RAO International Publishing Company, Bucureti, 2000. Tra ucere in limba engle!

" Irina #egrea $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ Cronicile in #arnia % CA&'TORI( P( )AR( C* +,ORI -( ,I. Cli/e 0taples &e1is C*PRI#0 2. Tabloul in ormitor 2. &a bor ul cor"biei +,ori e !i. 3. Insulele p"r"site 4. Ce a 5"cut Caspian acolo %. 6urtuna i ce a ieit in ea 7. A/enturile lui (ustace 8. Cum s$a s59rit a/entura :. -ou" p";anii in care au sc"pat ca prin urechile acului <. Insula glasurilor 20. Cartea /r"=itorului 22. &"bu;ele$ e$plu sunt 5ericite 22. Insula >ntunecoas" 23. Cei trei a ormi;i 24. ?nceputul cap"tului lumii 2%. )inunile )"rii$ e$pe$*rm" 27. Tocmai la cap"tul lumii #oti;" biobibliogra5ic"

Capitolul 2 TAB&O*& -I# -OR)ITOR A 5ost o at" un b"iat pe care >l chema (ustace Clarence 0crubb @scrubby A r"u, r"ut"ciosB mic e stat, pipernicitC, i aproape c" >i merita numele. P"rin;ii >l strigau (ustace Clarence, iar pro5esorii $ 0crubb. #u /" pot spune cum i se a resau prietenii, 5iin c" nu a/ea nici unul. #u le spunea tat"lui i mamei lui +tat". i +mam"., ci Darol i Alberta. (rau nite persoane 5oarte mo erne i luminate la minte. Eegetarieni i ne5um"tori, nu consumau b"uturi alcoolice i purtau un anumit gen e ru5"rie e corp. ?n casa lor erau 5oarte pu;ine mobile, len=eria e pat era sumar", iar 5erestrele st"teau tot timpul eschise. &ui (ustace Clarence >i pl"ceau animalele, >n special scarabeul, ac" erau mor;i i prini cu acul pe un carton. ?i pl"ceau c"r;ile, ac" erau c"r;i e in5orma;ie i a/eau po!e cu silo!uri e cereale i copii str"ini 5oarte grai, care 5"ceau gimnastic" >n coli mo el. (ustace Clarence nu$i putea su5eri pe /erii lui, cei patru 5ra;i Pe/ensie, Peter, 0usan, ( mun i &ucy. -ar s$ a bucurat mult c9n a a5lat c" ( mun i &ucy /eneau s" stea la ei. Fi asta 5iin c", >n sinea lui, >i pl"cea s" 5ac" pe e5ul i pe !birulB or, ei era tare pirpiriu i nu i$ar 5i putut ;ine piept >nrr$o >nc"ierare nici m"car lui &ucy, ar"mite lui ( mun , tia c" eGist" !eci e meto e e a$i s9c9i pe al;ii, ac" eti la tine acas" i ei sunt oar musa5iri.

( mun i &ucy nu /roiau nici ecum s" /in" s" stea la unchiul Darol i la m"tua Alberta. #umai c" e5ecti/ n$a/eau >ncotro. Tata urma s" tin" nite prelegeri >n America, timp e aispre!ece s"pt"m9ni >n /ara aceea, iar mama mergea cu el, 5iin c" nu mai a/usese o /acan;" a e/"rat" e !ece ani e !ile. Peter muncea in greu pentru un eGamen i trebuia s"$i petreac" /acan;a me itin u$se cu b"tr9nul pro5esor HirIe, >n a c"rui cas" cei patru copii a/useser" nite a/enturi minunate mai emult, >n anii e r"!boi. -ac" ar mai 5i locuit >nc" >n acea cas", i$ar 5i chemat pe to;i s" stea la el. -e atunci >ns", s"r"cise i tr"ia >nrr$o c"scioar", >n care nu eGista ec9t un singur ormitor e oaspe;i. Pe e alt" parte, ar 5i costat prea mul;i bani ca p"rin;ii s"$i ia i pe ceilal;i trei copii >n America, eoarece 0usan plecase. Oamenii mari o socoteau pe 0usan cea mai 5rumuic" in 5amilie, ar nu era eloc bun" la coal" J ei, altminteri, 5oarte matur" pentru /9rsta eiK, iar mama !icea c" +ar pro5ita mult mai mult ec9t cei mici e pe urma unei c"l"torii >n America.. ( mun i &ucy >ncercau s" nu o in/i ie!e pe 0usan pentru norocul e care a/ea parte, >ns" era >ngro!itor s" 5ie ne/oi;i s"$i petreac" /acan;a e /ar" la m"tua lor. +( i mai r"u, >ns", pentru mine, !icea ( mun , 5iin c" tu m"car /ei a/ea camera ta, pe c9n eu /a trebui s" stau >n acelai ormitor cu >mpu;itul "la e (ustace.. Po/estea >ncepe >ntr$o up"$amia!", c9n ( mun i &ucy i!butiser" s" 5ure c9te/a minute pre;ioase pentru a r"m9ne singuri. Fi, 5irete, /orbeau espre #arnia, care era numele t"r9mului lor tainic i netiut e nimeni. )a=oritatea intre noi, presupun, a/em un t"r9m tainic, >ns" pentru noi acesta este oar un t"r9m imaginar, >n aceast" pri/in;", ( mun i &ucy erau mai norocoi ec9t al;i oameni. T"r9mul lor tainic eGista aie/ea. 6useser" e=a acolo e ou" oriB nu >n =oac" sau >n /is, ci >n realitate. A=unseser" acolo prin Era=", care este singura cale e a p"trun e >n #arnia. Fi li se 5"g" uise >n #arnia sau, >n 5ine, li se " use speran;a c" >ntr$o bun" !i a/eau s" se >ntoarc" acolo. E" pute;i >nchipui c9t e mult iscutau espre asta, c9n g"seau prile=ul. (rau >n camera lui &ucy, un e st"teau pe pat i se uitau la un tablou at9rnat pe peretele in 5a;". (ra singurul tablou in cas" care le pl"cea. )"tua Alberta nu$l putea su5eri J e aceea i 5usese surghiunit >ntr$o o "i;" osnic" e la eta=K, >ns" nu se putea escotorosi e el, 5iin c" >l primise >n ar e nunt" e la o persoan" pe care nu /oia s$o =igneasc". Tabloul >n5";ia o corabie $ o corabie care plutea rept spre tine. Prora era su5lat" cu aur i a/ea 5orma unui cap e balaur cu botul larg eschis. A/ea oar un singur catarg i o singur" p9n!" mare i p"trat", e culoare purpurie. P"r;ile laterale ale cor"biei $ ceea ce se /e ea in ele acolo un e se terminau aripile aurii ale balaurului $ erau /er!i. Easul tocmai se coco;ase pe creasta unui 5abulos /al a!uriu, al c"rui p9ntece >n/olburat se rostogolea spre tine, plin e spum" i cl"buci mari. 0e /e ea limpe e cum corabia na/iga iute, sub ra5alele unui /9nt /ioi, >nclinat" uor pe partea babor ului. JApropo, ac" a/e;i e g9n s" citi;i p9n" la urm" aceast" po/este i ac" nu ti;i e=a, n$ar strica s" b"ga;i la cap c" partea st9ng" a unei cor"bii, c9n te ui;i in 5a;", se numete babor , iar partea reapt" tribor .K Toat" lumina soarelui c" ea pe corabie >n acea parte, iar apa pe acea parte era plina e iri!"ri /er!i i purpurii. Pe cealalt" parte, a/ea o tent" e albastru >nchis, e la umbra cor"biei. $ ?ntrebarea e, !ise ( mun , ac" nu$i mai r"u s" pri/eti o corabie narnian", c9n tii bine c" nu po;i a=unge la ea. $ P9n" i pri/itul e mai bun ec9t nimic, spuse &ucy. Oh, i c9t e narnian" e corabia asta. $ Tot cu =ocul "la al /ostruL spuse (ustace Clarence, care tr"sese cu urechea la u" i acum intrase >n"untru, r9n=in . Anul trecut, c9n locuise la 5amilia Pe/ensie, 5"cuse ce 5"cuse i i!butise s"$i au " pe to;i /orbin espre #arnia, pl"c9n u$i s"$i tachine!e pe aceast" tem". 0e g9n ea, 5irete, c" n"scociser" totulB i, 5iin prea n"t"r"u ca s" poat" n"scoci i el ce/a, nu pri/ea cu ochi buni toat" po/estea asta. $ Pre!en;a ta nu e orit" aici, !ise ( mun , t"ios. $ ?ncerc s" m" g9n esc la o poe!ioar", spuse (ustace. Ce/a e genulM #ite putani care s$au =ucat e$a #arnia 0$au 5"cut treptat tot mai natantoli.

$ P"i, una la m9n", #arnia nu rimea!" cu natantoli, !ise &ucy. $ ( o asonan;", spuse (ustace. $ #u care cum/a s"$l >ntrebi ce$i aia o aso$sc9r$;amb"lanie, spuse ( mun . Abia ateapt" s"$i pui >ntrebarea asta. #u !i nimic, c" poate aa pleac". Con5runtat cu o asemenea primire, orice b"iat ar 5i sp"lat putina sau i$ar 5i ieit in pepeni. #u >ns" i (ustace. A r"mas locului, teleleu, r9n=in cu gura p9n" la urechi, up" care s$a tre!it in nou /orbin M $ E" place tabloul "laL >ntreb" el. $ Pentru numele lui -umne!eu, nu$l l"sa s" >nceap" s" turuie espre art" i chestii ( mun s" !ic". #umai c" &ucy, care era 5oarte sincer", apucase s" spun"M $ -a. )ie >mi place 5oarte mult. $ ( in5ect, !ise (ustace. $ Car"$te i n$ai s"$l mai /e!i, spuse ( mun . $ Fi e ce >;i placeL o escusu (ustace pe &ucy. $ P"i, >n primul r9n , >ncepu$&ucy, >mi place 5iin c" ai impresia c" >ntr$a e/"r corabia se mic". Iar apa pare lichi " e$a e/"rat. Iar /alurile par c" se ri ic" i coboar" e$a e/"rat. -esigur, (ustace a/ea o sume enie e r"spunsuri la aceste a5irma;ii, numai c" t"cea m9lc. )oti/ul era 5aptul c" eGact >n acea clip" se uit" la /aluri i constat" c" >;i " eau e5ecti/ sen!a;ia c" se ri icau i coborau. #u mersese ec9t o singur" at" cu /aporul Ji atunci oar p9n" la Insula NightK, c9n a/usese un r"u e mare >ngro!itor. E"!9n /alurile in tablou, i se 5"cu in nou grea;". 0e cam >n/er!i la 5a;", >ncu$ met9n u$se >ns" s" se mai uite o at". -up" care, to;i trei copiii r"maser" holba;i i cu gura c"scat". Ce /e eau ei poate 5i greu e cre!ut c9n citeti tip"rit pe h9rtie, >ns" era aproape la 5el e greu e cre!ut i ac" /e eai cu ochii t"i ce se >nt9mpla. ?n tablou, totul se mica. -ar nu era nici ecum ca la cinemaB culorile erau prea reale, clare i naturale. E999=, >n /aluri se >n5igea prora cor"biei i sus ;9nea o tromb" e stropi >nspuma;i. Fi, pe urm", hop, >n sus /alul >n spatele cor"biei, e se /e eau >n s59rit c9rma i puntea, care isp"reau iar"i c9n un nou /al se n"pustea spre /as i prora ieea iar la i/eal", >n acelai moment, un caiet care era pe pat l9ng" ( mun >ncepu s"$i 59l59ie paginile, se ri ic" i porni plutin prin aer spre peretele in spatele b"iatului, iar &ucy sim;i cum p"rul >i biciuiete obra=ii, aa cum se >nttmpl" pe o !i /9ntoas". Fi era o !i /9ntoas"B numai c" /9ntul su5la in tablou spre ei. Fi, brusc, o at" cu /9ntul >ncepur" !gomotele $ bu5niturile /alurilor, plesc"itul apei ce se i!bea e laturile cor"biei, /9=9itul i /uietul asur!itor 5"cut e aer i e ap". )irosul, >ns", mirosul acela s"lbatic i s"rat o con/inse pe &ucy c" nu /isa. $ Ast9mp"ra;i$/", se au!i glasul lui (ustace, pi;ig"iat e spaim" i e ;95n". ?nceta;i cu gluma asta proast". Ast9mp"ra;i$/". Am s" /" spun Albertei. *ouuO Ceilal;i oi erau mult mai obinui;i cu a/enturile, >ns", eGact c9n (ustace Clarence spunea +*ouu., eGclamar" i ei +*ouu.. )oti/ul era 5aptul c", in ram", ;9nise a5ar" o tr9mb" uria" e ap" s"rat" i rece, >mproc9n u$i ! ra/"n, e >nlemnir" cu r"su5larea t"iat" i u!i leoarc" p9n" la piele. $ Am s" sparg >n buc";i porc"ria asta, strig" (ustaceB apoi, >ns", se petrecur" simultan c9te/a lucruri. (ustace se n"pusti spre tablou, ( mun , care se pricepea c9t e c9t la /r"=i, ;9ni up" el, pre/enin u$l s" aib" gri=" i s" nu 5ie prost. &ucy >l >n5ac" e cealalt" parte, 5iin t9r9t" >n 5a;". Iar acum, ori ei se micorar" prea mult, ori tabloul se 5"cuse mult mai mare. (ustace s"ri >ncerc9n s"$l smulg" e pe perete, >ns" se tre!i postat >n picioare pe ram"B >n 5a;a lui nu era un geam, ci marea a e/"rat", cu /9nt i /aluri, ce se i!beau e in astea, se gr"bi

ram", e parc" ar 5i 5ost o st9nc". 0e !"p"ci e tot i se prinse e ceilal;i oi, care s"riser" sus l9ng" el. 0e !b"tur", url9n , c9te/a clipe, ar eGact c9n cre eau c" >i rec"p"taser" echilibrul, se tre!ir" >n/"lui;i e un imens bri!ant albastru, care >i lu" pe sus, tr"g9n u$i >n =os, >n mare. Pip"tul isperat al lui (ustace se curm" brusc, c9n gura i se umplu e ap". &ucy mul;umea cerului c" >i " use toat" silin;a la >not >n ultimul trimestru. ( a e/"rat c" s$ar 5i escurcat mult mai bine ac" ar 5i at mai >ncet in m9ini, iar pe easupra apa era mult mai rece ec9t p"rea pe c9n era oar un tablou. Oricum, ;in9n capul sus, !/9rli in picioare ca s" scape e panto5i, aa cum se cu/ine s" 5ac" oricine ca e >mbr"cat >ntr$o ap" a 9nc". Ba chiar st"tea cu gura >nchis" i cu ochii eschii. (rau >n continuare estul e aproape e corabieB &ucy /e ea sus e tot, easupra lor, 5lancul /er e al /asu$ lui i oameni care se uitau la ea e pe punte. Apoi, cum i era e ateptat, (ustace se ag";" panicat e ea i am9n oi se user" rept la 5un . C9n ieir" in nou la supra5a;", !"ri o siluet" alb" care se i/ise in apele m"rii, *ng" corabie. ( mun era acum 5oarte aproape e ea, c"lc9n apa, i >l prinsese e bra;e pe (ustace, care !biera sinistru ca in gur" e arpe. Apoi, altcine/a, cu un chip /ag cunoscut, >i strecur" o m9n" pe sub ea, in cealalt" parte. -e pe corabie se au!eau ;ipete, nenum"rate capete se >nghesuiau unele >n altele peste parapet, e un e se !/9rleau 5r9nghii. -up" aceea urm" un r"stimp care i se p"ru 5oarte lung, c9n se >n/ine;i la 5a;" i in;ii >ncepur" s"$i cl"n;"ne >n gur". ?n realitate, r"stimpul acesta nu 5usese chiar at9t e lungB oamenii ateptau momentul c9n s" o poat" trage pe punte, 5"r" s" eGiste riscul e a 5i tr9ntit" i i!bit" e corabie, >n ciu a str" aniilor lor a mirabile, tot s$a ales cu o /9n"taie la genunchi, cum s$a putut /e ea c9n s$a tre!it >n 5inal >n picioare, pe /as, iroin e ap" i 9r 9in e mama 5ocului. -up" ea, >l s"ltar", opintin u$se, pe ( mun , iar apoi pe ne5ericitul e (ustace. *ltimul ap"ru str"inul, un b"iat cu p"rul b"lai, mai mare cu c9;i/a ani ec9t ea. $ Cas $ Cas $ CaspianO rosti &ucy, g959in , e >n at" ce i!buti s"$i mai trag" su5letul. C"ci chiar Caspian eraB Caspian, b"iatul care era regele #arniei i pe care >l a=utaser" s" urce pe tron >n timpul ultimei lor /i!ite. ( mun >l recunoscu i el ime iat, >i " ur" to;i m9na, b"t9n u$se pe um"r 5oarte >nc9nta;i. $ -ar cine e prietenul /ostruL >ntreb" aproape numai ec9t Caspian, >ntorc9n u$se spre (ustace, cu !9mbetul lui /oios. #umai c" (ustace pl9ngea mult mai r"u ec9t s$ar 5i cu/enit s" pl9ng" un b"iat e /9rsta lui, care nu p";ise nimic altce/a ec9t c" se 5"cuse ciuciulete, i !biera >n gura mareM Ereau s" plec. Ereau >napoi. #u$mi placeO $ Erei s" pleciL 5"cu Caspian. *n eL (ustace se use glon; spre marginea cor"biei, ca i cum s$ar 5i ateptat s" /a " rama tabloului sp9n!u$rat" easupra m"rii i s" !"reasc" /reun col;ior in ormitorul lui &ucy. #u$i /"!ur" ochii ec9t /aluri albastre, cu creste >nspumate, i un cer a!uriu mai pal, ambele >ntin!9n u$se la nes59rit p9n" >n !are, h"t, eparte. Poate nici n$ar trebui s"$l con amn"m ac" >i tres"ri inima >n piept i i se 5"cu brusc r"u. $ DeiO Rynel5O >l strig" Caspian pe unul intre marinari. A u nite /in cu miro enii pentru maiest";ile lor. ( bine s" be;i ce/a ca s" /" >nc"l!i;i, up" ce /$a;i u at at9t e r"u. &e spunea lui ( mun i lui &ucy +)aiest";ile lor., 5iin c" ei, >mpreun" cu Peter i 0usan 5useser" emult e tot regi i regine ai #arniei. Timpul >n #arnia curge alt5el ec9t la noi. -ac" petreci o sut" e ani >n #arnia, te >ntorci totui >n lumea noastr" eGact la aceeai or" in aceeai !i >n care ai plecat. Fi apoi, ac" re/ii >n #arnia up" ce ai petrecut o s"pt"m9n" aici, se prea poate s" consta;i c" au trecut o mie e ani narnieni, sau oar o !i, ori c" timpul a stat >n loc. #$ai cum s" tii eGact c9t, p9n" nu a=ungi acolo. -rept urmare, c9n 5ra;ii Pe/ensie se >ntorseser" >n #arnia ultima oar" >n cea e$a oua lor /i!it", a 5ost Jpentru narnieniK ca i cum Regele Arthur ar 5i re/enit >n Anglia, cum !iceau unii c" se /a >nttmpla. Iar eu !icM cu c9t mai repe e, cu at9t mai bine. Rynel5 se >ntoarse a uc9n /inul cu miro enii aburin >ntr$un clon ir i patru cupe e argint. (ra eGact ce ti$ ai 5i putut ori pe lume >n acea clip", >nc9t, sorbin in minunata licoare, &ucy i ( mun sim;eau cum

c"l ura li se prelinge p9n" >n /9r5ul egetelor e la picioare. (ustace, ins", se str"mba i 5"cea mutre, bomb"nea i scuipa /inul a5ar", p9n" i se 5"cu r"u in nou i >ncepu iar"i s" se smiorc"ie, >ntreb9n ac" n$a/eau cacao granulat" cu /itamine, pe care s" i$o i!ol/e >n ap" istilat", i insistin ca, oricum, s" 5ie l"sat la ;"rm la urm"toarea oprire. $ )are m"sc"rici to/ar"ul "sta e rum pe care ni l$ai a us, 5rate, >i opti Caspian lui ( mun , chicotin B ar p9n" s" mai apuce s" a auge ce/a, (ustace i!bucni iar"i. $ OohO PtiuO Ce naiba mai e i aiaO &ua;i oroarea asta e$aici. -e ata asta, i se putea g"si e5ecti/ o scu!" c" se sim;ea oarecum surprins. Ce/a >ntr$a e/"r 5oarte ciu at ieise in cabina e pe pupa i se apropia agale e ei. Puteai s" !ici c" e Qi >ntr$a e/"r era $ un Foarece. -ar nu un oarece ca oricare, ci unul care mergea pe picioarele in "r"t i m"sura cam =um"tate e metru >n"l;ime. -e =ur >mpre=urul capului, a/ea o ban " 5in" e aur, petrecut" la urechi >ntr$o parte pe e esubt, iar >n cealalt" parte pe easupra, >n care era >n5ipt" o pan" lung", staco=ie. JCum blana Foarecelui era 5oarte >nchis" la culoare, aproape neagr", e5ectul era puternic i i!bitor.K 0t"tea cu laba st9ng" re!emat" e pl"selele unei s"bii, lung" aproape c9t coa a lui. P"ea gra/ pe puntea care se leg"na, p"str9n u$i per5ect echilibrul, cu gesturi gra;ioase i elegante. &ucy i ( mun >l recunoscur" ime iat pe Pipirici, cel mai /itea! intre toate animalele /orbitoare in #arnia, i toto at" Foarecele Fe5. -ob9n ise o glorie nemuritoare >n a oua B"t"lie e la Beruna. &ucy t9n=ea, aa cum i se >ntimplase >ntot eauna, s"$l ia pe Pipirici >n bra;e i s"$l str9ng" la pieptul ei. Ftia, >ns", prea bine c" n$ar 5i putut a/ea parte nicio at" e aceast" pl"cereM l$ar 5i =ignit pro5un . 0e mul;umi, aa ar, s" se lase >n genunchi ca s" poat" /orbi cu el. Pipiprici puse >n 5a;" piciorul st9ng, >l trase >n spate pe reptul, 5"cu o plec"ciune, >i s"rut" m9na, se >n rept" e spate, >i r"suci must";ile i rosti cu /ocea lui ascu;it" i pi;ig"iat"M $ *milul umnea/oastr" ser/itor, )aiestate. Fi al Regelui ( mun , eopotri/". J&a care 5"cu o nou" plec"ciune.K #imic nu mai lipsea acestei minunate a/enturi, ec9t pre!en;a )aiest";ilor /oastre. $ P5ui, luati$l e$aici, se /"ic"rea (ustace. #u pot s" su5"r oarecii. Fi n$am suportat nicio at" animalele resate. 0unt proaste, /ulgare i $ i sentimentale. $ 0" >n;eleg oare, >i !ise Pipirici lui &ucy up" ce se holbase lung la (ustace, c" aceast" persoan" nespus e mo=ic" se a5l" sub protec;ia )aiest";ii /oastreL 6iin c", ac" nu... ?n acea clip", &ucy i ( mun traser" am9n oi un str"nut. $ Ce prost s9ht s" /" tin aici >n picioare, cu hainele astea u e pe /oi, spuse Caspian. Dai e;i =os s" /" schimba;i. &ucy, am s"$;i au cabina mea, 5irete, >ns" in p"cate n$am straie 5emeieti la bor . Ea trebui s" te escurci cu nite /eminte e$ale mele. Dai e, Pipirici, 5ii b"iat bun i arat"$le rumul. $ Pentru a 5i pe placul unei oamne, !ise Pipirici, renun;i p9n" i la o chestiune e onoare $ m"car pe moment $ la care se uit" 5oarte aspru la (ustace. Caspian >i >mpinse e la spate, !orin u$i, aa c" >n c9te/a minute &ucy se tre!i intr9n pe u" >n cabina e la pupa. 0e >n r"gosti e ea numai ec9t $ cele trei 5erestre p"trate care " eau spre apa albastr" i >n/olburata in spatele cor"biei, banchetele =oase i capitonate pe trei in laturile mesei, lampa e argint care se leg"na easupra Jopera Piticilor, >i " u ea seama ime iat up" 5ine;ea i elicate;ea lucr"turiiK i imaginea aurie a &eului Aslan pe peretele in 5a;", mai sus e u". Toate astea le sesi!" >ntr$o clipit", c"ci Caspian eschise numai ec9t o u" inspre tribor i !iseM $ Asta o s" 5ie camera ta, &ucy. ?mi iau oar nite lucruri uscate $ scotocea >ntr$unul intre cu5ere >n timp ce /orbea $ i pe urm" te las s" te schimbi. Arunc" pe u" a5ar" hainele u e, ca s" pun pe cine/a s" ti le uc" la cambu!", s" se usuce.

&ucy se sim;ea ca acas", e parc" ar 5i locuit >n cabina lui Caspian e s"pt"m9ni >n ir, iar micarea cor"biei n$o nelinitea, >ntruc9t pe /remuri, c9n 5usese regin" >n #arnia, c"l"torise mult pe mare. Cabina era 5oarte mic", ar /esel" i str"lucitoare e la lambriurile pictate 5rumos Jnumai p"s"ri, animale, balauri roii i /i;" e /ieKB o "i;a sclipea e cur";enie. Dainele lui Caspian >i erau prea mari, >ns" p9n" la urm" i!buti s" se escurce. Cu panto5ii, san alele i ci!mele lui e ap" n$a/ea ce 5ace, nepotri/in u$i$se practic eloc, ar n$o eran=a s" umble escul;" pe corabie. -up" ce se >mbr"c", se uit" a5ar" pe 5ereastr" la apa care /uia >nspumat" pe l9ng" /as i trase a 9nc aer >n piept (ra absolut con/ins" c" a/eau s" petreac" e minune.

Capitolul 2 &A BOR-*& COR'BI(I +,ORI -( ,I. $ Ah, &ucy, ai /enit, !ise Caspian. Tocmai te R ateptam. Pi$l pre!int pe c"pitanul meu, lor ul -rinian. *n b"rbat brunet puse genunchiul >n p"m9nt i >i s"rut" m9na. -e 5a;" mai erau oar Pipirici i ( mun . $ *n e e (ustaceL >ntreb" &ucy. $ ?n pat, !ise ( mun , i nu cre c"$l putem a=uta cum/a. -ac" >ncerci s" 5ii r"gu; cu el, nu$i 5aci ec9t i mai r"u. $ P9n" una alta, spuse Caspian, /rem s" st"m e /orb". $ Pe Supiter, sigur c" a, spuse ( mun . Fi, >n primul r9n , espre timp. A trecut un an up" timpul nostru e c9n ne$am esp"r;it e tine >nainte e >ncoronare. C9t a >nsemnat asta ca urat" >n #arniaL $ (Gact trei ani, !ise Caspian. $ Totul merge bineL se interes" ( mun . $ -oar nu cre!i c" mi$a 5i l"sat eu regatul i s" plec pe mare ac" totul n$ar 5i 5ost >n regul", >i r"spunse Regele. #u mai eGist" acum nici o >n;elegere >ntre Telmarinieni, Pitici, lighioane /orbitoare, 6auni i tot restul. Iar pe uriaii "ia scan alagii e la grani;" i$am b"tut /ara trecut" at9t e ! ra/"n, >nc9t acum ne pl"tesc biruri grele. Fi am o persoan" minunat" pe care o las ca Regent, c9n sunt plecat $ Bunil", Piticul, >l mai ;ine;i minteL $ -ragul e Bunil", !ise &ucy, cum s" nu$l ;in minteLO #ici c$ai 5i putut 5ace o alegere mai bun". $ Cre incios ca un c9ine, -oamn", i /itea! ca un ca un Foarece, spuse -rinian. (ra s" spun" +ca un leu., >ns" obser/ase c" Pipirici st"tea cu ochii pironi;i la el. $ Fi >ncotro ne >n rept"mL >ntreb" ( mun . $ P"i, >ncepu Caspian, e o po/este cam lung". Poate /" mai aminti;i c", atunci c9n eram mic, unchiul meu, u!urpatorul )ira!, s$a escotorosit e apte prieteni e$ai tatii Jcare ar 5i putut s"$mi ;in" parteaK trimi;9n u$i s" eGplore!e necunoscutele )"ri R"s"ritene a5late incolo e Insulele P"r"site. $ -a, !ise &ucy, i nici unul intre ei nu s$a mai >ntors /reo at". $ ?ntocmai. (i bine, >n !iua >ncoron"rii mele, cu aprobarea lui Aslan, am 5"cu leg"m9ntul ca, >n ca!ul >n care restabilesc pacea >n #arnia, s" na/ighe! spre r"s"rit timp e un an i o !i pentru a$i g"si pe prietenii tat"lui meu sau pentru a a5la ac" au murit, urm9n ast5el s"$i r"!bun, ac" >mi st" >n putin;". Iat" numele lorM

&or ul Re/ilian, &or ul Bern, &or ul Argo!, &or ul )a/ramorn, &or ul Octesian, &or ul Restimar i $ oh, i >nc" unul, cu un nume pe care nu i!butesc s" mi$l amintesc. $ &or ul Rhoop, 0ire, spuse -rinian. $ Rhoop, Rhoop, sigur c" a, !ise Caspian. Aceasta este principala mea inten;ie, >ns" Pipirici ;intete la ce/a i mai cute!"tor. To;i ochii se >ntoarser" spre Foarece. $ Cute!"tor ca spiritul meu, spuse el. -ei poate m"runt ca statura mea. -e ce n$am >ncerca s" a=ungem tocmai p9n" la cap"tul e r"s"rit al lumiiLO Fi ce$am putea oare g"si acoloL (u, unul, m" atept s" g"sim ;ara lui Aslan. )arele &eu /ine la noi >ntot eauna inspre est, peste m"ri i ;"ri. $ Ce i ee nemaipomenit", eGclam" ( mun , copleit e a mira;ie. $ -ar chiar cre!i, inter/eni &ucy, c" ;ara lui Aslan e >ntr$a e/"r o ;ar" $ a ic" genul e ;ar" spre care s" poti /reo at" na/igal $ #u tiu, -oamn", !ise Pipirici. -ar iat" cum stau lucrurile. C9n eram >n leag"n, o nim5" a p" urii, o -ria ", mi$a recitat aceste /ersuriM Acolo un e cerul se >nt9lnete cu marea, Acolo un e /alurile nu mai sunt ca sarea, Pipirici, ulcea;a mea, scrutea!" !area Fi$n ep"rt"rile m"re;e /ei a5la c"tarea. R"s"ritul eGtrem >;i este sal/area. #u tiu ce >nseamn", >ns" /ra=a acestor cu/inte m$a urm"rit toat" /ia;a. -up" o scurt" t"cere, &ucy >ntreb"M $ Fi un e ne a5l"m acum, CaspianL $ C"pitanul >;i poate spune mai bine ec9t mine, !ise Caspian. Aa c" -rinian >i scoase harta i o >ntinse pe mas". $ Iat" po!i;ia >n care ne g"sim, 5"cu el, ar"tin cu egetul. 0au, >n 5ine, po!i;ia >n care ne g"seam a!i, la amia!". Am a/ut un /9nt bun inspre Cair Para/el i ne$am >n reptat uor spre nor c"tre Talma, un e am a=uns a oua !i. Am stat >n port o s"pt"m9n", >ntruc9t -ucele in Talma a organi!at un m"re; turnir pentru )aiestatea sa, care a at =os in a nenum"ra;i ca/aleri... $ Fi m$am ales i eu cu nite c"!"turi ur9te, -rinian. )ai am i acum /9n"t"ile e pe urma lor, se b"g" >n /orb" Caspian. $ ...i a at =os in a nenum"ra;i ca/aleri, repet" -rinian, !9mbin cu gura p9n" la urechi. #oi ne g9n eam c" -ucelui i$ar pl"cea ac" )aiestatea sa Regele s$ar >nsura cu 5iic"$sa, numai c" n$a ieit nimic. $ ( saie i are pistrui, !ise Caspian. $ Oh, biata 5at", o c"ina &ucy. $ Fi am plecat in Talma, continu" -rinian, i timp e aproape ou" !ile am a/ut o mare at9t e calin", e a trebuit s" /9slim, up" care am a/ut in nou /9nt bun, ar tot n$am a=uns >n Terebinthia ec9t >n a patra !i e c9n am p"r"sit Talma. Iar acolo regele lor ne$a trimis o solie, pre/enin u$ne s" acost"m >ntruc9t >n Terebinthia era o mare molim", aa c" am ocolit promontoriul i am tras >ntr$un gol5ule;, un e ne$am

apro/i!ionat cu ap". Pe urm" am 5ost ne/oi;i s" r"m9nem >n ra " trei !ile p9n" s$a pornit un /9nt inspre su $est i am plecat spre Cele Fapte Insule. -up" trei !ile e na/igat >n larg, un /as corsar J up" /elatur", in TerebinthiaK ne$a a=uns in urm", ar, c9n a constatat c" suntem bine >narma;i, i$a /"!ut e rum up" c9te/a schimburi e s"ge;i in ambele p"r;i... $ Ba ar 5i trebuit s"$l urm"rim, s" urc"m la bor ul lui i s"$i sp9n!ur"m pe to;i nemernicii "ia, !ise Pipirici. $ ...iar up" alte cinci !ile ne$am apropiat e )uil, insula situat" cel mai la /est intre Cele Fapte Insule. Apoi am trecut prin str9mtoare, /9slin , iar pe la as5in;it am a=uns la Re ha/en, pe insula Brenn, un e am 5ost osp"ta;i, cu ragoste, i am primit merin e i ap", c9t ne$a po5tit inima. Am plecat in Re ha/en acum ase !ile i am a/ut o /ite!" nemaipomenit e bun", aa c" n" "= uiesc s" putem /e ea Insulele P"r"site poim9ine. Pe scurt, ne a5l"m e aproape trei!eci e !ile pe mare i, e c9n am plecat in #arnia, am parcurs peste patru sute e leghe. $ Fi up" Insulele alea P"r"siteL se interes" &ucy. $ #imeni nu tie, )aiestatea /oastr", >i r"spunse -rinian. -oar ac" ne /or spune locuitorii acelor insule. $ Pe /remea noastr" habar n$a/eau, !ise ( mun . $ P"i, a/entura >ncepe, aa ar, cu a e/"rat up" Insulele P"r"site, remarc" Pipirici. Caspian le propuse apoi s" le arate, e/entual, corabia >nainte contiin;a, !iseM e cin", >ns" &ucy, pe care o mustra

$ Cre c" ar trebui s" m" uc s" /" ce 5ace (ustace. ( oribil s" ai r"u e mare, s" ti;i. -ac" a a/ea la mine licoarea aceea >nt"ritoare, l$a 5ace bine numai ec"t. $ -ar chiar o ai, !ise Caspian. *itasem practic e ea. Ai uitat$o la plecare, iar eu m$am g9n it c" ar putea 5i consi erat" o licoare regeasc", aa c" am a us$o aici $ e cum/a cre!i c" e bine s" 5ie irosit" pe o chestie m"runt" cum e r"ul e mare. $ #u iau ec9t o pic"tur", spuse &ucy. Caspian eschise unul intre cu5erele e sub banchet", e un e scoase 5rumoasa sticlu;" e cletar, e care &ucy >i a ucea aminte at9t e bine. $ Primete >napoi ce$;i apar;ine, Regino, !ise el. -up" care, ieir" in cabin" a5ar", sub ra!ele soarelui. Puntea a/ea ou" trape mari i lungi, >nainte i up" catarg, ambele 5iin eschise, aa cum se >nt9mpla >ntot eauna pe /reme 5rumoas", pentru ca lumina i aerul s" p"trun " p9n" >n a 9ncul cor"biei. Caspian >i con use pe o scar" >n trapa e up" catarg. 0e tre!ir" >ntr$o >nc"pere mare, cu banchete e /9slit intr$o parte >n cealalt"B lumina p"trun ea printre g"urile pentru /9sle, "n;uin =uc"u" pe ta/an. 6irete c" /asul lui Caspian nu era o gro!"/enie in aceea $ o galer" /9slit" e scla/i. E9slele erau 5olosite oar c9n nu eGista /9nt prielnic ori c9n se intra i se ieea in porturi, i toat" lumea JeGcep;ie 5"c9n Pipirici, care a/ea picioarele prea scurteK tr"sese a esea la rame, c9n trebuia. Pe p"r;ile laterale, spa;iul e sub banchete 5usese l"sat liber pentru picioarele /9slailor, >ns" >n mi=locul >nc"perii se a5la un 5el e groap", a 9nc" p9n" =os >n cal", plin" cu tot 5elul e lucruriM saci e 5"in", butoiae cu ap" i bere, halci e porc a5umat, borcane cu miere, bur u5uri pline cu /in, mere, nuci, br"n!eturi, biscui;i, napi i buc"ti e sl"nin". -e ta/an $ a ic", e sub punte $ atimau unci i 5unii e ceap", precum i hamace >n care se o ihneau marinarii, c9n nu 5"ceau e cart Caspian >i con use mai >ncolo, p"in peste 5iecare banc"B oricum, el p"ea, >ns" &ucy p"ea cum/a s"rin , iar Pipirici s"rea e$a binelea. Tot aa a=unser" la un perete esp"r;itor. Caspian eschise ua i intrar" >ntr$o cabin" care ocupa spa;iul in pupa e sub cabinele e pe punte. #u era, esigur, la 5el e 5rumoas". (ra o >nc"pere 5oarte =oas", iar p"r;ile laterale se curbau >n =os, apropiin u$se at9t e mult, >nc9t aproape c" nici nu eGista po eaB i, cu toate c" a/ea 5erestre cu geamuri groase, acestea nu erau 5"cute s" se eschi ", >ntruc9t se a5lau sub ap". -e

5apt, eGact >n acel moment, cum corabia a/ea tanga= mare, geamurile astea ba se 5"ceau aurii e la ra!ele soarelui, ba se colorau >ntr$un /er e ce;os e la apa m"rii. $ #oi oi o s" st"m aici, ( mun , spuse Caspian. ?i l"s"m rube eniei tale cueta atirn"m nite hamace. $ O rog st"ruitor pe )aiestatea /oastr"... !ise -rinian. $ #u, nu stau cu camara ul t"u, spuse Caspian, am l"murit asta. Tu i Rhince JRhince era camara ulK con uce;i corabia i /$a;i chinui egeaba noapte e noapte c9n noi c9nt"m /oioi sau st"m e po/eti, aa c" trebuie s" ormi >n cabina e easupra, e la babor . Regelui ( mun i mie ne /a 5i 5oarte como aici, =os. -ar cum se simte str"inulL (ustace, 5oarte /er e la 5a;" i bosum5lat r"u, >ntreb" ac" eGista /reun semn c" 5urtuna se mai potolise cum/a. -ar Caspian spuseM +Care 5urtunaLO., iar -rinian i!bucni >n hohote e r9s. $ 6urtun", t9n"rul meu st"p9n, se pr"p" ea el e r9s. C9n 5rumoas" ca astaO e mult n$am /"!ut o !i mai senin" i mai e ormit i nou" ne

$ Cine$i "staL >ntreb" (ustace, ;95nos. 0" plece. )" toac" la creieri cu /ocea lui. $ Pi$am a us s" iei ce/a, ca s" te sim;i mai bine, (ustace, spuse &ucy. $ Oh, pleca;i e$aici i lasa;i$m" >n pace, morm"i (ustace. -ar tot lu" o >nghi;itur" in sticlu;" i, ei !icea c" era o porc"rie Jc9n &ucy estupase sticlu;a, cabina se umpluse e un miros eliciosK, e limpe e c" la c9te/a clipe up" ce >nghi;ise in licoare >i re/eni culoarea >n obra=i, i pesemne c" se sim;ea mai bine 5iin c", >n loc s" se smiorc"ie c" nu suporta 5urtuna i c" >l urea capul, >ncepu s" pretin " s" 5ie l"sat la ;"rm, a5irm9n c" >n primul port a/ea +s" epun" pl9ngere. >mpotri/a lor la consulatul britanic, >ns" c9n Pipirici >l >ntreb" ce era aia +pl9ngere. i cum o epuneai JPipirici cre ea c" era o nou" mo alitate e a pune la punct o lupt" corp la corpK, (ustace nu g"si altce/a e spus ec9tM +Dm, po5tim e /e!i, cum e e posibil s" nu tii aa ce/aO. P9n" la urm", i!butir" s"$l con/ing" pe (ustace c" na/igau cu toate p9n!ele sus spre cea mai apropiat" coast" pe care o cunoteau i c" a$l trimite >napoi la Cambri ge $ un e locuia unchiul Darol $ era la 5el e greu ca i cum ar 5i trebuit s"$l eGpe ie!e rept pe lun". -up" aceea, a acceptat moroc"nos s"$i pun" hainele curate care i se preg"tiser" i s" /in" pe punte. Caspian continu" s" le arate corabia, ei /"!user" e=a aproape totul. *rcar" pe teug" i /"!ur" stra=a care st"tea pe un 5el e ra5t >n g9tle=ul balaurului aurit, pri/in a5ar" prin botul eschis al lighioanei, >n teug" se a5lau cambu!a Jsau buc"t"ria cor"bieiK i nite >nc"peri pentru nostrom, ulgher, buc"tar i arcaul e5. -ac" /i se pare ciu at c" aici cambu!a era >n pror" i /" i >nchipui;i cum 5umul e la horn plutea >napoi peste punte, nu uita;i c" aceasta era o corabie, i nu un /apor, un e eGist" >ntot eauna un /9nt 5rontal. Pe o corabie /9ntul bate in spate, aa c" orice miros este >mpins c9t mai >n 5a;" cu putin;". A=unser" >n turela e pe catarg, iar la >nceput se cam speriar" sim;in u$se leg"na;i >ncolo i >ncoace, sus e tot, e un e putea p"rea tare mic" i 5oarte eparte, e esubt >ti " eai seama c" ac" se >nt9mpla s" ca!i e acolo, nu era absolut eloc obligatoriu s" nimereti neap"rat pe punte, i nu rept >n ap". Plecar" mai eparte, pe puntea e la pupa, un e Rhince era e ser/iciu, >mpreun" cu >nc" un tip, la 5usul c9rmei, iar >n spatele acesteia se >n"l;a coa a balaurului, poleit" sclipitor, >n care, >n"untru, e =ur >mpre=ur, se a5la o mic" banchet". #umele cor"biei era +,ori e !i.. (ra tare micu;" >n compara;ie cu na/ele noastre sau chiar cu oricare intre /asele Jluntre, romon, carac" i galionK eGistente >n #arnia pe /remea c9n &ucy i ( mun omniser" acolo sub Peter, )arele Rege, c"ci c9t timp c9rmuiser" str"moii lui Caspian toat" na/iga;ia >ncetase aproape complet. C9n unchiul lui, )ira! u!urpatorul, >i trimisese pe mare pe cei apte lor!i, acetia 5useser" ne/oi;i s" cumpere o corabie galmian", pe care anga=aser" marinari in Talma. Acum, >ns", Caspian >ncepuse s"$i >n/e;e pa narnieni s" 5ie iar"i na/igatori pe mare, iar +,ori e !i. era cea mai 5rumoas" corabie pe care o construise eocam at". (ra at9t e mic", >nc9t >n 5a;a catargului nu mai r"m9nea aproape nici o por;iune liber" pe punte >ntre trapa central", barca /asului pe o latur" i coul cu g"ini J&ucy hr"nea g"inileK pe cealalt" latur", >n 5elul ei era, >ns", o 5rumuse;e, o + omni;". cum spun marinarii, cu *nii per5ecte, culori pure,

cu /erge, 5unii i uruburi lucrate cu m"iestrie. Pe (ustace, 5irete, nu$l mul;umea nimic, bomb"nin >ntruna i ri ic9n >n sl"/i pacheboturile, b"rcile cu motor, aeroplanele i submarinele J+Ca i cum ar T a/ut cum/a habar e ele., morm"ia ( mun K, >ns" ceilal;i oi erau >nc9ntati e +,ori e !i.B i c9n , re/enin >n cabin" la cin", au putut a mira cerul spre apus str"luminat e as5in;itul rou, c9n au sim;it 5ream"tul cor"biei i, pe bu!e, gustul s"rat al m"rii, c9n s$au g9n it la ;inuturile necunoscute in marginea r"s"ritean" a lumii, &ucy i$a at seama c" e 5ericire nici nu mai putea /orbi. Ce era >n mintea lui (ustace ar 5i cel mai bine s" re "m cu propriile lui cu/inte, c"ci atunci c9n i$au primit to;i hainele >napoi, bine uscate, a oua !i iminea;", b"iatul i$a scos numai ec9t un carne;el negru cu un creion i s$a apucat s" ;in" un =urnal. A/ea >ntot eauna la el acest carne;el >n care >i >nsemna notele e la coal", c"ci, ac" nu se sinchisea mai eloc e nici un obiect >n sine, >i p"sa >n schimb 5oarte mult e note, obinuin chiar s" se uc" la al;ii i s" le !ic"M +*ite c9t am luat eu. Tu c9t ai luatL. >ns", cum p"rea pu;in probabil ca pe +,ori e !i. s" capete multe note, >ncepu un =urnal. Iat" prima lui >nsemnare. +8 august. 0unt e ou"!eci i patru e ore pe barca asta nesu5erit", oar ac" nu /ise! cum/a. Tot timpul a 5"cut ra/agii o 5urtun" >nsp"im9nt"toare Jbine c" nu am r"u e mareK. Ealuri uriae se rostogolesc mereu peste parapet i, e nenum"rate ori, am /"!ut barca asta pr"p" it" aproape >nghi;it" e ap". Toii ceilal;i se pre5ac c" nu obser/" nimic in toate astea, ori in l"u "roenie, ori 5iin c" Darol !ice c" una intre cele mai mari lait";i pe carele /e!i la oamenii e r9n este c" >nchi ochii la 6apte. ( curat" nebunie s" iei pe mare cu o porc"rie para it" ca asta. #u cu mult mai mare ec9t o barc" e sal/are. Fi, 5irete, absolut ru imentar" >n"untru. #u tu salon, ra io, s"li e baie sau e!longuri pe punte. )$au t9r9tpe ea peste tot asear" i ;i se 5"cea pur i simplu grea;" au!in u$l pe Caspian cum se 5"lea cu pocitania lui e barc" e =uc"rie, e parc" ar T 5ost Uueen )ary. Am >ncercat s"$i po/estesc cum arat" na/ele a e/"rate, ar e prea greu e cap. (. i &., bine>n;eles, nu m$au sus;inut eloc. Cre c" o 5eti;" ca &ucy nu >i " seama e prime= ie, iar (. ?l linguete pe C., cum 5ace toat" lumea aici. ?i spun +Rege.. I$am spus c" eu sunt republican., iar el m$a >ntrebat ce >nseamn" astaO Parc" n$ar a/ea habar e nimic. #ici nu mai pomenesc e 5aptul c" mi s$a at cea mai proast" cabin" e pe barca asta, temni;" sa ea, >n timp ce &ucy s$a ales cu itamai camera pe punte, numai pentru ea, o >nc"pere estul e r"gu;" >n compara;ie cu celelalte chestii e pe$aici. C. !ice c" a 5"cut aa 5iin c" e 5at". Am >ncercat s"$l 5ac s" priceap" ce spune Alberta, c" toate mo5turile e genul "sta nu 5ac ec9t s" le >n=oseasc" pe 5ete, ar e prea greu e cap. Oricum, n$ar 5i eGclus s" constate c" am s" m" >mboln"/esc ac" mai stau mult >n gaura aia. (. !ice c" n$ar trebui s" Tu aa e c9rcota, in moment ce C. st" acolo cu noi, ca s"$i 5ac" loc lui &ucy. Ceea ce >nseamn" c" /a 5i i mai >nghesuit, i mai r"u acolo. C9tpe$aci s" uit s" spun c" mai e i o chestie cu un Foarece, care e e o neobr"!are >ngro!itoare cu toat" lumea. Ceilal;i n$au ec9t s"$i permit", treaba lor, ar eu >i rup coa a ac" >n r"!nete s"$mi 5ac" mie aa ce/a. )9ncarea este i ea >ngro!itoare.. 0can alul >ntre (ustace i Pipirici a i!bucnit mai repe e ec9t ar 5i 5ost e ateptat, >nainte e pr9n!, >n !iua urm"toare, c9n ceilal;i st"teau la mas" i ateptau Jmarea >;i 5ace po5t" e m9ncareK, (ustace " u bu!na >n"untru, 5r9ng9n u$i m9inile i !bier9n M $ Bruta aia pri!"rit" era s" m" omoare. Insist s" 5ie ;inut" sub control. A putea s" te Caspian. A putea s"$;i poruncesc s" o nimiceti. au >n =u ecat",

