dintre care Palatul Westminster, care a fost total refcut dup devastatorul incendiu din 1834, este un exemplu memorabil de gothic revival. Mai trziu, la sfritul aceluiai secol i nceputul secolului 20, arhitectura gotic are o ultim "tresrire de orgoliu", producnd opere durabile, n stilul numit deja atunci neo-gotic, n locuri foarte diferite ale lumii, aa cum ar fi Canada, Filipine, Germania, India, Norvegia, Romnia, Statele Unite ale Americii i Ungaria. Catedrala din Coutance, Frana Stilul care ulterior avea s aib identitatea definitorie sub numele de gotic, originase odat cu construcia numit Saint Denis Basilica, biserica abaiei bisericii din Saint-Denis, din apropierea Parisului, caz n care a exemplificat viziunea arhitectural a Abatelui Suger. Suger a dorit s creeze o reprezentare fizic a sfntului Ierusalim printr-o cldire de o verticalitate i liniaritate impuntoare. Asfel, faada bazilicii a fost designat efectiv de Suger, n timp ce nava a fost adugat sute de ani mai trziu. Ctre mijlocul secolului al XII-lea, n plin epoc de dominaie a romanicului, i face apariia un nou stil n arhitectur. Numele i-a fost dat de oamenii veacului al XVII-lea, care dispreuiau aceast art, vzut ca o art "barbar", "gotic" de la numele celor mai cunoscui "barbari" ai sfritului antichitii.n realitate, arta gotic a dat Europei capodopere comparabile cu cele mai mari creaii ale geniului uman. Monumentele romanice le preau arhitecilor secolului al XII-lea greoaie, masive i ntunecate, datorit ferestrelor puine i nguste. Arhitecii goticului au revoluionat viziunea spaial romanicului prin dou invenii: ogiva i arcul de susinere (arc boutant).Bolta semicircular este nlocuit cu o bolt n form de arc de cerc frnt, sau ogiva, la care presiunea vertical este mult mai redus.Meterii nlau pe patru coloane, dispuse in plan ptrat, cte dou perechi de arcuri n ogiv; fiecare arc este susinut de dou coloane diagonal opuse.Prin multiplicarea acestor grupuri de arcuri se putea obine o construcie foarte solid, capabil s susin, prin ncrucisarea de ogive, bolta edificiului, oricare ar fi dimensiunile ei. Arcurile de susinere, cealalta invenie, sprijin, din exterior, peretii nali ai navei centrale, alturi de contraforturi, pentru a contrabalansa presiunea lateral a bolilor. Aceste soluii au ngduit o nou organizare a spaiului bisericii, n care planul cu o nav este cel mai raspandit. Una dintre gloriile catedralelor gotice este turnul de nlime ameitoare, al crui varf mpunge bolta cereasc. Multe catedrale aveau mai multe turnuri, dar unele dintre ele au rmas neterminate din lips de fonduri, cum ar fi n Belgia catedrala din Anvers.Primele catedrale gotice au aprut n inima Franei, pe domeniul regal. Cea dinti este biserica abaial de la Saint-Denis din Paris, inlat n deceniile 4-5 ale secolului al XII-lea, sub ndrumarea abatelui Suger, sfetnicul regelui Ludovic al VI-lea. Au
6

urmat, intre 1150 si 1250, patru catedrale celebre ale goticului francez. Prima este Notre-Dame de Paris, n a doua jumtate a veacului al XII-lea, cu cinci nave si o faad admirabil.ntregul ansamblu degaj echilibru i armonie. A doua este catedrala din Chartres, cu dou turnuri inegale. Catedrala din Amiens este cel mai mare monument gotic din Franta.n sfrit, cea mai frumoas rmne catedrala din Reims, comparat cu Partenonul, loc de ncoronare a regilor Franei. n Germania, goticul ptrunde mai tarziu, influenat de monumentele franceze. Cele mai cunoscute opere gotice sunt:domurile din Koln, Nurnberg si Bamberg. Caracteristica edificiilor germane este planul "bisericii-hal", cu trei nave de nlimi egale.n Anglia, trstura monumentelor gotice este masivitatea lor, necunoscut pe continent.Principalele edificii gotice de aici sunt catedralele din: Canterbury, Wells, Lincoln i Salisbury.i Spania st sub influena goticului francez, adus de pelerinii sositi n Peninsula Iberic de dincolo de Munii Pirinei.Caracteristicile acestui stil apar mai ales la catedralele din Burgos si Toledo.n sfrit,Italia rmne refractar inovaiilor gotice,datorit puternicei rezistene a influentelor bizantine. Cel mai reprezentativ monument gotic din Peninsula Italic este domul din Milano,nlat pe parcursul a cinci secole,al doilea mare monument religios din lumea cretin, dupa catedrala Sf. Petru din Roma.n schimb, Italia, mai mult decat orice alt ar european, a dat admirabile monumente gotice n arhitectura civil.Zeci de palate comunale din oraele italiene preiau elementele stilului, ce le ofer elegan i armonie.Printre cele mai faimoase edificii civile se numra Palatul Dogilor din Veneia i admirabila "Casa de aur" (Ca d'Oro) aflat n aceeai cetate din lagun. STIL ROMANIC n secolele XI i XII, Europa cretin a dat natere unei noi i prolifice forme de art: arta romanic. n aceast perioad, marile biserici i catedrale au devenit un tezaur, adpostind sculpturi splendide, picturi murale i manuscrise iluminate. Pn n secolul al XI-lea Biserica Catolic achiziionase multe terenuri provenite mai ales din donaii i, ca urmare, bogia ei crescuse enorm. Se spune c n aceast perioad Biserica deinea peste un sfert din teritoriul Franei. Donaiile provenite de la credincioii care vizitau raclele care conineau moatele sfinilor au adus Bisericii un venit substanial. ntr-adevr, pelerinajele, efectuate cu scopul de a vedea relicvele sfinte au devenit att de frecvente nct a fost necesar construirea unor cldiri care s adposteasc n siguran articolele nepreuite i care s permit expunerea lor ct mai atractiv posibil. Astfel, Biserica a devenit un patron semnificativ al artelor acelor vremuri, comandnd nu doar lucrri noi de arhitectur ci i alte lucrri de art, cu teme predominant religioase printre care picturi sau icoane. Cea mai mare parte a lucrrilor de sculptur i de arhitectur realizate n aceast perioad medieval timpurie au fost executate ntr-un stil care amintete de Roma antic.