?n aceeai clip", ap"ru i Pipirici. A/ea sabia scoas" i >i >n5oiase must";ile cu un aer crunt, >ns" altminteri era politicos ca >ntot eauna. $ E" cer tuturor iertare, !ise el, i >n special )aiest";ii sale. -ac" a 5i tiut c" se re5ugia!" aici, a 5i ateptat un moment mai propice ca s"$l >n/"; minte. $ Ce naiba se >ntimpl"L eGclam" ( mun . Iat" ce se >nt9mplase e 5apt. &ui Pipirici, care a/ea tot timpul impresia c" na/a nu >nainta estul e repe e, >i pl"cea s" stea pe parapet, >n 5a;" e tot, aproape e capul balaurului, pri/in pier ut spre !"rile r"s"ritene i 5re on9n >ncetior, cu gl"sciorul lui pi;ig"iat, c9ntecul 5"cut e -ria " pentru el. #u se ;inea nicio at" e nimic, oric9t e tare s$ar 5i leg"nat corabia, p"str9n u$i echilibrul 5"r" nici un 5el e i5icultateB asta poate i

in cau!a co!ii lui lungi, care at9rna pe punte, >n =osul parapetului. To;i cei a5la;i la bor erau >n/";a;i cu acest obicei, care le pl"cea marinarilor, c"ci atunci c9n 5"ceau e cart mai a/eau i ei cu cine schimba o /orb". Cum s$a >ntimplat e eGact (ustace a alunecat, >mpie ic9n u$se i rostogolin u$se e$a ura tocmai >n 5a;", p9n" la teug" Jnu c"p"tase >nc" +picioare e marinar.K, n$am a5lat nicio at". Poate spera s" /a " >n !are uscatul, sau poate /oia s" ea o rait" pe la buc"t"rie s" mai terpeleasc" niscai/a m9ncare. Oricum, e >n at" ce a /"!ut coa a aia lung" atirn9n >n =os $ pesemne estul e tentant" $ s$a g9n it c9t ar 5i e minunat s" o >n5ace ! ra/"n i s"$l !g9l;9ie bine pe Pipirici >n sus i >n =os, e /reo ou" ori, up" care s$o ia la 5ug" r9!9n . &a >nceput, planul a 5unc;ionat aparent e minune. Foarecele nu era cu mult mai greu ec9t o pisic" mare. C9t ai clipi in ochi, (ustace >l !mulse e pe balustra ", i ce caraghios ar"ta Jse g9n ea (ustaceK cu l"bu;ele alea r"sucite >n a5ar" i cu botul eschis. -in p"cate >ns", Pipirici, care /"!use moartea cu ochii e nenum"rate ori, nu$i pier u nici o clip" cump"tul. Fi nici >n em9narea. #u$i uor s"$;i sco;i sabia in teac" atunci c9n te !g9l;9ie cine/a prin aer ;in9n u$te e coa ", >ns" el a i!butit Aa c", aleg9n u$se cu ou" >mpuns"turi oribile >n m9n", (ustace " u rumul la coa ". Fi nici c9t ai !ice pete, Foarecele ;9ni >n sus ca o minge, 9n nas >n nas cu el, >n timp ce o chestie oribil e ascu;it", lung" i str"lucitoare, ca un 5el e 5rig"ruie, >i era 5luturat" >ncolo i >ncoace, la numai c9;i/a centimetri e burt". JAsta pentru oareci, >n #arnia, >nseamn" un e/a sub cing"toare, 5iin c" n$au cum s" a=ung" mai sus.K $ ?ncetea!", bolborosi (ustace, pleac" e$aici. Ia chestia aia e Img" mine. ( periculos, >ncetea!", n$au!iLO Am s" te spun lui Caspian. Am s"$i !ic s"$ti pun" botni;" i s" te lege 5e ele. $ Tu e ce nu$;i sco;i sabia, mieluleO chiteai Foarecele. 0coate arma i lupt", c" alt5el te >n/ine;esc tot cu latul s"biei. $ #$am sabie, !ise (ustace. 0unt un paci5ist. #u cre >n lupte. $ 0" >n;eleg oare, spuse Pispirici, retr"g9n u$i c9te/a clipe sabia i /orbin 5oarte gra/, c" n$ai e g9n s"$ mi ai satis5ac;ieL $ #u >n;eleg ce /rei s" spui, !ise (ustace, 5rec9n u$i m9na e urere. -ac" nu eti >n stare s" guti o glum", nu merit" s"$mi bat capul cu tine. $ P"i, atunci, ia /e!i ce +gust. are asta, i$o tr9nti Pispirici, i asta $ s" >n/e;i cum s" te por;i $ i c9t respect se cu/ine s"$i ar";i unui ca/aler $ i unui Foarece $ i co!ii unui Foarece $ i e 5iecare at" >i mai ar ea lui (ustace c9te o lo/itur" ! ra/"n" cu latul s"biei, care era sub;ire, in o;el c"lit e bun" calitate, suplu i e5icient ca o nuia. (ustace J esigurK urma cursurile unei coli un e nu se practica pe eapsa corporal", aa c" sen!a;ia era absolut nou" pentru el. Acesta a 5ost i moti/ul pentru care, >n ciu a 5aptului c" nu a/ea eprin erea e a p"i e!in/olt pe puntea unei cor"bii care se leg"na, nu i$a luat nici un minut ca s" !boare practic e la teug", s" str"bat" ca /9ntul toat" istan;a p9n" la cabin" i s" ea bu!na >n"untru, urm"rit cu >n5ocare e Pispirici. &ui (ustace i se p"rea >ntr$a e/"r c" at9t sabia, c9t i urm"rirea >l 5rigeau ca 5ocul. Ba up" cum sim;ea pe piele, parc" l$ar 5i ars cine/a cu 5ierul rou. #$a 5ost prea greu s" se re!ol/e problema, e >n at" ce (ustace a priceput c" toat" lumea lua >n serios i eea unui uel, iar Caspian se o5erea s"$i >mprumute o sabie, >n timp ce -rinian i ( mun iscutau ac" n$ ar 5i 5ost nimerit s" 5ie cum/a e!a/anta=at, >ntr$un 5el sau altul, pentru a compensa 5aptul c" era mult mai >nalt i mai mare ec9t Pipirici. (ustace se scu!" moroc"nos i plec" >mpreun" cu &ucy, care se o5erise s"$ i spele i s"$i ban a=e!e m9na, up" care se /9r> >n cueta lui. A/u gri=" s" se lungeasc" pe o parte.

Capitolul 3 I#0*&(&( P'R'0IT(

$ P"m9nt la ori!ontO url" omul e la pror". &ucy, care st"tuse la taclale cu Rhince sus pe unet", cobor> scara trop"in m"runt i se n"pusti >n 5a;". Eeni up" ea numai ec9t i ( mun , iar acolo >i g"sir" pe Caspian, -rinian i Pipirici, care se a5lau e=a pe teug". (ra o iminea;" 5riguroas", cu un cer 5oarte ters i o mare 5oarte bleumarin, cu mici c9rlion;i e spum", iar colo, ce/a mai eparte spre tri$bor , se a5la cea mai apropiat" intre Insulele P"r"site, 6elimath, ca o colin" /er e i =oas" crescut" in ap"B >n spatele ei, ce/a mai eparte, se !"reau pantele cenuii ale suratei ei, -oorn. $ 6elimath, eti neschimbat"O Fi tu, -oorn, la 5elO eGclam" &ucy, b"t9n trecut e c9n le$am /"!ut ultima oar"O in palme. Oh, ( mun , ce mult a

$ #$am >n;eles nicio at" e ce apar;in #arniei, !ise Caspian. 0" le 5i cucerit, oare, Peter, )arele RegeL $ Oh, nu, >i r"spunse ( mun . Au 5ost ale #arniei inainte e noi $ e pe /remea Er"=itoarei Albe. JApropo, n$am a5lat nicio at" cum e aceste insule >n ep"rtate au intrat >n proprietatea coroanei #arnieiB ac" a5lu /reo at" i ac" po/estea pare c9t e c9t interesant", am s" /$o spun >n alt" carte.K $ *rmea!" s" ancor"m aici, 0ireL se interes" -rinian. $ #u cre c" ne$ar 5i e prea mult 5olos s" tragem la ;"rmul insulei 6elimath, remarc" ( mun . Pe /remea noastr", era aproape nelocuit", iar up" cum arat" nu cre ca situa;ia s" se 5i schimbat cum/a. )a=oritatea popula;iei tr"ia pe -oorn, iar o mic" parte intre locuitori erau e g"sit pe A/ra $ a treia intre insuleB eocam at" e aici nu se /e e. Pe 6elimath, creteau oar oi. $ Atunci, presupun c" /a trebui s" ocolim promontoriul "sta, !ise -rinian, i s" acost"m >n -oorn. Asta >nseamn" c" /a trebui s" /9slim. $ Ce p"cat c" nu ne oprim pe 6elimath, !ise &ucy. )i$ar pl"cea tare mult s" m" plimb pe$acolo. ( at9t e pustiu $ ar o pustietate 5rumoas", mult" iarb", tri5oi i un aer marin tare pl"cut. $ Fi mie mi$ar pl"cea s"$mi e!mor;esc picioarele acum, !ise Caspian. Ia sta;i un pic. Ce$ar 5i s" ne ucem la ;"rm cu o barc", pe care o trimitem >napoi, up" care tra/ers"m pe =os insula 6elimath i atept"m ca +,ori e !i. s" /in" s" ne ia in cealalt" parteLO -ac" pe atunci Caspian ar 5i a/ut eGperien;a pe care a ob9n it$o mai t9r!iu >n aceast" c"l"torie, n$ar 5i 5"cut propunerea astaB >ns", >n acea clip", i eea p"rea eGcelent". $ Oh, hai s" 5acem aa, !ise &ucy. $ Eii i tu, nu$i aaL >l >ntreb" Caspian pe (ustace, care ap"ruse pe punte cu m9na ban a=at". $ Orice, numai s" cobor e pe barca asta a5urisit", !ise (ustace. $ A5urisit"L se mir" -rinian. Cum a ic"L $ ?ntr$o ;ar" ci/ili!at", cum e aceea in care /in eu, >i eGplic" (ustace, cor"biile sunt at9t e mari >nc9t, atunci c9n eti >n"untru, habar n$ai c" te a5li e 5apt pe mare. $ ?n ca!ul "sta, po;i 5oarte bine r"m9ne la mal, >i spuse Caspian. -rinian, spune$le, te rog, s" coboare barca Regele, Foarecele, cei oi 5ra;i Pe/ensie i (ustace se suir" cu to;ii >n barc", >n reptin u$se spre pla=a insulei 6elimath. -up" ce barca plec" >napoi, e ata asta cu a=utorul /9slelor, se >ntoarser" to;i i pri/ir" >n =ur. R"maser" surprini constat9n c9t e mic" p"rea corabia +,ori e !i.. &ucy era esigur escul;", >ntruc9t >i !/9rlise panto5ii in picioare c9n >nota, >ns" nu era mare sco5al" s" calci pe o iarb" at9t e eas" i moale. Ce pl"cere s" p"eti in nou pe uscat, s" miroi p"m9ntul i

ierburile, chiar ac" la >nceput li se p"rea c" terenul le s"lta sub picioare ca o corabie, aa cum >n eobte se >nt9mpl" s" ai sen!a;ia c9n ai c"l"torit mult pe mare. (ra mult mai cal aici ec9t la bor ul cor"biei, iar lui &ucy >i pl"cea tare mult s" mearg" prin nisip. *n e/a c9nta o cioc9rlie. A=unser" spre mi=locul insulei i >ncepur" s" urce un eal estul e abrupt, ei nu prea >nalt. -in /9r5, esigur, pri/ir" >n urm" i /"!ur" corabia lor, +,ori e !i., sclipin ca o imens" insect" str"lucitoare i >naint"n >ncet spre nor $/est, cu a=utorul /9slelor. -up" aceea, trecur" peste coama ealului i nu mai /"!ur" corabia. ?n 5a;a lor se aternea acum insula -oorn, esp"r;it" e 6elimath printr$o limb" e mare lat" cam e o mil"B >n spatele acesteia, ce/a mai la st9nga, se a5la insula A/ra. #arro1ha/en, micul or"el alb e pe -oorn, se /e ea per5ect. $ (i, po5tim, ce mai e i astaL eGclam" ( mun , brusc. ?n /alea /er e spre care coborau, /reo ase$apte b"rba;i ne;es"la;i i neciopli;i, >narmai cu to;ii, st"teau =os l9ng" un copac. $ 0" nu le spune;i cine suntem, !ise Caspian. $ Fi, m" rog, e ce nu, )aiestatea taL >ntreb" Pipirici, care consim;ise s" mearg" c"lare pe um"rul lui &ucy. $ )i$a trecut prin minte a ineaori, >i r"spunse Caspian, c" e posibil ca nimeni e$aici s" nu mai 5i au!it e mult" /reme e #arnia. #u$i eGclus, aa ar, s" nu recunoasc" >nc" suprema;ia noastr", >n care ca! e estul e riscant s" te pre!in;i ca Rege. $ A/em s"bii, 0ire, spuse Pipirici. $ -a, Pipirici, tiu c" a/em, >i " u reptate Caspian. -ar >n ca! c" ar 5i /orba s" recucerim cele trei insule, a pre5era s" m" >ntorc cu o armat" ce/a mai mare. 0e apropiaser" estul iminea;a tuturorO e mult e str"ini, iar unul intre ei $ un 5l"c"u /oinic i brunet $ le strig"M Bun"

$ Bun" iminea;a i /ou", >i r"spunse Caspian. )ai eGist" /reun gu/ernator al Insulelor P"r"siteL $ Ba bine c" nu, !ise omul, Tu/ernatorul Tumpas. Prisosin;a sa este la #arro1ha/en. -ar sta;i s" be;i cu noi. Caspian >i mul;umi, ei nici lui, nici celorla;i nu le prea pl"cea cum ar"tau noile lor cunotin;e, i se ae!ar" cu to;ii. -ar nici nu apucar" bine s" ri ice cupele la gur" c" tipul cu p"rul negru le 5"cu un semn in cap camara!ilor lui i, c9t ai !ice pete, to;i cei cinci musa5iri se tre!ir" prini str9ns >n cletele unor bra;e /9n=oase. *rmar" c9te/a clipe e lupt", >ns" a/anta=ul era e o singur" parte, aa c", >n scurt timp, se /"!ur" e!arma;i i cu m9inile bine legate la spate $ cu eGcep;ia lui Pipirici, care se 5r9ngea i se r"sucea, musc9n 5urios, >n pumnul celui care >l ;inea capti/. $ Ai gri=" cu lighioana, TacIs, >i spuse c"petenia. 0" nu p";easc" ce/a. Pun r"m"ag c" pe "sta /om scoate cel mai bun pre;. $ &auleO )ieluleO chiteai Pipirici. Ia s" te /e em ac" >n r"!neti s"$mi ai sabia i s"$mi e!legi labele. $ (i, naO 5luier" negustorul e scla/i Jc"ci chiar asta eraK. Animalul /orbeteO #$a 5i cre!ut c" e posibil aa ce/a. 0" 5iu al naibii ac" nu cap"t pe pu;in ou" sute e semilune pe el. J0emiluna calormenilor, care este principala mone " prin acele locuri, /alorea!" cam o treime e *r".K $ Prin urmare, asta eti, !ise Caspian. R"pitor i negustor e scla/i. 0"$ti 5ie ruine.

$ (i, uurel, uurel, !ise negustorul e scla/i. Pliscul mai mic. (ti cuminte, e bine pentru toat" lumea, pricepiL #u 5ac asta ca sa m" istre!. Trebuie s"$mi c9tig i eu eGisten;a ca oricare altul. $ *n e o s" ne uce;iL >ntreb" &ucy, rostin cu/intele cu oarecare greutate. $ &a #arro1ha/en, >i replic" negustorul e scla/i. )9inee!i e.t9rg. $ ( acolo /reun consul britanicL >ntreb" (ustace. $ Ereun ceLO se mir" omul. 6"r" s"$i lase, >ns", lui (ustace r"ga!ul e a >ncerca s"$i eGplice, negustorul e scla/i spuse secM $ (i, gata, m$am s"turat e tr"nc"neala asta. Foarecele e o ulcea;", pe l9ng" "sta care poate scoate in min;i i o stan" e piatr". 0$o lu"m in loc, b"ie;i. -up" aceea, cei patru pri!onieri 5ur" lega;i cu 5unii >mpreun", nu cu cru!ime, >ns" bine str9ns, 5iin pui s" mearg" pe =os spre ;"rm. Pipirici era us >n bra;e. 0ub amenin;area e a 5i legat la bot, >ncetase cu mucatul, >ns" turuia necontenit, iar &ucy e5ecti/ se minuna cum e era posibil ca un om s" suporte s" i se spun" tot ce$i spunea Foarecele negustorului e scla/i, >ns" negustorul e scla/i, >n loc s" proteste!e, spunea oarM+Dai, continu"., ori e c9te ori Pipirici se oprea s"$i trag" su5letul, a "ugin in c9n >n c9n +Parc"$i o pies" e teatru., sauM +(i r"cie, mai c"$;i /ine s" cre!i c" tie ce spuneO. oriM +&$a resat /reunul intre /oiL. Chestia asta >l >n5urie at9t e tare pe Pipirici, >nc9t, p9n" la urm", toate lucrurile pe care se g9n ea s" le spun" eo at" aproape c" >l su5ocar", aa c" >n cele in urm" amu;i e tot. C9n au cobor9t pe ;"rmul care " ea spre insula -oom, au at peste un s"tucB pe pla=", se a5la o barc" lung", iar ce/a mai eparte, o corabie mur ar" i plin" e noroi. $ Dai, putanilor, !ise negustorul e scla/i. -ac" sunteti cuminti i nu 5ace;i t"r"boi, n$o s" p";i;i nimic. Toat" lumea la bor . ?n acel moment, un b"rbos chipe iei intr$o cas" Jun han, cre euK i !iseM $ Dei, Pug, tot mar5" e$aia e$a taL #egustorul e scla/i, pe care se pare c"$l chema Pug, 5"cu o plec"ciune p9n" la p"m9nt i rosti cu un glas nespus e mieros i linguitorM $ -a, )"ria ta. $ C9t /rei pe b"iatuV "laL >ntreb" cel"lalt, ar"tin spre Caspian. $ Ah, !ise Pug, tiam eu c" )"ria ta /ei alege ce$i mai bun. #u /reau s" o >nel pe )"ria ta cu mar5" e calitate proasta. Pentru b"iatul "sta, am 5"cut un 5el e pasiune. Am prins rag e el, pe cu/9nt. 0unt at9t e milos, >nc9t n$ar 5i trebuit s" 5ac meseria asta. Oricum, pentru un client cum e )"ria ta... $ 0pune pre;ul, surpitur", !ise st"p9nul, aspru. #$am che5 e tr"nc"nelile tale e negustor >mpu;it. $ Trei sute e semilune, st"p9ne, pentru /enerata persoan" a )"riei tale, >ns" pentru oricine altcine/a... $ ?;i au o sut" cinci!eci. $ Oh, /" rog, /" rog 5rumos, inter/eni &ucy. Orice ar 5i, ar nu ne esp"r;i;i$ #ici nu ti;i... -ar se opri, /"!9n c" nici m"car acum Caspian nu /oia s" se a5le cine era.

$ -eci o sut" cinci!eci e semilune, !ise st"p9nul. C9t espre tine, 5eti;o, >mi pare r"u c" nu /" pot cump"ra pe to;i. -e!leag"$l pe b"iat, Pug. Fi, bag" e seam", poart"$te 5rumos cu ceilal;i p9n" >i ai, c"ci altminteri /a 5i r"u e tine. $ (i, bra/oO eGclam" Pug. *n e s$a mai pomenit negustor care s"$i trate!e mar5a mai bine ec9t mineLO Dei, au L P"i, m" port cu ei ca i cum ar 5i copiii mei. $ Ceea ce nu$i eparte e a e/"r, morm"i cel"lalt, sumbru. Eenise i momentul cumplit al esp"r;irii. Caspian a 5ost e!legat, iar noul lui st"p9n i$a spusM+Pe$aici, b"iete., iar &ucy a i!bucnit >n pl9ns i ( mun s$a 5"cut li/i la 5a;". ?ns" Caspian pri/i peste um"r i !iseM $ Dei, 5runtea sus. 0unt sigur c" p9n" la urm" totul se /a termina cu bine. &a re/e ere. $ Dai e, !"u aa, omniorico, !ise Pug. #u$mi >ncepe acum cu smiorc"iala ca s" ar";i i5onat" la tirg. 6ii 5eti;" cuminte i n$ai s" p";eti nimic, pricepiL Apoi, au 5ost ui cu barca p9n" la corabia cu scla/i, un e au 5ost pui s" coboare >ntr$o hrub" lung", estul e >ntunecoas" i nici ecum curat", plin" e al;i ne5erici;i pri!onieriB c"ci Pug era, 5irete, pirat i tocmai se >ntorsese intr$un rai prin insule, captur9n c9t putuse e mult. Copiii nu /"!ur" acolo pe nimeni cunoscutB pri!onierii erau >n cea mai mare parte in Talma i Terebinthia. Fi se ae!ar" pe paie, >ntreb9n u$se ce se >ntimplase cu Caspian i >ncerc9n s"$l 5ac" pe (ustace s" nu mai /orbeasc" e parc" toat" lumea era /ino/at", >n a5ar" e el. ?ntre timp Caspian >i petrecea timpul mult mai interesant Omul care >l cump"rase >l con use pe o mic" alee intre ou" case, iein apoi pe un spa;iu eschis, >n spatele satului. Pe urm" se >ntoarse cu 5a;a la el. $ 0" nu$;i 5ie 5ric" e mine, b"iete, !ise el. Am s" m" port 5rumos cu tine. Te$am cump"rat pentru chipul t"u. ?mi aminteti e cine/a. $ Pot s" te >ntreb e cine anume, st"p9neL !ise Caspian. $ ?mi aminteti e omnul meu, Regele Caspian in #arnia. Caspian se hot"r> atunci s" rite totul intr$o mutare. $ 0t"p9ne, !ise el. (u sunt omnul t"u. 0unt Caspian, Regele #arniei. $ )$ai luat cam repe e, spuse omul. -e un e tiu eu c" spui a e/"rulL $ ?n primul r9n up" 5elul cum ar"t la 5a;", !ise Caspian. ?n al oilea r9n , 5iin c" in ase >ncerc"ri pot ghici cine eti. (ti unul intre cei apte lor!i in #arnia pe care unchiul )ira! i$a trimis pe mare i >n c"utarea c"rora am pornit eu $ Argo!, Bern, Octesian, Restimar, )a/ramorn, i $ i $ pe ceilal9i i$am uitat. Fi, >n s59rit, ac" &umin";ia ta >mi /ei a o sabie, /oi o/e i >n uel cinstit cu oricine c" eu sunt Caspian, 5iul lui Caspian, Regele legiuit al #arniei, st"p9n >n Cair Para/el i >mp"rat al Insulelor P"r"site. $ Pe cu/9nt, !"u aa, eGclam" omul, e chiar glasul i 5elul e a /orbi al tat"lui s"u. 0upusul t"u cre incios $ )aiestate. Fi, chiar acolo, pe c9mp, >ngenunche i s"rut" m9na Regelui. $ Banii cheltui;i e &umin";ia ta pentru persoana noastr" /or 5i recupera;i in /istierie, !ise Caspian. $ #$au a=uns >nc" >n punga lui Pug, 0ire, spuse &or ul Bern, c"ci el era. Fi nici nu /or a=unge /reo at", cre eu. &$am >n uioat e nenum"rate ori pe Prisosin;a sa gu/ernatorul i l$am con/ins s" curme acest tra5ic or inar cu carne omeneasc".

$ &or Bern, spuse Caspian, trebuie s" iscut"m espre starea acestor insule. -ar, mai >nt9i, po/estete$mi &umin";ia ta ce$ai p"tit. $ Am s" 5iu scurt, 0ire, !ise Bem. Am a=uns p9n" aici cu cei ase camara!i ai mei, m$am >n r"gostit e o 5at" in insule i am sim;it c" m" s"turasem e mare. Fi n$a/ea nici un rost s" re/in >n #arnia, at9ta /reme c9t unchiul )aiest";ii tale a/ea 5r9iele c9rmuirii. Aa c" m$am >nsurat, iar e atunci locuiesc aici. $ Fi cum e gu/ernatorul TumpasL Recunoate >n continuare c" Regele #arniei >i e st"p9n i omnitorL $ Cu /orba, a. Totul se 5ace >n numele Regelui, >ns" nu cre c" i$ar con/eni s" se tre!easc" pe cap cu >nsui Regele #arniei. Iar ac" )aiestatea ta ai ap"rea >n 5a;a lui singur i ne>narmat $ ei bine, n$ar re5u!a s"$i >n eplineasc" obliga;iile e /asal, >ns" s$ar pre5ace c" nu te cre e. Eia;a >n"l;imii tale ar 5i >n prime= ie. Ce alai are maiestatea ta pe ap"L $ Corabia mea, care ocolete acum insula, !ise Caspian. -ac" se a=unge la lupt", suntem cam trei!eci e oameni care m9nuim spa a. #u cre!i c" ar 5i bine s" lu"m corabia mea i s" t"b"r9m pe Pug, care mi$a luat pri!onieri prietenii, ca s"$i eliberamL $ #u te$a po/";ui s" 5aci aa, >i r"spunse Bern. -e >n at" ce i!bucnete o lupt", te po;i atepta ca ou"$trei cor"bii s" plece in #arro1ha/en ca s"$l sal/e!e pe Pug. )aiestatea ta trebuie s" le arate c" are mult mai mult" 5or;" i putere ec9t >n realitate i s" bage spaima$n ei prin numele e+Rege.. 0" nu se a=ung" la lupt" irect". Tumpas e slab e >nger i poate 5i cu uurin;" epatat i intimi at -up" ce mai iscutar" un pic, Caspian i Bern cobor9r" pe coast" ce/a mai la /est e sat, iar acolo Caspian sun" in corn. J#u era /orba e m"re;ul corn /r"=it al #arniei, cornul Reginei 0usanM pe acesta i$l l"sase acas" regentului Bunil", s"$l 5oloseasc" e cum/a asupra ;"rii se ab"tea /reo n"past" >n lipsa RegeluiK. -rinian, care 5"cea e stra=" atept9n un semnal, recunoscu numai ec9t cornul regesc, iar +,ori e !i. porni e >n at" spre ;"rm. Apoi, barca se >n rept" in nou spre mal i >n c9te/a momente, Caspian i &or ul Bern a=unser" pe punte, un e >i eGplicar" toat" situa;ia lui -rinian. (l, ca i Caspian, /oia s" eplase!e ime iat corabia +,ori e !i. l9ng" /asul e scla/i, pe care ar 5i urmat s"$l abor e!e, >ns" Bern 5"cu aceeai obiec;ie. $ C9rmete corabia rept spre str9mtoare, c"pitane, >i !ise Bern, iar apoi ocolete p9n" la A/ra, un e se a5l" moiile mele. -ar mai >nt9i arborea!" stin ar ul Regelui, aga;" a5ar" toate scuturile i trimite pe turela e pe catarg c9t mai mul;i oameni. Fi cam la cinci arunc"turi e s"geat" e aici, c9n ai la babor mare >ntins", " rumul la c9te/a semnale. $ 0emnaleLO C"tre cineL >ntreb" -rinian. $ P"i, c"tre toate celelalte cor"bii pe care nu le a/em, ar e care n$ar strica s"$l 5acem pe Tumpas s" crea " c" ispunem. $ Oh, am priceput, !ise -rinian 5rec9n u$i m9inile. Iar ei or s" esci5re!e semnalele. Ce s" spun >n eleL Toat" 5lota ocolete pe la su e A/ra i se a un" la... $ Bernstea , !ise &or ul Bern. ( eGcelent aa. -ac" ar eGista >ntr$a e/"r aceste cor"bii, nici nu s$ar putea /e ea in #arro1ha/en. &ui Caspian >i p"rea tare r"u c" ceilal;i !"ceau neputincioi >n hruba cor"biei e scla/i a lui Pug, >ns" cu toate astea >i pl"cu tare mult cum >i petrecu restul !ilei. T9r!iu >n acea up"$amia!" J5iin c" trebuiser" s" >nainte!e oar cu a=utorul /9slelorK, c9rmin la reapta pentru a ocoli cap"tul nor $estic al insulei -oorn i apoi la st9nga in nou pe l9ng" A/ra, p"trunser" >n cele in urm" >ntr$un port bun pe ;"rmul su ic al insulei A/ra, un e p"m9nturile lui Bem cobo$, r"u >n pant" ulce p9n" la marginea apei. Oamenii lui Bern, intre care pe mul;i >i /"!ur" lucr9n la c9mp, erau liberi, aa c" pe moie omneau 5ericirea i prosperitatea. Aici cobor9r" cu to;ii pe ;"rm, 5iin osp"ta;i >mp"r"tete >ntr$o cas" =oas", cu mul;i st9lpi, care " ea spre gol5.

Bern, amabila sa so;ie i 5iicele lor /oioase >i >n/eselir" pe cinste, >ns" up" ce se >nsera, Bern uimise un sol cu barca la -oorn s" porunceasc" nite preg"tiri Jn$a preci!at ce anume eGactK, pentru !iua urm"toare.

Capitolul 4 C( A 6'C*T CA0PIA# ACO&O A oua !i iminea;", &or ul Bem >i chem" oaspe;ii e/reme i, up" micul e=un, >l rag" pe Caspian s" le porunceasc" oamenilor s"i s" se >mbrace >n !ale in cap p9n"$n picioare. $ Fi, mai cu seam", a "ug" el, ai gri=" ca totul s" 5ie >n bun" r9n uial" i s" sclipeasc" e cur";enie, ca i cum ar 5i iminea;a inaintea primei b"t"lii intr$un mare r"!boi purtat >ntre regi nobili, la care toat" lumea pri/ete ca la spectacol. ,is i 5"cutB up" care, 5olosin trei b"rci, Caspian, oamenii lui, Bem i c9;i/a supui e$ai s"i au pornit spre #arro1ha/en. C9n a=unser" la pontonul #arro1ha/en, Caspian obser/" c" acolo >i atepta, s"$i >nt9mpine, o mare mul;ime e oameni. $ Pentru asta am trimis solia e asear", !ise Bern. 0unt to;i prieteni e$ai mei i oameni e ispra/". -e >n at" ce Caspian a p"it pe mal, mul;imea a i!bucnit >n urale, strig9n M +#arniaO #arniaO Tr"iasc" Regele., >n acelai timp $ aceasta ator9n u$se tot solilor lui Bern $ clopotele au >nceput s" bat" in nenum"rate p"r;i ale oraului. Apoi, Caspian ceru s" se ri ice stin ar ul regal i s" se sune in goarn", iar to;i b"rba;ii >i scoaser" sabia, cu un aer /esel ar ne>n uplecatB pornir" ime iat >n mar pe stra a care p"rea c" se !g9l;9ie, iar armurile lor str"luceau Jc"ci era o iminea;" >nsorit"K, >nc9t aproape c" nici nu te puteai uita la acel spectacol orbitor. &a >nceput, singurii oameni care au o/a;ionat au 5ost cei pre/eni;i e solul lui Bern, cei care tiau ce se >ntimpl" i /oiau s" se >nt9mple aa. Pe urm", >ns", li se al"turar" to;i copiii, 5iin c" le pl"ceau e5il"rile i nu prea a/useser" parte e ele. -up" aceea, li se al"turar" to;i ele/ii 5iin c" i lor le pl"ceau e5il"rile, iar >n plus, socoteau ei, cu at5ta t"r"boi i !ar/", pu;in probabil s" se mai 5ac" coal" >n aceea iminea;". Fi, apoi, toate b"tr9nele scoaser" capul pe la ui i 5erestre, sporo/"in >ntre ele i aclam9n in su5let, c"ci, nu$i aa, /e eau un rege, or ce$i un gu/ernator >n compara;ie cu un /l"star regescLO Fi toate tinerele 5ete se al"turar" in acelai moti/ i, e asemenea, eoarece Caspian, -rinian i ceilal;i erau at9t e chipei. -up" care, to;i tinerii /enir" i ei s" /a " la ce se uitau 5emeile, aa c" atunci c9n Caspian a=unse la por;ile castelului, aproape >ntreg oraul striga i aclamaB iar e un e st"tea el >n castel, 5oin u$se 5"r" nici un rost i 5"c9n u$i e lucru e m9ntuial" la registre, norme, regulamente i socoteli, Tumpas au!i g"l"gia e a5ar". &a poarta castelului, gornistul lui Caspian su5l" un sunet prelung i strig"M +-eschi e;i pentru Regele #arniei, care a /enit s"$l /i!ite!e pe cre inciosul i preaiubitul s"u ser/itor, gu/ernatorul Insulelor P"r"site.. Pe /remea aceea, totul >n insule se 5"cea negli=ent i e!or onat. #u se eschise ec9t ui;a in spate, e un e iei un in i/i ciu5ulit i i5onat, pe cap cu o /echitur" e p"l"rie >mpu;it", >n loc e coi5, iar >n m9n" cu o suli;" rablagit" i ruginit". +#u$i /oiVa pisosinsa., morm"i el, ceea ce pe graiul lui pocit /oia s" >nsemne +#u e /oie la Prisosin;a sa.. $ #ici o >ntre/e ere 5"r" programare ec9t >ntre nou" i !ece a oua s9mb"t" in lun". $ 0coate$;i p"l"ria >n 5a;a #arniei, =igo ie, tun" &or ul Bern, i >i arse una cu osul m"nuii e 5ier e$i !bur" in cap =oarsa aia e p"l"rie.

$ (iOL Ce$i astaL >ng9n" uierul, >ns" nimeni nu$l lu" >n seam". -oi intre oamenii lui Caspian p"ir" >n"untru pe ui;" i up" ce se luptar" pu;in cu nite bare i !"/oare Jc"ci totul era ruginitK, eschiser" larg ambele canaturi ale por;ii. Apoi, Regele i alaiul s"u intrar" >n curte. Aici, c9te/a g"r!i ale gu/ernatorului umblau teleleu e colo$colo, iar altele Jma=oritatea terg9n u$se la gur"K ieeau >mpie ic9n u$se pe i5erite ui. -ei armurile lor erau >ntr$o stare =alnic", oamenii "tia ar 5i luptat totui cu 9r!enie, ac" ar 5i 5ost bine con ui sau ar 5i tiut ce se >nt9mpl"B prin urmare, aceasta era clipa periculoas". Caspian nu le l"s" r"ga!ul s" se g9n easc". $ *n e e c"pitanulL >ntreb" el. $ (u sunt, mai mult sau mai pu;in, ac" m" pot 5ace >n;eles, !ise un tinerel molatic i estul e spilcuit, care nu purta armur". $ -orin;a noastr" este, spuse Caspian, ca /i!ita noastr" regal" pe t"r9mul nostru in Insulele P"r"site s" 5ie, ac" se poate, un prile= e bucurie, i nu e teroare, pentru supuii notri leali. -ac" n$ar 5i aa, a a/ea ce/a e spus, espre halul >n care se a5l" armurile i armele oamenilor t"i. Acum, >ns", te iert. Poruncete s" se eschi " un butoi cu /in, pentru ca oamenii t"i s" bea >n s"n"tatea noastr". )9ine, >ns", la amia!", /reau s"$i /" aici >n aceast" curte ar"tin ca nite oteni, i nu ca o leaht" e haimanale. Ocup"$te e asta, pentru a ne scuti e urerea unei nemul;umiri a 9nci. C"pitanul se holba cu gura c"scat", >ns" Bern strig" ime iatM $ -e trei ori *RA pentru RegeO 0ol a;ii care pricepuser" m"car c" a/eau s" capete un butoi cu /in, chiar ac" in restul nu >n;eleseser" nimic, aclamar" in r"sputeri. Caspian porunci, apoi, ca aproape to;i oamenii s"i s" r"m9n" >n curte. (l, >mpreun" cu Bern, -rinian i al;i patru intrar" >n hol. Intr$un cap"t e mas", cu i/eri secretari >n =ur, st"tea Prisosin;a sa, Tu/ernatorul Insulelor P"r"site. Tumpas a/ea o mutr" sup"r"cioas", cu un p"r care 5usese c9n /a roco/an, iar acum era aproape c"runt. Ri ic" pri/irea c9n intrar" str"inii, up" care cobor> ochii spre h9rtiile e pe mas", spun9n automatM $ #ici o >ntre/e ere 5"r" programare, ec9t >ntre nou" i !ece a oua s9mb"t" in lun". Caspian " u in cap spre Bern, up" care se trase >ntr$o parte. Bern i -rinian 5"cur" un pas >n 5a;", apuc9n 5iecare e un col; al mesei. O ri icar" i o a!/9rlir" spre perete, un e se r"sturn", >mpr"tiin pe =os o casca " e scrisori, osare, c"lim"ri, tocuri, cear" e pece;i i ocumente. -up" care, 5"r" brutalitate, ar 5erm, ca i cum m9inile lor ar 5i 5ost nite cleti e o;el, >l smulser" pe Tumpas e pe =il; i >l proptir" cu picioarele pe po ea, cam la un metru =um"tate mai >ncolo, cu 5a;a spre scaun. Caspian se ae!" numai ec9t pe =il;, cu sabia scoas" in teac" i pus" peste genunchi. $ &umin";ia ta, !ise el, pironin u$i ochii pe Tumpas. #u ne$ai 5"cut tocmai primirea la care ne ateptam. (u sunt Regele #arniei. $ #u se pomenete nimic espre asta >n corespon en;", !ise gu/ernatorul. #imic >n "rile e seam". #$am 5ost >ntiin;at espre aa ce/a. Absolut neregulamentar. 0unt ispus s" anali!e! orice cerere... $ Iar noi suntem aici pentru a cerceta 5elul >n care Prisosin;a ta >;i >n eplineti 5unc;ia, continu" Caspian. (Gist" ou" aspecte >n pri/in;a c"rora solicit >n special o eGplica;ie, >n primul r9n , nu am nici un act in care s" re!ulte c" birul atorat e aceste Insule coroanei narniene a mai 5ost primit e circa o sut" cinci!eci e ani. $ Aceast" chestiune trebuie pus" >n iscu;ie la Consiliul ce /a a/ea loc luna /iitoare, spuse Tumpas. -ac" se /otea!" >n unanimitate pentru >n5iin;area unei comisii e anchet" care s" >ntocmeasc" un raport pri/in istoricul 5inanciar al insulelor, ce ar urma s" 5ie pre!entat la prima e in;" e la anul, nu /" e ce...

$ Am g"sit, toto at", scris 5oarte clar >n legile noastre, continu" Caspian, c" ac" birul nu este pl"tit, atunci >ntreaga atorie trebuie achitat" e Tu/ernatorul Insulelor P"r"site in propriul bu!unar. Acestea 5iin !ise, Tumpas e/eni cu a e/"rat atent. $ Oh, aa ce/a e absolut eGclus, spuse el. ( /orba e o imposibilitate economic" $ """ $ cre c" )aiestatea /oastr" glumete, pesemne. ?n sinea lui, se >ntreba ac" eGista /reo mo alitate e a se escotorosi e aceti musa5iri nepo5ti;i. 0" 5i tiut el c" Regele Caspian n$a/ea cu el ec9t o singur" corabie, ar 5i /orbit eocam at" mieros, sper9n c" noaptea s"$i >mpresoare pe to;i i s"$i uci ". E"!use, >ns", o corabie e r"!boi na/ig9n prin str9mtoare ieri i remarcase semnalele pe care le transmisese, cum presupunea el $ celorlalte /ase in 5lot". #u$i " use seama atunci c" era /orba e corabia Regelui, >ntruc9t /9ntul nu su5la su5icient e puternic pentru a um5la stin ar ul regesc, l"s9n s" se /a " leul auriu, aa c" ateptase noi es5"ur"ri e 5or;e. Acum, >i >nchipuia c" Regele Caspian a usese la Bernstea o >ntreag" 5lot". #u i$ar 5i imaginat Tumpas nici >n ruptul capului c" cine/a ar 5i putut p"i >n #arro1ha/en pentru a cuceri insulele nea/9n cu el nici cinci!eci e oameniB era limpe e c" nu s$ar 5i putut >nchipui nicio at" 5"c9n aa ce/a. $ ?n al oilea r9n , !ise Caspian, e ce ai >ng" uit s" se e!/olte aici acest nego; cu scla/i, oribil i ne5iresc, care este contrar /echilor obiceiuri i u!an;e in ominioanele noastre. $ #ecesar, e nee/itat, spuse Prisosin;a sa. O parte esen;ial" a e!/olt"rii economice a insulelor, /" asigur. Prosperitatea in momentul e 5a;" epin e e acest lucru. $ Pentru ce ai ne/oie e scla/iL $ Pentru eGport, )aiestatea ta. Pe cei mai mul;i >i /in em calormenilorB i mai a/em i alte pie;e. 0untem un mare centru al acestui tip e nego;. $ Cu alte cu/inte, spuse Caspian, nu ai ne/oie e ei. 0pune$mi la ce ser/esc, >n a5ara 5aptului e a bur ui cu bani bu!unarele unora e teapa lui PugL $ P>n9n cont e /9rsta 5rage " a )aiest";ii /oastre, !ise Tumpas, cu ceea ce se /oia a 5i un !9mbet p"rintesc, /" /ine greu probabil s" >n;elege;i problema economic" implicat" aici. Am statistici, am gra5ice, am... $ Oric9t e 5rage " ar 5i /9rsta mea, ripost" Caspian, am con/ingerea c" >n;eleg >ntru totul nego;ul cu scla/i, la 5el e bine ca i Prisosin;a ta. Fi nu /" c" ar a uce >n insule carne, p9ine, /in, cherestea, /ar!", c"r;i, instrumente mu!icale, cai, armuri sau c9te i mai c9te alte lucruri necesare. In i5erent, >ns", ac" ar a uce sau nu, acest nego; trebuie s" 5ie curmat. $ Asta ar >nsemna, >ns", s" >ntoarcem timpul >napoi, 5"cu gu/ernatorul, cu glasul sugrumat. #$a;i au!it e progres, e e!/oltareL Q &e$am /"!ut pe am9n ou" >ntr$un ou, spuse Caspian. &a aa ce/a, >n #arnia, noi !icem +)erge$prost.. Acest nego; trebuie s" >ncete!e. $ #u$mi pot asuma responsabilitatea unei asemenea m"suri, spuse Tumpas. $ Prea bine, atunci, >i r"spunse Caspian, te eliber"m in 5unc;ie. &umin";ia ta, lor Bern, /ino >ncoace. Fi, p9n" ca Tumpas s" se umireasc" ce se >nt9mpl", Bern >ngenunche e=a cu m9inile >ntre m9inile Regelui, 5"c9n leg"m9ntul e a gu/erna >n Insulele P"r"site >n con5ormitate cu /echile obiceiuri, repturi, u!an;e i legi ale #amiei. Iar Caspian rostiM $ Cre c" ne$am cam s"turat e gu/ernatori, i >l 5"cu pe Bern uce, -ucele Insulelor P"r"site.

$ ?n ceea ce te pri/ete, &umin";ia ta, >i spuse el lui Tumpas, te iert e atoria pentru bir. ?ns", p9n" m9ine la amia!", tu i oamenii t"i trebuie s" isp"re;i in castel, care acum este ree in;a -ucelui. $ *ite ce e, toate bune i 5rumoase, !ise unul intre secretarii lui Tumpas, ar ce$ar 5i, omnilor, s" >nceta;i cu mascara a asta i s" ne apuc"m e treab", >ntrebarea care se ri ic" este e 5apt... $ ?ntrebarea este, spuse -ucele, ac" tu i restul prostimii o s" pleca;i !/9nta;i >n b"taie sau nu. -epin e ce pre5era;i. -up" ce l"murir" toate astea 5rumos, Caspian porunci s" li se a uc" nite cai, in cei c9;i/a care se g"seau la castel, aa prost >ngri=i;i cum erau, iar el, >mpreun" cu Bern, -rinian i al;i c9;i/a plecar" c"lare >n ora, spre t9rgul e scla/i. Acesta se a5la >ntr$o cl" ire =oas" i lung" l9ng" port, iar scena pe care o escoperir" >n"untru sem"na 5oarte mult cu oricare alt" licita;ieB a ic", >n 5a;a unei gloate imense, Pug, pe o plat5orm", !biera cu glasul r"guitM $ Fi$acum, omnilor, lotul ou"!eci i trei. *n minunat ;"ran in Terebinthia, potri/it pentru a munci >n min" sau la galere. #$are nici ou"!eci i cinci e ani. #ici un inte stricat >n gur". *n 5l"c"u /9n=os i tare cumseca e. 0coate$i c"maa, TacIs, s" /a " i omnii. Ia uita;i$/" ce mai muchiO *ita;i$/" la pieptul lui. ,ece semilune e la omnul in col;. Cre c" glumi;i, omnuleO Cincispre!eceO Optspre!eceO Optspre!ece se licitea!" pentru lotul ou"!eci i trei. Cine plusea!" peste optspre!eceL -ou"!eci i unu. )ul;umesc, omnule. 0$au o5erit ou"!eci i unu... Pug, >ns", se opri holb9n u$se cu gura c"scat" c9n /"!u persona=ele care se coco;aser" pe plat5orm", !orn"in u$i armurile. $ ?ngenunchea;i cu to;ii >n 5a;a Regelui #arniei, !ise -ucele. Toat" lumea au!ise !"ng"nitul i trop"itul cailor a5ar", iar la urechile multora a=unsese !/onul espre ebarcare i espre >nt9mpl"rile e la castel. )a=oritatea se supuse. Recalcitran;ii se tre!ir" >mpini cu 5or;a >n =os e cei e l9ng" ei. *nii se apucar" s" aclame. $ Ea trebui s" pl"teti cu /ia;a, Pug, 5iin c" ai cute!at s" pui m9na pe persoana noastr" regal", !ise Caspian. ?;i este, >ns", iertat" ignoran;a. #ego;ul cu scla/i a 5ost inter!is >n toate ominioanele noastre acum un s5ert e ceas. ?i proclam liberi pe to;i scla/ii in acest t9rg. Ri ic" m9na pentru a curma o/a;iile scla/ilor i continu"M $ *n e sunt prietenii meiL $ -ulcea;a aia mic" i numai ec9t... omniorul "la r"gu;L >ntreb" Pug, cu un !9mbet mieros. P"i, au 5ost >nh";a;i

$ Aici suntem, aici suntem, strigar" &ucy i ( mun >ntr$un glas. $ ?n slu=ba ta, 0ire, chiteai Pipirici in alt col;. 6useser" /9n u;i cu to;ii, >ns" in i/i!ii care >i cump"raser" r"m"seser" >n continuare, /r9n s" licite!e i pentru al;i scla/i, aa c" nu 5useser" >nc" lua;i e acolo. )ul;imea se " u la o parte, croin cale liber" celor trei, care " ur" m9na !gomotos cu Caspian, salut9n u$l cu entu!iasm. #umai ec9t se apropiar" oi negustori in Calormen. Calormenii sunt 5oarte oachei i b"rboi. Poart" nite mantii cu 5al uri mari i turbane portocalii i sunt un popor str"/echi, >n;elept, bogat, cu/iincios i cru . I se >nchinar" lui Caspian cu temenele a inei, 5"c9n u$i complimente stu5oase, espre 59nt9nile prosperit";ii care irig" gr" inile pru en;ei i ale /irtu;ii $ >n 5ine, chestii e genul "sta $, >ns", esigur, ce /oiau ei era s"$i recapete banii pe care >i " user".

$ (ste absolut corect, omnilor, !ise Caspian. To;i cei care au cump"rat scla/i ast"!i trebuie s"$i primeasc" banii >napoi. Pug, scoate ce ai >ncasat, p9n" la ultima le;caie Jo le;caie este a patru!ecea parte intr$o semilun"K. $ Oare )aiestatea sa /rea s" m" a uc" >n sap" e lemnL se =elui Pug. $ Ai tr"it toat" /ia;a e pe urma inimilor s5"r9mate, !ise Caspian, iar ac" a=ungi >n sap" e lemn, s" tii c" oricum e mai bine s" 5ii ceretor, ec9t scla/. -ar un e$i cel"lalt prieten al meuL $ Oh, "laL !ise Pug. Pe "la ia$l i !ic mersi. Bine c" scap e el. -e c9n sunt eu pe lume, n$am /"!ut aa un ti5t pe pia;". P9n" la urm", l$am pre;"luit la cinci semilune, i tot nu l$a /rut nimeni. &$am b"gat pe gratis cu alte loturi, ar tot egeaba. #ici s" n$au " e el. #ici s" nu$l /a ". TacIs, scoate$l a5ar" pe Bosum5lici. Fi$aa, (ustace >i 5"cu apari;ia, >ntr$a e/"r bosum5lat r"uB c"ci, ei nimeni nu i$ar ori s" 5ie /9n ut ca scla/, pesemne c" e i mai eprimant s" 5ii un 5el e scla/ e cor/oa " i nimeni s" nu /rea s" te cumpere. 0e use spre Caspian i !iseM $ P"i, a. Ca e obicei. Tu te$ai istrat cine tie pe un e, >n timp ce noi eram pri!onieri. Presupun c" nici n$ai a5lat m"car ac" eGist" un consulat britanic. Bine>n;eles c" nu. ?n seara aceea, se osp"tar" copios >n castelul in #arro1ha/en, up" care Pipirici !iseM $ )9ine >ncep a e/"ratele noastre a/enturiO Fi, 5"c9n c9te o plec"ciune 5iec"ruia, se use la culcare. #ici /orb", >ns", s" poat" >ncepe a oua !i ce/a e genul "sta. C"ci acum se preg"teau s" lase >n urma lor toate t"r9muiile i m"rile cunoscute, aa c" trebuiau 5"cute preg"tiri temeinice. Corabia +,ori e !i. a 5ost golit" i tras" pe uscat e opt cai, pe nite rulouri, iar 5iecare p"rticic" i 5iecare col;ior au 5ost cercetate minu;ios e c"tre cei mai >n em9natici constructori e na/e. Apoi, corabia a 5ost in nou lansat" la ap", 5"c9n u$i$se apro/i!ionarea cu merin e i ap" $ pentru /reo ou"!eci i opt e !ile. Chiar i aa, >ns", cum remarc" ( mun cu am"r"ciune, nu puteau s"$i permit" ec9t ou" s"pt"m9ni e na/igat spre r"s"rit, up" care erau ne/oi;i s" renun;e la c"ut"rile lor. ?n tot acest timp, Caspian n$a pier ut oca!ia e a iscuta cu to;i c"pitanii b"tr9ni pe care i$a putut g"si >n #arro1ha/en, pentru a a5la ac" tiau sau ac" au!iser" cum/a espre eGisten;a /reunui t"r9m mult mai le est. A l"sat s" curg" nenum"rate butoiae in berea castelului >n g9tle=ul unor ;ipi b"tu;i e /9nturi i 5urtuni, cu b"rbi c"runte i scurte i ochi 5oarte albatri, aleg9n u$se >n schimb cu o sume enie e po/eti gogonate i 5antastice, >ns" aceia care p"reau cei mai sinceri n$ar 5i b"gat eloc m9na >n 5oc c" ar mai 5i eGistat uscat incolo e Insulele P"r"site, iar mul;i socoteau c" ac" na/igai eparte, spre r"s"rit, intrai >n /alurile unei m"ri 5"r" pic e p"m9nt, care se rotea perpetuu >n =urul marginii lumii $ +Fi acolo, b"nui eu, e locul un e prietenii )aiest";ii tale s$au us la 5un .. Ceilal;i po/esteau ba!aconii crunte espre insule locuite e oameni 5"r" cap, insule plutitoare, trombe e ap" i 5ocuri care ar eau e$a lungul apei. #umai unul, spre >nc9ntarea lui Pipirici, a !isM Sar incolo e asta, e ;ara lui Aslan. #umai c" e incolo e cap"tul lumii, iar /oi nu /e;i putea a=unge p9n" acolo.. C9n au >ncercat, >ns", s"$l escoas" mai mult, n$au putut scoate e la el ec9t c" au!ise e toate astea e la tat"l lui. Bern tia oar c" >i /"!use pe cei ase to/ar"i ai lui na/ig9n spre est, up" care nu mai au!ise nimic espre ei. A spus asta c9n st"tea cu Caspian pe cel mai >nalt punct e pe insula A/ra, e un e contem$ plau oceanul spre r"s"rit. $ Am /enit a esea aici, iminea;a, spuse -ucele, i am /"!ut soarele ri ic9n u$se in mare, iar uneori mi se p"rea c" nu sunt mai mult e c9te/a mile p9n" la el. Fi m$am tot >ntrebat ce 5ac prietenii mei i m$am mai >ntrebat ce se a5l" incolo e acel ori!ont. #imic, mai mult ca sigur, ar cu toate astea mi$e ruine c" am r"mas aici. -ar, toto at", tare mult a /rea ca )aiestatea ta s" nu plece >ntr$acolo. 0$ar putea s" a/em

ne/oie e a=utorul t"u aici. -es5iin;area nego;ului cu scla/i poate calormenii. 0t"p9ne, mai g9n ete$te, rogu$te.

uce la tulbur"riB pre/"

r"!boi cu

$ Am 5"cut un leg"m9nt, -uce, !ise Caspian. Fi, oricum, ce a putea s"$i spun lui PipiriciL

Capitolul % 6*RT*#A FI C( A I(FIT -I# (A -up" aproape trei s"pt"m9ni e la ebarcare, +,ori e !i. a 5ost scoas" la remorc" in portul #arro1ha/en. 0$au rostit cu/inte solemne e r"mas bun i s$a str9ns o mare mul;ime e oameni pentru a asista la plecare. C9n Caspian i$a rostit ultimul iscurs a resat locuitorilor in Insulele P"r"site i s$a esp"r;it e -uce i e 5amilia acestuia, s$au au!it o/a;ii i s$au /"rsat lacrimi, >ns" c9n corabia, cu p9n!a ei purpurie 5lutur9n molcom, s$a mai >n ep"rtat e ;"rm, iar sunetul goarnei lui Caspian se au!ea in ce >n ce mai stins peste ap", toat" lumea a amu;it. Pe urm", corabia a intrat >n b"taia /9ntului. P9n!a s$a um5lat, remorcherul s$a esprins i a pornit, /9slin , >napoi, >n timp ce primul /al a e/"rat s$a ri icat sub prora cor"biei +,ori e !i., rea uc9n $o la /ia;". )arinarii care nu erau e cart au cobor9t sub punte, -rinian a preluat prima tur" e gar " pe punte la pupa, iar corabia s$a >ntors spre r"s"rit, ocolin pe la su insula A/ra. *rm"toarele c9te/a !ile au 5ost >nc9nt"toare. &ucy se socotea cea mai norocoas" 5at" in lume, c9n se tre!ea >n 5iecare iminea;" i /e ea cum apa sc"l at" e ra!ele soarelui se oglin ea pe ta/anul cabinei i c9n pri/ea >n =ur la toate lucrurile noi i r"gu;e pe care i le luase in Insulele P"r"site $ ci!me e ap", coturni, pelerine, pieptare i ear5e. Fi, pe urm", ieea pe punte i pri/ea e pe teug" marea, in ce >n ce mai albastr" pe !i ce treceaB tr"gea >n piept aerul s"rat, in ce >n ce mai cal e la o iminea;" la alta. -up" aceea, urma micul e=un, iar pe mare ai o 5oame e lup. ?i petrecea o bun" bucat" in timp st9n pe b"ncu;a in pupa i =uc9n ah cu Pipirici. (ra tare amu!ant s"$l /e!i cum ri ic" piesele, mult prea mari pentru el, cu am9n ou" labele, i cum se coco;a pe /9r5ul egetelor ac" trebuia s" 5ac" o mutare spre mi=locul tablei. Suca bine, iar c9n nu uita ce 5"cea, c9tiga mai >ntot eauna. -in c9n >n c9n , >ns", se mai >ntimpla ca &ucy s" c9tige, 5iin c" Foarecele 5"cea cine tie ce ba!aconie, pun9n , e pil ", calul >n ubla b"taie a reginei i a turei. Acest lucru se >nttmpla eoarece, pe moment, uita c" era /orba e un =oc e ah, >nchipuin u$i >n schimb c" a/ea e$a 5ace cu o b"t"lie real", moti/ pentru care calul ac;iona eGact cum ar 5i 5"cut el >ntr$o situa;ie similar". C"ci mintea lui era plin" e ac;iuni isperate, e misiuni pe /ia;" i pe moarte, e situa;ii c9n trebuia s" rite p9n" la cap"t. #umai c" perioa a aceasta pl"cut" n$a urat, >ntr$o bun" sear", pri/in inspre pupa >n "r"t la 9ra lung" i >n/olburat" pe care o l"sau >n urm", &ucy /"!u c" nori negri i groi se >ngr"m" eau spre /est, cu mare /ite!". -up" aceea, per eaua e nori se s59ie, iar prin sp"rtur" se re/"rs" as5in;itul portocaliu. Toate /alurile in spatele lor c"p"tau parc" 5orme neobinuite, iar marea a/ea o culoare sp"l"cit" sau g"lbuie, ca un 5el e p9n!" mur ar". Aerul se r"ci. Corabia se mica oarecum stin=enit", ca i cum ar 5i sim;it prime= ia in spatele ei. Eela catargului, ba st"tea moale i reapt", ba se >n5oia /iolent >n timp ce remarca aceste lucruri i se minuna e schimbarea sinistr" care ap"ruse chiar >n /uietul /9ntului, -rinian strig"M +Toti marinarii pe punte., >n c9te/a clipe, toat" lumea se puse iute >n micare, >nchiser" trapele, stinser" 5ocul la buc"t"rie, str9nser" ter;arola la /el". P9n" s" termine, 5urtuna se e!l"n;ui. &ui &ucy i se p"rea c" >n mare se s"pase o /ale imens", eGact >n 5a;a prorei, i c" se n"pusteau >n ea, a 9nc, cum n$ar 5i cre!ut nicio at" c" era posibil. O colin" uria" e ap" cenuie, mult mai >nalt" ec9t catargul, se repe!i spre eiB cre!ur" c" /enise s5"ritul, >ns" se tre!ir" a!/9rli;i rept >n /9r5ul tala!ului. Pe urm", corabia >ncepu parc" s" se >n/9rteasc" >n loc. O casca " e ap" se re/"rsa peste punteB pupa i teuga erau ca ou" insule, cu o mare crunt" >ntre ele. 0us e tot, marinarii st"teau >ntini pe /erg" >ncerc9n cu isperare s" ;in" /ela sub control. O 5unie rupt" st"tea >ntins" paralel, >n b"taia /9ntului, reapt" i ;eap"n" ca un /"trai.

$ -uce;i$/" e esubt, oamn", !bier" -rinian. Iar &ucy, care tia c" pasagerii $ i pasagerele $ 5"r" eGperien;" pe mare sunt o a e/"rat" pacoste pentru echipa=, se supuse 5"r" s" cr9cneasc". #u era, >ns", chiar at9t e simplu. +,ori e !i. st"tea cumplit e >nclinat" spre tribor , iar puntea 5orma o pant" ca acoperiul unei case. Trebui s" se ca;ere pe l9ng" /9r5ul sc"rii, tin9n u$se e balustra ", i apoi s" stea locului pentru a l"sa oi oameni s" urce, ca p9n" la urm" s" i!buteasc" i ea s" coboare. Bine c" se ;inea str9ns e balustra ", 5iin c" atunci c9n a=unse la cap"tul e =os al sc"rii un /al puternic m"tur" puntea, u 9n $o pe &ucy pe umeri. (ra e=a leoarc" e la stropii e ploaie, numai c" e ata asta i se 5"cu 5rig e$a binelea. -up" aceea, se n"pusti ca o s"geat" spre ua cabinei i intr" >n"untru, uitin pentru c9te/a momente e pri/elitea aceea >nsp"im9nt"toare pe care o /"!use a5ar", cu na/a care se ucea amenin;"tor e repe e >n h"ul >ntunecosB >n schimb, aici =os, /acarmul cumplit e p9r9ituri, gemete, pocnete, ! r"ng"nit, urlete i bubuituri r"suna mult mai alarmant ec9t pe punte. Fi a tinut$o >ntruna aa toat" !iua urm"toare, i pe urm" >nc" o !i >ntreag". 6urtuna a continuat s" se e!l"n;uie n"prasnic, e nici nu$;i mai aminteai c" 5usese /reo at" i alt5el. Fi tot timpul trebuiau s" 5ie trei oameni la 5usul c9rmei, care e$abia reueau s" p"stre!e irec;ia. Fi tot timpul trebuiau s" 5ie oameni la pomp". Fi nimeni nu s$a o ihnit o clip" m"car, nu s$a g"tit i nu s$a putut usca nimic, iar un om a c"!ut peste bor i us a 5ost, iar soarele nu l$au /"!ut eloc. C9n totul s$a ispr"/it, (ustace a 5"cut urm"toarea >nsemnare >n =urnal. +3 septembrie. Prima !i, e$o /enicie, c9n am i!butit sa scriu ce/a. Treispre!ece !ile i treispre!ece nop;i am 5ost la cheremul unui uragan. Ftiu precis, 5iin c" am tinut socoteala cu mare aten;ie, ei ceilal;i !ic c" n$ au 5ost ec9t ou"spre!ece. -r"gu;, nu$i aa, s" 5aci o c"l"torie prime= ioas" pe mare, cu nite oameni care nici m"car nu tiu s" numere corectO A 5ost sinistru, hur ucat >n sus i >n =os e /aluri enorme, ceas up" ceas, e obicei leoarc" p9n" la piele, 5"r" nici m"car s" >ncerce cine/a s" ne ea o mas" ca lumea. #ici nu mai pomenesc e 5aptul c" nu eGist" ra iotelegra5 i nici m"car posibilitatea e a lansa /reo rachet", prin urmare nici o ans" e a semnala cui/a c" a/em ne/oie e a=utor. 0e o/e ete ast5el c9t" reptate am a/ut c9n le$am spus c" e curat" nebunie s" pleci pe mare cu un hVghean pr"p" it ca "sta. R"u ar 5i 5ost i ac" a 5i c"l"torit cu nite persoane cumseca e, ar"mite aa, cu nite raci >mpie$li;a;i cu >n5";iare omeneasc". Caspian i ( mun sunt pur i simplu brutali cu mine. ?n noaptea c9n s$a pier ut catargul Jn$a mai r"mas acum ec9t un ciotK, ei nu$mi era bine eloc, m$au 5or;at s" /in pe punte i s" muncesc ca un rob. &ucy s$a b"gat i ea >n /orb", !ic9n c" Pipirici ar ea e ner"b are s" /in" i el, numai c" e prea mic pentru asta. )" mir c" nu$i " seama c" tot ce 5ace ihania asta mic" e ca s"$i ea aere. Chiar i la /9rsta ei era e ateptat s" aib" mai mult" minte. Ast"!i, blestem";ia asta e barc" st" rept >n s59rit, a r"s"rit i soarele i am b"tut apa >n piu" cu to;ii ce s" 5acem. )9ncare a/eam estul", ma=oritatea nite porc"rii, care ne pot a=unge pentru aispre!ece !ile. JPe or"t"nii le$a m"turat apa peste bor . Oricum, in cau!a 5urtunii totn$armai T ouat.K Problema cea mare e apa. 0e pare c" ou" butoaie s$au cr"pat i sunt goale. JAceeai e5icien;" tipic narnian".K Cu ratii mici, un s5ert e litru 5iecare !ilnic, ne a=unge pentru ou"spre!ece !ile. J(Gist" rom i /in in belug, ar p9n" i ei >i au seama c" astea le$ar5ace i mai r"u sete.K -ac" am putea, esigur, cel mai >n;elept lucru ar 5i s" /ir"m numai ec9t spre apus i s" pornim c"tre Insulele P"r"site. #umai c" ne$a luat optspre!ece !ile s" a=ungem un e suntem, >mpini nebunete e o 5urtun" n"prasnic". Chiar i cu /9nt inspre r"s"rit, tot ne$arlua mult mai mult s" ne >ntoarcem. Fi, eocam at", nu$i nici un semn c" am putea a/ea /9nt inspre r"s"rit $ e 5apt nu bate /9ntul eloc. C9t pri/ete /arianta e a /9sli, ar ura prea mult, iar Caspian !ice c" oamenii n$au 5or;" s" /9sleasc" ac" beau oar un s5ert e ap" pe !i. Am con/ingerea c" se >neal". Am >ncercat s" le spun c" transpira;ia te r"corete i c", ast5el, oamenii ar a/ea ne/oie e mai putin" ap" ac" ar munci. #$a luat >n seam" ce i$am spus, aa cum 5ace >ntot eauna c9n nu tie ce s" r"spun ". Ceilal;i au /otat cu totii pentru i eea e a merge mai eparte, >n speran;a e a g"si /reo bucat" e uscat. Am consi erat e atoria mea s" le atrag aten;ia c", >n 5on , nu tim ac" eGist" pam9nt >n irec;ia pe care am ales$o i am >ncercat s"$i 5ac s" priceap" pericolul e a$;i 5"uri ilu!ii, >n loc s" /in" cu un plan mai bun, au a/ut tupeul s" m" >ntrebe pe mine ce propun s" 5acem. Aa c" le$am eGplicat 5legmatic i c" eu am 5ost r"pit i us >n aceasta c"l"torie cretin" 5"r" consim;"m9ntul meu, ceea ce >nsemna c" nu era nici ecum treaba mea s"$i scot pe ei in >ncurc"tur".

4 septembrie. )are >n continuare omoal". Por;ii 5oarte mici e m9ncare, iar eu cap"t mai pu;in ec9t to;i. Caspian e 5oarte iscusit c9n /ine /orba s" se ser/easc" la mas" i cre e c" eu nu obser/O -in nu tiu ce moti/, &ucy a >ncercat s" m" >mpace, o5erin u$mi un pic in 5ar5uria ei, >ns" m"garul "la e ( mun , b"g"re; cum e, n$a l"sat$o. 0oarele ar e estul e tare )i$a 5ost cumplit e sete toat" seara. % septembrie. )area e >n continuare omoal" i e 5oarte cal . )$am simtit groa!nic toat" !iua i sunt sigur c" am 5ebr". Bine>n;eles c" nu le$a at prin minte s" ia un termometru la bor . 7 septembrie. ,i oribil". )$am tre!it noaptea contient c" ar i c" trebuie s" beau ap". Asta ar 5i spus orice me ic. -umne!eu mi$e martor c" n$a >ncerca nici >n ruptul capului s" obtin /reun a/anta= pe ne rept, >ns" >n /ia;a mea nu mi$am >nchipuit c" aceast" ra;ionali!are a apei se poate aplica i >n ca!ul unui om bolna/. -e 5apt, ar 5i trebuit s"$i scol pe ceilal;i i s" le cer un pic e ap", numai c" m$am g9n it c" ar 5i egoist in partea mea s"$i tre!esc in somn. Aa c" m$am at =os in pat, mi$am luat cana i am ieit >n /9r5ul picioarelor in gaura neagr" un e ormeam, a/9n mare gri=" s" nu$i eran=e! pe Caspian i pe ( mun , care au ormit 5oarte prost e c9n a >nceput ari;a i s$a re us ra;ia e ap". ?ntot eauna >ncerc s"$i mena=e! pe ceilal;i, in i5erent ac" se poart" 5rumos cu mine sau nu. Am intrat aa ar >n camera mare, ac" asta se poate numi camer", acolo un e sunt b"ncile e /9slit i baga=ele. Chestia aia cu ap" se a5l" aici. Totul mergea strun", >ns" nici n$am apucat s" scot o can" plin", c" m$a i prins iscoa a aia mic" e Pipirici. Am >ncercat s"$i eGplic c" /oiam s" ies pe punte s" iau o gur" e aer curat Jtreaba cu apa nu a/ea nici o leg"tur" cu elK, iar el m$a >ntrebat e ce plecasem cu cana. A 5"cut un asemenea t"r"boi, >nc9t a tre!it toat" an ramaua aia e corabie. 0$au purtat cu mine re/olt"tor. Am >ntrebat, aa cum ar 5i 5"cut oricine, ce c"uta Pipirici 5uriat pe l9ng" butoiul cu ap", >n toiul noptii. (l a !is c", 5iin prea mic pentru a 5i e 5olos pe punte, 5"cea e stra=" la ap" >n 5iecare noapte ca s" se poat" o ihni ceilal;i. Acum urmea!" ne reptatea lor p"c"toas"M toti l$au cre!ut pe el. (i, po5timO A trebuit s"$mi cer scu!e, c"ci altminteri bruta aia mic" i periculoas" s$ar5i repe!it cu sabia la mine. Pe urm", Caspian i$a at arama pe 5a;" i, purtin u$se ca un tiran brutal, a strigat >n gura mare, s" au " toti, c" oricine /a 5i prins W5ur9n X apa Wo /a >ncasa e ou"!eci e oriX. Dabar n$a/eam ce >nsemna asta, armi$a eGplicat ( mun . 0e 5ace aa >n c"r;ile alea pe care le citesc 5ra;ii Pe/ensie. -up" aceast" amenin;are la", Caspian a >ntors 5oaia i a >nceput s" 5ac" pe protectorul. ,icea c" >i p"rea r"u c" nu m" sim;eam bine i c" toat" lumea a/ea 5ebr" i ar ea, ar c" trebuia s" ne str" uim cu totii in r"sputeri etc. etc. *n m"gar >ng9m5at i sc9rbos. Ast"!i, am stat >n pat toat" !iua. 8 septembrie. *n pic e /9nt a!i, ar tot inspre /est. Am str"b"tut c9te/a mile spre est cu o parte in /el" prins" e ceea ce -rinian numete un catarg impro/i!at $ a ic" bompresul pus >n sus i legat Jei !ic Wprins cu 5r5nghiaXK e ciotul catargului a e/"rat, >n continuare, mi$e teribil e sete. : septembrie. #a/igam mai eparte spre est. 0tau acum toata !iua >n priciul meu i, p9n" /in la culcare cei oi raci >mpieli;a;i, nu /" pe nimeni >n a5ar" e &ucy, care >mi " un pic in ra;ia ei e ap". ,ice c" 5etelor nu li se 5ace aa e sete ca b"ie;ilor. Aa mi$am !is i eu a esea, numai c" s$ar cu/eni ca pe mare s" se tie limpe e acest lucru. < septembrie. ,"rim uscatB un munte 5oarte >nalt, un e/a 5oarte eparte spre su $est. 20 septembrie. )untele se /e e mai mare i mai clar, >ns" e tot 5oarte eparte. Pesc"rui ast"!i, pentru prima oar", up" nici nu mai tiu c9t timp.

22 septembrie. Am prins nite pete, care s$a m9ncatla e=un. Am aruncat ancora cam pe la 8 p.m. ?ntr$un gol5 al acestei insule muntoase, un e apa are o a 9ncime e trei st9n=eni. I iotul "la e Caspian nu ne$a l"sat s" cobor9m pe mal 5iin c" se >ntuneca i >i era 5ric" e barbari i e 5iare s"lbatice, >n seara asta, ra;ie suplimentar" e ap".. Ce >i atepta pe aceast" insul" a/ea s"$l pri/easc" pe (ustace mai mult ec9t pe oricare altul, >ns" nu se poate spune cu cu/intele lui, >ntruc9t up" 22 septembrie a uitat mult" /reme s" mai scrie >n =urnal. C9n s$a 5"cut iminea;", cu un aer cenuiu ap"s"tor, ar cu o !"pueal" su5ocant", a/enturierii au escoperit c" se a5lau >ntr$un gol5 >mpresurat e 5ale!e abrupte i e st9nci ascu;ite, ce te uceau cu g9n ul la 5ior urile nor/egiene, >n 5a;a lor, la cap"tul gol5ului, eGista o por;iune e p"m9nt nete pe care creteau >nghesui;i nenum"ra;i copaci, ca nite ce ri, printre care curgea repe e un p9r9u. -incolo e acest cr9ng, se /e ea un piepti r9pos ce se >ncheia printr$o creast" !im;at", up" care se !"rea >ntunecimea unor mun;i ce se pier eau printre norii plumburii, e nu le mai eslueai piscurile. 0t9ncile a5late mai aproape, e o parte i e cealalt" a gol5ului, erau br"! ate ici i colo e ungi albe espre care toat" lumea b"nuia c" erau casca e, ei e la o asemenea istan;" nu se /e ea c" s$ar mica i nici nu 5"ceau /reun !gomot Peste tot omnea o linite es"/9rit", iar apa in gol5 era nete " ca oglin a, >n ea se re5lectau toate etaliile st9ncilor. Poate c" >ntr$un tablou scena aceasta ar 5i 5ost 5rumoas", >ns" >n /ia;a real" p"rea estul e ap"s"toare. #u era un t"r9m primitor cu musa5irii. 6"c9n ou" rumuri cu barca plin", toat" lumea a cobor9t pe malB au b"ut ap" i s$au es5"tat sp"l9n$ u$ se >n r9u, au m9ncat i s$au o ihnit, up" care Caspian a trimis patru oameni >napoi s" p"!easc" /asul, iar ceilal;i i$au >nceput !iua e munc". A/eau e 5"cut o mul;ime e lucruri. Butoiaele trebuiau a use la mal, cele cr"pate urm9n , pe c9t posibil, s" 5ie reparate, iar apoi umplute toate cu ap"B trebuia obor9t un copac $ un pin, ac" g"seau $, in care s" se 5ac" un nou catargB trebuiau reparate /eleleB urma s" se organi!e!e o echip" care s" plece la /9n"toare pe insul"B hainele trebuiau sp"late i c9rpiteB iar nenum"ratele mici sp"rturi e pe corabie trebuiau i ele reparate. C"ci +,ori e !i. $ iar lucrul acesta era mai e/i ent acum, c9n /e eau na/a e la istan;" $ nu mai sem"na aproape eloc cu corabia elegant" care plecase in #arro1ha/en. Ar"ta ca o har ughie para it" i sp"l"cit", pe care oricine ar 5i putut s$o con5un e cu o e/ap". #ici o5i;erii i echipa=ul nu ar"tau mai bine $ slabi, pali!i, cu ochii roii e nesomn i ! ren;ui;i. 0t9n lungit sub un copac i au!in toate planurile astea, lui (ustace i se puse un ghem >n stomac. Chiar n$ or s" se o ihneasc" elocL 0e p"rea c" prima !i pe uscatul up" care t9n=iser" atita a/ea s" 5ie la 5el e i5icil" i tru nic" pe c9t se ar"taser" toate !ilele pe mare. Pe urm" >i /eni o i ee nemaipomenit". #u se uita nimeni $ sporo/"iau cu to;ii espre corabia lor, ca i cum le$ar 5i pl"cut a5urisenia aia. Ce$ar 5i, pur i simplu, s$o tearg"L Putea s" se plimbe spre interiorul insulei, s" g"seasc" un loc r"coros, cu aer curat i tare, sus >n mun;i, un e s" trag" un somn pe cinste, up" care s" nu se >ntoarc" la ceilal;i ec9t atunci c9n se >ncheia !iua e munc". 0im;ea c" i$ar prin e tare bine. Trebuia, >ns", s" aib" gri=" s" repere!e mereu po!i;ia gol5ului, ca s" se poat" >ntoarce uor la ;"rm. #u care cum/a s" se r"t"ceasc" i s" r"m9n" uitat >n ;inutul "sta. ?i puse planul numai ec"t >n ac;iune. 0e ri ic" tiptil i o lu" printre copaci, a/9n gri=" s" p"easc" agale i e!in/olt, ast5el >nc9t oricine l$ar 5i /"!ut n$a/ea ec9t s"$i >nchipuie c" >i mai e!mor;ea i el picioarele. R"mase surprins constat9n c9t e repe e se stinsese >n urma lui !gomotul con/ersa;iei, >n p" urea /er e i >ntunecoas", un e !"pueala cretea, omnin o linite es"/9rit". Cur9n , >i " u seama c" se putea >ncumeta s" mearg" mai repe e i mai hot"r9t. Cu mersul acesta iute, iei repe e in p" ure, >n 5ata lui, terenul >ncepea s" 5orme!e o pant" abrupt". Cum iarba era uscat" i alunecoas", trebuia s" se 5oloseasc" i e m9ini pentru a se c";"ra i, cu toate c" g959ia i >i tergea mereu su oarea e pe 5runte, se c"!nea in r"sputeri s" urce pieptiul r9pos. Ceea ce o/e ea, apropo, c" noua sa eGisten;", oric9t e pu;in b"nuia el, >i prinsese e=a tare bineB (ustace cel inainte, (ustace b"iatul lui Darol i al Albertei ar 5i renun;at la urcu up" nici !ece minute. ?ncetul cu >ncetul, o ihnin u$se e c9te/a ori, a=unse pe creast". 0e ateptase ca e aici pri/elitea s" se eschi " spre centrul insulei, numai c" se a unaser" nori groi i ap"s"tori, iar o mare e cea;" se

rostogolea tot mai aproape, >mpresur9n u$l in toate p"r;ile. 0e ae!" i pri/i >n spate. (ra acum a5it e sus, >nc9t gol5ul e e esubt p"rea 5oarte mic, >ncon=urat e nes59rite mile e mare. Apoi, negura e pe mun;i, eas" ar nu i rece, >l >ncon=ur" e pretutin eni, aa c" se lungi pe =os, sucin u$se e pe o parte pe cealalt" ca s"$i g"seasc" o po!i;ie c9t mai con5ortabil" i bucur9n u$se e clipele pe care le tr"ia. #u prea se bucur" >ns", sau oricum nu pentru mult" /reme. Pentru prima oar" >n /ia;", poate, i se 5"cu ur9& &a >nceput, sentimentul acesta e/olua 5oarte lent. Pe urm" >l cuprinse >ngri=orarea, netiin c9t era ceasul. #u se au!ea nici un !gomot. Brusc, >i trecu prin minte c" poate st"tea lungit acolo e ceasuri >ntregi. -ac" ceilal;i plecaser" e=aLO Cine tie ac" nu cum/a >l l"saser" >na ins s" se r"t"ceasc" e ei, ca s" >l 5ac" uitat acoloLO P9ni >n picioare speriat i >ncepu s" coboare. &a >nceput merse prea repe e, alunec9n pe panta acoperit" e iarb" i uc9n u$se la /ale c9te un metru$ oi. Pe urm", se g9n i c" se >n ep"rtase prea mult spre st9nga $ or, urc9n pe partea aceea /"!use nite pr"p"stii. Aa c" se ca;"r" >napoi, >ncerc9n s" se apropie c9t mai mult e locul e un e pornise, up" care >ncepu iar"i s" coboare, ;in9n $o mereu spre reapta. Pe urm", lucrurile parc" se mai >n reptar", >nainta 5oarte pru ent, >ntruc9t e$abia ac" /e ea la un metru >n 5a;", iar >n =urul lui omnea >n continuare aceeai linite es"/9rit". Tare e nepl"cut s" 5ii ne/oit s" mergi cu pru en;", c9n o /oce >n"untrul t"u >;i tot repet"M +Tr"bete$te, gr"bete$te, gr"bete$te.. C"ci, in clip" >n clip", >l obse a in ce >n ce mai mult i eea c" ar 5i putut 5i aban onat pe insul". -ac" i$ar 5i cunoscut c9t e c9t pe Caspian i pe 5ra;ii Pe/ensie, ar 5i tiut, 5irete, c" ei n$ar 5i 5ost nicio at" >n stare s" 5ac" aa ce/a. ?i b"gase >ns" >n cap c" erau cu to;ii nite raci >mpieli;a;i cu >n5";iare omeneasc". $ ?n s59ritO !ise (ustace, c9n se rostogoli p9n" =os pe nite bolo/ani mic"tori Jgrohoti, cum i se !iceK i se tre!i pe loc rept. Bun, un e$or 5i copacii "iaL E" ce/a >ntunecos >n 5a;". (i, p"i cre c" se ri ic" cea;a. ?ntr$a e/"r. -in cau!a luminii in ce >n ce mai puternice, (ustace >ncepu s" clipeasc". Cea;a se ri ic". 0e a5la >ntr$o /ale complet necunoscut", iar marea nu se /e ea pe nic"ieri.

Capitolul 7 AE(#T*RI&( &*I (*0TAC( (Gact >n acel moment, ceilal;i se sp"lau pe m9ini i pe 5a;" >n r9u, preg"tin u$se pentru mas" i o ihn". Trei arcai, alei pentru 5aptul c" tr"geau cel mai bine, urcaser" pe ealurile e la nor e gol5 i se >ntorseser" >nc"rca;i cu ou" capre s"lbatice, care acum se rumeneau easupra 5ocului. Caspian poruncise s" se a uc" pe mal un butoia cu /in, un /in tare in Archenlan , pe care trebuia s"$l bei cu ap", aa c" era in belug pentru to;i. )unciser" bine i a/eau reptul s" se /eseleasc" la mas". #umai up" ce luar" a oua oar" in 5riptura e capr", ( mun se tre!i s" >ntrebeM +Pe un e$o 5i pacostea aia e (ustaceL. ?n tot acest r"stimp, (ustace se holba cu ochi mari la /alea aceea necunoscut". 6iin teribil e >ngust" i e a 9nc", >ncon=urat" e pr"p"stii perpen iculare, sem"na cu o groap" uria" sau cu un an;. Pe 5un ul /"ii, se /e ea iarb" pres"rat" cu bolo/ani, iar ici i colo (ustace !"ri por;iuni arse i >nnegrite, ai oma celor e l9ng" ina e cale 5erat", /ara c9n e ari;" mare. Cam la cincispre!ece metri, se a5la un ia! cu ap" limpe e i lin". &a >nceput, >n /alea aceea nu eGista nimic altce/aB nici un animal, nici o pas"re, nici o g9nganie. 0oarele ogorea 5ierbinte, iar peste marginile /"ii piscurile i crestele mun;ilor p"reau c" pri/esc >n =os m9nioase. (ustace >i " u seama, esigur, c" in cau!a cetii cobor9se greit pe cealalt" parte a ealului abrupt, aa c" se r"suci >n loc numai ec9t, preg"tin u$se s$o ia >napoi. #umai c" pri/elitea care i se aternea >n 5a;a ochilor >l 5"cu s" se cutremure. A/usese, pare$se, uimitorul noroc e a nimeri singura cale posibil" e a cobor> $ o 59ie lung" e p"m9nt, acoperit" cu iarb", oribil e po/9rnit" i e >ngust", cu pr"p"stii pe ambele

p"r;i. #u eGista alt rum pe care s" se poat" >ntoarce. (ra oare >n stare, >ns", s" r"!beasc" pe$acolo . acum, c9n /"!use cum ar"ta loculL 0im;ea c" >l ia cu ame;eal", numai g9n in u$se la aa ce/a. 0e r"suci in nou >n loc, g9n in u$se c", oricum, n$ar strica mai >nt9i s" bea nite ap" in ia!. -e >n at" >ns" ce se >ntoarse, preg"tin u$se s" p"easc" >n /ale, au!i un !gomot >n spatele lui. #u era cine tie ce !gomot, numai c" r"suna puternic >n linitea aceea ne;"rmurit". Timp e o secun ", >ncremeni locului. Pe urm", >ntoarse capul i se uit". &a poalele st9ncii, ni;el spre st9nga, se a5la o gaur" =oas" i >ntunecoas" $ pesemne intrarea >ntr$o peter". Iar e acolo ieeau ou" 5iricele sub;iri e 5um. Fi pietrele e sub /"g"una neagr" se micau J e un e i !gomotul pe care >l au!iseK, ca i cum ce/a s$ar 5i tr9ntit pe >ntuneric >n spatele lor. Ce/a se t9ra. )ai r"u chiar, ce/a ieea a5ar". ( mun , &ucy sau /oi /$ati 5i at seama numai ec9t espre ce era /orba, >ns" (ustace nu citise nici o carte potri/it". Chestia care ieea in peter" era ce/a ce nu$i >nchipuise m"car /reo at" $ un bot prelung e culoarea plumbului, nite ochi roii i posomori;i, un corp lung i moale, 5"r" pene sau blan", care se tira pe =os, picioarele >n oite e la >ncheieturi mai sus ec9t spatele, ca la p"ian=eni, gheare >n5ior"toare, aripi e liliac care scr9neau 5rec9n u$se e pietre, metri >ntregi e coa ". Fi cele ou" 9re e 5um ieeau in n"ri. #u rosti >n sinea lui cu/9ntul Balaur. -ar i 5"c9n acest lucru, situa;ia tot nu s$ar 5i >mbun"t";it. -ac" ar 5i tiut >ns" c9te ce/a espre balauri, poate c" ar 5i r"mas oarecum surprins e comportamentul acestui balaur. #u st"tea >n 5un b"t9n in aripi i nici nu scuipa 5l"c"ri pe gur". 6umul in n"ri sem"na cu 5umul scos e un 5oc care nu /a ura prea mult. Fi nici nu s$ar 5i !is c" >l obser/ase pe (ustace. 0e mica 5oarte lent spre ia! $ >ncet i cu multe pau!e. Chiar i aa speriat cum era, (ustace intui c" a/ea >n 5a;a ochilor o lighioan" b"tr9n" i trist". 0e >ntreba ac" s" se >ncumete s" ;9neasc" pe pant" >n sus. -ac", >ns", au!in !gomot, lighioana >ntorcea capulLO Poate se mai i >n/iora. -ac" oar se pre5"ceaL Oricum, la ce bun s" >ncerci s" scapi c";"r9n u$te e o =i/in" care poate !buraL &ighioana a=unse la ia!, un e l"s" s"$i alunece b"rbia sol!oas" i oribil" peste pietri, ca s" beaM nu apuc" >ns" s" bea, c"ci in g9tle= >i iei un ;ip"t groa!nic, cronc"nit i cl"n;"nit, iar up" c9te/a !bateri i !/9rcoliri, balaurul se rostogoli pe o parte, >ncremenin lungit, cu o ghear" >n aer. -in botul larg eschis, >i ;ini un pic e s9nge >nchis la culoare. 6umul in n"ri se 5"cu negru, plutin eparte prin aer. -up" care se opri. )ult" /reme (ustace nu >n r"!ni s" se mite. Poate c" "sta era iretlicul =i/inei, 5elul >n care >i am"gea pe c"l"tori, uc9n u$i la pier!anie. #umai c" nu puteai atepta aa la nes59rit. 0e apropie cu un pas, apoi cu oi, up" care se opri in nou. Balaurul st"tea nemicatB remarc", toto at", c" in ochi >i pierise 5ocul acela rou. ?n cele in urm", a=unse l9ng" elB a/ea acum con/ingerea c" lighioana murise, >n5iorat, atinse balaurul cu m9naB nu se >nt9mpl" nimic. (ustace tr"ia un asemenea sentiment e uurare >nc9t >i /enea s" r9 " >n gura mare. ?ncepu s" aib" sen!a;ia c" se luptase i omor9se balaurul, uit9n c", e 5apt, oar asistase la moartea lui. Calc" peste el i se use la ia!, s" bea, c"ci !"pueala e/enise insuportabil". #u se mir" c9n au!i bubuituri e tunet. Aproape ime iat soarele isp"ru i, p9n" s" termine e b"ut cu nesa;, >ncepu s" plou" cu pic"turi mari. Clima pe aceast" insul" era tare nepl"cut", >n nici un minut, (ustace se pomeni u p9n" la piele i pe =um"tate orbit e ploaie cum nu /e!i nicio at" prin (uropa. #$a/ea nici un sens s" >ncerce s" urce in /ale, at9ta timp c9t ploua aa e groa!nic. Porni glon; spre singurul a "post pe care >l !"rea $ petera balaurului. Acolo, se lungi pe =os, >ncerc9n s"$i recapete su5lul. Cei mai mul;i intre noi tiu la ce te po;i atepta s" g"seti >n b9rlogul unui balaur, ar, aa cum am mai spus, (ustace nu citise ec9t c"r;i nepotri/ite. T"seai >n ele /rute i ne/rute espre eGporturi, importuri, gu/erne i cheltuieli, ar la capitolul balauri erau tare slabe. -e aceea (ustace r"mase 5oarte ne umerit e supra5a;a pe care st"tea lungit. *nele buc";i erau prea >n;ep"toare pentru a 5i pietre i prea ure pentru a 5i ghimpiB mai erau i chestii rotun e i turtite, iar toate astea !orn"iau c9n se 5oia pe ele. &a gura peterii era su5icient" lumin" pentru a cerceta espre ce era /orba. Fi, 5irete, (ustace escoperi c" >n"untru era ceea

ce oricare intre noi i$ar 5i putut spune inainte $ o comoar"M coroane Jastea erau obiectele acelea >n;ep"toareK, mone e, inele, br";"ri, lingouri, cupe, platouri i nestemate. (ustace Jspre eosebire e ma=oritatea b"ie;ilorK nu se sinchisise nicio at" prea mult e comori, >ns" e ata asta sesi!" numai ec9t c9t e 5olositoare i$ar 5i o asemenea a/u;ie >n noua lume >n care 5"cuse prostia s" intre e$a berbeleacul prin tabloul in ormitorul e$acas" al lui &ucy. +'tia pe$aici n$au impo!ite, !ise el, i nu trebuie s" pre ai comoara la gu/ern. Cu o parte in chestiile astea, a putea tr"i ecent aici $ poate >n Calormen. Pare cea mai pu;in ubioas" intre toate ;"rile astea. Oare c9t a putea c"raL *ite, br";ara asta $ chestiile alea e pe ea sunt pesemne iamante $ mi$o pun la m9n". )i$e cam mare, ar ac" o >mping >n sus, p9n" peste cot, nu$mi mai ca e. Pe urm", >mi umplu bu!unarele cu iamante $ sunt mai uoare ec9t aurul. C9t o s" mai ure!e oare ploaia asta in5ernal"L. 0e mut" pe morman >ntr$un loc ce/a mai con5ortabil, un e erau >n special mone e, preg"tin u$se s" atepte. #umai c" up" o sperietur" >n5ior"toare i, mai cu seam", c9n sperietura asta >n5ior"toare a ap"rut up" ce$ai cutreierat mun;ii, te sim;i nespus e ostenit. Aa c" (ustace a ormi. Pe c9n ormea butean i s5or"ia, ceilal;i terminaser" e m9ncat i erau alarma;i e$a binelea >n pri/in;a lui. 0trigar"M +(ustaceO (ustaceO *uu$uuO. p9n" r"guir", iar Caspian sun" in corn. $ #u$i pe nic"ieri prin prea=m", c"ci altminteri ar 5i au!it, !ise &ucy, alb" ca /arul la 5a;". $ (i, r"cia raculuiO eGclam" ( mun . Ce naiba l$o 5i apucat s$o tearg" aaL $ -ar trebuie s" 5acem ce/a, spuse &ucy. Poate s$a r"t"cit, sau a c"!ut >ntr$o groap" ori l$au capturat nite barbari. $ 0$au l$au omor9t 5iarele s"lbatice, complet" -rinian. $ Iar eu !ic c", ac"$i aa, bine c$am sc"pat e el, bomb"ni Rhince. $ Sup9ne Rhince, inter/eni Pipirici, nicic9n n$ai rostit ce/a care s"$;i 5ac" at9t e pu;in" cinste. In i/i ul "sta nu mi$e prieten, >ns" e in neamul Reginei, iar, at9ta timp c9t 5ace parte in grupul nostru, onoarea ne ictea!" s"$l g"sim i s"$l r"!bun"m, ac" a murit. $ 0igur c" trebuie s"$l g"sim J ac" putemK, !ise Caspian, plictisit. Ce beleaO Asta >nseamn" s" pornim >n c"utarea lui, e un e ne putem atepta la tot 5elul e neca!uri i probleme. &ua$te$ar naiba, (ustace. ?ntre timp, (ustace a ormit i a ormit $ i a tot ormit. &$a tre!it o urere >n bra;. Prin gura peterii, r"!beau ra!ele str"lucitoare ale lunii, iar aternutul e nestemate i giu/aere se 5"cuse parc" mai con5ortabilB e 5apt, aproape nici nu$l mai sim;ea. Ini;ial, >l ne umeri urerea aceea in bra;, >ns" cur9n >i trecu prin minte c" br";ara pe care i$o >mpinse sus peste cot se str9mtase ciu at e mult. Bra;ul i se um5lase probabil >n somn Jera bra;ul st9ngK. )ic" m9na reapt" /r9n s"$i pip"ie bra;ul, >ns" >ncremeni locului, muc9n u$i bu!a >ngro!it. C"ci eGact >n 5a;a lui i un pic spre reapta, un e ra!ele lunii luminau 5un ul peterii, /"!u mic9n u$se o 5orm" hi oas". Ftia prea bine ce eraM o ghear" e balaur. 0e micase c9n >i micase i el m9na i >ncremenise locului c9n se oprise i el. +Oh, ce prost am 5ost, se g9n i (ustace. P"i, normal c" lighioana aia a a/ut o pereche i =i/ina !ace acum l9ng" mine.. Timp e c9te/a minute, nici nu >n r"!ni s" se clinteasc". E"!u ou" 9re sub;iri e 5um ri ic9n u$se >n ochilor, negre >n contrast cu lumina luniiB eGact ca 5umul care ieea in n"rile celuilalt balaur, >nainte muri. 6enomenul era at9t e alarmant, >nc9t >i ;inu r"su5larea. Cele ou" 9re e 5um isp"rur". C9n mai putu s"$i ;in" respira;ia, su5l" aerul a5ar", pe 5uriB instantaneu, reap"rur" cele ou" =eturi e 5um. m"car acum, >ns", nu ghicise care era a e/"rul. 5a;a ea nu #ici

Dot"r> >n at" s" se trag" cu mult" pru en;" spre st9nga i s" >ncerce s" ias" t9r9 in peter". Poate c" lighioana ormea $ i, oricum, asta era singura lui ans". 6irete, >ns", >nainte e a se trage spre st9nga, pri/i spre st9nga. Oh, ce gro!"/enieO i >n partea aia era o ghear" e balaur. #imeni nu$l /a blama pe (ustace 5iin c" >n acel moment a /"rsat nite lacrimi. 0e mira e m"rimea lacrimilor pe care le /e ea c"!9n pe comoara in 5a;a lui, ca nite stropi ce >mprocau totul >n =ur. P"reau, toto at", i straniu e 5ierbin;iB ieeau aburi in ele. -egeaba pl9ngea, >ns". Trebuia s" >ncerce s" se t9rasc" a5ar" intre cei oi balauri, >ncepu s"$i >ntin " bra;ul rept. Piciorul in 5a;" i gheara balaurului, inspre partea lui reapt", 5"cur" eGact aceeai micare. 0e g9n i, apoi, s" >ncerce cu m9na st9nga. )" ularul balaurului in acea parte se mic" e asemenea. -oi balauri, c9te unul pe 5iecare parte, maimu;"rin u$l >n tot ce 5"ceaO &"s9n u$l ner/ii, se n"pusti spre gura peterii. C9n se repe!i a5ar", se au!i un asemenea !orn"it, h9r9it, ! r"ng"nit e aur i scr9nit e pietre, >nc9t cre!u c" >l urm"reau am9n oi balaurii. #u >n r"!nea s" pri/easc" >napoi. 0e n"pusti spre ia!. 6orma schimonosit" a balaurului mort !"c9n sub ra!ele lunii ar 5i b"gat >n sperie;i pe oricine, >ns" el nici nu o obser/". I eea lui 5iG" era s" intre >n ap". ?ns" eGact c9n a=unse la marginea ia!ului se petrecur" ou" lucruri, >n primul r9n , >i " u seama, ca tr"snit, c" alergase >n patru labe $ i e ce naiba 5"cuse aaLO Fi, >n al oilea r9n , se g9n i o 5rac;iune e secun " c" >nc" un balaur se holba la el in ia!. -ar >ntr$o clipit" pricepu a e/"rul. Chipul balaurului in ia! era propria lui oglin ire >n ap". #u >nc"pea nici o >n oial". 0e mica atunci c9n se mica i elM eschi ea i >nchi ea gura o at" cu el. 0e preschimbase >n balaur >n timp ce ormea. -ormin pe comoara tainic" a unui balaur, cu g9n uri lacome ca e balaur, e/enise el >nsui balaur. ?n 5elul "sta se eGplica totul, >n peter", *ng" el, nu 5useser" oi balauri. Thearele in partea reapt" i st9ng" erau e 5apt ghearele lui. Cele ou" 9re e 5um >i ieeau lui in n"ri. C9t espre urerea in bra;ul st9ng Jsau ceea ce 5usese c9n /a bra;ul lui st9ngK, mi=in ochiul st9ng putea /e ea ce se >nt9mplase. Br";ara care se potri/ise per5ect pe bra;ul unui b"iat era mult prea mic" pentru piciorul gros i butuc"nos al unui balaur. 0e >ngropase a 9nc >n carnea sol!oas", 5"c9n o um5l"tura e o parte i e cealalt", >ncerc" s" smulg" br";ara cu col;ii lui e balaur, ar nu i!buti s$o scoat". ?n ciu a urerii, prima lui sen!a;ie a 5ost e uurare. #u mai a/ea e ce s"$i 5ie team". (ra el >nsui o gro!"/ie i nimeni pe lumea asta >n a5ar" e un ca/aler Ji nu oricare ca/alerK n$ar mai >n r"!ni s"$l atace. Putea s" se r"5uiasc" acum cu Caspian i cu ( mun ... ?ns" >n clipa c9n se g9n i la asta >i " u seama c" nu /oia aa ce/a. Eoia s" 5ie prieten cu ei. Eoia s" se >ntoarc" printre oameni, s" /orbeasc", s" r9 ", s" >mpart" totul cu ei. ?n;elese c" era un monstru rupt complet e rasa omeneasc", >l coplei o singur"tate >nsp"im9nt"toare. ?ncepu s" priceap" c" ceilal;i nu 5useser" nici ecum nite raci >mpieli;a;i. ?ncepu s" se >ntrebe ac" el 5usese >ntr$a e/"r o persoan" r"gu;", aa cum >i >nchipuise el >ntot eauna. Ii era or e glasurile lor. 0$ar 5i mul;umit cu o /orb" bun" p9n" i e la Pipirici. C9n se g9n i la bietul balaur care se pr"p" ise, (ustace ri ic" /ocea i pl9nse. ( ce/a e ne>nchipuit s" /e!i i s" au!i un balaur puternic, pl9ng9n >n hohote sub clar e lun", >ntr$o /ale pustie. ?n cele in urm", a=unse la conclu!ia c" trebuia s" >ncerce s" g"seasc" rumul >napoi spre ;"rm. ?n;elegea acum c" Regele Caspian n$ar 5i plecat nicio at", aban on9n u$l acolo. Fi a/ea con/ingerea c", >ntr$un 5el sau altul, >i putea 5ace pe ceilal;i s" >n;eleag" cine era. B"u ! ra/"n in ia! i pe urm" Jtiu c" pare ocant, >ns" nu e ac" /" g9n i;i mai bineK m9nc" aproape tot balaurul mort. ?n5ulecase aproape =um"tate in el, c9n >i " u seama ce 5"ceaB c"ci, /e e;i /oi, ei a/ea

mintea lui (ustace, gusturile i igestia erau e balaur. Fi nimic nu$i pl"cea mai mult unui balaur carnea e balaur. -e aceea, rar se >nt9mpl" ca >n acelai ;inut s" g"seti mai mult e un balaur.

ec9t

Apoi, se >ntoarse >n loc preg"tin u$se s" urce, pentru a iei in /ale. ?ncepu urcuul printr$o s"ritur" i, e cum s"ri, escoperi c" !bura. *itase complet e aripi i ce surpri!" a 5ost pentru el $ prima surpri!" pl"cut" pe care o a/ea e mult" /reme. 0e >n"l;" sus >n /"! uh i /"!u nenum"rate piscuri e mun;i r"sp9n ite sub el, >n lumina lunii. Ee ea gol5ul ca o al" e argint, cu corabia +,ori e !i. ancorat" acolo, 5ocuri e tab"r" lic"rin >n p" urea e l9ng" pla=". -e la acea >n"l;ime ame;itoare se l"s" >n =os spre ei, >ntr$o singur" planare. &ucy ormea 5oarte a 9nc, 5iin c" st"tuse trea!" p9n" t9r!iu, atept9n s" se >ntoarc" echipa plecat" >n c"utare, e la care n" "= uia s" a5le /eti bune espre (ustace. (chipa 5usese con us" e Caspian i re/enise t9r!iu, to;i 5iin plictisi;i i isto/i;i. Eetile erau >ngri=or"toare. #ici urm" e (ustace, /"!user" >n schimb un balaur mort >ntr$o /ale. ?ncercar" s" /a " partea bun" a lucrurilor, asigur9n u$se unul pe altul c" era pu;in probabil s" mai 5ie i al;i balauri prin prea=m", iar >n plus era greu e presupus c" un balaur mort cam pe la ora trei >n acea up"$amia!" Jc9n >l /"!user" eiK se ;inuse e omor9t oameni oar cu c9te/a ceasuri >nainte. $ -oar ac" nu l$a m9ncat pe mormolocul "la i$a murit in cau!a astaM putiul "la e otra/" curat", !ise Rhince. #umai c" morm"ise chestia asta >n barb", aa c" nu$l au!i nimeni. )ai t9r!iu, >ns", >n toiul nop;ii &ucy a 5ost tre!it", cu mult" bl9n e;e, constat9n c" se str9nseser" cu to;ii i iscutau >n oapt". $ Ce s$a >nt9mplatL >ntreb" &ucy. $ Trebuie s" "m o/a " to;i e mult" t"rie, spunea Caspian. *n balaur a !burat a ineaori peste /9r5urile copacilor i a ateri!at pe pla=". -a, tare mi$e team" c" e >ntre noi i corabie. Iar s"ge;ile n$au nici un e5ect asupra balaurilor. Fi lighioanelor "stora nu le e eloc 5ric" e 5oc. $ Cu permisiunea )aiest";ii tale... >ncepu Pipirici. $ #u, Pipirici, rosti Regele cu mult" 5ermitate, nu /ei >ncerca s" te lup;i singur cu el. Fi, ac" nu promi;i c" ai s" m" ascul;i, o s" pun s" te lege. Trebuie s" st"m la p9n " i, e >n at" ce se luminea!" e !iu", s" mergem pe pla=" s" ne batem cu el. (u /oi con uce trupa. Regele ( mun /a sta >n reapta mea, iar &or ul -rinian, >n st9nga. Alte aran=amente nu mai sunt e 5"cut, >n c9te/a ceasuri, se luminea!". Peste o or", s" se ser/easc" masa i ce$a mai r"mas in /in. -ar totul s" se 5ac" >n mare linite. $ Poate c" o s" plece, spuse &ucy. $ ( mai r"u ac" pleac", !ise ( mun , 5iin c" >n ca!ul "sta n$o s" mai tim pe un e este. -ac" am o /iespe >n camer", >mi place s$o pot /e ea. Restul nop;ii a 5ost >ngro!itor, iar c9n s$a ser/it masa, ei tiau 5oarte bine c" nu stric" s" m"n9nce, mul;i au constatat c" n$a/eau eloc po5t" e m9ncare. Fi li se p"rea c" timpul se scurge cu >ncetinitorul p9n" ca be!na s" se risipeasc", p"s"relele s" >nceap" s" ciripeasc" ici i colo >ntr$o lume un e era acum mai 5rig i mai ume ec9t >n timpul nop;ii. ?n 5ine, Caspian spuseM +Dai em, prieteni.. 0e ri icar" >n picioare, to;i cu s"biile scoase, 5orm9n cu trupurile lor o mas" soli " cu &ucy >n mi=loc i cu Pipirici pe um"rul ei. (ra mai pl"cut ec9t tot ateptatul e p9n" atunci, i sim;eau c" se >n r"geau mai mult ec9t >n momentele obinuite. ?n clipa urm"toare, se puser" >n micare. Pe m"sur" ce se apropiau e marginea p" urii, se lumina tot mai mult. Fi acolo, pe nisip, ca o op9rl" uria" sau ca un croco il 5leGibil, ori ca un arpe cu picioare, imens, oribil i ghebos, !"cea balaurul. ?ns" c9n >i /"!u, >n loc s" se >n5oaie i s" scuipe 5oc i 5um, balaurul se trase >napoi $ cl"tin9n u$se parc" $ spre apele pu;in a 9nci ale gol5ului.

$ Ce$are e mic" aa in capL >ntreb" ( mun . $ *ite, acum parc" >ncu/iin;ea!", !ise Caspian. $ Fi >i iese ce/a in ochi, spuse i -rinian. $ Oh, p"i nu /e e;iLO eGclam" &ucy. Pl9nge. Alea sunt lacrimile lui. $ (u, unul, -oamn", n$a a/ea prea mult" >ncre ere, remarc" -rinian. Aa 5ac croco ilii, ca s"$;i pier!i /igilen;a. $ A scuturat in cap c9n ai spus asta, obser/" ( mun . Ca i cum ar 5i /rut s" spun" #*. *ite, iar"i 5ace aa. $ Cre!i c" >n;elege ce spunemL >ntreb" &ucy. Balaurul >ncu/iin;" in cap, /iolent. Pipirici >i " u rumul =os e pe um"rul lui &ucy i 5"cu un pas >n 5a;"M $ Balaurule, se au!i gl"sciorul lui pi;ig"iat, >n;elegi ce se /orbeteL Balaurul >ncu/iin;" in cap. $ Po;i /orbi i tuL Balaurul scutur" in cap. $ Pai, atunci, n$are nici un rost s" te >ntreb ce cau;i pe$aici, !ise Pipirici. -ac" =uri prietenie cu noi, ri ic"$;i easupra capului piciorul st9ng in 5a;". Balaurul chiar aa i 5"cu, >ns" cu greutate 5iin c" tocmai piciorul acela >l urea tare i era um5lat e la br";ara e aur. $ Oh, ia uita;i$/", spuse &ucy, are ce/a la picior. 0"r"cu;ul e el, probabil c" e$aia pl9ngea aa. Poate c" a /enit la noi s"$l 5acem bine, ca >n An rocles i leul. $ Ai gri=", &ucy, >i atrase aten;ia Caspian. Balaurul "sta e tare etept, ar nu tim ac" nu e i un mare mincinos. -ar &ucy o i luase la 5ug" >n 5a;", urmat" e Pipirici, c9t putea el e iute cu picioruele lui scurte, i pe urm", esigur, /enir" i b"ie;ii i -rinian. $ Arat"$mi laba care te oare, spuse &ucy. Poate i!butesc s" ;i$o /in ec. Balaurul$care$5usese$(ustace >ntinse bucuros piciorul care >l urea, amintin u$i cum &ucy >l /in ecase e r"u e mare cu licoarea ei miraculoas", >nainte e a e/eni balaur. Ce e!am"gire, >ns". &ichi ul /r"=it >i >nmuie um5l"turile i$l mai sc"p" e ureri, ar nu i!buti s" i!ol/e aurul. 0e >ngr"m" iser" cu to;ii s" asiste la tratament, iar Caspian eGclam" intr$o at"M $ Ia uita;i$/"O 0e holba la br";ar".

Capitolul 8 C*) 0$A 06YRFIT AE(#T*RA $ &a ceL >ntreb" ( mun . $ &a emblema e pe aur, !ise Caspian. $ *n cioc"nel cu un iamant un e/a. easupra ca o stea, !ise -rinian. P"i, parc" am mai /"!ut eu chestia asta

$ Parc"LO eGclam" Caspian. 0igur c" ai mai /"!ut$o. (ste bla!onul unei m"re;e 5amilii narniene. Iar asta e po oaba pe care &or ul Octesian o purta la bra;. $ #emernicule, >i !ise Pipirici balaurului, l$ai m9ncat pe lor ul narnianL ?ns" balaurul scutur" /iolent in cap. $ 0au poate, !ise &ucy, el e &or ul Octesian preschimbat >n balaur $ sub o /ra=", ti;i /oi. $ ( posibil ca nici una intre aceste ipote!e s" nu 5ie /alabil", opina ( mun . To;i balaurii str9ng aur. Cre >ns" c" nu ne >nel"m ac" presupunem c" Octesian nu a mers mai eparte e aceast" insul". $ (ti cum/a &or ul OctesianL >l >ntreb" &ucy pe balaur, c9n acesta scutur" trist in cap, >ntreb" iar"iM (ti o 5iin;" /r"=it" $ o 5iin;" omeneasc", a ic"L Balaurul >ncu/iin;" /iolent in cap. Fi pe urm" cine/a spuse $ au eGistat ispute up" aceea ac" >nt9i &ucy sau ( mun M $ #u cum/a, nu cum/a eti (ustaceL Fi (ustace >ncu/iin;" mic9n u$i capul lui cumplit e balaur i i!bin puternic cu coa a >n mare, >nc9t toat" lumea s"ri >napoi Junu intre marinari cu nite eGclama;ii pe care n$am s" le atern >n scrisK pentru a e/ita lacrimile enorme i 5ierbin;i care >i iroiau in ochi. &ucy >ncerc" in r"sputeri s"$l console!e, ba chiar >i lu" inima >n in;i i >l s"rut" pe 5a;a sol!oas", i aproape toat" lumea coment"M +Ce ghinion. B c9;i/a >l asigurar" pe (ustace c" a/eau s" stea to;i cu elB mul;i a5irmau c" eGista cu certitu ine o mo alitate e a rupe /ra=a, aa c" >ntr$o !i$ ou" >l 5"ceau ei la loc cum era >nainte. Fi, 5irete, ar eau e ner"b are cu to;ii s" au " ce se >nt9mplase, numai c" el nu putea /orbi. #u o at" >n !ilele ce au urmat a >ncercat s" le scrie pe nisip. #umai c" nu reuea nicio at", >n primul r9n , (ustace Jnecitin nicio at" c"r;ile potri/iteK habar n$a/ea cum s" po/esteasc". Fi, >n al oilea r9n , muchii i ner/ii ghearelor e balaur, e care trebuia s" se 5oloseasc", nu >n/";aser" nicio at" s" scrie i oricum nici nu erau 5"cute pentru scris. -rept urmare, n$a apucat nicio at" s" a=ung" la cap"t, >nainte s" /in" /alul i s" tearg" tot scrisul, >n a5ara 5rinturilor pe care c"lcase e=a, sau pe care le atinsese 5"r" s" /rea cu coa a. Fi tot ce se putuse eslui ar"ta cam aa $punctele ;in locul 5r9nturilor m9!g"lite i terse e el in greeal"M A) A-OR)... P(FT(RA A&*R*&*, A-IC' BA&A*R*&*I 6II#-C' (& )*RI0( FI &O*A AFA TAR... TR(,IT FI #$A) P*T*... 0'$)I 0COT -( P( BRAP OD &A #AIBA... (ra, totui, limpe e pentru toat" lumea c", e/enin balaur, (ustace a/ea acum un caracter mai bun. Pinea tare mult s" 5ie e 5olos. Aa c" a !burat peste toat" insula i a escoperit c" era >n >ntregime muntoas", ne5iin populat" ec9t cu capre s"lbatice i turme e porci s"lbatici. A ucis, aa ar, nenum"rate animale pe care le$a a us ca pro/i!ii pentru corabie. (ra 5oarte uman c9n omora, c"ci putea lichi a o =i/in" intr$o singur" lo/itur" cu coa a, aa c" aceasta nici nu$i " ea seama Ji pesemne c" nu$i " seama nici acumK c" 5usese ucis". )ai m9nca i el c9te/a, esigur, ar >ntot eauna c9n era singur, 5iin c" acum, c9n

e/enise balaur, >i pl"cea carnea cru " i nu suporta i eea ca ceilal;i s" /a " ce porc"rie 5"cea c9n >n5uleca. Iar >ntr$o bun" !i, !bur9n >ncet i isto/it, ar cu un aer trium5"tor, a /enit >napoi la tab"r" cu un pin 5alnic pe care >l smulsese in r" "cini >ntr$o /ale >n ep"rtat" i in care se putea croi un catarg pe cinste. Fi, seara, ac" se 5"cea r"coare, aa cum se >nt9mpla a esea up" ploile toren;iale, era e mare 5olos tuturor, c"ci /eneau cu to;ii i se ae!au cu spatele lipit e trupul lui 5ierbinte, put9n ast5el s" se >nc"l!easc" i s" se usuceB numai o at" ac" pu5"ia cu r"su5larea lui ogorit", putea aprin e i cel mai >n "r"tnic 5oc. *neori mai lua >n spinare c9te/a persoane alese pe sprincean", plec9n cu ele sus >n !bor, e un e puteau /e ea e5il9n ame;itor pantele /er!i, culmile st9ncoase, /9lcelele >nguste ca nite r9pe i, eparte peste mare, un e/a spre r"s"rit, o pat" e albastru mai >nchis pe ori!ontul albastru, ce$ar 5i putut 5i o bucat" e uscat. Pl"cerea Jabsolut nou" pentru elK e a 5i agreat, ar mai ales e a agrea pe al;ii, era o mare alinare ce$l a=uta pe (ustace s" nu ca " pra " e!n" e= ii. C"ci era tare trist s" 5ii balaur. 0e >n5iora ori e c9te ori, !bur9n , >i /e ea imaginea re5lectat" >n /reun lac e munte. *ra aripile acelea uriae ca e liliac, creasta cu in;i e 5er"str"u e pe spinare i ghearele 5ioroase i >nco/oiate, >i era aproape 5ric" s" stea e unul singur, ar toto at" ruine s" 5ie al"turi e ceilal;i. 0eara, c9n nu era 5olosit ca buiot", se 5o5ila a5ar" in tab"r" i se ucea s" !ac" >ncol"cit ca un arpe, >ntre p" ure i ap". ?n ast5el e oca!ii, spre marea lui mirare, Pipirici era cel care >l alina mai >ntot eauna. #obilul Foarece p"r"sea tiptil grupul /esel in =urul 5ocului e tab"r" i se ae!a aproape e capul balaurului, >n partea opus" /9ntului, ca s" nu stea >n b"taia r"su5l"rii lui 5umeg9n e. Acolo eGplica >n elung c" ceea ce p";ise (ustace, era o ilustrare impresionant" a 5elului >n care se >ntoarce roata 0or;ii, spun9n u$i toto at" c" ac" (ustace ar /eni la el acas" >n #arnia J>n realitate, era /orba e o gaur", nu e o cas", un e nici capul balaurului n$ar 5i >nc"put, ar"mite itamai trupulK, i$ar putea ar"ta peste o sut" e eGemple e >mp"ra;i, regi, uci, ca/aleri, >n r"gosti;i, astronomi, 5ilo!o5i i magicieni care ec"!user" intr$o stare e prosperitate >n cele mai =alnice situa;ii posibile, mul;i >ns" re/enin u$i i tr"in 5erici;i up" aceea. #$a p"rut, probabil, prea m9ng9ietor ce i$a tot po/estit atunci, >ns" a contat buna inten;ie, ceea ce (ustace n$a uitat nicio at". -ar, 5irete, ceea ce plana ca un nor negru easupra tuturor era teribila ilem" e a ti ce urmau s" 5ac" p9n" la urm" cu balaurul lor c9n a/eau s" 5ie gata e plecare, >ncercau s" nu /orbeasc" espre asta c9n era i el e 5a;", ar 5"r" s" /rea au!ea tot timpul chestii e genulM +Cre!i c" >ncape pe lungime pe o latur" a pun;iiL Fi /a trebui s" mut"m toate pro/i!iile, =os, pe cealalt" parte, ca s" asigur"m echilibrul.B oriM +Oare e mai bine s"$l tragem up" corabie prin ap" sau se poate ;ine cum/a up" noi, >n !borL. i Jcel mai a eseaKM +-ar cum o s"$l hr"nimL. Fi bietul (ustace >n;elegea in ce >n ce mai bine c", in prima !i c9n ap"ruse la bor ul cor"biei, 5usese o pacoste cumplit", iar acum era o pacoste >nc" i mai mare. Iar lucrul acesta >i macin" g9n urile, la 5el cum i br";ara aceea >i macin" carnea e pe bra;. Ftia c" nu$i 5"cea ec9t r"u ac" >ncerca s$o smulg" cu col;ii, >ns" nu se putea ab;ine s" trag" e ea c9n i c9n , mai cu seam" >n nop;ile 5ierbin;i. Cam up" ase !ile e c9n ebarcaser" pe Insula Balaurului, >nt9mplarea a 5"cut ca ( mun s" se scoale 5oarte e/reme >ntr$o iminea;", 0e cr"pa e !iu", iar >n lumina aceea 5umurie nu puteai /e ea ec9t trunchiurile copacilor, ac" pri/eai spre gol5, ar nu i >n cealalt" irec;ie. Tre!in u$se, i se p"ru c" au e ce/a mic9n u$se, aa c" se ri ic" re!emat >n cot i se uit" >n =urul luiM a/u impresia c" esluete o siluet" >ntunecat" mic9n u$se pe partea inspre mare a p" urii, >i trecu numai ec9t prin g9n M +Chiar n$or 5i b"tinai pe insula asta, cum ne >nchipuim noiLO +Pe urm" cre!u c" era Caspian $ 5orma aceea era cam e talia lui $ >ns" tia c" acesta ormea l9ng" el, up" cum putea /e ea limpe e. Eeri5ic9n mai >nt9i ac" a/ea sabia la locul ei, ( mun se ri ic" >n picioare, preg"tit s" in/estighe!e ce se >nt9mpla. Cobor> >ncetior p9n" la marginea p" urii, un e constat" c" silueta aceea >ntunecat" era tot acolo. Constat" acum c" era prea mic" pentru a 5i Caspian i prea mare pentru a 5i &ucy. Ar"tarea nu 5ugea. ( mun >i scoase sabia, gata s"$l pro/oace pe str"in, c9n acesta rosti >n oapt"M $ Tu eti ( mun L $ -a. Tu cine etiL >ntreb" el.

$ #u m" recunotiL !ise cel"lalt. 0unt eu, (ustace. $ )ii e tunete, eGclam" ( min , eci asta era. -ragul meu prieten... $ 0sst, 5"cu (ustace cl"tin9n u$se gata s" ca ". $ DeiO !ise ( mun spri=inin u$l. Ce s$a >nt5mplatL (ti bolna/L (ustace amu;i >n elung, >nc9t ( mun cre!u c" leinaseB >ns", >n cele in urm", spuseM $ A 5ost groa!nic. #ici nu$ti >nchipui... ar acum a trecut. Ce$ar 5i s" mergem un e/a s" st"m e /orb"L #u /reau eocam at" s" "m ochii cu ceilal;i. $ -a, mai bine, un e /rei tu, !ise ( mun . Dai s" mergem s" st"m pe pietrele alea. (i, c9t m" bucur s" te /" $ """ $ pe tine aa cum eti. Cre c" ai trecut prin momente cumplite. 0e user" la pietre i se ae!ar" acolo, pri/in spre gol5, easupra c"ruia cerul se lumina in ce >n ce mai mult, iar stelele isp"reau, >n a5ar" e una 5oarte str"lucitoare, a5lat" =os, aproape e ori!ont. $ #$am s"$;i po/estesc cum m$am 5"cut... balaur, p9n" n$am s" le pot spune i celorla;i i s" ispr"/esc o at" cu toat" treaba asta, !ise (ustace. Apropo, nici n$am tiut m"car c" eram balaur, p9n" ce nu /$am au!it pe to;i 5olosin cu/9ntul "sta, c9n am ap"rut aici >n iminea;a aceea. Ereau s"$;i po/estesc cum am >ncetat s" mai 5iu balaur. $ -"$i rumul, >l >n emn" ( mun . $ (i bine, a!i$noapte eram mai ne5ericit ec9t oric9n . Fi m" urea bra;ul cumplit e la a5urisenia aia e br";ar". $ Acum ;i$e mai bineL (ustace r9se $ alt5el ec9t >l au!ise ( mun r9!9n >nainte $ i >i scoase br";ara uor e pe bra;. $ Po5tim, !ise el, inspre partea mea s$o ia cine po5tete. Bun, cum spuneam eci, st"team lungit i m" >ntrebam ce naiba o s" se >nt"mple cu mine. Apoi $ ar, bag" e seam", se prea poate oar s" 5i /isat. #u tiu. $ Continu", spuse ( mun , cu o r"b are remarcabil". $ ?n 5ine, am ri icat pri/irea i am at cu ochii e ultimul lucru pe care m$a 5i ateptat s"$l /" /reo at"M un leu uria care /enea >ncet spre mine. Fi ciu at era c" a!i$noapte n$a 5ost lun", ar cu toate astea leul era >ncon=urat e ra!e e lun". Fi se apropia, se apropia in ce >n ce mai mult. )i$era cumplit e 5ric" e el. Te g9n eti, poate, c" 5iin balaur, a 5i putut 5ace pra5 orice leu 5"r" nici un 5el e greutate. -ar nu era genul "sta e 5ric". #u mi$era team" c" o s" m" m"n9nce, mi$era pur i simplu team" e el $ ac" m" po;i >n;elege. (i bine, s$a apropiat complet e mine i m$a pri/it rept >n ochi. Fi am >nchis ochii, str9ng9n bine pleoapele. #$a 5olosit, >ns", la nimic, 5iin c" mi$a spus s"$l urme!. $ A ic", a /orbitL $ #u tiu. Acum, c" m$ai >ntrebat, nu cre s" 5i /orbit. -ar, oricum, asta mi$a spus. Fi tiam c" trebuia s" 5ac ce$mi cerea, aa c" m$am ri icat i am pornit up" el. )$a us pe un rum lung, tocmai >n mun;i. Fi tot timpul, easupra i >n =urul leului, oriun e ar 5i mers, /e eam ra!ele lunii, >n cele in urm", am a=uns pe /9r5ul unui munte pe care nu$l mai /"!usem nicio at" i pe /9r5ul acestui munte era o gr" in" $ pomi, 5ructe, tot ce /rei. ?n mi=loc, se a5la un i!/or. Ftiam c" era un i!/or, 5iin c" /e eam cum bolborosea apa la 5un M >ns" era mult mai mare ec9t orice i!/or $ ca o ca " 5oarte spa;ioas" i rotun ", >n care intrai pe nite trepte e marmur". Apa era limpe e cum e cristalul i mi$am !is c" ac" a putea s" intru acolo s" m" scal , sc"p"m

e urerea in bra;. &eul mi$a spus, >ns", c" mai >ntii trebuia s" m" e!brac. Bag" e seam", habar n$am ac" a rostit /reun cu/9nt cu glas tare sau nu. )" preg"team s" spun c" nu pot s" m" e!brac in moment ce n$a/eam haine pe mine, c9n brusc mi$am at seama c" balaurii poart" pe ei un 5el e chestii erpeti, or erpii >i leap" " pielea. Oh, esigur m$am g9n it eu, asta a /rut s" spun" leul. Aa c" am >nceput s" m" scarpin i sol!ii au >nceput s"$mi ca " e peste tot. Pe urm", m$am sc"rpinat ce/a mai a 9nc i, pe l9ng" 5aptul c" sol!ii se esprin eau e ici i e colo, toat" pielea a >nceput s" mi se co=easc" 5rumos, cum se >nt9mpl" up" boal", sau ca i cum a 5i 5ost o banan", >n nici ou" minute, am p"it i am l"sat pielea acolo. ,"cea aruncat" l9ng" mine i ar"ta tare ur9t. A/eam o sen!a;ie nemaipomenit". Am >nceput s" cobor >n ba!in s" m" scal . -ar c9n s" pun piciorul >n ap", am pri/it >n =os i am /"!ut c" a/eam picioarele la 5el e grosolane, butuc"noase, bo;ite i sol!oase ca >nainte. Oh, nu$i nimic, mi$am !is eu, asta >nseamn" c" mai am un strat e piele sub primul, i nu$mi r"m9nea ec9t s" m" escotorosesc i e "sta. Aa c" m$am sc"rpinat i$am tras in nou e pielea cea e e esubt, care s$a co=it 5rumosB i iar am 5"cut un pas, i am l"sat pielea acolo a!/9rlit" l9ng" cealalt", up" care m$am >n reptat iar"i spre ap" s" m" scal . (i bine, s$a >nt9mplat eGact acelai lucru. Fi m$am g9n it >n sinea meaM Oh, -oamne, oare c9te piei mai am e scos e pe mineL C"ci abia ateptam s"$mi sp"l piciorul >n ap". Aa c" m$am sc"rpinat bine a treia oar" i am at =os un al treilea r9n e piele, la 5el ca i celelalte, l"s9n $o acolo =os. -ar, e >n at" ce m$am pri/it >n ap", mi$am at seama c" nu re!ol/asem nimic. Pe urm" leul a spusM $ ar tot nu tiu ac" a /orbit $ +Ea trebui s" m" lai s" te e!brac eu.. )i$era tare 5ric" e ghearele lui, asta ;i$o pot spune, >ns" eram aproape isperat. Aa c" m$am lungit pe spate i l$am l"sat s" m" e!brace. C9n a smuls prima oar", a tras at9t e a 9nc, >nc9t am cre!ut c" >mi scoate inima in piept. Fi c9n a >nceput s" co=easc" pielea, m$a urut >ngro!itor. 0ingurul lucru care >mi " ea t"ria s" suport era pl"cerea e a sim;i cum se esprin e e pe mine porc"ria asta. Ftii $ ca atunci c9n sco;i coa=a e pe o bub". Te oare ca naiba, ar ce nostim e s" /e!i cum se es5ace. $ ?n;eleg per5ect, spuse ( mun . $ (i bine, a co=it toat" mi!eria aia $ aa cum cre eam c" 5"cusem i eu e trei ori, mai >nainte, numai c" atunci nu m" uruse $ i o /e eam !"c9n acolo pe iarb"M oar c" era mult mai groas", mai negricioas" i mai no uroas" ec9t celelalte. Fi iat"$m" nete i moale, ca o nuia co=it", i mai mic ec9t 5usesem. Pe urm" m$a >n5"cat $ ceea ce nu prea mi$a pl"cut, 5iin c" acum, c9n nu mai a/eam pe mine nici o piele, eram tare ginga $ i m$a a!/9rlit >n ap". )$a usturat ca naiba, ar oar la >nceput. -up" aceea, apa mi s$a p"rut absolut elicioas" i, ime iat ce am >nceput s" >not i s" stropesc >n =ur, am constatat c" m" l"sase complet urerea in bra;. Fi, pe urm", mi$am at seama e ce. )" 5"cusem la loc b"iat. O s" cre!i c" te mint, ac" o s"$;i spun ce sen!a;ie >mi tre!eau propriile mele bra;e. Ftiu c" n$am muchi i c" arat" estul e ur ulii >n compara;ie cu bra;ele lui Caspian, ar tare m$am bucurat s" le /" . -up" >nc" un pic, leul m$a scos a5ar" i m$a >mbr"cat. $ Cu labele te$a >mbr"catL $ P"i, nu prea >mi a uc aminte. A 5"cut$o, >ns", cum/aM cu haine noi $ astea cu care sunt acum, e 5apt. Fi, pe urm", brusc, m$am tre!it aici. Ceea ce m" 5ace s" cre c" pesemne am /isat. $ #u. #$ai /isat, !ise ( mun . $ -e ce cre!i c" nuL $ P"i, >n primul r9n , sunt hainele astea. Fi, >n al oilea r9n , te$ai e!$balaurit. $ Fi$atunci, ce cre!i c$a 5ostL >ntreb" (ustace. $ Cre c" l$ai /"!ut pe Aslan, spuse ( mun . $ AslanO eGclam" (ustace. Am au!it numele "sta pomenit e c9te/a ori e c9n am a=uns pe +,ori e !i.. Fi sim;eam $ nu tiu e ce $ c" >l uram. -ar pe atunci uram totul. Apropo, a /rea s"$mi cer scu!e. Cre c" am 5ost >n5ior"tor.

$ ($n regul", !ise ( mun . ?ntre noi 5ie /orba, n$ai 5ost at9t e r"u cum am 5ost eu c9n am c"l"torit prima oar" >n #arnia. Tu te$ai purtat ca un m"gar, ar eu am 5ost un tr" "tor. $ Oh, atunci mai bine nu$mi po/esti, spuse (ustace. -ar cine e AslanL Tu >l cunotiL $ P"i $ el m" cunoate pe mine, >i eGplic" ( mun . (ste marele &eu, 5iul >mp"ratului$ e$ in$colo$ e$m"ri, care a sal/at #arnia i pe mine. &$am /"!ut cu to;ii. &ucy >l /e e tare es. 0e prea poate ca acum s" na/igam spre ;ara lui Aslan. #ici unul nu spuse nimic pentru o /reme. *ltima stea str"lucitoare se 5"cuse ne/"!ut" i, cu toate c" nu putea contempla r"s"ritul e soare in cau!a mun;ilor in reapta, tiau c" asta se >nt9mpla, up" culoarea cerului e easupra i a gol5ului in 5a;", care c"p"taser" nuan;e tran a5irii. Pe urm", un 5el e papagal trase un ;ip"t >n p" urea in spate, au!ir" 5onete printre copaci i, >n s59rit, sunetul cornului lui Caspian. ?n tab"r" >ncepea 5or5ota. )are a 5ost bucuria c9n ( mun i (ustace, re/enit la >n5";iarea inainte, au p"it >n cercul 5ormat >n =urul 5ocului e tab"r", un e prietenii lor luau micul e=un. Fi acum, 5irete, toat" lumea a ascultat prima parte a po/etii b"iatului. 0e >ntrebau ac" cel"lalt balaur >l omor9se pe &or ul Octesian cu ani >n urm", sau ac" nu cum/a Octesian 5usese, e 5apt, b"tr9nul balaur. Tiu/aerurile pe care (ustace i le >n esase >n bu!unare c9n era >n peter" isp"ruser" o at" cu hainele pe care le purta atunciM nimeni >ns", i cu at9t mai pu;in (ustace, nu a/ea nici un che5 s" se >ntoarc" >n /alea aceea s" caute comoara. ?n c9te/a !ile, corabia +,ori e !i., cu catargul acum re5"cut, re/opsit" i bine apro/i!ionat", a 5ost gata s" >ntin " p9n!ele. ?nainte e >mbarcare, Caspian a pus s" se scri=eleasc" pe o st9nc" nete " in 5a;a gol5ului cu/inteleM I#0*&A BA&A*R*&*I -(0COP(RIT' -( CA0PIA# Z, R(T(&( #AR#I(I etc. ?# A& PATR*&(A A# -( -O)#I(. AICI, AFA C*) PR(0*P*#(), FI$A A6&AT )OART(A &OR-*& OCT(0IA# Ar 5i r"gu;, i estul e a e/"rat, s" spunem c" + e atunci >nainte (ustace a 5ost alt b"iat.. Pentru a 5i eGtrem e precii, a >nceput s" 5ie alt b"iat. Eechile n"ra/uri mai ap"reau uneori. #u pu;ine erau !ilele c9n putea 5i tare nesu5erit. -ar pe cele mai multe situa;ii e acest 5el n$am s" le iau >n seam". Ein ecarea >ncepuse. Br";ara &or ului Octesian a a/ut o soart" ciu at". (ustace nu /oia s$o p"stre!e, aa c" i$a o5erit$o lui Caspian, iar Caspian i$a "ruit$o lui &ucy. #ici &ucy nu se prea " ea >n /9nt s" o aib". +Prea bine, atunci, s" 5ie a cui o prin e., a !is Caspian i a aruncat$o >n aer. Asta s$a >nt9mplat c9n st"teau to;i i pri/eau inscrip;ia. Fi br";ara a !burat >n sus, sclipin >n lumina soarelui, up" care a r"mas ag";at", ca un isc bine aruncat, e o mic" proeminen;" e pe st9nc". #imeni nu se putea c";"ra s$o ia i nimeni nu putea cobor> e easupra s$o apuce. Fi acolo, in c9te tiu, mai st" i acum at9rnat" i poate o r"m9ne at9rnat" aa p9n" la s59ritul acestei lumi.

Capitolul : -O*' P'PA#II -I# CAR( A* 0C'PAT CA PRI# *R(CDI&( AC*&*I

Toat" lumea era bucuroas" c9n +,ori e !i. a p"r"sit Insula Balaurului. Au a/ut /9nt prielnic e cum au ieit in gol5, iar a oua !i is$ e$ iminea;" au a=uns la bucata e p"m9nt necunoscut", pe care unii intre ei o /"!user" c9n !buraser" peste mun;i, pe /remea c9n (ustace era balaur. (ra o insul" =oas", cu mult" /er ea;", locuit" oar e iepuri i e c9te/a capre, >ns" up" r"m"i;ele unor colibe e piatr" i up" locurile >nnegrite un e 5usese 5"cut 5ocul, i$au at seama c" acolo tr"iser" oameni nu cu mult timp >nainte. )ai erau pe$acolo nite oase i nite arme stricate. $ Treab" e pira;i, !ise Caspian. $ 0au e balaur, spuse ( mun . #$au g"sit nimic altce/a, ec9t o b"rcu;" e nuiele acoperit" cu piele >ntins" peste o leas" e nuiele. O ambarca;iune micu;", oar e /reun metru lungime, cu o /9sl" potri/it" ca m"rime. 0e g9n iser" c" 5usese 5"cut", poate, pentru un copil sau c" oamenii in acea ;ar" 5useser" pitici. Pipirici hot"r> s" o p"stre!e, a/9n eGact imensiunea potri/it" pentru elM aa c" barca a 5ost luat" la bor . Bote!ar" acel p"m9nt Insula Ars", i plecar" e acolo >nainte e amia!". Timp e /reo cinci !ile au na/igat iute >mpini e un /9nt su $su $est, 5"r" s" >nt9lneasc" uscat i 5"r" s" /a " peti sau pesc"rui. Pe urm", au a/ut o !i c9n a plouat ! ra/"n p9n" up"$amia!a. (ustace a pier ut ou" parti e e ah >n 5a;a lui Pipirici i a >nceput s" 5ie iar nesu5erit ca >nainte, iar ( mun !icea c" >i p"rea r"u c" nu plecase >n America, >mpreun" cu 0usan. -up" aceea, la un moment at, c9n pri/ea pe 5erestrele inspre pupa, &ucy !iseM $ DeiO #u$mi /ine s" cre c" nu mai plou". -ar ce mai e i aiaL 0e >mbul!ir" to;i pe puntea in spate i constatar" c", >ntr$a e/"r, ploaia se oprise i c" -rinian, care 5"cea e cart, se holba i el 5iG la ce/a a5lat >n urma cor"biei. 0au, mai bine !is, la mai multe lucruri, ai oma unor st9nci mici, nete e i rotun=ite, >nirate una up" alta la inter/ale cam e oispre!ece metri >ntre ele. $ #u se poate s" 5ie st9nci, !icea -rinian, 5iin c" acum cinci minute nici nu erau acolo. $ Fi, uite, una chiar a isp"rut, spuse &ucy. $ -a, i alta s$a ri icat, obser/" ( mun . $ Fi e tot mai aproape, !ise (ustace. $ &a naibaO eGclam" ( mun . Toat" chestia aia /ine$ncoace. $ Fi se mic" mult mai repe e ec9t putem na/iga noi, 0ire, !ise -rinian. O s" ne salte cu totul >ntr$un minut. ?i ;inur" cu to;ii r"su5larea, c"ci nu$i eloc pl"cut s" 5ii urm"rit e ce/a necunoscut, nici pe uscat i nici pe mare. ?ns" ceea ce se o/e i a 5i era cu mult mai r"u ec9t ce >i >nchipuiser" ei. Brusc, oar la o arunc"tur" e b"; e babor , in mare se ri ic" un cap >nsp"im9nt"tor. (ra tot numai pete /er!i i staco=ii, cu bube roii $ >n a5ara locurilor e care at9rnau tot 5elul e scoici $ sem"n9n la 5orm" cu un cap e cal, numai c" nu a/ea urechi. A/ea, >n schimb, nite ochi enormi, ochi 5"cu;i pentru a str"punge a 9ncimile >ntunecoase ale oceanului, i o gur" c"scat" plin" cu ou" r9n uri e in;i ascu;i;i, ca la peti. Capul acesta se >n"l;a pe ceea ce cre!ur" ei la >nceput c" era un g9t uria, >ns", pe m"sur" ce ieea la supra5a;", >n;eleser" cu to;ii c" nu era g9tul, ci trupul ihaniei i c", >n 5ine, ce /e eau ei acum nu era ec9t ceea ce mul;i oameni, >n prostia lor, >i oriser" s" /a " $ marele Farpe e mare. Inelele co!ii lui gigantice se !"reau e eparte, ri ic9n u$se in c9n >n c9n la supra5a;". Iar acum capul arpelui se >n"l;a easupra catargului. 6iecare om se repe!i la arma lui, >ns" nu era nimic e 5"cut, monstrul nu putea 5i atins. +Trage;iO Trage;iO. striga marele arca, iar c9;i/a >l ascultar", >ns" s"ge;ile ricoar" >n contact cu pielea Farpelui e mare, e

parc" trupul lighioanei ar 5i 5ost placat cu 5ier. Pe urm", timp e un minut plin e teroare, toat" lumea >ncremeni, holb9n u$se la ochii i la botul arpelui i >ntreb9n u$se un e a/ea s" se repea ". #umai c" e repe!it nu s$a repe!it, >i a!/9rli >n schimb capul >nainte peste corabie, la ni/elul /ergii catargului. Acum era cu capul eGact l9ng" turela e pe catarg. Fi se tot >ntinse p9n" ce a=unse cu capul peste parapetul e la tribor . Pe urm" >ncepu s"$l lase >n =os $ nu pe puntea plin" e oameni, ci >n ap", ast5el >nc9t toat" corabia se g"sea acum sub arcul 5ormat e arpe. Fi aproape numai ec9t acest arc >ncepu s" se 5ac" mai micM chiar aa, la tribor Farpele e mare atingea aproape partea lateral" a cor"biei +,ori e !i.. (ustace Jcare se str" uise e5ecti/ in r"sputeri s" se poarte 5rumos, p9n" ce ploaia i ahul nu$l >ntorseser" pe osK s"/9ri acum prima 5apt" cura=oas" in /ia;a lui. A/ea o sabie >mprumutat" e la Caspian. -e >n at" ce arpele se apropie su5icient e mult e tribor , (ustace s"ri pe parapet i >ncepu s"$i ciop9r;easc" trupul cu toat" 5or;a. Ce$i rept, n$a reali!at nimic ast5el, >n a5ar" e 5aptul c" a reuit s" 5ac" 5"r9me sabia bun" a lui Caspian, ar pentru un >ncep"tor era o ispra/" e toat" lau a. Ceilal;i i s$ar 5i al"turat i ei, ac" >n acea clip" Pipirici n$ar 5i strigatM +#u /" mai lupta;i cu el. ?mpinge;iO. (ra ce/a at9t e neobinuit ca Foarecele s" po/";uiasc" pe cine/a s" nu se lupte >nc9t, chiar i >n acel moment cumplit, to;i ochii se r"sucir" spre el. Fi c9n s"ri sus pe parapet, oarecum >n 5a;a arpelui, proptin u$i spinarea m"run;ic" i >mbl"nit" e spatele uria, sol!os i lipicios al ihaniei, opintin u$se i >mping9n c9t putea el e tare, aproape to;i >n;eleser" ce /oise s" spun" i se n"pustir" spre ambele laturi ale cor"biei, s"$i urme!e pil a. Iar c9n , up" c9te/a clipe, capul Farpelui e mare iei in nou la supra5a;", e ata asta >nspre babor i cu spatele la ei, se umiri >n s59rit toat" lumea. -ihania >i un uise corpul 5orm9n o bucl" >n =urul cor"biei +,ori e !i. i >ncepea s" str9ng" la;ul. Iar >n clipa >n care ar 5i reuit s" se >ncol"ceasc" str9ns $ pocO $ pe locul un e plutise p9n" atunci corabia n$ar mai 5i r"mas ec9t un mal "r e achii, iar lighioana ar 5i putut s"$i culeag" in ap" unul c9te unul. 0ingura lor ans" era s" i!buteasc" s" >mping" bucla >n spate p9n" ce trecea incolo e pupaB sau, alt5el spus, s" >mping" corabia >n 5a;", p9n" ce ieea in la;. (ra eGclus ca Pipirici s" reueasc" e unul singur s" 5ac" aa ce/a, treaba asta sem"n9n >n ca!ul lui cu str" ania !a arnic" e a ri ica o cate ral", >ns" >i " use aproape uhul opintin u$se in greu, p9n" ce ceilal;i s"$l >mping" la o parte, >n scurt timp, toat" lumea e pe corabie, >n a5ar" e &ucy i e Foarece Jcare era sleit e puteriK se >nirase pe ou" r9n uri e$a lungul celor oua parapete, 5iecare b"rbat cu pieptul lipit e spatele omului in 5a;", ast5el >nc9t greutatea >ntregului ir se l"sa pe ultima persoan", to;i >mping9n cu isperare. Timp e c9te/a secun e oribile Jcare li se p"rur" c9t nite ceasuri lungiK nu se >nt9mpl" aparent nimic, >ncheieturile oamenilor trosneau, su oarea picura, r"su5larea li se preschimbase >n icneli i g959ieli. Pe urm", sim;ir" c" na/a se mica. Obser/ar" c" bucla$arpe era acum ce/a mai eparte e catarg. Remarcar", toto at", i c" se 5"cuse mai mic". Fi acum prime= ia era cu a e/"rat gra/". Reueau oare s" o >mping" peste puntea e la pupa, sau se 5"cuse e=a prea str9ns"L -a. Putea trece la limit". 0e re!ema e balustra ". Ereo !ece ini s"rir" sus pe puntea e la pupa. (ra mult mai bine. Trupul Farpelui e mare era acum at9t e =os, >nc9t se puteau ae!a >n ir pe punte ca s" >mping" cot la cot. 0peran;ele lor le " ur" elan, p9n" ce toat" lumea >i aminti e pupa >nalt" i sculptat", coa a balaurului, a cor"biei +,ori e !i.. (ra absolut imposibil s" >mping" ihania peste ea. $ *n topor, strig" Caspian r"guit, i >mpinge;i >n continuare. &ucy, care tia un e erau toate lucrurile, >l au!i e un e st"tea pe puntea principal", pri/in spre pupa. ?n c9te/a secun e a=unse e esubt, lu" toporul, urc9n >n 5ug" scara spre puntea e la pupa. -ar, eGact c9n a=unse sus, se au!i o trosnitur" ! ra/"n", ca atunci c9n se pr"buete un copac, iar corabia se leg"n", ;9nin >n 5a;". C"ci tocmai >n acea clip", 5ie 5iin c" Farpele e mare era >mpins at9t e tare, 5ie 5iin c" >n prostia lui se g9n ise s" str9ng" la;ul i mai mult, toat" partea sculptat" a pupei se 5r9nse i corabia r"mase liber". Ceilal;i erau prea epui!a;i ca s" /a " ce /"!u &ucy. Acolo, la c9;i/a metri >n urma lor, bucla 5ormat" in trupul Farpelui e mare se 5"cu rapi i mai mic", up" care isp"ru pleosc"in sub ap". &ucy o ;inea mor;i J>ns", 5irete, cum era tare >n5ierb9ntat" >n acel moment, se putea 5oarte bine s" nu 5i 5ost ec9t ro ul

imagina;iei eiK c" a /"!ut o eGpresie e satis5ac;ie cretin" pe mutra ihaniei. #u >nc"pea >n oial", oricum, c" era un animal 5oarte t9mpit, c"ci >n loc s" 5ug"reasc" /asul, >i r"suci capul scurm9n cu nasul >n lungul corpului, ca i cum s$ar 5i ateptat s" g"seasc" pe$acolo epa/a cor"biei +,ori e !i.. +,ori e !i. >ns" era eparte, na/ig9n iute cu o bri!" proasp"t" e la spate, iar oamenii !"ceau sau e eau g959in i gem9n pe punte, p9n" c9n , re/enin u$i, >ncepur" s" iscute espre ce p";iser", a=ung9n ca >n 5inal s" r9 " >n hohote. Iar c9n se ser/i i nite rom, ciocnir" i i!bucnir" >n uraleM i toat" lumea l"u a 9r!enia lui (ustace J ei nu 5"cuse nimic eosebitK i a lui Pipirici. -up" aceea, mai na/igar" trei !ile, 5"r" s" /a " nimic altce/a ec9t cerul i marea, >n a patra !i, /9ntul >i schimb" irec;ia spre nor , iar apele >ncepur" s" se >n/olbure!eB up"$amia!", uraganul st"tea s" se e!l"n;uie. -ar >n acelai timp, !"rir" uscat pe partea inspre babor . $ Cu >ng" uin;a ta, 0ire, !ise -rinian, /om >ncerca s" ne a "postim e /9nt >n acea ;ar", /9slin i ancor9n >n port, p9n" ce trece /i=elia. Caspian >ncu/iin;", >ns", /9slin in greu >mpotri/a /9ntului n"prasnic, tot nu i!butir" s" a=ung" la uscat ec9t abia seara. C9rmir" >nainte e a se >nnopta complet, intr9n >ntr$un port natural, un e ancorar", ar nimeni nu cobor> pe ;"rm >n acea noapte. -iminea;a, constatar" c" se g"seau >n gol5ul plin e /er ea;" al unui ;inut col;uros i pustiu, care urca spre un /9r5 st9ncos. -inspre nor , un e /9ntul su5la puternic, incolo e acel /9r5, norii se >ngr"m" eau iute. Cobor9r" barca i >nc"rcar" >n ea toate butoaiele e ap", care acum erau goale. $ -in care r9u s" lu"m ap", -rinianL >ntreb" Caspian, instal9n u$se >n locul lui, la pupa. -in c9te se pare, sunt ou" r9uri care se /ars" >n gol5. $ #u are prea mare importan;", 0ire, >i r"spunse -rinian. Cre >ns" c" a/em mai pu;in e mers p9n" la cel in reapta cor"biei $ cel inspre r"s"rit. $ *ite c" plou", remarc" &ucy. $ Dalal constatare, !ise ( mun , c"ci turna cu g"leata. (u !ic s" mergem la cel"lalt r9u. E" pomi pe$acolo, sub care ne putem a "posti. $ -a, hai acolo, spuse i (ustace. #$are nici un rost s" ne 5acem ciuciulete egeaba. -ar, >n tot acest timp, -rinian continu" s" pilote!e barca spre reapta, ai oma o5erilor obosi;i care gonesc cu /ite!", ei le eGplici c" au greit rumul. $ Au reptate, -rinian, !ise Caspian. Ce$ar 5i s" c9rmeti spre r9ul inspre apusL $ Cum orete )aiestatea ta, spuse -rinian pe un ton cam sec. A/usese o !i grea in cau!a /remii in a=un i nu$i pl"cea s" primeasc" s5aturi e la ageamiii neobinui;i cu marea. 0chimb", >ns", irec;iaB i se o/e i up" aceea c" proce ase bine aa. C9n terminar" cu umplutul butoaielor, se opri i ploaia, iar Caspian, (ustace, 5ra;ii Pe/ensie i Pipirici hot"r9r" s" urce p9n" >n /9r5ul ealului ca s" /a " ce pri/elite li se o5erea e acolo. A 5ost o ascensiune abrupt", printre ierburi i b"l"rii ese, 5"r" s" /a " oameni sau animale, >n a5ar" oar e nite pesc"rui. C9n a=unser" >n /9r5, constatar" c" insula era 5oarte mic", nemasur9n mai mult e ou"!eci e pogoaneB iar e la acea >n"l;ime, marea se >n5";ia nem"rginit" i pustie, cum nu li se p"ruse e pe punte, i nici m"car e la turela catargului. $ Ce ;"c"neal", >i opti (ustace lui &ucy, scrut9n !"rile >nspre r"s"rit. 0" tot na/igam aa la nes59rit pe chestia aia, 5"r" s" a/em m"car habar un e putem a=unge. -ar nu spuse asta ec9t in obinuin;" i nu in r"utate, cum ar 5i 5"cut mai emult.

(ra prea 5rig ca s" !"bo/easc" pe creast", c"ci /9ntul continua s" su5le rece inspre nor . $ Dai s" nu ne mai >ntoarcem pe acelai rum, le !ise &ucy, c9n pornir" >napoiB mai bine mergem >nc" un pic i cobor9m pe l9ng" cel"lalt r9u, la care a /rut -rinian ini;ial s" a=ungem. Toat" lumea se ar"t" e acor , aa c", up" /reun s5ert e ceas, erau la i!/orul celui e$al oilea r9u. &ocul era mult mai interesant ec9t se ateptaser"B un mic lac e munte, 5oarte a 9nc, >ncon=urat e st9nci, cu eGcep;ia unei albii >nguste >nspre mare, pe un e curgea apa. Aici, >n s59rit, erau la a "post e /9nt, aa c" se ae!ar" cu to;ii printre b"l"rii, s" se o ihneasc". 0e ae!ar" to;i, ar unul Jera ( mun K s"ri >n picioare in nou 5oarte repe e. $ 'tia au pasiunea pietrelor ascu;ite pe insula asta, !ise el, b9=b9in printre ierburi. *n e$i porc"ria aiaL... Ah, am g"sit$o... OhohoO nu$i o piatr" ascu;it", e un m9ner e sabie. Ba nu, mii e tunete, e chiar o sabie >ntreag"B >n 5ine, ce$a mai r"mas in ea up" ce a m9ncat$o rugina. Pesemne c" !ace aici e /eacuri. $ Pe easupra mai e i narnian", up" cum arat", obser/" Caspian, c9n se a unar" to;i >n =urul lui ( mun . $ Fi eu stau pe ce/a, !ise &ucy. Ce/a tare. -escoperir" c" era /orba e resturile unei c"m"i e !ale. Acum, toat" lumea era >n patru labe, b9=b9in cu m9inile printre b"l"riile ese. C"utarea lor scoase la i/eal", r9n pe r9n , un coi5, un pumnal i c9te/a mone eB nu semilune calormene, ci +lei. i +copaci. narnieni /eritabili, aa cum po;i /e ea !ilnic >n pia;a in Bea/ers am sau in Beruna. $ 0$ar p"rea c" asta e cam tot ce$a mai r"mas e la unul intre cei apte lor!i ai notri, remarc" ( mun . $ (Gact la asta m" g9n eam i eu, spuse Caspian. )" >ntreb care intre ei. Pe pumnal nu e nici un in iciu. Fi m" tot g9n esc cum o 5i murit. $ Fi cum >l /om r"!buna, a "ug" Pipirici. ?n tot acest r"stimp, ( mun , singurul in grup care citise c9te/a po/estiri poli;iste, re5lectase pro5un . $ *ite ce e, !ise el. ?n toat" t"r"enia asta e ce/a tare ubios. #u se poate s" 5i 5ost ucis >n lupt". $ -e ceL >ntreb" Caspian. $ #u e nici un os pe$aici, >i eGplic" ( mun . -e obicei, inamicul ia armura i las" ca a/rul. Cine a mai pomenit ca un tip care c9tig" o lupt" s" plece cu ca a/rul i s" lase balt" armuraL $ Poate c" a 5ost omor9t e o 5iar" s"lbatic", suger" &ucy. $ Iste; animalul, !ise ( mun , ac" s$a priceput s" scoat" e pe om c"maa e !aleO $ 0au poate a 5ost /reun balaur, spuse Caspian. $ #u ;ine, inter/eni (ustace. *n balaur n$ar putea 5ace aa ce/a. Ftiu eu mai bine. $ ?n 5ine, ce$ar 5i s" plec"m e$aici, spuse &ucy. -e c9n ( mun pomenise e oase, >i pierise tot che5ul s" mai stea =os. $ Cum /re;i /oi, se >n/oi Caspian, ri ic9n u$se. #u cre c" merit" s" lu"m ce/a in chestiile astea. Cobor9r", uc9n u$se i p9n" la mica eschi!"tur" e un e r9ul ieea in lac, i r"maser" acolo >n picioare pri/in la apa a 9nc" in interiorul cercului 5ormat e st9nci. -ac" ar 5i 5ost !"pueal", nu >ncape >n oial" c" unii ar 5i 5ost tenta;i s" se scal e i c" toat" lumea ar 5i b"ut cu nesa;, >ntr$a e/"r, chiar i aa, (ustace se g9n ea s" se aplece i s" ia nite ap" >n m9inile 5"cute c"u, c9n Pispirici i &ucy strigar" >ntr$un glasM

+*iteO., aa c" uit" e sete i >ntoarse pri/irea. 6un ul lacului era 5"cut in pietre cenuii$alb"strui, iar apa era limpe e cum e cristalulB pe 5un ul apei !"cea silueta unui b"rbat, >n m"rime natural", 5"cut pare$se in aur. Omul st"tea lungit cu 5a;a >n =os i cu m9inile >ntinse easupra capului. Fi se >nt9mpl" ca, tocmai c9n pri/eau ei ast5el, norii s" se ea la o parte i s" r"sar" soarele. 6orma aceea aurie se lumin" e la un cap"t la cel"lalt. &ucy se g9n ea c" >n /ia;a ei nu /"!use o statuie mai 5rumoas". $ Ohoho, ei aO 5luier" Caspian. P"i, cre i eu c" a meritat s" /enim p9n" aiciO Oare putem s$o scoatem a5ar"L $ Putem s" ne scu5un "m i s" o lu"m, !ise Pispirici. $ -egeaba, replic" ( mun . Oricum, ac" e >ntr$a e/"r in aur $ aur masi/ $ e prea grea i n$o putem ri ica aa. Fi pun pariu c" lacul are o a 9ncime pe pu;in e patru metri i ce/a. Ia sta;i un pic, totui. Bine c" mi$a at prin minte s" iau o suli;" e /9n"toare. Dai s" /e em c9t e a 9nc" e apa. Pine$m" e m9n", Caspian, s" m" pot apleca un pic easupra lacului. Caspian >l prinse e m9n", iar ( mun , aplecat >n 5a;", >ncepu s" bage suli;a >n ap". P9n" s" a=ung" s" /9re suli;a complet >n lac, &ucy !iseM $ (u nu cre c" statuia e in aur. ( oar e5ectul luminii. 0uli;a ta arat" eGact la 5el >n ap". $ Ce s$a >nt9mplatL >ntrebar" c9te/a /oci numai ec9tB c"ci ( mun sc"pase brusc suli;a in m9n". $ #$am putut s$o mai ;in, rosti ( mun , g959in . )i s$a p"rut teribil e grea. $ *ite$o acum pe 5un ul lacului, !ise Caspian. &ucy are reptate. Are eGact aceeai culoare ca i statuia. ( mun >ns", care s$ar 5i !is c" are ce/a neca!uri cu ci!mele $ st"tea tot aplecat i se uita la ele $ se >n rept" numai ec9t e spate i strig" cu un glas t"ios c"ruia rar se >nt9mpl" ca, au!in u$l, s" nu$i ai ascultareM $ -a;i$/" >napoiO Pleca;i e l9ng" ap". To;i. #umai ec9tO Ceea ce i 5"cur", holb9n u$se la el. $ Ia uita;i$/", spuse ( mun , uita;i$/" numai la bombeul ci!melor meleO $ Par cam galbene, >ncepu (ustace. $ 0unt in aur, in aur masi/, >l >ntrerupse ( mun . *it"$te la ele. Pune m9na. #ici nu mai au piele la /9r5. Fi sunt grele e parc" ar 5i e plumb. $ Oh, AslanO eGclam" Caspian. -oar nu /rei s" spui...L $ Ba a, eGact asta, !ise ( mun . Apa preschimb" totul >n aur. 0uli;a s$a 5"cut e aur i e aceea a e/enit at9t e grea. )$am u at un pic la picioare Jbine c" n$am 5ost escul;K i in cau!a apei bombeul ci!melor s$a trans5ormat >n aur. Fi am"r9tul "la e pe 5un ul lacului $ >n 5ine, /$a;i at i /oi seama. $ Prin urmare, nu$i e 5apt o statuie, opti &ucy. $ #u. Acum totul e limpe e. Omul a /enit aici c9n era ari;" mare. 0$a e!br"cat >n /9r5ul st9ncii $un e am stat noi =os. Dainele au putre!it sau au 5ost luate e p"s"ri pentru cuiburiB armura a r"mas >ns" acolo. Pe urm" s$a b"gat >n ap" i... $ Tata, >ncetea!", spuse &ucy. Ce groa!nicO

$ Bucur"$te mai bine c" noi am sc"pat ca prin urechile acului, !ise ( mun . $ ?ntr$a e/"r, ca prin urechile acului, >nt"ri Pipirici. 0e putea ca >n orice clip" cui/a s"$i alunece >n ap" egetul, piciorul, musta;a sau coa a. $ Oricum, !ise Caspian, n$ar strica s" 5acem totui o prob". Aplec9n u$se, smulse o crengu;" intr$un tu5i. Pe urm", cu mult" pru en;", >ngenunche l9ng" lac i cu5un " crengu;a >n ap". B"gase >n lac o crengu;"B ceea ce scoase, >ns", a5ar" era un obiect >n 5orm" e crengu;", 5"cut in aur curat, greu i moale ca plumbul. $ Regele care ar omni >n aceast" insul", rosti Caspian r"spicat, >mbu=or9n u$se la 5a;" >n timp ce /orbea, ar a=unge cur9n cel mai bogat rege in lume. Acest ;inut /a 5i pe /eci >n st"p9nirea #arniei. 0e /a numi Insula Apelor e Aur. Fi /" impun tuturor s" p"stra;i secretul. #imeni nu trebuie s" a5le e asta. #ici m"car -rinian $ sub pe eapsa cu moartea, a;i au!itL $ Cu cine /orbeti, m" rogL !ise ( mun . (u nu sunt supusul t"u. -ac" /rei s" tii, lucrurile stau eGact in/ers. 0unt unul intre cei patru /echi su/erani ai #arniei, iar tu eti /asalul )arelui Rege, 5ratele meu. $ Eas"!ic" la asta s$a a=uns, Rege ( mun , ia spuneL !ise Caspian, pun9n m9na pe minerul s"biei. $ Oh, potoli;i$/" am9n oi numai ec9t, strig" &ucy. C9t" b"taie e cap mai ai i cu b"ie;ii "tiaO 0unte;i to;i nite n"t"r"i 5u uli i b"t"ui $ ooohO... I se t"ie >ns" r"su5larea i /ocea >i pieri cu totul. Fi toat" lumea /"!u ce /"!use i ea. Peste coasta cenuie a ealului e easupra lor $ cenuie, 5iin c" ierburile i tu5iurile nu >n5loriser" $ 5"r" nici un !gomot i 5"r" s" se uite la ei, sclipin e parc" ar 5i 5ost sub str"lucirea soarelui, ei soarele e 5apt se ascunsese >n nori, trecea cu pai rari cel mai uria leu /"!ut /reo at" e ochii omului. -escriin scena up" aceea, &ucy spuneaM +(ra c9t un ele5ant., ei cu alt" oca!ie spusese oarM +C9t o c"ru;" cu cai., >ns" nu m"rimea conta. #imeni nu cute!ase s" >ntrebe cine 5usese. Ftiau c" era Aslan. Fi nimeni n$a /"!ut /reo at" cum sau un e a plecat. 0e uitau unii la al;ii ca nite oameni buimaci e somn. $ -espre ce /orbeamL !ise Caspian. )$am purtat ca un obitoc, nu$i aaL $ 0ire, spuse Pipirici, locul acesta e blestemat. Dai s" ne >ntoarcem pe corabie. Fi, ac" a putea a/ea onoarea e a bote!a aceast" insul", a numi$o Apa )or;ii. $ O enumire 5oarte potri/it", !ise Caspian, ei acum, ac" m" g9n esc mai bine, nu prea tiu e ce. Bun, /remea pare s" se >n repte i cre c" -rinian ar cam /rea s" o lu"m in loc. C9te o s" a/em s"$i po/estimO ?n realitate, >ns", nu prea au a/ut ce s"$i po/esteasc", >ntruc9t amintirile legate e ultimul ceas se cam >nce;oaser". $ )aiest";ile lor p"reau /r"=ite c9n s$au urcat >n barc", >i !ise -rinian lui Rhince c9te/a ore mai t9r!iu, c9n +,ori e !i. plutea cu toate p9n!ele sus, iar Insula Apa )or;ii r"m"sese un e/a pier ut" >n !are. Au p";it ei ce/a >n locul acela. 0ingurul lucru pe care l$am ob;inut cu claritate a 5ost 5aptul c" au con/ingerea c" au g"sit ca a/rul unuia intre lor!ii pe care >i c"ut"m. $ (Gtraor inar, c"pitane, r"spunse Rhince. P"i, asta >nseamn" c" s$au 5"cut trei. Au mai r"mas patru. ?n ritmul "sta, am putea 5i acas" ime iat up" Anul #ou. Ce bine ar 5i, c" mi se cam termin" tutunul. #oapte bun", omnule.

Capitolul < I#0*&A T&A0*RI&OR Fi acum /9ntul, care su5lase atita /reme inspre nor $/est, >ncepu s" bat" inspre /est, i >n 5iecare iminea;" c9n soarele r"s"rea in mare, prora arcuit" a cor"biei +,ori e !i. se plasa sus, >n reptul liniei e mi=loc a soarelui. *nii erau e p"rere c" soarele p"rea mai mare ec9t >n #arnia, al;ii, >ns", >i contra!iceau. Fi tot na/igar" aa, i na/igar" >mpini e o bri!" bl9n " ar constant", 5"r" s" /a " nici peti, nici pesc"rui, nici cor"bii i nici ;"rmuri. Fi pro/i!iile >ncepur" iar"i s" se sub;ie!e, iar >n inim" li se 5uri" spaima c" poate a=unseser" pe o mare nem"rginit". C9n se i/ir" !orile, >ns", eGact >n !iua >n care se g9n eau c" e ultima c9n mai puteau risca s" continue c"l"toria spre est, !"rir" rept >n 5a;", >ntre ei i r"s"ritul soarelui, o bucat" e p"m9nt 5"r" 5orme e relie5, >ntins" ca un nor. Pe la mi=locul up"$amie!ii ancorar" >ntr$un gol5 larg i ebarcar" pe mal. (ra un ;inut 5oarte i5erit e tot ce /"!user" /reo at". C"ci, up" ce tra/ersar" pla=a, merg9n prin nisip, constatar" c" totul era amu;it i pustiu, e parc" s$ar 5i a5lat >ntr$o ;ar" nelocuit", ei >n 5a;a lor se aterneau pa=iti nete e cu iarb" moale i scurt", e parc" ar 5i 5ost un ga!on engle!esc >ngri=it e !ece gr" inari. Copacii, mul;i la num"r, creteau 5rumos la o oarecare istan;" unii e al;ii, iar pe =os nu /e eai crengi rupte sau 5run!e c"!ute. )ai gungureau c9n i c9n porumbeii, ar altminteri nu se au!ea nici un !gomot. A=unser" cur9n la o alee lung", reapt" str"=uit" e copaci i acoperit" cu nisip, pe care nu cretea nici o buruian". -eparte, >n cel"lalt cap"t al acestui rum, !"rir" o cas" $ o cl" ire 5oarte lung", cenuie i linitit" sub soarele up"$amie!ii. Ime iat up" ce >ncepur" s" mearg" pe aceast" alee, &ucy >i " u seama c" >i intrase o pietricic" >n panto5. Pe acest t"r9m necunoscut, >n;elept in partea ei ar 5i 5ost s"$i roage pe ceilal;i s" atepte pu;in, p9n" ce i$o scotea. #umai c" nu 5"cu aaB r"mase pur i simplu >n urm" i se ae!" =os s"$i scoat" panto5ul. Firetul i se >nno ase. P9n" s" i!buteasc" ea s" es5ac" no ul, ceilal;i se >n ep"rtaser" e$a binelea. Iar c9n scoase pietricica i >i puse panto5ul la loc, /ocile lor nu se mai au!eau e5el, >ns", aproape numai ec9t, au!i altce/a. ,gomotul acela nu /enea inspre cas". (ra un 5el e bubuitur" >n5un at". Ca i cum /reo !ece salahori /oinici ar 5i i!bit in r"spunteri >n p"m9nt cu nite imense ciocane e lemn. Iar !gomotul acesta se apropia 5oarte repe e. (a st"tea cu spatele la un copac, ar cum copacul "sta nu era bun e c";"rat, nu$i r"m9nea e5ecti/ nimic e 5"cut ec9t s" stea >ncremenit", cu spatele lipit e trunchiul arborelui, i s" spere c" putea trece ne/"!ut". Bum, bum, bum... chestia aia, cine tie ce$o 5i 5ost, a=unsese 5oarte aproape acum, c"ci &ucy sim;ea c" se ! runcina p"m"ntul sub ea. #u /e ea, >ns", nimic. 0e g9n ea c" lucrul $ sau lucrurile acelea $ erau pesemne eGact >n spatele ei. Pe urm", >ns", se au!i o bubuitur" pe alee, eGact >n 5a;a ei. ?i " u seama c" era pe alee, nu numai up" !gomot, ci i 5iin c" /"!u nisipul spulberat, ca i cum ar 5i 5ost i!bit e ce/a 5oarte greu. #u /e ea >ns" ce era acel lucru care i!bise puternic >n nisip. Apoi, toate bubuiturile se contopir" cam la ase metri e ea i brusc >ncetar". -up" care se au!i Tlasul. (ra e5ecti/ 5oarte >nsp"im9nt"tor, c"ci tot nu /e ea nimic, >ntreg acel ;inut, ca un parc, p"rea la 5el e linitit i e pustiu ca atunci c9n ebarcaser". Cu toate acestea, la oar c9;i/a metri e ea, se au!ea un glas care spuneaM $ B"ie;i, asta$i ansa noastr". Instantaneu, un >ntreg cor e glasuri replic"M $ &$a;i au!itL &$a;i au!itL Asta$i ansa noastr", aa a !is el. Bra/o, e5ule. #icic9n n$ai gr"it mai a e/"rat.

$ *ite cum !ic eu, continu" primul glas. Cobor9m pe ;"rm >ntre ei i barca aia a lor, i 5iecare 5l"c"u s" aib" gri=" e armele lui. ?i prin em c9n >ncearc" s" plece pe mare. $ (i, aa /om 5ace, strigar" celelalte /oci. #icic9n n$ai ticluit un plan mai bun, e5ule. Cinste ;ie, e5ule. #ici c" eGist" plan mai gro!a/. $ Dai e;i, >n/iora;i$/" b"ie;i, !ise primul glas. O lu"m in loc. $ C9t" reptate ai, e5ule, !iser" ceilal;i. #ici c" se putea s" ai un or in mai bun. (Gact asta /oiam s" spunem i noi. O lu"m in loc. Ime iat re>ncepur" bubuiturile >n5un ate $ au!in u$se >nt9i 5oarte tare, apoi in ce >n ce mai slab, p9n" se stinser" >n irec;ia m"rii. &ucy tia c" n$a/ea e ce pier e /remea >ncerc9n s" se umireasc" cine puteau 5i acele 5"pturi in/i!ibile. -e >n at" ce bubuiturile se stinser" >n ep"rtare, se ri ic" >n picioare i o lu" la 5ug" pe alee, up" ceilal;i, alerg9n c9t putea ea e repe e. Trebuia neap"rat s"$i pre/in". ?n tot acest r"stimp, ceilal;i a=unseser" la cas". (ra o construc;ie =oas" $ oar cu ou" eta=e $ 5"cut" in pietre galbene i 5rumoase, cu multe 5erestre, par;ial acoperit" e ie er". Totul era at9t e linitit aici, >nc9t (ustace !iseM +Cre c" e pustie., >ns" Caspian ar"t", >n t"cere, spre 9ra e 5um care ieea intr$un co. T"sir" eschis" o poart", prin care intrar" >ntr$o curte pa/at". Iar aici a/ur" ei primul in iciu c" insula asta era cam ciu at", >n mi=locul cur;ii se a5la o pomp", iar sub pomp" o g"leat". P9n" aici, nimic ciu at. #umai c" minerul pompei se mica >n sus i >n =os, ei nu se /e ea nici ;ipenie e om >n =ur. $ Aici e o /r"=itorie la mi=loc, !ise Caspian. $ Instala;ii mecaniceO eGclam" (ustace. Cre c" am a=uns >n s59rit >ntr$o ;ar" ci/ili!at". ?n acel moment, &ucy, g959in >n5ierb9ntat", " u bu!na >n curte, >n oapt", >ncerc" s"$i 5ac" s" >n;eleag" ce au!ise ea 5"r" s" /rea. Iar c9n prietenii ei >n;eleser" 5ie i par;ial, se cam >ntristar", oric9t e /ite=i ar 5i 5ost ei. $ -umani in/i!ibili, morm"i Caspian. Eor s" ne i!ole!e e corabie. *r9t" treab". $ #$ai i ee ce 5el e 5"pturi sunt, &uL >ntreb" ( mun . $ P"i, cum a putea s" am, ( , c9n nici nu i$am /"!utL $ -up" pai, ;i s$au p"rut oameniL $ #$am au!it !gomot e pai $ oar glasuri i bubuitul acela >nsp"im9nt"tor, ca e ciocan e lemn. $ Oare ac" sco;i sabia la ei >i po;i /e eaL se >ntreb" Pipirici. $ 0e pare c" /om putea a5la, !ise Caspian. -ar hai s" plec"m e$aici. O creatur" in asta st" la pomp" i ascult" tot ce /orbim. A=unser" in nou pe alee, un e, atorit" copacilor, erau mai 5eri;i e pri/irile in iscrete. $ -ei, pe cu/9nt, n$are nici un rost s" >ncerc"m s" ne ascun em e nite oameni pe care nu$i putem /e ea. Poate c" sunt chiar acum >n =urul nostru. $ Ia spune, -rinian, !ise Caspian. Ce$ai !ice ac" am renun;a la barca i am cobor> mai >ncolo >n gol5, e un e am putea 5ace semn cor"biei +,ori e !i. s" /in" s" ne ia la bor LO

$ Apa nu e su5icient e a 9nc" pentru o asemenea mane/r", 0ire. $ Am putea merge >not, !ise &ucy. $ )aiest";ile /oastre, !ise Pipirici, asculta;i$m" pe mine. ( o prostie s" ne >nchipuim c" am putea sc"pa e un uman in/i!ibil, >ncerc9n s" ne stre$cur"m i s" ne 5o5il"m ne/"!u;i. -ac" 5"pturile astea au e g9n s" ne pro/oace la lupt", 5i;i siguri c" /or reui. Fi, in i5erent ce /a iei e aici, pre5er s"$i >n5runt ec9t s" 5iu prins e coa ". $ ,"u ac" nu cre c" Pipirici are reptate e ata asta, spuse ( mun . $ P"i, sigur c" a, inter/eni i &ucy. -ac" Rhince i ceilal;i e pe +,ori e !i. ne /" lupt9n pe ;"rm, /or 5ace i ei ce/a. $ -ar n$o s"$i ea seama c" ne lupt"m, ac" nu /or /e ea inamicul, !ise (ustace, am"r9t. Or s" crea " c" ne amu!"m >n/9rtin s"biile prin aer. 0e l"s" o t"cere sumbr". $ (i, bine, !ise Caspian >n cele in urm", hai s"$i "m rumul. Trebuie s" mergem s"$i >n5runt"m. -a;i$/" m9na $ proptete s"geata >n aer, &ucy $s"biile sus, to;i ceilal;i $ i acum, >nainte. Poate c" /or /rea s" c" em la o >n;elegere. &i se p"ru tare ciu at s" /a " pa=itile i copacii 5alnici cu5un a;i >ntr$o tihn" es"/9rit". C9n a=unser" pe pla=" i constatar" c" barca era acolo un e o l"saser", iar nisipul se aternea nete i pustiu c9t /e eai cu ochii, >i cuprinse >n oiala, >ntreb9n u$se ac" nu cum/a &ucy n"scocise pur i simplu tot ce le spusese. #umai c", >nainte e a p"i pe nisip, un glas se 5"cu au!it in /"! uh M $ #u$i /oie mai eparte, =up9nilor, nu$i /oie, gr"ia /ocea. )ai >nt9i trebuie s" st"m e /orb" cu /oi. 0untem pe pu;in cinci!eci aici, cu arma >n m9n". $ Asculta;i$l, asculta;i$l, inter/eni corul. (l e c"petenia noastr". Cre e;i$l pe cu/9nt. E" spune a e/"rul, a, a. $ (u nu$i /" pe "tia cinci!eci e r"!boinici, remarc" Pipirici. $ (Gact, eGact, !ise /ocea e5ului. #u ne /e e;i. Fi e ce nu, m" rogL 6iin c" suntem in/i!ibili. $ Tine$o aa, e5ule, ;ine$o aa, !iser" celelalte Tlasuri. Tr"iete ca la carte. #ici c" se puteau atepta la un r"spuns mai bun. $ 0tai cuminte Pipirici, !ise Caspian, up" care a "ug" cu /oce tare M Dei, /oi, oameni in/i!ibili, ce /re;i e la noiL Fi ce$am 5"cut ca s" merit"m um"nia /oastr"L $ Erem ca 5eti;a aia s" 5ac" ce/a pentru noi, !ise Tlasul C"peteniei. JCeilal;i eGplicar" c" eGact asta ar 5i spus i ei.K $ 6eti;aO eGclam" Pipirici. -oamna e regin". $ Pu;in ne pas" nou" c" e regin", !ise Tlasul C"peteniei. J+Fi nou" la 5el, i nou" la 5el., >l >ng9nar" ceilal;i.K -ar /rem s" 5ac" ce/a pentru noi. $ Ce anume, >ntreb" &ucy.

$ ... ac" acest lucru le!ea!" onoarea sau siguran;a )aiest";ii sale, a "ug" Pipirici, s" nu /" mira;i pe c9;i /om omor>, >nainte e a muri /ite=ete noi >nine. $ (i, bine, !ise Tlasul C"peteniei. ( o po/este lung". Ce$ar 5i s" ne ae!"m cu to;ii =osL Celelalte /oci >nt9mpinar" c"l uros propunerea, >ns" narnieii pre5erar" s" r"m9n" >n picioare. $ (i, bine, !ise Tlasul Fe5ului. Iat" espre ce e /orba. -in timpuri str"/echi, aceast" insul" a 5ost proprietatea unui mare /r"=itor. Fi noi to;i suntem $ sau poate, alt5el spus, am 5ost $ slu=itorii lui. ?n 5ine, ca s" nu mai lungim /orba, /r"=itorul "sta espre care /$am pomenit ne$a !is s" 5acem ce/a ce nu ne pl"cea. -e ce nu ne pl"ceaL 6iin c" nu /oiam s" 5acem ce ne cerea el. Fi atunci, pe /r"=itorul "sta l$a apucat o 5urie turbat"B c"ci se ca e s" /" spun c" el st"p9nea insula i nu era obinuit s" 5ie contra!is. (ra teribil e autoritar, s" ti;i$ -ar, stati un pic, un e r"m"sesemL Oh, a, /r"=itorul "sta se uce sus Jc"ci trebuie s" ti;i c" >i ;inea toate chestiile alea e /r"=itorie sus, >n timp ce noi locuiam =osK, cum !iceam se uce sus i ne 5ace o /ra=". O /ra=" e ur9;ire. -ac" ne$a;i /e ea acum, ar up" p"rerea mea mai bine mul;umi;i stelelor c" nu pute;i, nici nu /$ar /eni s" cre e;i cum ar"tam >nainte e a 5i ur9;i;i. ,"u, aa. -eci, ne$am tre!it to;i at9t e ur9;i, c" nici nu suportam s" ne uit"m unii la al;ii. Bun, ce$am 5"cut noi atunciL P"i, s" /" spun eu ce$am 5"cut. Am ateptat p9n" ne$am g9n it noi c" /r"=itorul a a ormit up"$amia!a, ne$am 5uriat sus i ne$am us glon; la cartea lui magic", s" /e em ac" nu putem 5ace ce/a s" sc"p"m e ur9;enia aia. #umai c" n" uisem i tremuram ca pi5tia, e ce s" /" mint. -ar, o s" m" cre e;i sau nu, /" asigur c" n$am g"sit nici o /ra=" care s" alunge ur9;enia. Cum timpul !bura i ne era team" ca b"tr9nul s" nu se tre!easc" in clip" >n clip" $ eu eram lac e su oare, e ce s" /" mint $ei, bine, ca s" nu mai lungim /orba, nu tiu ac" am 5"cut bine sau r"u, ar p9n" la urm" am g"sit o /ra=" care >i 5"cea pe oameni in/i!ibili. Fi ne$am g9n it c" mai bine ne$ar 5i stat in/i!ibili, ec9t at9t e ur9;i cum ne 5"cusem. Fi e ceL 6iin c" ne pl"cea mai mult. Aa c" 5eti;a mea, care e cam e /9rsta 5eti;ei /oastre, o ulcea;" e copil p9n" s" nu 5ie ur9;it", ei acum $ ar /orba mult", s"r"cia omului $ cum !iceam, 5eti;a mea spune /ra=a, c"ci trebuie s" 5ie ori o 5eti;", ori >nsui /r"=itorul, ac" reuesc s" m" 5ac >n;eles, c"ci altminteri n$a/ea e5ect. Fi e ce nuL 6iin c" nu se >nt9mpl" nimic. Aa ar, Clipsie a mea rostete /ra=a, 5iin c" se ca e s" /" spun c" citete tare 5rumos, i iat"$ne in/i!ibili cum ne orisem. Fi /" asigur c" am r"su5lat uura;i c" nu trebuia s" ne mai /e em la 5a;". &a >nceput, oricum, >ns", a e/"rul e c" ne$am s"turat e moarte s" mai 5im in/i!ibili. Fi mai e >nc" ce/a. #u ne$am g9n it nici o clip" c" i /r"=itorul "la Jcel e care /$am po/estit mai >nainteK a/ea s" se 5ac" in/i!ibil. Cert e c" e atunci nu l$ am mai /"!ut. Aa c" habar n$a/em ac" a murit sau a plecat, ori ac" st" acolo sus, in/i!ibil, e un e mai coboar", la 5el e in/i!ibil. Fi, cre e;i$m", n$are nici un rost s" ciuli;i urechile, 5iin c" >ntot eauna a umblat escul;, tiptil$tiptil ca un motan. Fi /" mai spun, omnii mei, ne$au l"sat pur i simplu ner/ii. Aceasta a 5ost po/estea rostit" e Tlasul C"peteniei, >ns" mult scurtat", c"ci am omis ce au mai spus i Celelalte Eoci. -e 5apt, nu rostea mai mult e a$se$apte cu/inte 5"r" s" nu 5ie >ntrerupt e >ncu/iin;"rile i >ncura="rile celorlal;i, ceea ce pe narnieni >i scotea aproape in min;i, gata s"$i piar " r"b area. C9n Fe5ul >i ispr"/i po/estea, urm" o t"cere 5oarte lung". $ #u >n;eleg ce leg"tur" au toate astea cu noi, !ise &ucy >n cele in urm". $ P"i, ceruleO Cum e$am uitat tocmai punctul esen;ial, !ise Tlasul C"peteniei. $ Chiar aa, chiar aa, !bierar" ceilal;i cu entu!iasm. #imeni n$ar 5i putut uita mai bine i mai 5rumos ec9t tine. Pine$o tot aa, e5ule, ;ine$o tot aa. $ P"i, nu$i ne/oie s" iau toat" po/estea e la cap"t, >ncepu Tlasul Fe5ului. $ #u, categoric, !iser" Caspian i ( mun . $ P"i, ca s" re!um"m totul >n ou" cu/inte, rosti Tlasul C"peteniei, atept"m e at9ta timp o 5eti;" r"gu;" in ;"ri str"ine, cum eti tu, -omniorico, $s" se uc" acolo sus, s" ia cartea magic", s" g"seasc" /ra=a care te scap" e in/i!ibilitate i s$o spun". Fi ne$am =urat cu to;ii ca pe primii str"ini care ebarc" pe insula asta J ac" au cu ei o 5eti;" r"gu;", 5iin c" altminteri n$ar mai contaK s" nu$i l"s"m s" scape cu /ia;", ac" nu ne

re!ol/" nou" problema. Fi e aceea, omnilor, ac" 5eti;a /oastr" nu se pune pe treab", cu urere /a trebui s" /" t"iem la to;i beregata. &ua;i$o ca pe o >n atorire i nu /" sup"ra;i, /" rog. $ #u /" /" armele, !ise Pipirici, 0unt i ele in/i!ibileL #ici nu ispr"/i bine e rostit aceste cu/inte, c" i au!ir" un /9=9it puternic, iar >n clipa urm"toare o suli;" se >n5ipse, /ibr9n i tremur9n , >ntr$unul intre copacii in spatele lor. $ *ite o suli;", chiar aa, !ise Tlasul Fe5ului. $ Chiar aa, Fe5ule, chiar aa, >l >ng9nar" ceilal;i. #ici nu se putea s" o a!/9rli mai bine. $ Fi a plecat in m9na mea, continu" Tlasul C"peteniei. Obiectele pot 5i /"!ute c9n sunt esp"r;ite e noi. $ -ar e ce /re;i s" 5ac tocmai eu astaL >ntreb" &ucy. -e ce nu poate 5ace asta cine/a intre /oiL Ce, /oi n$ a/e;i 5eti;eL $ #u$n r"!nim, nu$n r"!nim, !iser" toate Eocile. #u ne mai ucem acolo sus. $ Alt5el spus, !ise Caspian, >i cere;i acestei omni;e s" >n5runte o prime= ie la care nu a/e;i cura=ul s" le >mpinge;i pe surorile i pe 5iicele /oastreO $ (Gact, eGact, !iser" toate Eocile, cu /eselie. #ici c" se putea s" o 5i spus mai bine. (hei, se /e e c" ai 5"cut ce/a coal", se /e e. Oricine >i poate a seama. $ ?n /ia;a mea n$am au!it ce/a mai re/olt"tor $ >ncepu ( mun , >ns" &ucy >l >ntrerupseM $ Trebuie s" m" uc acolo sus noaptea, ori merge i !iuaL $ Oh, !iua, !iua, sigur c" a, !ise Tlasul C"peteniei. #u noaptea. #imeni nu$;i cere aa ce/a. 0" te uci sus pe be!n"L #ici pomeneal"O $ Bine, atunci, sunt e acor , !ise &ucy. #u, continu" ea, >ntorc9n u$se spre ceilal;i, nu >ncerca;i s" m" opri;i. #u /" a;i seama c" e !a arnicL *ite c9;i sunt aici. #u ne putem lupta cu ei. Pe c9n , >n cealalt" /ariant", eGist" o ans". $ Bine, ar ac" ai nas >n nas cu /r"=itorulL !ise Caspian. $ Ftiu, spuse &ucy. -ar poate c" nu$i chiar at9t e r"u pe c9t sus;in ei. #u /e!i c" in i/i!ii "tia nu$s prea cura=oiL $ Oricum, nu sunt nici prea inteligen;i, !ise (ustace. $ *ite ce e, &u, spuse ( mun . (5ecti/, nu te putem l"sa s" 5aci aa ce/a. ?ntreab"$l pe Pip, sunt sigur c" >;i /a spune acelai lucru. $ -ar o 5ac ca s"$mi sal/e! mie /ia;a, la 5el i pe a /oastr", spuse &ucy. #$am che5 s" 5iu ciop9r;it" >n buc";ele cu s"bii in/i!ibile, pricepe;iL $ )aiestatea sa are tot reptul s" proce e!e cum cre e e cu/iin;", inter/eni Pipirici. -ac" am a/ea c9t e c9t speran;a e a o sal/a prin lupt", atoria noastr" ar 5i 5oarte clar", >ns", up" p"rerea mea, nu eGist" nici cea mai mic" speran;" e a i!buti aa ce/a. Iar ser/iciul pe care i$l cer ei nu contra/ine nici ecum onoarei )aiest";ii sale, 5iin impotri/" un gest nobil i eroic. -ac" inima >i " ghes Reginei s"$i asume riscul e a$l >n5runta pe /r"=itor, eu unul n$am s" m" opun. Cum nimeni nu$l /"!use pe Pipirici >n5ricoat e ce/a, el putea spune acest lucru 5"r" s" se simt" nici ecum =enat. B"ie;ii, >ns", c"rora le 5usese 5ric" estul e es, se 5"cur" roii ca racul. Oricum, 5iin totul

5oarte limpe e i ra;ional, se /"!ur" ne/oi;i s" ce e!e. C9n li se comunic" eci!ia, oamenii in/i!ibili i!bucnir" >n urale !gomotoase, iar Tlasul C"peteniei Jsus;inut c"l uros e ceilal;iK >i po5ti pe narnieni la cin", in/it9n u$i s" petreac" noaptea >n mi=locul lor. (ustace nu prea /oia s" accepte, >ns" &ucy spuseM $ Am con/ingerea c" nu sunt nite mincinoiB putem a/ea >ncre ere >n ei. Ceilal;i >i " ur" reptate. Fi aa, >nso;i;i e un /acarm teribil e bubuituri Jcare e/enir" tot mai !gomotoase c9n a=unser" >n curtea pietruit", un e totul r"suna mai tareK, se >ntoarser" cu to;ii spre cas".

Capitolul 20 CART(A ER'SITOR*&*I Oamenii in/i!ibili >i osp"tar" musa5irii >mp"r"tete. (ra 5oarte nostim s" /e!i cum 5ar5uriile i platourile ap"reau la mas", 5"r" s" le a uc" nimeni. Ar 5i 5ost nostim i ac" le$ar 5i /"!ut mic9n u$se prin aer easupra po elei, aa cum te g9n eai c" se putea >nt9mpla ac" erau use e m9ini in/i!ibile. #u, >ns". 6ar5uriile i platourile >naintau prin su5rageria lung", s"lt9n i ;op"in . &a 5iecare s"ritur", a=ungeau la o >n"l;ime e aproGimati/ patru metri i =um"tate >n aerB pe urm" c" eau i se opreau brusc cam la un metru e sol. -ac" 5ar5uria era plin" cu sup" sau tocan", re!ultatul era e$a reptul e!astruos. $ ?ncep s" 5iu 5oarte curios >n pri/in;a acestor oameni, >i opti (ustace lui ( mun . Cre!i c" sunt chiar 5"pturi omenetiL )ai egrab" cre c" seam"n" cu nite l"custe uriae sau cu nite broate gigantice, ce p"rere aiL $ )ie nu mi se pare, spuse ( mun . -ar nu$i b"ga >n cap lui &ucy i eea cu l"custele. #u prea$i plac insectele, mai ales cele mari. )asa ar 5i 5ost mai pl"cut" ac" nu s$ar 5i 5"cut atita mur "rie i, e asemenea, ac" toat" con/ersa;ia n$ar 5i constat oar in >ncu/iin;"ri. Oamenii in/i!ibili >ncu/iin;au absolut orice, >ntr$a e/"r, mai toate remarcile lor erau ast5el 5ormulate >nc9t n$a/eai cum s" nu 5ii e acor cu eleM+Am !is eu >ntot eauna, c9n ;i$e 5oame, /rei s" m"n9nci. sauM +0e >ntunec"B aa se >nt9mpl" mereu seara.B oriM +Ah, ai trecut prin ap". Te$ai cam u at, nu$i aaL. Iar &ucy nu$i putea lua ochii e la intrarea >ntunecoas" ce se c"sca la picioarele sc"rii $ o /e ea e un e st"tea $ i se tot >ntreba ce a/ea s" g"seasc" sus, pe acele trepte, a oua !i iminea;a. )9ncarea a 5ost, oricum, bun", cu sup" e ciuperci, pui 5iert, unc" 5iart", agrie, coac"!e, lapte co/"sit, sm9nt9n", lapte ulce i mie . Celorlal;i le pl"cu mie ul, ar lui (ustace >i p"ru r"u up" aceea c" b"use. C9n se scul" a oua !i iminea;a, &ucy a/u acea sen!a;ie tipic" !ilelor c9n te tre!eti tiin c" te uci la eGamen sau la entist. (ra o iminea;" 5rumoas", cu albine care !um!"iau intr9n i iein pe 5ereastra eschis" spre o pa=ite ai oma celor in Anglia. 0e >mbr"c", up" care >ncerc" s" iscute i s" m"n9nce la micul e=un, ca >n oricare alt" !i. Pe urm", up" ce primi instruc;iuni e la Tlasul Fe5ului cu pri/ire la ceea ce trebuia s" 5ac" sus, >i lu" r"mas bun e la ceilal;i, nu spuse nimic, se >n rept" spre prima treapt" i >ncepu s" urce pe scar", 5"r" s" mai pri/easc" >napoi. Bine m"car c" era lumin", >ntr$a e/"r, rept >n 5a;a ei, >n cap"tul primului ir e trepte se a5la o 5ereastr". C9t timp s$a a5lat pe aceast" parte a sc"rii, a tot au!it tic$tacul pen ulei in holul e e esubt. A=unse pe urm" pe palier i trebui s" coteasc" la st9nga, spre urm"torul r9n e trepteB up" aceea, nu mai au!i ceasul e =os. Fi iat$o sus, >n capul sc"rilor. &ucy /"!u un culoar lung i lat, cu o 5ereastr" mare >n cel"lalt cap"t. -in c9te se p"rea, culoarul mergea pe toat" lungimea casei. (ra plin e sculpturi >n lemn, lambriuri i co/oare, in el eschi!9n u$se nenum"rate ui, pe o parte i pe cealalt".

?ncremeni loculuiB nu au!ea nimic $ nici chi;c"it e oarece, nici b9!9it e musc", nici 5onet e per ele, absolut nimic $ oar b"t"ile inimii ei. +*ltima u" pe st9nga., >i !ise ea, >n g9n . Cam nepl"cut c" se nimerise s" 5ie tocmai ultima. Ca s" a=ung" p9n" acolo, trebuia s" ep"easc" nenum"ratele camere >nirate pe culoar. Fi >n oricare in aceste >nc"peri era posibil s" 5ie /r"=itorul $ ormin , sau trea!, sau in/i!ibil, ori chiar mort. #$a/ea, >ns", rost s" se g9n easc" la asta. Aa c" se puse >n micare. Co/orul era at9t e gros, >nc9t paii ei nici nu se au!eau. +-eocam at", n$am e ce m" teme., se >mb"rb"ta &ucy, >n sinea ei. ?ntr$a e/"r, pe culoarul sc"l at >n ra!ele soarelui omnea o linite es"/9rit"B ba chiar calmul acela p"rea >ntr$un 5el cam ciu at. Ce 5rumos ar 5i 5ost ac" pe ui n$ar 5i 5ost pictate cu rou aprins nite semne stranii $ chestii r"sucite i complicate pare a/eau esigur >n;elesul lor, pesemne nu prea pl"cut. Fi ce r"gu; ar 5i 5ost, e asemenea, ac" pe pere;i n$ar 5i attrnat toate m"tile alea. #u 5iin c" ar 5i 5ost tocmai ur9te $ sau chiar at9t e ur9te $ >ns" orbitele goale ar"tau e5ecti/ bi!ar, iar ac" " eai 5r9u liber imagina;iei >;i >nchipuiai c", e >n at" ce te >ntorceai cu spatele, m"tile alea 5"ceau tot 5elul e lucruri. -up" ce trecu cam e a asea u", trase prima sperietur" ! ra/"n". Timp e o secun ", a/u sen!a;ia c" o mutrioar" b"rboas" i r"ut"cioas" ;9nise in perete, str9mb9n u$se la ea. ?i impuse s" se opreasc" i s" se uite mai bine. -ar nu era nici ecum un chip e om. (ra o oglin=oar" e 5orma i e m"rimea 5e;ei ei, cu p"r easupra i o barb" care at9rna e esubt, ast5el >nc9t atunci, c9n te uitai >n oglin ", 5a;a se >nca ra per5ect >ntre p"r i barb", e parc" ar 5i 5ost ale tale. +)$am !"rit >n oglin ", cu coa a ochiului, c9n treceam. >i !ise &ucy, >n g9n . At9t i nimic mai mult #u e nimic r"u. #umai c" nu$i pl"cea cum ar"ta la 5a;" cu p"rul i barba e la oglin ", aa c" >i /"!u e rum. J#u tiu la ce ser/ea Oglin a B"rboas", 5iin c" nu sunt /r"=itorK. P9n" s" a=ung" la ultima u" pe str9nga, &ucy >ncepu s" se >ntrebe ac" nu cum/a cori orul se lungise e c9n se pusese ea >n micare i ac" acest lucru nu 5"cea parte in magia casei, >n cele in urm", >ns", a=unse acolo. Iar ua era eschis". (ra o >nc"pere spa;ioas", cu trei 5erestre mari, plin" in ta/an p9n" >n po ea cu ra5turi >n;esate e c"r;iB &ucy nu /"!use >n /ia;a ei at9tea c"r;i $ c"rticele e tot 5elul, c"r;i um5late i olo5ane, /olume mult mai mari ec9t orice Biblie e la biseric", toate legate >n piele, mirosin a /echi, a cultur" i a /r"=itorie. -ar tia in instruc;iunile primite c" nu trebuia s"$i bat" capul cu ele. C"ci Cartea, Cartea e /r"=itorie se a5la pe un pupitru, rept >n mi=locul camerei, >i " u seama c" trebuia s" citeasc" in ea st9n >n picioare Ji oricum nici nu eGistau scauneK i, e asemenea, c" n$a/ea >ncotro i era ne/oit" s" se plase!e cu spatele la u". Aa c" se >ntoarse numai ec9t s" >nchi " ua. -ar ua nu se >nchi ea. 0$ar putea ca unele persoane s" nu 5ie e acor cu &ucy >n aceast" pri/in;", >ns" eu cre c" a a/ut per5ect" reptate. ,icea c" n$ar 5i eran=at$o ac" ar 5i putut >nchi e ua, 5iin c" era tare nepl"cut s" 5ii ne/oit s" stai >ntr$un asemenea loc, cu o u" eschis" rept >n spate. Fi eu a 5i a/ut aceeai reac;ie. #$a/ea, >ns", >ncotro. Ceea ce o >ngri=ora estul e mult era m"rimea c"r;ii. Tlasul C"peteniei nu putuse s"$i ea nici o l"murire >n pri/in;a locului un e se g"sea >n Carte /ra=a prin care lucrurile e/eneau /i!ibile. Ba p"ruse estul e mirat e >ntrebarea ei. (& consi era normal ca &ucy s" >nceap" cu >nceputul i s" continue pas cu pas, p9n" ce a=ungea la punctul oritB era limpe e c" mintea lui nu concepea alt" meto " e a g"si ce/a >ntr$o carte. +Bine, ar s$ar putea s"$mi ia !ile i s"pt"m9ni >ntregiO., !ise &ucy pri/in /olumul uria, +i am e=a sen!a;ia c" m" a5lu aici e c9te/a ceasuri bune.. 0e use la pupitru i >i ae!" m9na pe carteB sim;i nite 5urnic"turi prin egete c9n atinse /olumul, e parc" ar 5i curentat$o. ?ncerc" s$o eschi ", ar la >nceput nu i!butiB asta, totui, se atora 5aptului c" era

;inut" >nchis" e ou" catarame e plumb, pe care, es5"c9n u$le, reui estul e uor s" eschi " cartea. -ar ce carteO (ra scris" e m9n", i nu tip"rit"B un scris clar i regulat, 5oarte caligra5ic, cu litere ample, at9t e 5rumos, >nc9t &ucy r"mase 5ascinat" un minut >ntreg, contempl9n r9n urile minunate i nemaig9n in u$se s" le eslueasc" >n;elesul. D9rtia era nete " i moale, mirosin tare pl"cutB iar pe margini i >n =urul letrinelor colorate e la >nceputul 5iec"rei /r"=i se a5lau esene. #u eGista pagin" e titlu, i nici titluB /r"=ile i 5armecele >ncepeau irect, primele nepre!ent9n prea mult" importan;". Cum s" scapi e negi Jsp"l9n u$te pe m9ini sub clar e lun" >ntr$un lighean e argintK, cum s" alungi urerea e in;i i crampele, precum i o /ra=" pentru a prin e un roi e albine. Imaginea omului pe care >l ureau in;ii era at9t e real", >nc9t ac" o pri/eai prea mult sim;eai c" te apuc" i pe tine urerea e in;i i e m"sele, iar albinele aurii care erau esenate e =ur >mpre=urul celei e$a patra /r"=i >;i l"sau impresia c" !boar" cu a e/"rat. &ui &ucy nu$i /enea s" se e!lipeasc" e aceast" prim" pagin", >ns" c9n >ntoarse 5oaia, urm"toarea era eGact la 5el e interesant", +ar trebui s" trec mai eparte. >i !icea ea. Fi aa a parcurs >n 5ug" /reo trei!eci e pagini in care, ac" le$ar 5i putut ;ine minte, ar 5i >n/";at cum s" g"seti o comoar" >ngropat", cum s"$;i a uci aminte e ce/a, cum s" ui;i un lucru pe care /oiai s"$l ai uit"rii, cum s"$;i ai seama c9n cine/a spune a e/"rul, cum s" a uci Jsau s" alungiK /9ntul, cea;a, ninsoarea, lapo/i;a sau ploaia, cum s" a ormi pe cine/a i cum s"$i 5aci cui/a cap e m"gar Jcum i$au 5"cut bietului 6un uleaK. Fi pe m"sur" ce citea, imaginile e/eneau tot mai 5rumoase i mai reale. Pe urm", a=unse la o pagin" at9t e >nc"rcat" e imagini, >nc9t aproape nici nu mai remarcai scrisul. Aproape $ >ns" ea totui a remarcat primele cu/inteM *n 5armec 5"r" gre pentru a$i a 5rumuse;e celei care >l rostete peste pu! eria omeneasc". &ucy se !g9ia la po!e, cu 5a;a l9ng" pagin", i ei ini;ial i se p"ruser" >nghesuite i ae!ate alan ala, constat" c" acum le /e ea 5oarte clar. Prima imagine >n5";ia o 5at" st9n >n picioare la un pupitru i citin intr$o carte uria". Iar 5ata era >mbr"cat" eGact ca &ucy. ?n po!a urm"toare, &ucy Jc"ci 5ata in po!" era chiar &ucyK st"tea cu gura c"scat" i, cu o eGpresie estul e >nsp"im9nt"toare, psalmo ia sau recita ce/a. ?n cea e a treia imagine, 5rumuse;ea e incolo e pu! eria e oameni /enise la ea. (ra tare ciu at c", a/9n >n /e ere c9t e mici i se p"ruser" ini;ial po!ele, &ucy cea in imagine ar"ta la 5el e mare ca &ucy cea in realitateB se uitau ochi >n ochi, iar up" c9te/a minute &ucy cea in realitate >ntoarse pri/irea 5iin orbit" e 5rumuse;ea celeilalte &ucyB ei i se p"rea c" cel"lalt chip sem"na c9t e c9t cu ea. Iar acum imaginile se >ngr"m" ir" iute spre ea. 0e /"!u st9n sus pe tron la un turnir in Calormen, to;i regii in lume lupt9n pentru a o cuceri, 5iin nespus e 5rumoas". -up" aceea turnirele se preschimbar" >n r"!boaie a e/"rate, iar #arnia i Archenlan , Telmar i Calormen, Talma i Terebinthia au 5ost pustiite e 5uria regilor, a ucilor i a marilor lor!i, care se luptau pentru 5a/orurile ei. Pe urm", totul s$a schimbat, iar &ucy, 5rumoas" cum nu era alta pe p"m9nt, se >ntorsese >napoi >n Anglia. Iar 0usan, care 5usese intot eauna 5rumuse;ea 5amiliei, /enise acas" in America. 0usan in po!" sem"na leit cu 0usan in realitate, numai c" era mai ur9;ic" i cu un aer mai r"ut"cios. Iar 0usan era geloas" pe 5rumuse;ea r"pitoare a lui &ucy, >ns" asta nici nu conta, 5iin c" nim"nui nu$i mai p"sa acum e 0usan. $ Eoi rosti /ra=a, !ise &ucy. #u$mi pas". O /oi rosti. 0pusese +#u$mi pas"., 5iin c" a/ea sentimentul puternic c" n$ar 5i trebuit s$o 5ac". -ar, c9n se uit" in nou la primele cu/inte ale /r"=ii, acolo >n mi=locul scrisului, un e tia sigur c" nu 5usese nici o po!", escoperi chipul m"re; al unui leu, al &eului Aslan >nsui, care o pri/ea 5iG. (ra pictat cu un auriu at9t e str"lucitor, >nc9t i se p"ru c" iese in pagin" i /ine spre eaB i, >ntr$a e/"r, up" aceea n$a putut b"ga m9na >n 5oc nicio at" c" nu se micase un pic. Oricum, cunotea prea bine eGpresia acelui chip. )9r9ia, ar"t9n u$i aproape to;i col;ii. I se 5"cu nemaipomenit e 5ric" i >ntoarse iute pagina. Ce/a mai >ncolo a=unse la o /ra=" cu a=utorul c"reia puteai a5la ce g9n esc prietenii t"i espre tine. &ucy >i orise tare mult s" >ncerce cealalt" /ra=", care te 5"cea cea mai 5rumoas" 5iin;" e pe p"m9nt.

Consi era, aa ar, c" ac" tot renun;ase la /ra=a aceea, trebuia m"car s$o spun" pe aceasta. Aa c", >n mare prip", e team" s" nu se r"!g9n easc", rosti cu/intele Jnimic nu m" /a con/inge s" /" spun care au 5ostK. Apoi, atept" s" se >nt9mple ce/a. Cum nu se >nt9mpla nimic, >ncepu s" se uite la po!e, i, intr$o at", /"!u ultimul lucru pe care s$ar 5i ateptat s"$l /a " $ imaginea unui /agon e clasa a treia, >n care e eau ou" col"ri;e. &e recunoscu ime iat. (rau )ar=orie Preston i Anne 6eatherstone. Acum, >ns", nu mai era oar o po!". Imaginea c"p"tase /ia;". Ee ea st9lpii e telegra5 e5il9n rapi pe l9ng" 5ereastr". Pe urm", treptat, Jca atunci c9n + ai rumul la ra io.K >ncepu s" au " ce spuneau 5etele. $ Trimestrul "sta o s" ne mai /e em i noi, !icea Anne, sau ai s" 5ii prins" >n continuare cu &ucy Pe/ensieL $ #u tiu ce >n;elegi tu prin +prins"., spuse )ar=orie. $ (i na, tii per5ect la ce m" re5er, >i ripost" Anne. Trimestrul trecut erai >nnebunit" up" ea. $ Ba nu$i a e/"rat, neg" )ar=orie. -oar nu cre!i c" sunt proast". Putoaica nu e rea >n 5elul ei. -ar pe la s59ritul trimestrului m" cam s"turasem e ea. $ P"i, a5l" c" te$ai ters pe bot >n alt trimestruO !bier" &ucy. )"g"ri;" 5";arnic" ce etiO -ar sunetul /ocii ei >i reaminti pe loc c" /orbea cu o po!" i c" )ar=orie cea real" era eparte, >n alt" lume. ?n 5ine, >i !ise &ucy >n sinea ei, a/eam o p"rere mult mai bun" espre ea. Fi am 5"cut at9tea pentru ea >n trimestrul trecut, c9n alte 5ete nici nu se uitau la ea. Iar asta tia i ea 5oarte bine. Au!i, cum e posibil s"$i !ic" toate astea tocmai Armei 6eatherstoneLO Oare, toate prietenele mele sunt la 5elL (Gist" aici o mul;ime e imagini. #u, nu /reau s" m" mai uit. #u /reau, nu /reau, i cu mare e5ort >ntoarse pagina, pe care i se rostogoli, in ochii triti, o lacrim" mare c9t o m"rgea. Pe 5oaia urm"toare a=unse la o /ra=" pentru +>n/iorarea min;ii.. Aici erau mai pu;ine po!e, ar 5oarte 5rumoase. Fi, c9n >ncepu s" citeasc", &ucy constat" c" r9n urile acelea sem"nau mai egrab" cu o po/este, ec9t cu o /ra=". Aceasta se >ntin ea pe trei pagini, iar c9n o termin" pe prima >i " u seama c" uitase cu es"/9rire c" e 5apt citea. Tr"ia po/estea aie/ea parc", i toate imaginile p"reau i ele reale. C9n ispr"/i e citit i a treia pagin", !ise M +( cea mai 5rumoas" po/este pe care am citit$o sau pe care o /oi citi /reo at". Oh, mi$ar 5i pl"cut s" o tot citesc /reo !ece ani. Oricum, am s$o mai citesc m"car o at".. Aici, intr" >ns" >n 5unc;iune o parte in magia C"r;ii. #u te puteai >ntoarce >napoi. Puteai >ntoarce paginile in reapta, a ic" pe cele care urmauB >ns" pe cele in st9nga, nu. $ Oh, ce p"catO !ise &ucy. Ce mult mi$ar 5i pl"cut s$o mai citesc o at". ?n 5ine, m"car e n$a uita$o. Dai s" /e em... era cu... oh, -oamne, >mi scap" complet. Fi chiar ultima pagin", uite aici, e goal". Ce carte stranie. Cum a 5ost posibil s" uitL Ftiu oar c" era cu un potir, o sabie, un copac i un eal /er e. -ar nu$mi pot aminti mai mult. Ce sa m" 5acL ?ns" nu i$a mai putut aminti nicio at"B iar in acea !i, pentru &ucy o po/este 5rumoas" este cea care >i amintete e basmul uitat in Cartea Er"=itorului. R"s5oi mai eparte i, spre mirarea ei, " u peste o pagin" 5"r" po!eB >ns" primele cu/inte erauM Era=" pentru a 5ace /i!ibile lucrurile ascunse. O citi >n g9n p9n" la cap"t, ca s" 5ie sigur" c" esci5rase toate cu/intele grele, up" care o spuse cu glas tare. Fi >i " u seama ime iat c" a/ea e5ect, 5iin c", >n timp ce /orbea, letrinele >ncepur" s" se colore!e, iar pe margine ap"rur" imagini. Ca i cum ai 5i ;inut easupra 5ocului ce/a scris cu cerneal" in/i!ibil", iar scrisul >ncepea s" se /a " treptatB numai c", >n loc e culoarea aceea sp"l"cit" e suc e l"m9ie Jcea mai simpl" cerneal" in/i!ibil"K, aceasta a/ea nuan;e e auriu, albastru i rou$aprins. Imaginile erau stranii, cu nite 5iguri care nu$i prea pl"cur" lui &ucy. +Pesemne c" am 5"cut s" se /a " totul, nu numai pe Bubuitori. Or mai 5i nenum"rate lucruri in/i!ibile care at9rn" printr$un loc ca "sta, iar eu nu prea am che5 s" le /" ..

?n acea clip", au!i nite pai grei i >n"bui;i care /eneau pe cori orul in spatele eiB i, 5irete, >i aminti c" Er"=itorul, aa cum i se spusese, mergea escul;, c"lc9n tiptil ca un motan. ( mult mai bine s" te r"suceti pe c"lc9ie ca s" /e!i cu ochii t"i, ec9t s" te tre!eti cu ce/a ce ;i s$a 5uriat pe la spate. Aa ar, &ucy se >ntoarse cu 5a;a spre u". Atunci, s$a luminat at9t e mult la 5a;" >nc9t, pentru o clip" J ar esigur ea nu tiaK a 5ost aproape la 5el e 5rumoas" ca &ucy aceea in po!"B i a >nceput s" alerge >nainte, cu un strig"t e >nc9ntare, >ntin!9n bra;ele. C"ci >n pragul uii se a5la >nsui Aslan, &eul, cel mai mare intre to;i )arii Regi. Fi era /iguros, real i cal B a l"sat$o s"$l s"rute i s" se a5un e >n coama lui str"lucitoare. Iar up" !gomotul >n5un at, ca e cutremur, ce se au!ea in el, &ucy a/u >n r"!neala s" crea " c" &eul torcea. $ Oh, Aslan, !ise ea. Ce r"gu; in partea ta c" ai /enitO $ Am 5ost aici tot timpul, spuse el, oar c" acum tocmai m$ai 5"cut /i!ibil. $ AslanO strig" &ucy, aproape cu repro. #u$ti bate =oc s"/9rit emineLO e mine. Cum s" te 5ac" pe tine /i!ibil ce/a

$ Ba chiar aa a 5ost, spuse Aslan. Cum cre!i tu c" eu a putea s" nu m" supun propriilor mele legiLO -up" o scurt" pau!", continu"M $ Copila mea, !ise el, cre c" ai tras cu urechea. $ Am tras cu urecheaLO $ Ai ascultat ce spuneau espre tine cele ou" colege. $ Ah, asta eraL #u m$am g9n it nici o clip" c" trag cu urechea, Aslan. #$a 5ost o /r"=itorieL $ A spiona pe cine/a prin magie este eGact la 5el ca atunci c9n >l spione!i aie/ea. Pi$ai =u ecat greit prietena. ( slab" e >nger, ar ;ine la tine. I$a 5ost team" e 5ata aceea mai mare i a luat$o gura pe inainte. $ #u cre c" am s" pot uita /reo at" ce$am au!it e la ea. $ #u, nu /ei putea. $ Oh, -oamne, 5"cu &ucy. Chiar am stricat totulL Erei s" !ici c" am 5i continuat s" 5im prietene, ac" n$a 5i 5"cut ce$am 5"cut $ i prietene bune e tot, toat" /ia;a poate $ iar acum n$o s" mai 5im nicio at". $ 6ata mea, spuse Aslan, ai uitat c" ti$am eGplicat c9n /a c" nim"nui nu i se spune ce s$ar5i >nt9mplatL $ -a, Aslan, aa e, spuse &ucy. ?mi pare r"u. -ar, te rog... $ 0pune, scumpete. $ Eoi mai putea citi /reo at" po/estea aceea, cea pe care nu mi$o pot amintiL Erei s"$mi spui, te rog, AslanL Oh, te rog, 5rumos, te rog in su5let, hai e, spune$mi. $ -a, ;i$o /oi po/esti eu, ani i ani e$acum >nainte. Acum, >ns", hai. Trebuie s" 5acem cunotin;" cu st"p9nul acestei case.

Capitolul 22 &'B*P(&($-($P&*F 0*#T 6(RICIT( &ucy >l urm" pe m"re;ul &eu pe culoar i /"!u numai ec9t /enin spre ei un b"tr9n, escul; i >mbr"cat cu o mantie roie. A/ea p"rul alb, cu o cunun" in 5run!e e ste=ar, iar barba >i at9rna p9n" la cing"toareB mergea spri=init e un toiag gra/at straniu. C9n >l /"!u pe Aslan, 5"cu o plec"ciune a 9nc" i !iseM $ Bun /enit, st"p9ne, >n cea mai umil" intre casele tale. $ #u ;i s$a 5"cut lehamite, CoriaIin, s" omneti peste nite supui at9t e neghiobi, cum sunt cei pe care ;i i$ am at eu aiciL $ #u, !ise Er"=itorul, proti sunt, >ntr$a e/"r, ar r"i, nu. Am >nceput s" ;in estul e mult la 5"pturile astea. *neori, 5irete, >mi cam pier r"b area tot atept9n !iua c9n /or putea 5i c9rmui;i prin >n;elepciune, i nu prin /ra=a asta grosolan". $ Toate la /remea lor, CoriaIin, replic" Aslan. $ -a, toate c9n le /ine timpul, st"p9ne, >i r"spunse /r"=itorul. Ai e g9n s" li te ar";iL $ #ici g9n , !ise &eul, cu un 5el e m9r9it care Jse g9n i &ucyK /oia s" semene a r9s. I$a b"ga >n sperie;i e tot. )ulte stele /or >mb"tr9ni i /or /eni s"$i a5le o ihna >n insule, p9n" ca poporul t"u s" 5ie copt pentru aa ce/a. Iar ast"!i, >nainte e as5in;it, trebuie s"$i 5ac o /i!it" lui Bunil" Piticul, care sa e >n castelul in Cair Para/el num"r9n !ilele p9n" la >ntoarcerea acas" a st"p9nului s"u, Caspian. Am s"$i spun toat" po/estea ta, &ucy. #u mai 5i aa e trist". #e /om re>nt9lni cur9n . $ Te rog, Aslan, !ise &ucy, ce >n;elegi tu prin +cur9n .L $ Pentru mine toate /remurile >nseamn" cur9n , !ise AslanB i instantaneu se 5"cu ne/"!ut, iar &ucy r"mase singur" cu Er"=itorul. $ AplecatO spuse el. Fi$am r"mas am9n oi ab"tu;i i m9hni;i. Aa e >ntot eauna, nu$l po;i ;ine >n locB nu$i ceea ce s$ar numi un leu >mbl9n!it. (i, ia spune, ;i$a pl"cut cartea meaL $ *nele p"r;i in ea, a, 5oarte mult, r"spunse &ucy. Ai tiut tot timpul c" eram acoloL $ P"i, 5irete c" am tiut, c9n i$am l"sat pe #"t"r"i s" se 5ac" in/i!ibili, c" >n cur9n /ei /eni ca s" risipeti /ra=a. #u tiam eGact !iua. Iar >n iminea;a asta n$am prea 5ost atent. -up" cum /e!i, m$au 5"cut i pe mine in/i!ibil, iar c9n sunt in/i!ibil mi$e mereu teribil e somn. O5O /aiO $ uite, iar" casc. Pi$e 5oameL $ P"i, a, un pic, spuse &ucy. Dabar n$am c9t e ceasul. $ Eino, o chem" Er"=itorul. Toate /remurile >nseamn", poate, +cur9n ., pentru un Aslan. -ar la mine acas", toate momentele c9n ;i$e 5oame >nseamn" ora unu. 6"cur" c9;i/a pai pe culoar, up" care Er"=itorul eschise o u". &ucy p"trunse >ntr$o >nc"pere pl"cut", plin" e soare i 5lori. C9n intrar", masa era goal", numai c" era, esigur, o mas" /r"=it", aa c", la un cu/9nt al b"tr9nului, ap"rur" numai ec9t 5a;a e mas", tac9murile e argint, 5ar5uriile, paharele i m"ncarea. $ 0per s"$;i plac", spuse el. Am >ncercat s"$;i o5er o alt5el e m9ncare ec9t ai a/ut >n ultima /reme, ce/a care s" semene mai egrab" cu ce m"n9nci tu acas" la tine, >n ;ara ta. $ ( elicios, !ise &ucyB i chiar era. O omlet", proasp"t scoas" in cuptor, 5riptur" rece e miel cu ma!"re /er e, >nghe;at" e c"puni, limona a >ntre 5eluri i, la s59rit, o can" e cacao. Er"=itorul, >ns", nu b"u ec9t

/in i m9nc" oar nite p9ine. #u a/ea e ce s" se sperie e el, aa c", >n scurt timp, a=unser" s" stea la taclale ca nite /echi prieteni. $ C9n o s"$i 5ac" e5ectul /ra=aL >ntreb" &ucy. #"t"r"ii or s" 5ie iar"i /i!ibiliL $ Oh, a, chiar sunt e pe acum. -ar probabil c" >nc" orm cu to;iiB >ntot eauna se o ihnesc la mi=locul !ilei. $ -ar acum, c" sunt iar"i /i!ibili, ai s"$i lai s" scape e ur9;enieL Ai s"$i 5aci la loc cum erau >nainteL $ (i, cam grea >ntrebarea, spuse Er"=itorul. P"i, /e!i tu, oar ei >i >nchipuiau c" erau tare ar"toi >nainte. (i !ic c" au 5ost ur9;i;i, ar eu n$a prea !ice c" asta s$a >nt9mplat. )ul;i ar !ice c" a 5ost, e 5apt, o schimbare >n bine. $ 0unt chiar at9t e >n5umura;iL $ -a. 0au, oricum, aa e #"t"r"ul Fe5, care i$a >n/";at i pe ceilal;i s" 5ie la 5el. Cre orbete tot ce spune el. $ Am remarcat i noi, !ise &ucy. $ -a, >ntr$un 5el, ne$am escurca mai bine 5"r" el. -esigur, a putea s"$l trans5orm >n altce/a, sau s"$i 5ac o /ra=" ca ceilal;i s" nu mai crea " o boab" in tot ce spune el. -ar nu$mi place s" 5ac aa ce/a. ( mai bine pentru ei s"$l a mire pe el, ec9t s" nu a mire pe nimeni. $ -ar pe tine nu te a mir"L >ntreb" &ucy. $ Oh, pe mine, nu, r"spunse Er"=itorul. Pe mine nu m$ar a mira nici >n ruptul capului. $ -e ce i$ai ur9;it $ a ic", +ur9;it. up" opinia lorL $ P"i, nu /oiau s" 5ac" ce li se spunea. Treaba lor e s" se >ngri=easc" e gr" in" i s" creasc" animale pentru hran" $ nu pentru mine, cum >i >nchipuie ei, ci pentru ei. Or, ac" nu$i >mpingeam eu e la spate, nici /orb" s" 5ac" aa ce/a. Fi, 5irete, o gr" in" trebuie u at", aa c" ai ne/oie e ap". Cam la =um"tate e Iilometru, sus pe eal, eGist" un i!/or tare bun. Iar in acel i!/or pornete un r9u care curge eGact pe l9ng" gr" in". Tot ce le$am cerut eu s" 5ac" a 5ost s" ia ap" in r9u, >n loc s" se cocoa;e cu greu sus la i!/or, cu g"le;ile up" ei, e ou"$trei ori pe !i, e /eneau 5r9n;i e oboseal" i cu apa /"rsat" pe =um"tate. #umai c" nu /oiau s" priceap". Iar >n cele in urm" au re5u!at categoric. $ 0unt chiar at9t e protiL >ntreb" &ucy. Er"=itorul o5t". $ #ici nu$;i po;i >nchipui c9te neca!uri am a/ut cu ei. Acum c9te/a luni, le intrase >n cap s" spele 5ar5uriile i cu;itele >nainte e mas"M !iceau c" economisesc timp up" aceea. I$am prins plant9n carto5i 5ier;i, ca s" nu mai trebuiasc" s"$i g"teasc" atunci c9n >i scot in p"m9nt. ?ntr$o bun" !i, pisica a intrat >n l"pt"rie, i /reo ou"!eci e in i/i!i s$au apucat s" scoat" laptele a5ar"B ar nimeni nu s$a g9n it s" scoat" mai bine pisica e acolo. E" , >ns", c" ai terminat. Dai s" mergem s" ne uit"m la #"t"r"i, acum c9n pot 5i iar"i /"!u;i. Intrar" >ntr$o alt" camer", plin" e instrumente lustruite, tare complicate $ ca e pil " Astrolabi, Planetarii, Cronoscoape, Poesimetre, Coriambuse i Theo olin e $ iar aici, c9n a=unser" la 5ereastr", Er"=itorul spuseM $ *ite. *ite$i pe #"t"r"ii t"i. $ #u /" pe nimeni, !ise &ucy. -ar ce sunt chestiile alea ca nite ciuperciL Chestiile acelea spre care ar"ta cu egetul erau >mpr"tiate ca nite punctioare, pe tot ga!onul. 0em"nau, >ntr$a e/"r, 5oarte mult cu nite ciuperci, ar erau mult mai mari $ piciorul cam e un metru >n"l;ime, ia p"l"ria cam la 5el e lung", intr$o margine >n cealalt". Pri/in mai atent, obser/" c" picioruul nu se >mbina cu p"l"ria pe mi=loc, ci lateral, ceea ce >;i l"sa impresia e e!echilibru. Fi mai era ce/a $ ca un 5el e

leg"turic" $ pus" pe iarb" l9ng" 5iecare picioru. -e 5apt, pe m"sur" ce le stu ia mai bine, nu i se mai p"rea c" seam"n" at9t e mult cu nite ciuperci. P"l"ria nu era, e 5apt, rotun ", cum a/usese ea sen!a;ia la >nceput. (ra mai mult lung" ec9t lat", l"rgin u$se la un cap"t. (rau 5oarte multe chestii in astea, poate peste cinci!eci la num"r. Orologiul b"tu ora trei. -e >n at" se >nt9mpl" ce/a nemaipomenit. Toate +ciupercile. se r"sturnar" brusc cu susul >n =os. &eg"turicile e l9ng" tulpine erau capete i trupuri. Iar tulpinele erau e 5apt picioare. -ar nu c9te ou" picioare la 5iecare trup. 6iecare trup a/ea un singur picior gros eGact e esubt Jnu >ntr$o parte, ca la oamenii cu un singur piciorK, iar la cap"t o singura lab" enorm" $ cu egete late, r"sucite un pic >n sus, >nc9t laba piciorului sem"na cu o canoe mititic". &ucy >i " u seama >ntr$o clip" e ce i se p"ruse c" sem"nau cu nite ciuperci. P9n" atunci, st"tuser" lungi;i pe spate, cu piciorul >ntins rept >n sus i cu laba aceea enorm" l";it" easupra. A a5lat up" aceea c" acesta era mo ul lor obinuit e a se o ihniB c"ci laba piciorului >i 5erea e ploaie i e soare, aa c", pentru un )onopo , a sta lungit sub propria lab" a piciorului era ca i cum s$ar 5i a5lat sub un cort. $ Oh, ce caraghioi sunt, strig" &ucy i!buncnin >n r9s. Tu i$ai 5"cut aaL $ -a, a i$am trans5ormat pe #"t"r"i >n )onopo!i, !ise Er"=itorul. R9 ea i el >n hohote, e$i iroiau lacrimile pe obra=i. -ar, ia te uit", mai a aug" el. Fi, >ntr$a e/"r, a/ea ce /e ea. 6irete, aceti omule;i cu un singur picior nu puteau merge sau alerga, la 5el ca noi. ?naintau s"rin , ca puricii i ca broatele. Fi ce s"rituri 5"ceauO $ e parc" 5iecare picior ar 5i 5ost un ghem e arcuri. Fi cu ce ricoeu ateri!auB e aici /enea bubitul acela care o ne umerise at9t e mult pe &ucy, >n urm" cu o !i. Iar acum ;op"iau >n toate irec;iile, strig9n u$i unii altoraM $ Dei, b"ie;iO 0untem iar"i /i!ibili. $ Chiar aa, ce /i!ibili suntem, !ise unul cu o c"ciulit" cu mo;, care se /e ea limpe e c" era )onopo ul Fe5. Fi, asculta;i$m" pe mine ce /" spun, c9n nite ;ipi sunt /i!ibili, p"i, sigur, se pot /e ea unul pe altul. $ Ah, >ntocmai, Fe5ule, >ntocmai, strigar" ceilal;i. 6oarte a e/"rat. #imeni n$are minte mai limpe e ec9t tine. #ici c" s$ar 5i putut s" ne eGplici mai clar. $ 6eti;a aia l$a surprins pe b"tr9n mo;"in , !ise )onopo ul Fe5. &$am b"tut e ata asta. $ (Gact asta /oiam s" spunem i noi, >ng9n" corul. (ti tot mai tare, Fe5ule. Pine$o aa, ;ine$o aa. $ -ar cum e >n r"!nesc s" /orbeasc" espre tine >n halul "staL >ntreb" &ucy. Ieri mi s$a p"rut c" erau tare speria;i. #u$i au seama c" poate >i au!iL $ Asta$i una intre chestiile caraghioase la #"t"r"i, !ise Er"=itorul. C9n /orbesc espre mine e parc" eu c9rmuiesc totul, au orice i sunt eGtrem e periculosB c9n >i >nchipuie c" m" pot uce e nas cu poante e care s$ar prin e i un ;ine $ noroc bun, treaba lorO $ Ea trebui s" 5ie preschimba;i la loc >n 5orma lor ini;ial"L se interes" &ucy. Oh, nu /" r"ul ac" ar r"m9ne aa cum sunt. Chiar >i eran=ea!" at9t e multL Par estul e 5erici;i. ,"u aa $ uite cum ;op"ie. -ar cum ar"tau >nainteL $ Ca nite pitici obinui;i, >i r"spunse el. -ar nu at9t e r"gu;i ca aceia pe care >i a/e;i /oi >n #arnia. $ Ce p"cat ar 5i s"$i trans5ormi la loc, spuse &ucy. 0unt tare nostimi i estul e r"gu;i. Cre!i c" ar conta ac" le$a spune astaL $ 0unt con/ins c" a $ ac" i!buteti s" le bagi i eea asta >n cap.

$ Erei s" /ii cu mine s" >ncerc"mL $ #u, nu. Te po;i escurca mult mai bine 5"r" mine. $ ?;i mul;umesc in su5let pentru pr9n!, spuse &ucy i, >ntorc9n u$se, plec" repe e. Cobor> >n 5ug" sc"rile pe care urcase at9t e agitat" >n acea iminea;", iar c9n a=unse =os se ciocni cu ( mun . (rau i ceilal;i acolo, atept9n $o, aa c" pe &ucy o mustr" contiin;a c9n le /"!u chipurile >ngri=orate i >i " u seama c" uitase pur i simplu e ei at9ta /reme. $ ( >n regula, le strig" ea. Totul e >n regula Er"=itorul e un b"iat e !ah"r $ i l$am /"!ut i pe (l $ pe Aslan. ,bur" apoi ca /9ntul e l9ng" ei, rept >n gr" in". Aici, )onopo!ii s"reau e se !g9l;9ia p"m9ntul i !bierau e r"suna /"! uhul. Pop"ielile i ;ipetele se >nte;ir" c9n o /"!ur" pe &ucy. $ *ite$o, uite$o, strigar" ei. -e trei ori +ura. pentru 5eti;". AhO Ce l$a mai 5raerit pe moneag, !"u aa. $ Fi regret"m nespus, !ise )onopo ul Fe5, c" nu$;i putem o5eri pl"cerea e a ne /e ea aa cum eram >nainte e a 5i ur9;i;i, c"ci nici nu ;i$ar /eni s" cre!i, e5ecti/, pentru c" 5"r" t"ga " suntem >ngro!itor e ur9;i acum, e ce s" te min;imLO $ (hei, Fe5ule, aa suntem, aa suntem, repetar" ceilal;i ca o 5lanet", ;op"in ca nite baloane e =uc"rie. C" bine mai !ici, c" bine mai !ici, pe cu/9nt. $ -ar mie nu mi se apre c" sunte;i ur9;i, !bier" &ucy, ca s" se 5ac" au!it". (u consi er c" sunte;i tare r"gu;i. $ I$au!i, i$au!i, !iser" )onopo!ii. )are a e/"r ai !is, omniorico. 6oarte r"gu;i suntem, s" tii. #ici c" eGist" 5"pturi mai chipee. Rostir" aceste cu/inte 5"r" nici un 5el e mirare, ca i cum nici nu i$ar 5i at seama c" >i schimbaser" p"rerea. $ P"i, a /rut s" !ic", inter/eni )onopo ul Fe5, c" eram tare r"gu;i >nainte e a 5i ur9;i;i. $ Aa$i, Fe5ule, aa$i, >ng9nar" ceilal;i. Chiar asta a !is. Am au!it cu urechile noastre. $ Ba nu, r"cni &ucy. Am !is c" sunte;i tare r"gu;i acum. $ ?ntocmai, aa a !is, spuse )onopo ul Fe5, c" eram tare r"gu;i atunci. $ Au!i$i pe am9n oi, au!i$i pe am9n oi, !iser" )onopo!ii. )ai rar oi ca ei. ?ntot eauna au reptate. #ici c" ar 5i putut gr"i mai bine. $ -ar spunem eGact contrariul 5iecare, !ise &ucy, b"t9n in picior, iritat".

$ Chiar aa, sigur c" a, chiar aa, !iser" )onopo!ii. Ce poate 5i mai gro!a/ ec9t s" spui contrariul. Pine;i$o tot aa, am9n oi. $ Eoi scoate;i omul in min;i, !ise &ucy, renun;9n . Ins" )onopo!ii p"reau absolut >nc9nta;i, aa c" a=unse la conclu!ia c", pe ansamblu, con/ersa;ia 5usese o reuit". Fi, >nainte ca toat" lumea s" se uc" la culcare >n acea sear", se petrecu o >nt9mplare care$i 5"cu i mai mul;umi;i e starea lor e 5"pturi cu un singur picior. Caspian i to;i narnieii s$au >ntors c9t mai repe e posibil pe ;"rm, ca s" le po/esteasc" nout";ile lui Rhince i celorlal;i a5la;i la bor ul cor"biei +,ori e !i., care erau

acum estul e >ngri=ora;i. Fi, 5irete, )onopo!ii i$au >nso;it, s"lt9n ca nite mingi e 5otbal i aprob9n u$se unii pe al;ii >n gura mare, p9n" ce (ustace a !isM $ Ce bine ar 5i ac" Er"=itorul i$ar 5ace e neau!it, >n loc e in/i!ibili. A regretat cur9n c" >l luase gura pe inainte, 5iin c" a trebuit s" le eGplice c" a 5i + e neau!it. >nseamn" c" nu po;i 5i au!it, i, cu toate c" s$a c"!nit mult, n$a r"mas cu impresia c" )onopo!ii au priceput, iar ceea ce l$ a eran=at mai mult a 5ost ce i$au spus ei la s59ritM $ (hei, nu tii s" eGplici ca Fe5ul nostru. -ar /ei >n/";a, tinere, /ei >n/";a. &a el s" iei aminte, >;i arat" el cum s" /orbeti. )are orator mai eO C9n a=unser" la gol5, Pipirici a/u o i ee genial". Puse s" i se coboare b"rcu;a e nuiele i se apuc" s" /9sleasc" singur, 59;9in u$se >ncolo i >ncoace, p9n" ce le st9rni interesul )onopo!ilor. Pe urm", se ri ic" >n picioare i !iseM $ 0tima;i i inteligen;i )onopo!i, /ou" nu /" trebuie b"rci, c"ci a/e;i laba piciorului cu care pute;i pluti pe ap". Aa c", ! up uurel >n mare i o s" /e e;i /oi ce bine e. )onopo ul Fe5 se >mpotri/i, pre/enin u$i pe ceilal;i c" apa era u ", >ns" oi$trei tinerei se >ncumetar" numai ec9t s" sar" >n mareB up" aceea, le urmar" i al;ii eGemplul, iar >n 5inal toat" leahta. )ergea e minune. &aba aceea uria" a )onopo!ilor 5unc;iona ca o plut" sau ca o barc", iar c9n Pipirici i$a >n/";at cum s"$i croiasc" /9sle i lope;i, au >nceput s" se 5oiasc" prin gol5 i >n =urul cor"biei +,ori e !i., ai oma unei 5lote e mici canoe, cu c9te un piticu; gras st9n >n picioare la pupa 5iec"rei b"rcu;e. Fi s$au luat la >ntrecere, 5"c9n curse e /ite!", iar e pe corabie li s$au cobor9t rept premii sticle e /in, i marinarii st"teau apleca;i peste parapet i r9 eau e mama 5ocului, ;in9n u$se cu m9inile e burt". #"t"r"ii erau, e asemenea, 5oarte >nc9nta;i e noul lor nume e )onopo!i, care li se p"rea un cu/9nt cu re!onan;e magni5ice, cu toate c" nu prea pricepeau ei ce >nseamn". $ Asta suntem noi, !bierau ei ca apuca;ii, Banipu!i, Pomono!i, )9n!imoni. (Gact cum le /enea pe limb" s"$i spun". Cur9n , >ns", 5"cur" o combina;ie, pornin e la /echiul lor nume, i a=unser" >n 5inal s" se bote!e singuri +&"bu;e$ e$plu.B i aa, probabil, >i /a chema >n /eacuri e acum >nainte. ?n seara aceea, to;i narnieii au cinat sus cu Er"=itorul, iar &ucy a remarcat c9t e i5erit i se p"rea acum acest palier, c9n nu$i mai era eloc 5ric". 0emnele misterioase e pe ui erau >n continuare misterioase, ar acum a/eau parc" >n;elesuri /esele i ino5ensi/e, i p9n" i oglin a b"rboas" p"rea mai egrab" nostim" ec9t >nsp"im9nt"toare. &a mas", 5iecare a primit, prin magie, m9ncarea i b"utura pre5erat", iar up" cin" Er"=itorul a 5"cut o /r"=itorie 5oarte 5olositoare i 5rumoas". A aternut pe mas" ou" 5oi e pergament i l$a rugat pe -rinian s" le 5ac" o relatare la !i a c"l"toriei lor pe mareM i, pe m"sur" ce -rinian po/estea, tot ce !ugr"/ea el >n cu/inte ap"rea esenat pe pergament cu linii 5ine i clare, p9n" ce, >n cele in urm", 5iecare 5oaie s$a preschimbat >ntr$o splen i " hart" a Oceanului e R"s"rit, pe care puteai /e ea ;"rmuri ca Terebinthia, Talma, Cele Fapte Insule, Insulele P"r"site, Insula Balaurului, Insula Ars", Apa )or;ii i Para #"t"r"ilor, toate >n m"rimea i po!i;ia potri/it". Au 5ost cele mai bune h"r;i ale acelor m"ri, mai bune ec9t toate celelalte 5"cute ulterior, 5"r" /r"=itorie. C"ci pe h"r;ile acelea, ei oraele i mun;ii ar"tau la >nceput eGact ca pe orice hart" obinuit", c9n Er"=itorul le$a at o lup" au putut /e ea c" era /orba e imagini ale lucrurilor reale, >nc9t contemplai >n /oie p9n" i castelul, t9rgul e scla/i i str"!ile in #arro1ha/en, toate 5oarte clare, ei /"!ute e la istan;", ca lucrurile pe care le pri/eti cu telescopul, prin cap"tul nepotri/it. 0ingurul incon/enient era 5aptul c" linia e coast" a ma=orit";ii insulelor era incomplet", c"ci harta nu >n5";ia ec9t ceea ce /"!use -rinian cu ochii lui. C9n ispr"/ir", Er"=itorul >i p"str" pentru el o hart" i o " u pe cealalt" lui CaspianM i acum mai e at9rnat" pe perete >n Camera Instrumentelor in ;inutul Cair Para/el. Er"=itorul, >ns", nu le$a putut spune nimic espre m"rile i ;inuturile a5late >n continuare spre r"s"rit. &e$a po/estit, totui, c" >n urma cam cu apte ani o corabie narnian" acostase >n apele lui, a/9n u$i la bor pe

lor!ii Re/ilian, Argo!, )a/ramorn i RhoopM aa c" a=unser" la conclu!ia c" omul e aur pe care >l /"!user" !"c9n >n Apa )or;ii era pesemne &or ul Restimar. A oua !i, Er"=itorul a reparat prin /r"=i pupa c"r"biei +,ori e !i., acolo un e 5usese stricat" e Farpele e mare i le$a umplut cala e aruri i bun"t";i. 0$au esp"r;it buni prieteni, iar c9n corabia a >ntins p9n!ele, la ora ou" up"$amia!a, toate &"bu;ele$ e$plu au pornit up" ea i au /9slit e !or p9n" la gura portului, strig9n i o/a;ion9n p9n" ce uralele lor nu s$au mai au!it eloc.

Capitolul 22 I#0*&A ?#T*#(COA0' -up" aceast" a/entur", au na/igat spre su i un pic spre r"s"rit timp e ou"spre!ece !ile, cu un /9nt bl9n , cerul 5iin mai tot timpul senin, iar /remea cal ", i n$au /"!ut nici p"s"ri, nici peti, oar c" o singur" at" au 5ost nite balene care s$au ;inut up" ei la pupa, >mproc9n cu stropi, >n tot acest r"stimp, &ucy i Pipirici au =ucat 5oarte mult ah. Pe urm", >n a treispre!ecea !i, ( mun a !"rit e pe turela catargului ce/a ce sem"na cu un munte uria i negru, care se ri ica in mare >nspre babor . Au schimbat irec;ia e mers i au pornit$o spre aceast" bucat" e uscat, 5olosin u$se >n special e /9sle, c"ci /9ntul nu era prielnic na/ig"rii spre nor $est. C9n s$a >ntunecat, mai a/eau >nc" mult e mers, aa c" au 5ost ne/oi;i s" /9sleasc" toat" noaptea. A oua !i, /remea era 5rumoas", ar 5"r" pic e a iere. )asa aceea negricioas" se a5la >n 5a;a lor, mult mai aproape i mai mare, ar tot 5oarte /oalat", >nc9t unii au cre!ut c" mai a/eau mult e mers, iar al;ii au a/ut impresia c" intr" >ntr$o !on" ce;oas". Cam pe la ora nou" >n acea iminea;", absolut intr$o at", s$au apropiat at9t e mult, >nc9t au putut obser/a c" nu era /orba nici ecum e p"m9nt i nici, >n sensul 5olosit >n eobte, e cea;". (ra o >ntunecime. ( estul e greu e escris, >ns" /" pute;i a seama cam cum era ac" /" imagina;i sen!a;ia pe care a;i a/ea$o pri/in e la gura unui tunel >n a 9ncul lui $ un tunel, b"ga;i e seam", at9t e lung sau, >n 5ine, at9t e >ntortocheat, >nc9t nu po;i /e ea lumina in cel"lalt cap"t. Fi tii per5ect cam cum ar 5i. Pe o lungime e c9;i/a metri, /e!i inele, tra/ersele i pietriul la lumina !ileiB pe urm", ce/a mai >ncolo, le /e!i ca la amurgB i apoi, estul e brusc, ar 5irete 5"r" o linie clar" e emarca;ie, toate se topesc complet >ntr$o be!n" lin" i soli ". (Gact aa era i acolo. Pe c9;i/a metri >n 5a;a, /e eau cum se um5lau /alurile >nspumate, /er!i$ alb"strui. Ce/a mai >ncolo e aceast" por;iune, apa se /e ea mai pal" i mai cenuie, cum e seara t9r!iu. Fi mai >ncolo >nc", urma o be!n" es"/9rsit", ca i cum s$ar 5i l"sat o noapte >ntunecoas", 5"r" lun" i 5"r" stele. Caspian >i strig" nostromului s" ;in" corabia pe loc, i toat" lumea, cu eGcep;ia /9slailor, se n"pusti s" pri/easc" e la pror". #u /e eai >ns" nimicB te holbai oar >n gol. ?n spatele lor erau marea i soarele, >n 5a;a lor $ >ntunecimea. $ 0" intr"m >n chestia astaL >ntreb" Caspian, >ntr$un t9r!iu. $ (u n$a 5i e p"rere, !ise -rinian. $ C"pitanul are reptate, opinar" c9;i/a marinari. $ Cam aa !ic i eu, inter/eni ( mun . &ucy i (ustace nu spuser" nimic, >ns" >n sinea lor se bucurau tare mult e ceea ce p"rea c" a/ea s" se >nt9mple. #umai c" intr$o at", /ocea clar" a lui Pipirici rupse t"cereaM

$ Fi, e ce nu, m" rogL >ntreb" el. Poate cine/a s"$mi eGplice e ceLO Cum nimeni nu se >nghesuia s"$i r"spun ", Pipirici continu"M $ -ac" a 5i a/ut e$a 5ace cu nite ;"rani sau cu nite scla/i, a 5i putut presupune c" aceast" propunere i!/or"te in laitate. 0per, >ns", s" nu se po/esteasc" nicio at" >n #arnia c" o companie aleas" e nobili i /l"stare regeti, to;i >n 5loarea /9rstei, au sp"lat putina 5iin c" le$a 5ost 5ric" e >ntuneric. $ -ar la ce$ar ser/i s" spintec"m apele prin be!n"L ?ntreb" -rinian. $ Cum +la ce$ar ser/i.LO replic" Pipirici. &a ce$ar ser/i, c"pitaneL -ac" prin a ser/i >n;elegi s" ne umplem bur;ile i pungile, recunosc c" n$ar ser/i la nimic. -in c9te tiu eu, n$am pornit >n aceast" c"l"torie pe mare pentru a c"uta lucruri utile, ci pentru a ob9n i onoare i a a/ea parte e a/enturi. Fi, iat"$ne >n 5a;a unei a/enturi m"re;e, c"reia, ac" >i /om >ntoarce spatele, ne /om alege cu onoarea p"tat" r"u. C9;i/a marinari bomb"nir" >n barb" ce/a e genul +0$o ia naiba e onoare., >ns" Caspian spuseM $ Oh, 5ir$ai tu s" 5ii, PipiriciO )ai bine te l"sam acas". Bine, 5ieO -ac" tot e pe$aa, cre c" o s" trebuiasc" s" mergem mai eparte. -oar ac" &ucy n$are ce/a >mpotri/". &ucy nu prea a/ea che5 e aa ce/a, >ns" rosti cu glas tareM $ (u, una, sunt gata. $ )aiestatea ta /a porunci, m"car, s" a/em luminiL >ntreb" -rinian. $ Absolut, >i r"spunse Caspian. Ocup"$te e asta, c"pitane. Prin urmare, au 5ost aprinse cele trei 5elinare $ la pupa, la pror" i >n /9r5ul catargului $, iar -rinian a poruncit s" se pun" ou" 5"clii la mi=locul cor"biei. C9t e pale i l9nce e p"reau sub ra!ele soarelui. -up" aceea, tuturor b"rba;ilor, cu eGcep;ia c9tor/a r"mai =os la /9sle, li s$a poruncit s" stea pe punte, >narma;i complet, la punctele lor e lupt", cu s"biile trase. &ucy i oi arcai au 5ost plasa;i pe turela catargului, cu s"ge;ile proptite >n arc. Rynel5 era la pror", preg"tit s" son e!e 5un ul m"rii cu 5irul cu plumb, >mpreun" cu el, sclipin >n !ale, se a5lau Pipirici, ( mun , (ustace i Caspian. -rinian a preluat 5usul c9rmei. $ Fi acum, >n numele lui Aslan, tot >nainteO strig" Caspian. E9sli;i lent i constant. Toat" lumea s" tac" i s" cate bine urechile ca s" au " poruncile. Trosnin i sc9r;9in , +,ori e !i. se urni in loc, c9n oamenii >ncepur" s" /9sleasc". A5lat" sus, >n turela catargului, &ucy a/u posibilitatea s" /a " pri/elitea eGact in momentul c9n p"trunser" >n be!n". Prora isp"ruse e=a, >n timp ce soarele mai lumina >nc" pupa. E"!u cum corabia se scu5un a >n >ntuneric. Cu o clip" >nainte, pupa aurie, marea albastr" i cerul se a5lau sub ra!ele soarelui, ca >n clipa urm"toare marea i cerul s" ispar", 5elinarul e la pupa $ care aproape nici nu se /e ea p9n" atunci $ 5iin singurul reper up" care puteai ti un e se termin" corabia. ?n 5a;a 5elinarului, se !"rea silueta >ntunecat" a lui -rinian, aplecat peste 5usul c9rmei. -e esubt, cele ou" 5"clii e!/"luiau pri/irii ou" petice micu;e e punte, 5"c9n s" sclipeasc" s"biile i coi5urile, iar >n 5a;", pe teug", mai era >nc" o insuli;" e lumin". 0eparat e toate astea, turela, luminat" e 5elinarul in /9r5ul catargului care se a5la eGact easupra lui &ucy, p"rea o mic" lume luminat", plutin stingher" >n pustietatea neagr". Iar luminile acelea, aa cum se >nt9mpl" >ntot eauna cu lumina c9n trebuie s" o aprin!i la un moment nepotri/it al !ilei, p"reau sumbre i ne5ireti. &ucy b"g" e seam", toto at", c" i se 5"cuse 5oarte 5rig.

C9t e mult a urat aceast" c"l"torie pe mare >n plin >ntuneric, nimeni nu tie. ?n a5ar" e sc9r;9itul 5urche;ilor i e pleosc"itul /9slelor, nimic nu ar"ta c" se a5lau >n micare. Pri/in atent la pror", ( mun nu /e ea nimic >n 5a;a lui, ec9t 5elinarul re5lectat >n ap". Acolo un e se oglin ea lumina, apa p"rea oarecum uleioas", marea spintecat" e pror" 5"c9n /aluri mici, grele i amor;ite. Pe m"sur" ce trecea timpul, toat" lumea, cu eGcep;ia /9slailor, >ncepu s" 9r 9ie e 5rig. -intr$o at", e un e/a $ to;i >i cam pier user" acum sim;ul e orientare $ se au!i un r"cnetB era un glas neomenesc sau poate glasul cui/a at9t e >ngro!it, >nc9t nu mai a/ea nimic uman >n el. Caspian se c"!nea s" /orbeasc" $ i se uscase gura e tot $, c9n , brusc, se au!i /ocea stri ent" a lui Pipirici, care >n t"cerea aceea es"/9rit" r"suna mai tare ec9t e obicei. $ Cine strig"L se pi;ig"ie el. -ac" ne eti uman, nu ne temem e tine, iar ac" ne eti prieten /om b"ga spaima >n umanii t"i. $ ?n urareO striga glasul acela, >n urareO -ac" nu sunte;i ec9t tot un /is, a/e;i mil". &ua;i$m" la bor . &ua;i$ m" cu /oi, 5ie i ac" m" uci e;i. -ar, >n numele tuturor milosteniilor, nu pleca;i i nu m" l"sa;i e i!belite >n acest ;inut >nsp"im9nt"tor. $ *n e etiL strig" Caspian. 6ii bine/enit la bor ul cor"biei noastre. 0e mai au!i un ;ip"t, nu se tie ac" e bucurie sau e groa!", up" care >n;eleser" c" cine/a /enea >not spre ei. $ 0ta;i pe$aproape, s"$l s"lta;i in ap", !ise Caspian. $ -a, a, )aiestatea ta, r"spunser" marinarii. C9;i/a oameni se >ngr"m" ir" cu 5r9nghii la parapetul e la babor , >n timp ce altul, ce/a mai eparte, ;inea o 5"clie. -in >ntunericul apei, se i/i o 5a;" alb" i s"lbatic", iar apoi, c"!nin u$se i tr"g9n in r"sputeri, ou"spre!ece m9ini prietenoase >l traser" pe str"in, sus, pe punte. ( mun se g9n i c" >n /ia;a lui nu /"!use un om cu o >n5";iare mai s"lbatic". -ei nu p"rea prea b"tr9n, a/ea p"rul alb i >nc9lcit ghemotoace, era slab i tras la 5a;", iar >n loc e haine at9rnau pe el nite ! ren;e u e. Ce remarcai, >ns", cu eosebire la el, erau ochii, at9t e mari, >nc9t parc" nici nu a/eau pleoape, holba;i i c"sca;i e agonia unei 5rici nem"rginite, >n clipa >n care puse piciorul pe punte, spuseM $ 6ugi;iO 6ugi;iOO >ntoarce;i corabia i 5ugi;iO E9sli;i, /9sli;i, /9sli;i, ac" /re;i s" nu /" putre!easc" oasele pe acest ;"rm blestemat. $ Re/ino$;i >n 5ire, >i spuse Pipirici, i eGplic"$ne care este prime= ia ce ne pate. #oi nu suntem >n/";a;i cu 5uga. 0tr"inul tres"ri cumplit au!in /ocea Foarecelui, pe care nu$l remarcase p9n" atunci. $ Oricum /e;i 5ugi e aici, spuse el, g959in . Aceasta este Insula un e Eisele se a e/eresc. $ -e c9n caut eu o asemenea insul", !ise unul escoperi c" sunt >nsurat cu #ancy. $ Iar eu a a5la c" Tom tr"iete, !ise un altul. $ ProtilorO !ise omul, b"t9n 5urios in picior. Aiureli e genul "sta m$au a us i pe mine aici, c" mai bine m" >necam naibii sau nu m" n"team eloc. #u pricepe;i o at" ce /" spun euLO Aici, /isele $ a;i >n;eles, /isele $ cap"t" /ia;", e/in reale. #u /isele cu ochii eschii, ci /isele. intre marinari. Pun pariu c" ac" am acosta aici, a

-up" o t"cere e /reo =um"tate e minut, ! r"ng"nin !gomotos in armuri, >ntregul echipa= se n"pusti, >mpie ic9n u$se, spre trapa principal", cobo$r9n e$a /alma i repe!in u$se s" /9sleasc" aa cum nu /9sliser" nicio at" p9n" atunciB i -rinian se leg"na >n =urul 5usului c9rmei, iar nostromul puncta un ritm cum nu se mai au!ise nicic9n pe mare. C"ci, 5iec"ruia nu$i trebuise mai mult ec9t =um"tatea aceea e minut pentru a$i aminti e anumite /ise pe care le a/usese $ /ise care te 5ac s"$;i 5ie team" s" mai a ormi la loc $ i pentru a$i a seama ce ar 5i >nsemnat s" ebarce >ntr$o ;ar" un e /isele se a e/eresc. #umai Pipirici r"m9nea impasibil. $ )aiestatea ta, )aiestatea ta, !ise el, ai e g9n s" >ng" ui aceast" r"scoal", aceast" poltronerieLO Asta >nseamn" panic" i eban a ". $ E9sli;i, /9sli;i, !biera Caspian. Trage;i in r"sputeri. -irec;ia e bun", -rinianL ,i ce /rei, Pipirici. 0unt lucruri pe care nici un om nu se poate >ncumeta s" le >n5runte. $ #orocul meu, atunci, c" nu sunt om, replic" Pipirici 5"c9n o plec"ciune ;eap"n". &ucy, a5lat" easupra, au!ise toate astea, >ntr$o clip", /isul acela pe care se c"!nise enorm s"$l uite >i re/eni >n minte at9t e puternic, >nc9t a/ea sen!a;ia c" abia se tre!ise in somn. Prin urmare, asta era >n urma lor, pe insul", >n be!na aceeaO O clip", >i ori s" coboare pe punte i s" stea cu ( mun i Caspian. -ar la ce bunL -ac" /isele >ncepeau s" se a e/erasc", era posibil ca ( mun i Caspian s" se trans5orme >n ce/a oribil, eGact c9n a=ungea la ei. ?i >ncleta m9na pe balustra a turelei, >ncerc9n s" se calme!e. E9sleau cu toate 5or;ele >napoi spre lumin"M totul a/ea s" 5ie >n regul" >n c9te/a secun e. Oh, ar e ce nu se putea s" 5ie cu totul >n regul" chiar acumOL -ei /9slele 5"ceau estul !gomot, aceasta nu putea anula linitea es"/9rit" care >ncon=ura corabia. Toat" lumea tia c" era mai bine s" nu ciuleasc" urechile, >ncerc9n s" au " /reun sunet /enit in >ntunecime. #umai c" nimeni nu se putea ab;ine s" 5ac" aa ce/a. Fi, cur9n , toat" lumea au!ea ce/a, ar 5iecare altce/a. $ #u au!i un !gomot ca... un 5el e 5oar5ec" uria", ce se eschi e i se >nchi e... acoloL >l >ntreb" (ustace pe Rynel5. $ 0sstO !ise Rynel5. (u >i au cum se ca;"r" t9r9 pe laturile cor"biei. $ Chestia aia o s" se instale!e rept pe catarg, !ise Caspian. $ PtiuO 5"cu un marinar. Iar" >ncep gongurile. (ram sigurO ?ncerc9n s" nu se uite la nimic Jmai ales s" nu se uite >n spateK, Caspian se use l9ng" -rinian. $ -rinian, >i !ise el, >n oapt". C9t timp a trecut e c9n tot /9slim $ a ic", e c9n l$am luat la bor pe str"inL $ Cinci minute, poate, opti -rinian. -e ceL $ 6iin c" /" c" ne$am c"!nit egeaba s" ieim in be!n". &ui -rinian >i tremura m9na pe 5usul c9rmei, iar pe 5a;" i se prelingea o 9r" e su oare rece. Toat" lumea se g9n ea la acelai lucru. $ #$o s" mai ieim nicio at" e$aici, nicio at", se /"ic"reau marinarii. #e c9rmuiete greit. #e tot >n/9rtim >n cerc. #$o s" mai ieim nicio at" e$aici.

0tr"inul, care !"cuse ca o c9rp" pe punte, se ri ic" >n capul oaselor i i!bucni >ntr$un hohot e r9s, ca un urlet oribil. $ #$o s" mai iei;i nicio at"O !biera el. (Gact. 0igur c" a. #$o s" mai ieim nicio at" e aici. Ce prost am 5ost cre!9n c" or s" m" lase s" plec at9t e uor. #u, nu, nicio at" n$o s" mai ieim e$aiciO Re!em9n u$se cu capul e marginea turelei, &ucy optiM $ Aslan, Aslan, ac" /reo at" ne$ai iubit, trimite$ne acum a=utor. Be!na r"m9nea la 5el e eas", >ns" &ucy >ncepea m"car s" se simt" $ un pic, 5oarte pu;in mai bine. +?n 5on n$am p";it eocam at" nimic., se g9n i ea. $ Pri/i;iO strig" e la pror" /ocea r"guit" a lui Rynel5. ?n 5a;a lor, se /e ea o mic" 5"r9m" e lumin", in care pornea o ra!" lat" >n/"luin corabia, >ntunecimea in =ur r"mase la 5el, numai c" >ntreaga na/" p"rea cum/a luminat" e un proiector. Clipin in ochi, Caspian pri/i lung >n=ur la 5e;ele camara!ilor lui, to;i cu nite eGpresii 5iGe i >nnebunite. Toat" lumea se holba >n aceeai irec;ieM >n spatele 5iec"ruia, se lungea o umbr" negr" i ascu;it". &ucy pri/i >n lungul m"nunchiului e ra!e i cur9n /"!u acolo ce/a. &a >nceput i se p"ru c" e o cruce, pe urm" >ncepu s" semene cu un a/ion, up" aceea cu un !meu, ca >n 5inal, cu un 59l59it e aripi, s" a=ung" rept easupra lorM un albatros. 0e roti e trei ori >n =urul catargului, up" care se coco;" c9te/a clipe pe creasta balaurului e aur e la pror". 0triga cu un glas puternic i sua/ un 5el e cu/inte pe care >ns" nu le >n;elegea nimeni. -up" aceea, >i >ntinse aripile, se ri ic" i >ncepu s" !boare agale >nainte, lu9n $o uor spre tribor . -rinian c9rtni up" pas"re, ne>n oin u$se nici o clip" c" nu le$ar 5i 5ost o bun" c"l"u!". #imeni >ns" >n a5ar" e &ucy nu tia c" atunci c9n se rotise >n =urul catargului, albatrosul >i optiseM +Cura=, scumpa mea., i glasul, tia ea sigur, era al lui Aslan, iar o at" cu /ocea sim;i pe 5a;" o r"su5lare cu un miros elicios. ?n c9te/a momente, >ntunericul in 5a;a lor se 5"cu cenuiu, up" care, c9n nici nu mai >n r"!neau s" spere, se tre!ir" brusc sub ra!ele soarelui, un e era cal i bine, >n lumea >n care albastrul era e culoarea cerului i a m"rii. Fi numai ec9t >i " ur" seama cu to;ii c" nu eGista i nici nu eGistase /reo at" nici un moti/ e team". Clipin in ochi, pri/ir" >n =urul lor. R"maser" ului;i /"!9n c9t e str"lucitoare era corabiaM e parc" s$ar 5i ateptat ca >ntunericul s" se lipeasc" e albul, /er ele i auriul /asului ca un 5el e 5uningine sau e m9!g". Fi r9n pe r9n >ncepur" s" r9 ". $ Tare proti am mai 5ost, !ise Ryn5el . 6"r" s" mai !"bo/easc", &ucy cobor> pe punte, un e >i g"si pe to;i str9ni >n =urul noului /enit. )ult" /reme, e 5ericire bietul om nici nu era >n stare s" /orbeasc", mul;umin u$se s" contemple marea, soarele, s" pip"ie parapetul i 5r9nghiile, e parc" ar 5i /rut s" se con/ing" c" era trea! cu a e/"ratB iar lacrimile >i iroiau necontenit pe obra=i. $ E" mul;umesc, spuse el >n cele in urm". )$a;i sal/at e la... ar n$am s" /orbesc espre asta. Fi, acum, a /rea s" a5lu cine sunteti. (u sunt un Telmarinian in #arnia, iar c9n era ce/a e capul meu lumea >mi !icea &or ul Rhoop. $ Iar eu, !ise Caspian, sunt Caspian, Regele #arniei. Fi am pornit pe m"ri s" te g"sesc pe tine i pe to/ar"ii t"i, care a;i 5ost prietenii tatii. &or ul Rhoop c"!u >n genunchi, s"rut9n m9na Regelui. $ 0ire, !ise el, in toat" lumea asta eti omul pe care >mi oream cel mai mult s"$l /" . ?mplinete$mi o rug"minte.

$ Ce anumeL >ntreb" Caspian. $ 0" nu m" mai a uci nicio at" >napoi acolo, 5"cu el, ar"t9n un e/a, >n spate, >ntoarser" cu to;ii pri/irea. -ar nu /"!ur" ec9t marea albastr" i str"lucitoare, sub cerul albastru i str"lucitor. Insula >ntunecoas" i be!na isp"ruser" pe /eci. $ (Gtraor inarO strig" &or ul Rhoop. A;i istrus acel t"r9mO $ #u cre c" noi, spuse &ucy. $ 0ire, !ise -rinian, a/em /9nt prielnic pentru su $est. 0"$i a uc sus pe bie;ii oameni i s" >ntin em mai bine p9n!eleL -up" care, cine nu are treab", s" se o ihneasc" >n hamac. $ -a, !ise Caspian, i >mparte nite rachiu la toat" lumea. O5, cre c" a putea ormi o !i >ntreag". Aa c", up"$amia!", >n cuhnea 5ericirii, au pornit cu toate p9n!ele sus spre su $est. #imeni nu b"gase, >ns", e seam" c9n isp"ruse albatrosul.

Capitolul 23 C(I TR(I A-OR)IPI E9ntul n$a lipsit nici o clip" cu es"/9rire, numai c" a e/enit in ce >n ce mai moale pe !i ce trecea, p9n" c9n /alurile au a=uns simple un uiri, corabia plutin agale ca i cum ar 5i 5ost pe un lac. Fi, >n 5iecare noapte, /e eau r"s"rin spre est noi constela;ii pe care nimeni nu le !"rise >n #arnia i posibil, se g9n ea &ucy cu un amestec e bucurie i team", ca nici un chip omenesc s" nu le 5i /"!ut /reo at". 0telele acelea noi erau mari i str"lucitoare, iar nop;ile cal e. )a=oritatea ormea pe punte, sporo/"in p9n" noaptea t9r!iu sau, apleca;i peste parapet, oamenii pri/eau ansul luminos al spumei >mpr"tiate e pror". ?ntr$o sear" e o neasemuit" 5rumuse;e, c9n crepusculul in spatele lor era at9t e rou, e purpuriu i e >ntins, >nc9t cerul parc" se m"rise i el, !"rir" uscat >nspre tribor . 0e apropiau >ncet, iar lumina in spatele lor " ea impresia c" promontoriile i capurile acestui ;inut necunoscut luaser" 5oc. Cur9n , >ns", a=unser" s" na/ighe!e e$a lungul coastei, capul /estic al uscatului pro5il9n u$se acum sus >n spatele cor"biei, negru >n contrast cu cerul rou, i ascu;it e parc" ar 5i 5ost ecupat in cartonB pe urm", a=unser" s" /a " mai bine cum era ;ara aceea. #u a/ea mun;i, ar, >n schimb, se /e eau nenum"rate coline ulci, cu nite pante moi ca pernele. Eenea intr$acolo un miros atr"g"tor $ ceea ce &ucy numea +un 5el e mireasm" i5u!" i purpurie., espre care ( mun !icea Jiar Rhince se g9n ea >n sinea luiK c" parc" era putregai, iar Caspian spuneaM +>n;eleg ce /re;i s" spune;i.. ?i g"siser" un culoar bun e na/igat i sperau s" ea peste un port stranic, >ns" p9n" la urm" au 5ost ne/oi;i s" se mul;umeasc" oar cu un gol5 lat i a 9nc. -ei >n larg marea le p"ruse linitit", la mal /alurile se rostogoleau pe nisip, aa c" n$au putut a uce corabia su5icient e aproape, cum i$ar 5i orit. Aruncar" ancora la o istan;" bun" e pla=" i se u ar" bine c9n cobor9r" in barc". &or ul Rhoop r"mase la bor ul na/ei +,ori e !i.. #u mai a/ea che5 e insule. C9t timp au poposit >n acest ;inut, le$a tot r"sunat >n urechi /uietul bri!an;ilor lungi. #ici nu se >n ep"rtaser" bine e ;"rm, c9n -rinian spuseM $ Ia uita;i$/"O Ce mai sunt i chestiile asteaL i toat" lumea se opri. $ Copaci giganticiL >ncerc" s" ghiceasc" Regele Caspian.

$ Cre c" turnuri, >i " u cu p"rerea (ustace. $ Poate c" sunt nite uriai, !ise ( mun , mai >n oapt". $ -ac" /rem s" ne l"murim, n$a/em ec9t s" ne apropiem mai bine, !ise Pipirici, tr"g9n u$i sabia i lu9n $ o cu pai m"run;i >naintea tuturor. $ Cre c" sunt nite ruine, opina &ucy c9n se mai apropiar", iar presupunerea ei era cea mai bun" eocam at", >n 5a;a lor se /e ea un spa;iu larg i prelung, pa/at cu nite pietre nete e i >ncon=urat e nite st9lpi cenuii, ar 5"r" nici un 5el e acoperi. Iar intr$un cap"t >n cel"lalt se >ntin ea o mas" lung", acoperit" cu p9n!" roie ca 5ocul, care at9rna p9n" >n p"m9nt -e o parte i e alta a mesei, se a5lau multe scaune in piatr" bogat sculptat", cu perne e m"tase pentru e!ut. Iar pe masa asta erau preg"tite pentru osp"; bucate cum nu mai /"!user" /reo at", nici m"car e c9n )arele Rege Peter >i a/ea curtea >n Cair Para/el. Ee eai acolo curcani, g9te, 5a!ani, capete e porci i cios/9rte e /9nat, pl"cinte >n 5orm" e corabie cu toate p9n!ele sus, sau >n 5orm" e balauri i ele5an;iB i mai erau puse pe mas" torturi e >nghe;at", languste lucioase i somon str"lucitor, nuci i struguri, ananas i piersici, ro ii, pepeni galbeni i roii, cara5e i sticle in aur i argint, precum i pahare cu lucr"tur" ciu at"B iar mirosul 5ructelor i al /inului >i >n/"luia >mbietor, ai oma promisiunii unei imense 5ericiri. $ (Gtraor inarO eGclam" &ucy. 0e apropiar" in ce >n ce mai mult, 5"r" s" 5ac" nici un !gomot. $ -ar un e sunt oaspe;iiL >ntreb" (ustace. $ Problema asta o putem re!ol/a noi, !ise Rhince. $ Ia uita;i$/"O rosti ( mun , pe neateptate. A=unseser" acum >n spa;iul in interiorul br9ului e st9lpi i st"teau pe pa/a=. Toat" lumea >ntoarse pri/irea >n irec;ia spre care ar"tase ( mun . #u toate scaunele erau goale, >n capul mesei i pe cele ou" locuri e al"turi era ce/a $ sau >n 5ine se /e eau trei chestii. $Alea ce mai suntL >ntreb" &ucy, >n oapt". Parc" ar 5i castori care stau la mas". $ 0au un cuib uria e p"s"ri, !ise ( mun . $ )ie mi se pare c" seam"n" mai mult cu o c"pi;", >i " u cu p"rerea Caspian. &u9n $o la 5ug", Pipirici s"ri pe un scaun i e acolo sus pe mas", >ncep9n s" alerge >n lungul ei, croin u$ i rum cu o agilitate e ansator printre potire b"tute >n nestemate, pirami e e 5ructe i solni;e e 5il e. Fi alerg" aa rept p9n" la gr"ma a aceea cenuie i misterioas" in cap"tul meseiM mi=i ochii bine, pip"i, up" care strig"M $ 'tia n$or s" sar" la b"taie, !ic eu. 0e apropiar" apoi cu to;ii i /"!ur" c" ar"t"rile care st"teau acolo pe scaune erau e 5apt trei oameni, ei n$ai 5i !is ac" pri/eai e$aproape. P"rul c"runt le crescuse peste ochi acoperin u$le 5a;a, iar b"rbile le crescuser" peste mas", >ntin!9n u$se, >ncol"cin u$se i >n5"ur9n u$se >n =urul 5ar5uriilor i al pocalelor ai oma murilor pe gar , iar apoi, tot p"rul acesta ca o p9sl" imens" se re/"rsa /aluri p9n" >n po ea. Iar in cap, p"rul le at9rna peste spetea!a scaunului, >nc9t erau complet ascuni. -e 5apt, cei trei b"rba;i erau aproape numai p"r. $ 0unt mor;iL >ntreb" Caspian. $ #u cre , 0ire, spuse Pipirici, apuc9n >ntre labe, in >nc9lcitura e p"r, una intre m9ini. 'sta e cal i are puls.

$ Fi "sta le 5el, i "sta, inter/eni -rinian. $ P"i, >nseamn" c" oar orm, spuse (ustace. $ -ar ce somn lung, totui, ac" le$a crescut p"rul >n halul "sta, remarc" ( mun . $ Pesemne c" e un somn /r"=it, !ise &ucy. -e c9n am p"it pe insula asta am sen!a;ia c" e plin" e ce/a magic. Oh, cre e;i c" am /enit aici ca s" rupem poate /ra=aL $ Putem >ncerca, spuse Caspian, apuc9n u$se s"$l !g9l;9ie pe unul intre cei a ormi;i. Pentru o clip", toat" lumea cre!u c" a/ea s" reueasc", 5iin c" omul respira a 9nc i morm"iM +#u mai merg spre est. E9sli;i spre #arnia.. -ar se cu5un " aproape numai ec9t >ntr$un somn i mai a 9ncM capul >i pic" pe mas", iar toate e5orturile e a$l tre!i se o/e ir" !a arnice. Cu cel e$al oilea a 5ost cam la 5el. +#u suntem 5"cu;i s" tr"im ca animalele. 0$a=ungem spre est c9t mai putem $ uscatul >n spatele soarelui., up" care se pr"bui la loc. Iar cel e$al treilea spuse oarM +#ite mutar, /" rog., a ormin a 9nc. $ E9sli;i spre #arnia, nuL se mir" -rinian. $ -a, !ise Caspian, ai reptate, -rinian. Cre c" am a=uns la cap"tul c"ut"rilor noastre. Dai s" le /e em inelele. -a, iat" bla!oanele lor. Acesta este &or ul Re/ilian. Acesta este &or ul Argo!B iar acesta &or ul )a/romorn. $ -ar nu reuim s"$i tre!im, spuse &ucy. Ce ne 5acemL $ Cer iertare )aiest";ilor /oastre, !ise Rhince, ar ce$ar 5i s" >n5ulec"m ce/a p9n" mai iscut"m un picLO #u te >nt9lneti >n 5iecare !i cu un osp"; ca "sta. $ #u care cum/a s" 5aci aa ce/aO strig" Caspian. $ ?ntocmai, >ntocmai, spuser" c9;i/a marinari. Prea mult" /r"=itorie pe$aici. Cu c9t a=ungem mai repe e >napoi pe corabie, cu at9t mai bine. $ 6i;i siguri c" lor!ii acetia au a=uns s" remarc" Pipirici. oarm" apte ani tocmai 5iin c" au m9ncat in aceste bucate,

$ #u m$a atinge e m9ncarea asta pentru nimic >n lume, spuse -rinian. $ 0e >ntunec" ne5iresc e repe e, spuse Rynel5. $ ?napoi la corabie, >napoi la corabie, b9iguir" oamenii. $ Cre c" au reptate, !ise ( mun . Putem hot"r> i m9ine ce /om 5ace cu cei trei a ormi;i. -e m9ncare nu ne >ncumet"m s" ne atingem, iar e r"mas aici peste noapte n$are nici un rost. Tot locul "sta miroase a /r"=itorie i a prime= ie. $ 0unt >ntru totul e p"rerea Regelui ( mun , spuse Pipirici, >n ceea ce pri/ete lumea e pe corabie, >n general, >ns", eu, unul, /oi sta la masa asta p9n" >n !ori. $ -ar e ce naibaL !ise (ustace. $ 6iin c", >i eGplic" Foarecele, a/em parte e o a/entur" m"rea;", or nici o prime= ie nu mi se pare mai gra/" ec9t i eea e a ti, c9n m" >ntorc >n #arnia, c" in cau!a 5ricii am l"sat ne e!legat un mister.

$ 0tau i eu cu tine, Pip, !ise ( mun . $ Fi eu la 5el, 5"cu Caspian. $ Fi eu, spuse &ucy. -up" care se o5eri i (ustace. A 5ost o o/a " e mare cura= in partea lui, c"ci necitin nicio at" asemenea lucruri i nici neau!in /reo at" e ele p9n" nu a=unsese pe +,ori e !i., pentru el era mai greu ec9t pentru ceilal;i. $ Te implor, )aiestate $ >ncepu -rinian. $ #u, lor ule, !ise Caspian. &ocul t"u este pe corabie, iar >n plus ai a/ut o !i plin", >n timp ce noi am tr9n "/it. -iscutar" mult pe aceast" tem", >ns" >n cele in urm" Caspian a/u c9tig e cau!", >n timp ce echipa=ul se >n repta spre ;"rm, pe >nserate, nici unul intre cei r"mai acolo e /eghe, >n a5ar" oar e Pipirici, nu putea s" scape e acea sen!a;ie e r"ceal" cumplit" in stomac. &e$a trebuit ce/a timp p9n" s"$i aleag" locurile la masa periculoas". Probabil c" 5iecare a/ea acelai moti/, ei nici unul nu$l rostea cu glas tare. C"ci era o alegere estul e p"c"toas". Treu e suportat s" stai o noapte >ntreag" l9ng" obiectele acelea p"roase i >ngro!itoare care, ei nu erau moarte, nu se putea spune totui c" ar 5i 5ost /ii >n sensul obinuit al cu/9ntului. Pe e alt" parte, ac" te ae!ai >n cel"lalt cap"t, riscai s"$i /e!i in ce >n ce mai pu;in, pe m"sur" ce se >nnopta, 5"r" s" po;i ti ac" nu se micau cum/a, iar poate c" pe la ou" noaptea nici nu$i mai /e eai eloc $ nu, aa ce/a era eGclus. Aa c" se tot 5oiau >n =urul mesei, spun9n M +Ce$ar 5i s" stau aiciL. iM +0au poate un pic mai eparte., oriM +-e ce nu pe partea astaL. p9n" c9n , >n ce>e in urm", se ae!ar" un e/a pe la mi=loc, ar mai aproape e cei trei a ormi;i ec9t e cel"lalt cap"t al mesei. Constela;iile acelea noi i ciu ate str"luceau spre r"s"rit. &ucy ar 5i pre5erat ca >n locul lor sa /a " &eopar ul, Corabia i al;i /echi prieteni e pe cerul narnian. ?n5"ura;i bine >n mantalele groase, se puser" pe ateptat. Ini;ial, >ncercar" s" mai stea e /orb", ar nu le prea reui. Aa c" au stat i au tot stat. Fi tot timpul se au!ea !gomotul /alurilor care se sp"rgeau e pla=". -up" c9te/a ceasuri care li se p"rur" parc" un secol, /eni un moment c9n se tre!ir" brusc, contien;i c" a;ipiser". Toate stelele erau >n alte po!i;ii ec9t cele pe care le /"!user" >nainte. Cerul era 5oarte negru, cu eGcep;ia unei nuan;e mai cenuii spre r"s"rit. &e era 5rig, li se 5"cuse sete i >n;epeniser" e tot Fi nici unul nu scotea o /orb", 5iin c" acum, >n s59rit, se >ntimpla ce/a. ?n 5a;a lor, incolo e st9lpi, se a5la panta unei coline =oase. Fi acum, >n coasta ealului, se eschisese o u", iar >n lumina ce /enea in"untru se i/ise o siluet", up" care ua se >nchisese la loc. 6"ptura aceea a/ea >n m9n" o 5"clie, singurul lucru pe care >l /e eau clar. 0e apropie agale p9n" ce a=unse >n 5a;a lor, e cealalt" parte a mesei. E"!ur" acum c" era /orba e o 5at" >nalt", >mbr"cat" cu un /em9nt bleu lung, care >i l"sa bra;ele e!golite. (ra cu capul escoperit, iar p"rul b"lai >i at9rna lung pe spate. Fi, pri/in $o, se g9n ir" c" nu tiuser" p9n" atunci ce >nseamn" a e/"rata 5rumuse;e. Ceea ce li se p"ruse la >nceput o 5"clie era o luminare >nalt" >ntr$un s5enic e argint, pe care acum 5ata >l puse pe mas". Orice a iere /a 5i su5lat inspre mare ce/a mai e/reme, >ncetase complet, c"ci 5lac"ra lumin"rii ar ea rept, e parc" ar 5i 5ost >ntr$o o aie cu 5erestrele >nchise i per elele trase. Aurul i argintul e pe mas" sclipeau la lumina lumin"rii. &ucy remarc" acum un obiect pus pe mas", pe care nu$l obser/ase p9n" atunci. (ra un cu;it 5"cut in piatr", ascu;it ca o;elulB p"rea tare /echi i ar"ta sinistru. #imeni nu rostise nici un cu/9nt eocam at". Pe urm" $ >nt9i Pipirici, up" aceea Caspian $ se ri icar" cu to;ii >n picioare, c"ci sim;eau c" se a5lau >n 5a;a unei oamne.

$ C"l"tori ce a;i /enit e eparte la masa lui Aslan, !ise 5ata. -e ce nu m9nca;i i nu be;iL $ -oamn", !ise Caspian, ne$am 5erit e m9ncare 5iin c" am cre!ut c" in cau!a ei s$au cu5un at prietenii notri >n acest somn /r"=it. $ #ici nu s$au atins e bucate, spuse ea. $ Te rog, inter/eni &ucy, ce$au p";it atunciL $ Acum apte ani, !ise 5ata, au /enit aici cu o corabie care a/ea p9n!ele ! ren;uite i lemn"ria gata s" se es5ac". )ai erau i al;ii cu ei, nite marinari, iar c9n au a=uns la masa asta, unul intre ei a spusM, Aici este locul i eal. Dai s" >ntin em p9n!ele, s" str9ngem ter;arolele la /ele i s" nu mai /9slim, ci s" ne ae!"m aici, un e s" ne s59rim !ilele >n paceO. Iar al oilea a !isM +#u, hai s" ne >mbarc"m iar"i i s" pornim spre /est, c"tre #arniaB poate c" )ira! a murit., >ns" al treilea, care p"rea 5oarte categoric, a s"rit ca ars, eGcla$m9n M +#u, ce naiba. 0untem oameni i Telmarinieni, nu brute. -e ce s" nu umbl"m up" a/enturi i peripe;iiL Oricum, nu mai a/em mult e tr"it. Dai s" ne petrecem ce ne$a mai r"mas in /ia;" >n c"utarea lumii nepopulate, in spatele r"s"ritului e soare.. Fi, cert9n u$se cu ei aa, a pus m9na pe Cu;itul e Piatr" care e acolo pe mas", gata s" se lupte cu camara!ii lui. #umai c" nu trebuia s" pun" m9na pe acest obiect. C9n a apucat cu egetele pl"selele cu;itului, un somn greu i$a cuprins pe to;i trei. Fi p9n" ce nu se es5ace /ra=a, nu se /or mai tre!i. $ -ar ce este acest Cu;it e Piatr"L >ntreb" (ustace. $ #u tie nimeni intre /oiL !ise 5ata. $ (u $ eu cre , >ncepu &ucy, c" am mai /"!ut aa ce/a. Cu un cu;it ca "sta l$a ucis Er"=itoarea Alb" pe Aslan, la )asa e Piatr", emult e tot. $ (ste acelai, !ise 5ata, i a 5ost a us aici pentru a 5i ;inut la loc e cinste c9t timp lumea /a "inui. ( mun , care e c9te/a minute era tot mai =enat, se >ncumet" s" /orbeasc"M $ *ite ce e, !ise el, n$a /rea s" par la $ m" re5er la propunerea e a m9nca aceste bucate $ i nici nu a ori s" 5iu necioplit. #umai c" >n c"l"toria asta pe mare am a/ut tot soiul e peripe;ii ciu ate i am constatat c" lucrurile nu sunt >ntot eauna ceea ce par. C9n m" uit la chipul t"u nu pot s" cre tot ce spuiB ar acelai lucru s$ar >nt9mpla i ac" ai 5i /r"=itoare. -e un e tim noi c" ne eti prieten"L $ #$a/e;i e un e ti, !ise 5ata. Pute;i oar cre e $ sau nu. -up" c9te/a momente, se au!i gl"sciorul lui PipiriciM $ 0ire, >i !ise el lui Caspian, umple$mi, rogu$te, pocalul cu /in in acest clon irM e prea mare pentru mine ca s"$l pot ri ica. Eoi bea >n cinstea acestei oamne. Caspian >i " u ascultare, iar Foarecele, st9n >n picioare pe mas", cu un potir e aur >ntre l"bu;e, !iseM $ -omni;", umilul t"u supus. -up" care, >ncepu s" m"n9nce in 5a!anul rece, iar >n scurt timp toat" lumea >i urm" eGemplul. &e era tuturor 5oame, iar bucatele, ei nu erau tocmai ce ;i$ai 5i orit s" m"n9nci la micul e=un, erau totui 5oarte potri/ite pentru o cin" t9r!ie. $ -e ce i se spune masa lui AslanL >ntreb" &ucy, nu up" mult timp. $ ( pus" aici in porunca lui, >i eGplic" 5ata, pentru cei care se >ncumet" s" a=ung" at9t e eparte. *nii numesc aceast" insul" Cap"tul &umii, c"ci, ei se poate na/iga >n continuare, aici este >nceputul cap"tului.

$ -ar cum e se p"strea!" m9ncareaL >ntreb" (ustace, care a/ea mult sim; practic. $ (ste m9ncat" i re>nnoit" !ilnic, spuse 5ata. Ee;i /e ea. $ Fi ce$o s" 5acem cu cei Trei A ormi;iL >ntreba Caspian. ?n lumea in care /in prietenii mei Jaici ar"t" in cap spre (ustace i 5ra;ii Pe/ensieK eGist" un basm cu un prin; sau un >mp"rat care a=unge la un castel, un e toat" lumea ormea un somn /r"=it, >n basmul acesta, /ra=a nu se putea estr"ma ec9t ac" t9n"rul o s"ruta pe Prin;es". $ Aici, >ns", e alt5el, !ise 5ata. Aici nu poate s"ruta Prin;esa, ec9t ac" a rupt /ra=a. $ P"i, 5"cu Caspian, pentru numele lui Aslan, spune$mi atunci cum s" 5ac, ca s" m" apuc numai ec9t. $ O s"$;i arate tat"l meu, spuse 5ata. $ Tat"l t"uO eGclamar" to;ii. Cine eL Fi un eL $ Pri/i;i, !ise 5ata r"sucin u$se pe c"lc9ie i ar"t9n spre ua in coasta ealului. 0e /e ea acum mai bine, 5iin c" >n timp ce tot /orbiser" ei aa, stelele p"liser" iar >n cenuiul cerului ap"ruser" sp"rturi mari e lumin" alb". e treab"

Capitolul 24 ?#C(P*T*& CAP'T*&*I &*)II *a se eschise iar"i >ncet i in"untru iei o 5"ptur" >nalt" i reapt" ca 5ata, ar nu i la 5el e supl". #u a/ea >n m9n" nici o 5"clie, >ns" lumina emana parc" in ea. C9n se mai apropie, &ucy /"!u c" silueta aceea sem"na cu un b"tr9n. Barba argintie >i at9ma >n 5a;" p9n" la picioarele goale, iar p"rul argintiu >i a=ungea >n spate p9n" la c"lc9ieB mantia argintie cu care era >n/em9ntat p"rea ;esut" in l9na unor oi argintii i ele. A/ea un aer at9t e bla=in i e solemn, >nc9t i e ast" at" c"l"torii, amu;i;i, se ri icar" >n picioare. B"tr9nul >ns" /eni spre c"l"tori 5"r" s" /orbeasc" i se post" >n picioare pe latura mesei opus" celei un e st"tea 5iica lui. Pe urm", am9n oi >ntinser" m9inile >n 5a;" i se >ntoarser" spre r"s"rit, >n po!i;ia aceasta, >ncepur" s" c9nte. Ce mult a 5i /rut s" /" pot scrie aici c9ntecul acela, numai c" nimeni intre cei e 5a;" atunci nu i l$a mai putut aminti. &ucy a !is up" aceea c" era ce/a stri ent, aproape ;ip"tor, >ns" 5oarte 5rumos. +*n 5el e c9ntec rece, un c9ntec e !ori e !i.. Fi pe m"sur" ce c9ntau ei aa, norii cenuii se ri icar" pe cerul inspre r"s"rit, iar peticele albe se 5"cur" in ce >n ce mai mari, p9n" ce totul e/eni alb, iar marea >ncepu s" str"luceasc" ai oma argintului. Fi, la nu mult timp up" aceea, Jcei oi >ns" c9ntau mereuK r"s"ritul >ncepu s" se >nroeasc", iar >n cele in urm", >ntr$un senin es"/9rit, soarele se ri ic" in mare, iar ra!ele lui lungi luminar" toat" masa, re/"rs9n u$se peste obiectele in aur i argint i peste Cu;itul e Piatr". -e /reo ou" ori >nainte, narnienii se >ntrebaser" ac" soarele, c9n r"s"rea, nu p"rea cum/a mai mare aici, ec9t acas" la ei. -e ata asta au 5ost siguri c" aa era. #u >nc"pea nici o >n oial". Iar str"lucirea ra!elor lui pe rou" i pe mas" era cu mult mai puternic" ec9t orice str"lucire e acest 5el /"!ut" e ei iminea;a. Fi, aa cum spunea ( mun up" aceeaM +-ei >n c"l"toria asta ni s$au >nt9mplat nenum"rate lucruri care par eGtraor inare, momentul acela a 5ost cu a e/"rat nemaipomenit.. C"ci acum tiau c" a=unseser" >ntr$a$ e/"r acolo un e >ncepe Cap"tul &umii.

Pe urm", ce/a a !burat parc" spre ei chiar in centrul soarelui care r"s"reaM ar, 5irete, cum nimeni nu putea pri/i 5iG >n acea irec;ie, n$a/eau e un e ti cu certitu ine c" aa era. #umai ec9t, >ns", /"! uhul se umplu e /oci $ /oci care >ncepur" s" intone!e aceeai melo ie pe care o c9ntau -omni;a i Tat"l ei, >ns" pe nite tonalit";i mult mai eGotice i pe o limb" necunoscut" lor. Fi, cur9n , e;in"torii acelor /oci se 5"cur" /"!u;i. (rau nite p"s"ri mari i albeB /eneau cu sutele i cu miile, cobor9n in !bor peste totB pe iarb", pe pa/a=, pe mas", pe umerii oamenilor, pe m9inile lor, pe cap, p9n" ce totul ar"ta e parc" ar 5i nins abun ent. C"ci, ca i !"pa a, p"s"rile acelea >n/em9ntau totul >n alb, >n ulcin i estomp9n 5ormele lucrurilor. Pri/in printre aripile p"s"rilor care o acopereau, &ucy /"!u o pas"re !bur9n spre B"tr9n, a/9n >n cioc ce/a ce sem"na cu un 5ruct mic, ar, 5iin prea str"lucitor, nu$;i puteai a seama eGact espre ce era /orba. Iar pas"rea l"s" obiectul acela >n gura B"tr9nului. Pe urm", p"s"rile se oprir" in c9ntat, >mbul!in$ u$se a5erate >n =urul mesei. Fi c9n se ri icar" in nou e acolo, tot ce 5usese e m9ncat i e b"ut pe mas" isp"ruse cu es"/9rire. P"s"rile acestea se ri icar" e la osp"; cu miile i cu sutele, uc9n cu ele tot ce nu se putea m9nca sau bea, ca e pil " oase, co=i i cochilii, pornin >n !bor >napoi spre soarele ce r"s"rea. Acum >ns", cum nu mai c9ntau, 59l59itul aripilor lor 5"cea parc" s" /ibre!e >ntregul /"! uh. Fi ciuguliser" totul e pe mas", l"s9n $o curat" i goal"B iar cei trei &or!i in #arnia, tare b"tr9ni acum, ormeau >n continuare a 9nc. Acum, >n 5ine, B"tr9nul se >ntoarse spre c"l"tori i le ur" bun /enit. $ -omnule, !ise Caspian, /re;i s" ne spune;i, /" rog, cum s" estr"m"m /ra=a care >i ;ine a ormi;i pe aceti trei &or!i narnieniL $ Cum s" nu, 5iule, o 5ac bucuros, !ise B"tr9nul. Pentru a rupe aceast" /ra=", trebuie s" na/iga;i p9n" la Cap"tul &umii sau c9t mai aproape cu putin;" e acest punct, iar e acolo trebuie s" /" >ntoarce;i up" ce a;i l"sat pe acele t"r9muri pe unul intre to/ar"ii /otri. $ Iar acela ce /a p";iL >ntreb" Pipirici. $ Acela /a trebui s" mearg" p9n" la r"s"ritul >n ep"rtat i s" nu se mai >ntoarc" nicio at" >n lume. $ ?mi oresc asta in toat" inima, spuse Pipirici. $ Fi, acum, suntem aproape e Cap"tul &umii, uscaturi /om >nt9lni >n continuare spre estL omnuleL >ntreb" Caspian. A/e;i i ee cam c9te m"ri i

$ &e$am /"!ut i eu c9n /a, emult, >i r"spunse B"tr9nul, ar e la mare >n"l;ime. #u /" pot a, aa ar, etaliile e care au ne/oie >n eobte marinarii. $ Asta >nseamn" c" a;i !burat prin /"! uhL >i sc"p" lui (ustace, aproape 5"r" s" /rea. $ Am 5ost mult mai sus ec9t /"! uhul, 5iule, >i r"spunse B"tr9nul. (u sunt Raman u. -ar /" c" /" uita;i uimi;i unul la altul, 5iin c" n$a;i au!it nicio at" numele "sta. Fi nici nu$i e mirare, c"ci !ilele c9n eu eram o stea au apus cu mult timp >nainte ca /oi s" cunoate;i aceast" lume, iar toate constela;iile s$au schimbat. Q (i, race, morm"i ( mun >n barb". Asta$i o stea la pensie. $ Fi acum nu mai eti steaL >ntreb" &ucy. $ 0unt o stea care se o ihnete, 5iica mea, >i r"spunse Raman u. C9n am 5ost pe cer pentru ultima oar", neputincios i >mb"tr9nit cum nici nu /$a;i putea >nchipui am 5ost a us pe aceast" insul". #u mai sunt at9t e b"tr9n acum, cum eram atunci. ?n 5iecare iminea;", o pas"re >mi a uce un bob e 5oc in /"ile e pe 0oare, i 5iecare bob e 5oc e acest 5el >mi sca e un pic in /9rst". Iar c9n am s" a=ung t9n"r ca pruncul n"scut ieri, /oi r"s"ri in nou Jc"ci ne a5l"m la marginea e est a p"m9ntuluiK i /oi p"i iar"i >n m"re;ul ans al astrelor.

$ ?n lumea noastr", spuse (ustace, stelele sunt nite mingi uriae e ga! 5oarte luminos. $ Chiar i >n lumea /oastr", 5iule, nu asta sunt stelele, ci oar materia in care sunt 5"cute. Iar >n lumea aceasta a;i >nt9lnit e=a o steaM c"ci cre c" a;i stat e=a e /orb" cu CoriaIin. $ Fi el e o stea la pensieL >ntreb" &ucy. $ ) a, nu tocmai, !ise Raman u. A 5ost pus s"$i c9rmuiasc" pe #"t"r"i nu neap"rat ca s" se o ihneasc". Ci, mai egrab", ca un 5el e pe eaps". -ac" totul ar 5i mers bine, putea s" str"luceasc" mii e ani >n iarna cerului in su . $ -ar ce$a 5"cut, omnuleL se interes" Caspian. $ 6iule, >ncepu Raman u, nu se ca e ca tu, 5iu al lui A am, s" tii ce greeli poate s"/9ri o stea. -ar hai e;i s" nu mai pier em /remea /orbin . E$a;i hot"r9tL A/e;i e g9n s" na/iga;i >n continuare spre est i s" /" >ntoarce;i pe urm", l"s9n acolo pe /eci pe unul intre /oi, pentru a rupe ast5el /ra=aL 0au pre5era;i s" na/iga;i spre /estL $ 0igur c" a, 0ire, !ise Pipirici, e ce ne mai >ntreba;iLO )isiunea noastr" e c"utare este i e a$i sal/a pe aceti trei lor!i in mre=ele /r"=ii care >i ;ine a ormi;i. $ Fi eu sunt e aceeai p"rere, Pipirici, ripost" Caspian. Fi, chiar ac" n$ar 5i aa, mi s$ar 5r9nge inima ac" n$am merge c9t mai aproape posibil e Cap"tul &umii, p9n" acolo un e ne poate uce +,ori e !i.. -ar m" g9n esc i la echipa=. 0$au anga=at s" mearg" >n c"utarea celor apte lor!i, nu s" a=ung" p9n" la marginea P"m9ntului. -ac" na/igam e aici spre est o 5acem pentru a a=unge >n cel mai >n ep"rtat punct al r"s"ritului. Fi nimeni nu tie c9t e e eparte. 0unt b"ie;i e treab", >ns" /" c" unii au semne e oboseal" i c" tin=esc s" >ntoarcem prora in nou spre #arnia. #u cre c"$i bine s"$i uc mai eparte, 5"r" ca ei s" tie >ncotro ne >n rept"m i 5"r" s"$i ea con$sim;"m9ntul >n acest sens. Fi, pe urm", mai e i bietul &or Rhoop. ( un om complet istrus. $ 6iule, spuse steaua, n$ar a/ea nici un rost, chiar ac" ai /rea s$o 5aci, s" na/ighe!i spre Cap"tul &umii cu nite oameni pe care i$ai uce >ntr$acolo cu 5or;a sau p"c"lin u$i. #u aa se reali!ea!" estr"m"rile spectaculoase e /r"=i. Oamenii trebuie s" tie >ncotro merg i e ce. -ar cine e omul acesta istrus, espre care ai pomenitL Caspian >i spuse lui Raman u po/estea &or ului Rhoop. $ (u >i pot o5eri ceea ce >i trebuie cel mai mult, !ise Raman u. Pe insula asta, eGist" somn 5"r" limit" sau m"sur", somn >n care nu s$a pomenit /reo at" nici urm" e /is. &as"$l s" stea ling" "tia trei i s"$i soarb" uitarea p9n" la >ntoarcerea /oastr". $ Oh, Caspian, hai s" 5acem aa, spuse &ucy. 0unt con/ins" ca eGact asta i$ar pl"cea i lui. ?n acel moment, 5ur" >ntrerup;i e !gomotul multor pai i /ociM /enea -rinian, cu restul echipa=ului. 0e oprir" uimi;i, /"!9n u$i pe Raman u cu 5iica lui. -up" care, lu9n u$i seama c" era /orba e persoane cu /a!", >i escoperir" cretetul, politicoi. C9;i/a marinari pri/ir" cu regret 5ar5uriile goale i sticlele e pe mas". $ &or ul meu, >i !ise Regele lui -rinian, trimite, rogu$te, oi oameni >napoi la +,ori e !i. cu un mesa= pentru &or ul Rhoop. 0pune$i c" ultimii trei 5oti camara!i e$ai lui sunt aici, a ormi;i $ cu5un a;i >ntr$un somn 5"r" e /ise $ i c" poate >mp"rt"i i el soarta lor. Acestea 5iin !ise, Caspian le spuse celorlal;i s" se ae!e, up" care le eGpuse pe >n elete toat" situa;ia. C9n termin" e /orbit, se l"s" o t"cere a 9nc", in care r"!beau oar nite oapte stinse, p9n" ce nostromul se ri ic" >n picioare i !iseM

$ -e mult" /reme tot /rem s" >ntreb"m, )aiestatea ta, cum /om mai a=unge /reo at" acas" atunci c9n /om schimba irec;ia, in i5erent ac" o 5acem aici sau >n alt" parte. Tot rumul, am a/ut /9nt inspre /est i nor $/est, iar in c9n >n c9n oar a ieri slabe. Or, ac" situa;ia nu se schimb", a /rea s" tiu ce speran;e a/em s" mai /e em /reo at" #arnia. Pro/i!iile n$au cum s" ne a=ung", a/9n >n /e ere c" /" trebui s" /9slim tot timpul. $ Aa ar /orbi nite oameni neobinui;i cu marea i cor"biile, !ise -rinian. Prin m"rile acestea, p9n" /ara t9r!iu /9ntul bate mereu inspre /est, schim$b9n u$i >ns" >ntot eauna irec;ia up" Anul #ou. Eom a/ea /9nt in plin ca s" na/igam spre /est, mai mult chiar ec9t ne$ar pl"cea nou", ac" e s" ;inem seama e ce po/estesc al;ii. $ Asta cam aa e, e5ule, !ise un marinar b"tr9n, galmian in natere. Prin ianuarie i 5ebruarie, /ine o /reme tare ur9t" inspre est. Fi, ac" >mi e >ng" uit, 0ire, s" 5iu eu la coman a acestei cor"bii a pre5era s" iern"m aici i s" pornim spre cas" >n martie. $ Fi ce$am m9nca, m" rog, ac" am ierna aiciL >ntreb" (ustace. $ )asa aceasta, inter/eni Raman u, /a 5i plin" cu bucate >mp"r"teti >n 5iecare !i, la as5in;it. $ #emaipomenit, ce ba5t"O !iser" c9;i/a marinari. $ )aiest";ile /oastre, omnilor i oamnelor, spuse Rynel5, a /rea oar un lucru s" /" spun. #ici unul intre noi n$a 5ost luat cu 5or;a >n aceast" c"l"torie. 0untem cu to;ii /oluntari. Iar unii intre cei a5la;i aici se uit" 5oarte lung la masa aceasta i se g9n esc la ospe;ele >mp"r"teti, tot ei 5iin cei care, >n !iua c9n am pornit spre mare in Cair Para/el, se b"teau cu pumnii >n piept c" sunt gata e mari a/enturi, =ur9n s" nu se >ntoarc" acas" p9n" ce nu g"sim cap"tul lumii. Fi mai erau unii, care st"teau >n picioare pe chei i care ar 5i at tot ce a/eau ei numai s" /in" cu noi. Pe /remea aceea p"rea mai ispititor s" ai un culcu pe +,ori e !i., ec9t s" por;i o cing"toare e ca/aler. #u tiu ac" reuesc s" m" 5ac >n;eles. -ar /reau s" spun c" nite ;ipi care s$au pornit la rum pe mare, aa ca noi, ar p"rea la 5el e proti ca &"bu;e$le$ e$plu, ac" ne$am >ntoarce acas" i le$am po/esti alor notri c" am a=uns acolo un e >ncepe cap"tul lumii, ar n$am a/ut t"ria s" mergem mai eparte. *nii marinari au aclamat >nc9nta;i, >n timp ce al;ii au eclarat c" pe ei nu i$ar eran=a s" se >ntoarc" acas". $ #u /a 5i prea istracti/, >i opti ( mun lui Caspian. Ce ne 5acem ac" =um"tate in ei n$au che5 s" mearg" mai eparteL $ 0tai un pic, >i !ise Caspian. )ai am un as >n m9nec". $ Pipa, tu nu spui nimicL >i opti &ucy. $ #u. -e ce cre e )aiestatea ta c" ar trebui s$o 5acL >i r"spunse Pipirici cu glas tare, >nc9t >l au!ir" aproape to;i. (u unul mi$am 5"cut planurile. C9t pot, merg spre r"s"rit cu +,ori e !i.. -ac" /asul nu m" mai poate uce, plec cu b"rcu;a mea C9n se scu5un " i asta, >not spre est cu toate patru labele. Fi c9n n$am s" mai pot nici >nota, ac" tot n$am a=uns >n ;ara lui Aslan, sau n$am trecut peste marginea lumii >n cine tie ce cataract" imens", am s" m" uc la 5un cu nasul spre soare$r"sare, iar c"petenia oarecilor /orbitori in #arnia /a e/eni Ripipici. $ (Gact, eGact, !ise un marinar. Fi eu !ic la 5el, >n a5ar" e partea cu b"rcu;a, care pe mine nu m$ar ;ine. -up" care, a mai a "ugat cu glas sc"!utM #u m" las eu >ntrecut e un oarece. &a care Caspian s"ri >n picioareM $ Prieteni, >ncepu el, cre c" n$a;i prea >n;eles scopul nostru. Eorbi;i e parca am 5i /enit la /oi cu p"l"ria >n m9n" ca nite ceretori, rug9n u$/" s" nu p"r"si;i corabia. -ar nu$i aa eloc. #oi, 5ratele nostru regal, sora noastr", regina, ru ele lor i Fir Pipirici, bunul ca/aler, precum i &or ul -rinian, a/em cu to;ii misiunea e a

a=unge la marginea lumii. (ste pl"cerea noastr" e a alege intre unii ca /oi, ornici s" ne >nso;i;i, pe cei pe care >i socotim emni e o 5apt" at9t e m"rea;". #$am spus c" a;i a/ea posibilitatea s" solicita;i /oi acest lucru. -e aceea, le /om porunci acum &or ului -rinian i =up9nului Rhince s" anali!e!e cu aten;ie care intre /oi sunte;i cei mai aprigi >n lupt", cei mai >n em9natici marinari, cei mai nobili la su5let i cei mai cre incioi persoanei noastre, cei mai neprih"ni;i ca mo e trai i 5el e a 5iB i s" ne ea numele lor pe un tabel. 0e opri, up" care relu" ce/a mai alertM Pe coama lui AslanO eGclam" el. E" >nchipui;i c" pri/ilegiul e a /e ea lucrurile e la urm" poate 5i cump"rat cu un c9ntecL (i bine, 5iecare om care /a /eni cu noi /a putea l"sa motenire tuturor urmailor s"i reptul e a se >nrola marinari pe +,ori e !i., iar c9n /om ebarca acas" la Cair Para/el /a primi at9ta aur sau p"m9nt, c9t s"$l 5ac" bogat pe /ia;". Fi acum $ >mpr"tia;i$/" cu to;ii pe insul", >ntr$o =um"tate e ceas /oi primi e la &or ul -rinian lista cu numele propuse. T"cur" cu to;ii, cam sp"i;i, up" care membrii echipa=ului 5"cur" c9te o plec"ciune i plecar", ba >ntr$o irec;ie, ba >n alta, ar ma=oritatea sporo/"in , grupuri$grupuri. $ Fi acum s" /e em ce 5acem cu &or ul Rhoop, !ise Caspian. ?ntorc9n u$se spre capul mesei, /"!u c" Rhoop era e=a acolo. 0osise, t"cut i neb"gat >n seam", >n timp ce iscu;ia era >n toi, i se ae!ase l9ng" &or ul Argo!. 6iica lui Raman u st"tea >n picioare l9ng" el, ca i cum tocmai >l a=utase s" se ae!e pe scaunB Raman u st"tea >n spatele lui, cu am9n ou" m9inile puse pe cretetul >nc"run;it al lui Rhoop. P9n" i la lumina !ilei, nite ra!e argintii pali e /eneau in m9inile stelei. Pe 5a;a pr"p" it" i s"lb"ticit" a lui Rhoop se i/ise un !9mbet. &or ul >ntinse o m9n" spre &ucy i pe cealalt" spre Caspian. 0$ar 5i !is c" a/ea e g9n s" spun" ce/a. Pe urm", !9mbetul acela se 5"cu tot mai eGtatic, ca i cum ar 5i a/ut nite sen!a;ii elicioase, un suspin e a 9nc" satis5ac;ie >i iei e pe bu!e, capul >i c"!u >n 5a;" i &or ul a ormi. $ Bietul Rhoop, spuse &ucy. Ce bine >mi pare. Cre c" a tr"it clipe cumplite. $ )ai bine s" nici nu ne g9n im, spuse (ustace. ?ntre timp, iscursul lui Caspian, la care contribuise pesemne i ce/a in magia insulei, >i 5"cea eGact e5ectul scontat. )ul;i intre cei care ar eau e ner"b are s" ispr"/easc" mai repe e cu c"l"toria asta, nici nu /oiau s" mai conceap" acum c" ar 5i putut 5i l"sa;i acolo. Fi, esigur, ori e c9te ori /reun marinar anun;a c" se hot"r9se s" cear" permisiunea e a na/iga mai eparte, cei e alt" p"rere se sim;eau e!am"gi;i c" num"rul lor se tot >mpu;ina. Aa c" >n acea =um"tate e or", c9;i/a in i/i!i le 5"ceau pur i simplu +curte. lui -rinian i lui Rhince Jcel pu;in aa se !icea la mine la coal"K, /r9n s" se ea bine pe l9ng" ei, ca s" 5ie trecu;i pe list", >n scurt timp, oar trei nu /oiau s" mearg", iar acetia se str" uiau in r"sputeri s"$i con/ing" pe ceilal;i s" r"m9n" cu ei. -ar n$a trecut mult timp i a r"mas oar unul. Iar acesta, >n cele in urm", a >nceput s" se g9n easc" speriat la perspecti/a e a r"m9ne e unul singur, aa c" s$a r"!g9n it i el. -up" =um"tatea e or" stabilit", /enir" cu to;ii gr"ma " la )asa lui Aslan, post9n u$se >n picioare la un cap"t, >n timp ce -rinian i Rhince se ae!ar" =os >mpreun" cu Caspian, pentru a$i raporta acestuia ce eciseser"B i Caspian >i accept" pe to;i, cu eGcep;ia celui care se r"!g9n ise >n ultimul moment, >l chema Pittencream i a r"mas pe Insula 0telei tot timpul c9t ceilal;i au 5ost pleca;i s" caute Cap"tul &umiiB i mult a mai regretat c" nu a mers i el cu ei. #u era genul e om c"ruia s"$i 5ac" pl"cere s" stea e /orb" cu Raman u i cu 5iica acestuia Ji nici lor nu le prea pl"cea, e alt5el, s" stea e /orb" cu elK. Fi a plouat mult pe$acolo i, cu toate c" >n 5iecare sear" )asa se umplea e bucate minunate, el tot nu se prea bucura. ,icea c" i se 5"cea pielea ca e g"in" i >l lua cu 5iori st9n acolo e unul singur Jmai ales c9n plouaK, cu cei patru &or!i ormin >n capul mesei. Iar c9n s$au >ntors ceilal;i, o luase at9t e r"u ra!na, >nc9t >n rum spre cas" a e!ertat pe Insulele P"r"site i s$a us s" locuiasc" >n Calormen, un e a tot n"scocit po/eti minunate espre a/enturile lui la Cap"tul &umii, p9n" a a=uns s" le crea " i el. Aa c", >ntr$un 5el, se poate spune c" a tr"it 5ericit p9n" la s59ritul !ilelor. -ar n$a putut suporta nicio at" oarecii. 0eara, au m9ncat i au b"ut cu to;ii la )asa m"rea;" intre st9lpi, un e bucatele 5useser" magic re>nnoiteB iar a oua !i, +,ori e !i. s$a pus iar"i >n micare, eGact up" ce au plecat splen i ele p"s"ri. $ -omni;", !ise Caspian, sper s" pot sta e /orb" iar"i cu tine c9n /oi 5i estr"mat /r"=ile.

Iar 5iica lui Raman u l$a pri/it i i$a !9mbit.

Capitolul 2% )I#*#I&( )'RII$-($P($*R)' 6oarte cur9n up" ce au plecat in ;ara lui Raman u au >nceput s" simt" c" na/igaser" incolo e lume. Totul era alt5el, >n primul r9n , au constatat cu to;ii c" a/eau ne/oie e mai pu;in somn. #u a/eau che5 s" mearg" la culcare, nici s" m"n9nce prea mult, ba chiar nici m"car s" /orbeasc", ec9t poate oar cu /oce =oas". )ai era apoi i lumina. Prea mult" lumin". C9n r"s"rea, >n 5iecare iminea;", soarele p"rea e ou", ac" nu chiar e trei ori mai mare ec9t imensiunea lor obinuit". Fi tot >n 5iecare iminea;" Jlucru care >i st9rnea lui &ucy o sen!a;ie nespus e stranieK, uriaele p"s"ri albe, c9nt9n u$i c9ntecul cu glasuri omeneti >ntr$o limb" necunoscut", 59l59iau in aripi easupra lor, isp"r9n apoi incolo e pupa na/ei >n rum spre micul e=un e la )asa lui Aslan. Ce/a mai t9r!iu /eneau >n !bor >napoi, pier!9n u$se un e/a spre est. +C9t e limpe e i e 5rumoas" e apaO. >i !icea &ucy >n sinea ei, st9n babor , >n up"$amia!a celei e$a oua !i. re!emat" e balustra a e la

Fi, >ntr$a e/"r, chiar aa era. Primul lucru pe care l$a remarcat a 5ost un mic obiect negru, cam e m"rimea unui panto5, care >nainta cu aceeai /ite!" ca i corabia. Ini;ial, se g9n i c" era /orba e ce/a care plutea la supra5a;". Pe urm", >ns", trecu plutin pe ap" o bucat" e p9ine /eche, pe care buc"tarul tocmai o aruncase in cambu!". Fi i se p"ru c" bucata aceea e p9ine a/ea s" se ciocneasc" e obiectul negru, numai c" nu se >nt9mpl" aa. P9inea trecu peste obiect, iar &ucy obser/" ast5el c" obiectul negru nu era, e 5apt, la supra5a;". -up" aceea, brusc, obiectul negru se 5"cu mult mai mare, pentru ca >n clipa urm"toare s" re/in" la m"rimea normal". &ucy >i " u seama acum c" ce /"!use sem"na, e 5apt, cu ceea ce se >nt9mpl" e obicei >n alt" parte $m"car e i$ar aminti un e. ?i use mina la cap, str9mb9n u$se cu /9r5ul limbii printre bu!e, >n e5ortul e a$ i aminti. 0igur c" aO 0em"na cu ceea ce /e!i in tren pe o !i 5oarte >nsorit". Ee!i umbra neagr" a /agonului >n care eti alerg9n peste c9mpuri, cu aceeai /ite!" ca trenul. Apoi intri >ntr$un ebleuB i ime iat aceeai umbr" ;9nete l9ng" tine i se 5ace mare, gonin pe iarba e l9ng" rambleu. -up" care, iei in ebleu i $ pacO $ umbra a re/enit la m"rimea ei normal" i alearg" peste c9mpuri. $ ( umbra noastr"O *mbra cor"biei +,ori e !i., !ise &ucy. *mbra noastr" alearg" pe 5un ul m"rii. Atunci c9n s$a 5"cut mai mare >nseamn" c" a trecut peste o mo/il". -ar >n ca!ul "sta, >nseamn" c" apa e mai cristalin" ec9t am cre!ut euO -oamne 05inte, pesemne c" /" 5un ul m"riiB la cine tie c9;i stin=eni marini a 9ncime. -e >n at" ce spuse asta, >i " u seama c" imensa >ntin ere argintie pe care o /e ea J5"r" s" o remarceK e c9t/a timp era, e 5apt, nisipul e pe 5un ul m"rii i c" toate peticele acelea mai >ntunecate sau mai luminoase nu erau lumini sau umbre e la supra5a;", ci lucruri reale e pe run ul apei. Acum, bun"oar", treceau peste o mas" e ce/a /er e$rocat, care a/ea >n mi=loc o 59ie lat" i erpuit", e un gri pal. Ftiin , >ns", c" era ce/a e pe 5un ul m"rii, esluea mai bine espre ce era /orba. Ee ea c" unele buc";i negricioase erau mai >nalte ec9t altele i c" se leg"nau uor. +(Gact ca nite copaci >n b"taia /9ntului, !ise &ucy. Fi cre c" asta i sunt. ( o p" ure submarin".. Treceau >n continuare peste ea, iar >n scurt timp l9ng" unga pal" mai ap"ru una la 5el. +-ac" a 5i acolo =os, se g9n ea &ucy, unga aia ar 5i eGact ca un rum prin p" ure. Iar locul un e intr" >n contact cu cealalt" ung" e pesemne o r"sp9ntie. Oh, ce mult mi$a ori s" 5iu acolo. DeiO se termin" p" urea. 0unt con/ins" c" unga aceea era un rumO O /" continu9n i pe nisip. Are alt" culoare. Fi e marcat" cu ce/a pe margini $ nite linii punctate. Poate c" sunt pietre. Iar acum, uite, se l";ete..

#umai c", e 5apt, nu se l";ea, ci se apropia, >i " u seama c" aa era up" 5elul >n care umbra cor"biei se n"pustea >n sus spre ea. Iar rumul $ acum tia cert c" era un rum $ >ncepu s" mearg" >n !ig$!ag. (ra limpe e c" urca pe o colin". Iar c9n >ntoarse capul i pri/i >n spate, ce /"!u sem"na 5oarte mult cu ceea ce /e!i in /9r5ul unui eal c9n pri/eti >n =os, spre un rum erpuit. Ee ea p9n" i ra!ele e soare care str"pungeau apa a 9nc" p9n" >n /alea >mp" urit" $i, un e/a 5oarte eparte, totul se topea >ntr$un /er e i5u!, >ns" unele por;iuni $ cele >nsorite, cre ea ea $erau e un albastru$ultramarin. #u putea pier e, totui, /remea pri/in >n urm"B ce ap"rea acum in 5a;" era mult prea capti/ant. -rumul a=unsese, se pare, >n /9r5ul ealului i continua rept >nainte. )ici 5"r9me se micau pe el >ncolo i >ncoace. Fi ce/a nespus e minunat, in 5ericire >n plin soare $ sau, >n 5ine, at9t c9t ar putea 5i la o asemenea a 9ncime a apei $ se i/i sclipin puternic. &ucy era aproape easupra acelui lucru, >nc9t ini;ial nu$i prea " u seama espre ce era /orba, >ns" totul e/eni limpe e, c9n /"!u umbra. Ra!ele soarelui c" eau peste umerii lui &ucy, ast5el >nc9t umbra lucrului aceluia se >ntin ea pe nisip, >n spate. Fi, up" 5orma pe care o a/ea, /"!u clar c" era umbra unor turnuri, 5oioare, minarete i omuri. +(Gtraor inarO O cetate sau un castel uria, >i !ise &ucy. -ar e ce oare l$or 5i construit >n /9r5ul unui munte >naltL. )ult mai t9r!iu up" aceea, c9n era >n Anglia i iscuta espre aceste peripe;ii cu ( mun , au g"sit am9n oi o eGplica;ie i sunt con/ins c" este bun". ?n ocean, cu c9t mergi la o a 9ncime mai mare, cu at9t se 5ace mai >ntuneric i mai 5rigB or, tocmai acolo =os e tot, >n be!n" i 5rig, tr"iesc lighioanele periculoase $calmarul, Farpele e )are i monstrul HraIen. E"ile sunt nite locuri s"lbatice i neprimitoare. Pentru oamenii care tr"iesc >n mare, /"ile sunt cum sunt mun;ii pentru noi, iar mun;ii $ cum sunt /"ile pentru noi. -oar sus pe >n"l;imi Jsau cum am spune noi +la ap" mic".K e cal i pace. E9n"torii temerari i ca/alerii ne>n5rica;i in mare coboar" >n a 9ncuri >n c"utare e a/enturi, >ns" se >ntorc acas" pe >n"l;imi, s" se o ihneasc" i s" se bucure >n tihn" e pl"cerile curteniei, ;in9n s5at, 5"c9n sport, ans9n i c9nt9n . Trecuser" e cetate, iar 5un ul m"rii se ri ica >n continuare. Acum era oar la c9te/a sute e metri sub corabie. -rumul isp"ruse. #a/igau easupra unui ;inut eschis, ai oma unui parc, pres"rat cu mici cr9nguri e /egeta;ie bogat colorat". Fi atunci $ lui &ucy >i /enea s" urle e entu!iasm $ /"!u Oameni. (rau /reo cincispre!ece$ ou"!eci, to;i c"l"rin pe cai e mare $ nu micu;ii c"lu;i e mare pe care i$am /"!ut cu to;ii prin mu!ee, ci nite cai mai mari ec9t omul. Pesemne c" sunt persoane e /i;" nobil", se g9n ea &ucy, 5iin c" !"rea sclipin ia eme e aur pe unele 5run;i i iraguri e smaral la g9t $ ori nite chestii e culoare portocalie 5lutur9n u$le e pe umeri >n curen;ii apei. Pe urm"M $ Oh, lua$i$ar naiba e petiO !ise &ucy, c"ci un >ntreg banc e petiori grai, >not9n 5oarte aproape e supra5a;", se interpuseser" >ntre ea i Oamenii$ in$)are. -ar, ei in cau!a asta nu mai putea /e ea prea bine >n =os, 5enomenul era totui eGtrem e interesant. Brusc, un petior 5eroce, cum nu mai /"!use p9n" atunci, ;9ni >n sus e e esubt, >n5"c9n i >nh";9n >n bot pe unul intre petii grai, pentru ca rapi s" ispar" >n =os cu el. Fi to;i Oamenii$ in$)are st"teau pe cai holb9n u$se >n sus la ce se >nt9mpla. 0e p"rea c" /orbeau i r9 eau. -ar nici nu apuc" petele e /9n"toare s" coboare la ei cu pra a >n bot, c" un altul, e acelai soi, pomi >n sus inspre Oamenii$ in$)are. &ucy era aproape con/ins" c" petele r"pitor 5usese trimis e Omul$ in$)are cel mai masi/, care st"tea pe calul e mare >n mi=locul grupuluiB ca i cum p9n" atunci ar 5i ;inut petele >n palm" sau pe >ncheietura m9inii. $ P"i, "tia sunt la /9n"toare, !ise &ucy. 0au mai egrab" la o parti " e /9nat cu peti e pra ". -a, chiar asta e. C"l"resc cu petiorii "tia r"pitori pe >ncheietura m9inii, eGact cum 5"ceam noi cu oimii, pe c9n eram Regi i Regine >n Cair Para/el, emult e tot. Fi pe urm" le au rumul s" !boare $ sau mai egrab" s" >noate $ spre ceilal;i peti. Cum... 0e opri brusc, >ntruc9t scena se schimba. Oamenii$ in$)are remarcaser" corabia +,ori e !i.. Bancul e peti se >mpr"tiase >n toate irec;iileM Oamenii se ri icau unul c9te unul s" a5le ce >nseamn" chestia aceea mare i neagr" care se interpusese >ntre ei i soare. Iar acum a=unseser" at9t e aproape e supra5a;" >nc9t, ac" ar 5i 5ost >n aer, i nu >n ap", &ucy ar 5i putut /orbi cu ei. (rau at9t 5emei, c9t i b"rba;i. To;i purtau coroni;e i ia eme, iar mul;i a/eau iraguri e perle. Alte haine nu a/eau. Trupurile lor erau e culoarea

5il eului /echi, iar p"rul e un rou$>nchis. Regele, a5lat >n mi=loc Jn$a/eai cum s"$l con5un!iK, se uit" m9n ru i cr9ncen la &ucy, agit9n >n m9n" o suli;". Ca/alerii lui 5"cur" la 5el. Pe 5a;a oamnelor se citea uimirea. &ucy era con/ins" c" 5"pturile acelea nu mai /"!user" nicio at" o corabie sau o 5iin;" omeneasc" $ i e un e s" 5i /"!ut, la o a ic", aici >n m"rile a5late incolo e cap"tul lumii, un e nu p"trun e nicic9n /reun /asLO $ &a ce te !g9ieti aa, &uL rosti o /oce e 5oarte aproape. &ucy era at9t e absorbit" e ce /e ea, >nc9t tres"ri speriat", iar c9n se r"suci constat" c" >i amor;ise complet bra;ul re!emat e at9ta /reme pe balustra ". &9ng" ea, se a5lau -rinian i ( mun . $ *ita;i$/" i /oi, !ise ea. 0e uitar" am9n oi, >ns" aproape numai ec9t -rinian spuse cu /oce =oas"M $ ?ntoarce;i$/" ime iat, )aiest";ile /oastre $ aa, per5ect, cu spatele la mare. Fi pre5ace;i$/" c" iscutam espre ce/a 5"r" importan;". $ -ar e ce, ce s$a >nt9mplatL >ntreb" &ucy, 5"c9n >ns" ce i se cerea. $ #u se ca e ca marinarii s" /a " toate astea, spuse -rinian. #e putem tre!i c" oamenii se >n r"gostesc e /reo 6emeie$ in$)are, sau c" le ca e cu tronc ;ara aceea e pe 5un ul apei i le /ine s" sar" peste bor . Am mai au!it eu e asemenea >nt9mpl"ri prin m"rile necunoscute. ( ghinion >ntot eauna s"$i /e!i pe oamenii "tia. $ -ar pe /remuri >i cunoteam, !ise &ucy. Atunci, emult, la Cair Para/el, c9n 5ratele meu Peter era )are Rege. Au ieit la supra5a;" i au c9ntat la >ncoronare. $ (u cre c" era /orba e alt neam, &u, spuse ( mun . Aceia puteau tr"i at9t >n aer, c9t i >n ap". Pe c9n cu "tia presupun c" lucrurile stau alt5el. -up" cum arat", ac" puteau, ieeau e mult la supra5a;" i ne atacau. Par tare 5ioroi. $ Categoric, !ise -rinian, ar >n acea clip" se au!ir" ou" !gomote. B9l 9b9cO Fi apoi un glas e pe turela catargului !bier9n +Om la ap"O. Pe urm" toat" lumea se puse >n micare. C9;i/a marinari se c";"rar" repe e s" str9ng" p9n!aB al;ii se repe!ir" =os la /9sleB iar Rhince, care era e cart pe puntea e la pupa trase tare e c9rm", pentru a >ntoarce >n loc i a >n repta /asul >n spate, acolo un e omul c"!use peste bor . ?ns" acum toat" lumea tia e=a c" nu era /orba pro$priu$!is e un om. (ra /orba e Pipirici. $ 0"$l ia naiba pe oarecele "staO !ise -rinian. #e " e 5urc" mai mult ec9t to;i ceilal;i la un loc. #u e bucluc >n care s" nu se /9reO Ar trebui pus >n lan;uri $5erecat >n chil" $ p"r"sit pe /reo insul" pustie $ i pe easupra s" i se mai taie i must";ile. Ee e care/a pacostea aia mic"L Asta nu >nsemna, >ns", c" -rinian nu$l putea su5eri pe Pipirici. -impotri/", ;inea mult la el i era, e aceea, tare speriat in cau!a lui, iar spaima asta >l 5"cea s" 5ie prost ispus $ eGact cum, atunci c9n iei >n 5ug" pe rum >n 5a;a unei maini, m"mica ta se sup"r" mult mai r"u pe tine ec9t ar 5ace$o un str"in. #im"nui, 5irete, nu$i era team" c" Pipirici se putea >neca, eoarece tiau c" era un >not"tor es"/9ritB >ns" cei trei care /"!user" ce se petrecea sub ap" se temeau e suli;ele lungi i t"ioase in m9inile Oamenilor$ in$)are. ?n c9te/a minute, +,ori e !i. c9rmise >napoi, iar acum toat" lumea /e ea acea mog9l ea;" neagr" in ap", care era Pipirici. 0poro/"ia 5oarte >nc9ntat, >ns" cum gura i se tot umplea e ap", nimeni nu >n;elegea ce >n rug". $ Parc" /" c" i/ulg" toat" t"r"enia ac" nu$i >nchi em clon;ul, strig" -rinian. Pentru a >mpie ica acest lucru, se n"pusti spre parapet i l"s" =os o 5r9n$ghie, !bier9n la marinariM ( >n regul", e >n regul"O Trece;i la locurile /oastreO -oar pot i eu s" ri ic e unul singur un oareceO Fi, c9n Pipirici >ncepu s" se ca;ere pe

5r9nghie $ nu prea sprinten, c"ci bl"ni;a u " >l 5"cea s" at9rne mai greu $ -rinian se aplec" peste parapet i >i optiM $ 0" nu su5li o /orb"O ?ns" c9n Foarecele a=unse pe punte, iroin )are. $ ( ulceO chi;c"ia el. -ulce e totO $ Ce >n rugi acoloL >ntreb" -rinian, 5urios. Fi nu te mai scutura aa pe mineO $ Apa e ulce, !ise Foarecele. -ulce i proasp"t". #u$i eloc s"rat". Timp e c9te/a clipe, nimeni nu sesi!" importan;a acestei escoperiri, >ns" Pipirici le repet" >nc" o at" /echea pro5e;ieM Acolo un e /alurile nu mai sunt ca sarea, Pipirici, ulcea;a mea, scrutea!" !area Fi$n ep"rt"rile m"re;e /ei a5la calarea. Fi, >n 5ine, atunci toat" lumea >n;elese. $ -"$mi o g"leat", Rynel5, spuse -rinian. &u9n $o, o cobor> peste /as i apoi o ri ic" la loc. Apa in ea str"lucea c" sticla. $ Poate )aiestatea ta orete s" guste >nt9i, >i !ise -rinian lui Caspian. Regele apuc" g"leata cu am9n ou" m9inile, o s"lt" la bu!e, sorbi, up" care b"u cu nesa; i ri ic" >n cele in urm" capul. (ra schimbat la 5a;". #u numai ochii, ci totul la el str"lucea parc" mai mult. $ -a, spuse el, e ulce. ( ap" e$a e/"ratelea. #u tiu ac" n$o s" mor 5iin c" am b"ut in ea. ?ns" aa o moarte mi$a 5i orit s" am $ ac" a 5i tiu c" eGist". $ Cum a ic"L >ntreb" ( mun . $ 0eam"n" cu lumina mai mult ec9t orice altce/a, spuse Caspian. $ ?ntocmai, con5irm" Pipirici. &umin" b"ubil". Pesemne c" suntem acum 5oarte aproape e cap"tul lumii. *rm" un moment e t"cere, up" care &ucy >nge$nunche pe punte i b"u in g"leat". $ ?n /ia;a mea n$am sim;it un gust mai pl"cut, !ise ea, cu r"su5larea >ntret"iat". -ar, oh $ ce tare e. Acum n$ar trebui s" mai m9nc"m nimic. Fi, unul c9te unul, to;i oamenii e la bor b"ur" in apa aceea. )ult" /reme, amu;ir" cu to;ii. Aproape c" nu puteau suporta sen!a;ia aceea e bine i e 5or;", pe care o a/eauB i, >n scurt timp, >ncepur" s" mai remarce >nc" un e5ect. Aa cum am mai spus, e c9n plecaser" e pe insula lui Raman u 5usese prea mult" lumin" $ soarele era prea mare J ar nu i prea 5ierbinteK, marea prea str"lucitoare, /"! uhul prea sclipitor. Acum, lumina era la 5el e intens", ba poate chiar mai puternic", >ns" o puteau suporta. Puteau pri/i rept spre soare, 5"r" s" clipeasc" orbi;i. Ee eau mai mult" lumin" ec9t /"!user" /reo at" p9n" atunci. Puntea, p9n!a, 5e;ele lor, trupurile tuturor erau in ce >n ce mai str"lucitoare, p9n" i 5r9nghiile str"luceau. Fi a oua !i iminea;", c9n a r"s"rit soarele, acum e cinci sau ase ori mai mare ec9t e obicei, s$au uitat 5iG la el i au /"!ut p9n" i penele p"s"rilor care /eneau intr$acolo >n !bor. e ap", se o/e i c" nici nu se sinchisea e Oamenii$ in$

Toat" !iua, la bor ul cor"biei nu se /orbi aproape eloc, p9n" aproape e ora cinei Jnimeni n$a/ea che5 e m9ncare, c"ci apa le 5usese e a=unsK, c9n -rinian spuseM $ #u pot s" pricep. #u su5l" a iere e /9nt. P9n!a at9m" ca o c9rp". )area e lin" ca un lac. Fi, totui, >naint"m ca mina;i e 5urtun". $ Fi eu m$am g9n it la asta, !ise Caspian. Pesemne c" am intrat >ntr$un curent 5oarte puternic. $ Dm, 5"cu ( mun . #u$i prea gro!a/ ac" &umea are >ntr$a e/"r o margine i noi ne apropiem e ea. $ Erei s" spui, >ntreb" Caspian, c" s$ar putea s" 5im +/"rsa;i. peste marginea astaL $ -a, a, strig" Pipirici, b"t9n in l"bu;e. Aa mi$am >nchipuit eu >ntot eauna $ &umea e ca un 5el e mas" rotun " i imens", iar apele tuturor oceanelor se re/ars" necontenit peste marginea ei. Corabia /a bascula >n spa;iu $ re!emat" pe un cap"t $ i timp e c9te/a momente /om putea /e ea peste margine, up" care, bu5 >n =os, e$a ura, cu mare /ite!"... $ Fi cam ce cre!i, m" rog, c" ne ateapt" c9n o s" "m e 5un , eiL >ntreb" -rinian. $ Para lui Aslan, poate, !ise Foarecele, cu ochii lucin . 0au poate c" nu eGist" nici un 5un , acolo =os. Poate c" tot cobori la nes59rit. Orice ar 5i, >ns", nici nu contea!", e /reme ce ai a/ut pri/ilegiul e a pri/i c9te/a clipe incolo e marginea lumii. $ Ia mai >nceta;i cu prostiile, inter/eni (ustace. &umea e rotun " $ a ic", rotun " ca o minge, nu ca o mas". $ Aa e lumea noastr", spuse ( mun . -ar astaL $ Ere;i s" spune;i c" /oi trei /eni;i intr$o lume rotun " Jca o mingeK i c" mie nu mi$a;i po/estit asta nicio at"LO eGclam" Caspian. 6iin c" i noi a/em basme cu lumi rotun e, iar mie unul mi$au pl"cut >ntot eauna enorm. #$am cre!ut nicio at" c" aa ce/a poate eGista cu a e/"rat >ns" mi$am orit >ntot eauna s" eGiste aie/ea i s" pot tr"i i eu >ntr$o asemenea lume. Oh, a a orice $ oare e ce /oi pute;i intra >n lumea noastr", iar noi nicio at" >n a /oastr"L -e ce n$am eu norocul "staLO Ce palpitant trebuie s" 5ie s" tr"ieti pe o chestie ca o minge. A;i 5ost /reo at" prin locurile un e oamenii umbl" cu capul >n =osL ( mun cl"tin" in cap. $ Fi nu$i eloc aa, mai a "ug" el. O lume rotun " nu ;i se mai pare palpitant" atunci c9n tr"ieti >n ea.

Capitolul 27 TOC)AI &A CAP'T*& &*)II Pipirici era singura persoan" e la bor ul cor"biei, >n a5ar" e -rinian i e 5ra;ii Pe/ensie, care >i /"!use pe Oamenii$ in$)are. 0e scu5un ase >n mare ime iat ce$l !"rise pe Regele$ in$)are agit9n suli;a, c"ci socotea acest gest ca pe un 5el e amenin;are sau e pro/ocare i /oia s" l"mureasc" lucrurile pe loc. (mo;ia escoperirii 5aptului c" apa era proasp"t" i bun" >i istr"sese aten;ia, iar up" aceea &ucy i -rinian nici nu$i l"saser" r"ga!ul s"$i reaminteasc" e Oamenii$ in$)are, lu9n u$l ime iat eoparte i pre/enin u$l s" nu pomeneasc" nimic espre ei. -up" cum s$a o/e it >ns" ulterior, nici n$ar 5i trebuit s"$i bat" capul cu aa ce/a, c"ci >n scurt timp +,ori e !i. i$a purtat pe o mare ce p"rea nelocuit". #imeni >n a5ar" e &ucy nu i$a mai /"!ut pe Oamenii aceia, i chiar i ea i$a !"rit oar >n treac"t. A oua !i, au na/igat toat" iminea;a >n ape 5oarte pu;in a 9nci, un e

5un ul m"rii era plin e alge i e ierburi. (Gact >nainte e amia!", &ucy /"!u un mare banc e peti care p"teau in ierburile marine. )9ncau ! ra/"n i se micau cu to;ii >n aceeai irec;ie. +(Gact ca o turm" e oi., se g9n i &ucy. -intr$o at" !"ri >n mi=locul lor o 6eti;"$ in$)are, cam e /9rsta ei $ o 5eti;" cuminte i singuratic", a/9n >n m9n" un 5el e b9t". &ucy a/ea con/ingerea c" 5ata era o p"stori;" $sau poate o +petori;". $ i c" bancul e peti era cu a e/"rat o turm" la p"scut. At9t petii, c9t i 5ata erau 5oarte aproape e supra5a;". &a un moment at, 5eti;a, alunec9n prin apa pu;in a 9nc", i &ucy, aplecat" peste parapet, a=unser" 5a;" >n 5a;", iar 5eti;a ri ic" pri/irea, uit9n u$se 5iG la chipul lui &ucy. #$a/eau cum s"$i /orbeasc", iar >ntr$o clip" 6eti;a$ in$)are isp"ru un e/a >n spate, spre pupa. -ar &ucy n$a/ea s" uite nicio at" chipul ei. #u i se p"ruse eloc speriat" sau sup"rat", ca ceilal;i Oameni$ in$)are. &ui &ucy >i pl"cuse e 5eti;" i era sigur" c" i 5eti;ei >i pl"cuse e ea. ?n acea clip" trec"toare, >ntr$un 5el parc" se >mprieteniser". #u prea a/eau anse s" se re>nt9l$neasc" >n lumea aceea sau >n alta. -ar ac" totui a/eau s" se mai /a " /reo at", tia c" /or alerga una spre cealalt" cu bra;ele larg eschise. -up" aceea, multe !ile e$a r9n ul, +,ori e !i. a plutit lin spre est, pe o mare 5"r" /aluri, un e /9ntul nu mica hobanele, iar prora spinteca apa 5"r" a o >n/olbura. ,i e !i, ceas e ceas, lumina e/enea i mai str"lucitoare, totui suportabil". #imeni nu m9nca i nu ormea, 5iin c" e 5apt nu sim;eau ne/oia s" o 5ac", >ns" scoteau in mare g"le;i cu ap" uluitoare, mai tare ec9t /inul i >ntr$un 5el mai ume ", mai lichi " ec9t apa obinuit", i >n t"cere sorbeau cu nesa; in ea. Iar /reo oi$trei marinari, care la >nceputul c"l"toriei erau cam b"tr9iori, >ncepur" s" >ntinereasc" pe !i ce trecea. Toat" lumea e pe corabie era /esel" i plin" e entu!iasm, ar nu genul acela e eu5orie care te 5ace s" /orbeti ne>ntrerupt. Cu c9t >naintau spre est, cu at9t /orbeau mai pu;in, iar c9n o 5"ceau, /orba era mai mult oapt". Calmul m"rii e pe urm" >i pusese pecetea asupra lor. $ &or ule, >i !ise Caspian lui -rinian >ntr$o bun" !i, ce se /e e >n 5a;"L $ 0ire, >i r"spunse -rinian, eu /" un alb nes59rit. C9t /" eu cu ochii >n !are, e la nor la su , numai alb i iar"i alb. $ Asta /" i eu, !ise Caspian, i nu$mi au seama e ce. $ -ac" am 5i la o latitu ine mai mare, )aiestatea ta, >i spuse -rinian, a !ice c" e ghea;". -ar aa nu se poate, eGclus s" 5ie ghea;" aici. Oricum, n$ar strica s"$i punem pe oameni la /9sle i s" p"str"m po!i;ia cor"biei >n 5a;a curen;ilor marini. #u tiu ce$o 5i chestia aia, ar n$ar 5i eloc bine s" ne pocnim e ea >n plin" /ite!". Au 5"cut cum a !is -rinian, aa c" au continuat s" na/ighe!e in ce >n ce mai lent. Pe m"sur" ce se apropiau, albul acela nes59rit r"m9nea la 5el e misterios. -ac" era cum/a uscat >nsemna c"$i /orba e un ;inut tare ciu at, c"ci p"rea nete ca apa i la acelai ni/el cu ea. C9n au a=uns 5oarte aproape, -rinian a tras e c9rm" i a >ntors corabia +,ori e !i. spre su , plas9n $o trans/ersal pe curen;i, up" care a poruncit s" se /9sleasc" ni;el tot spre su , e$a lungul marginii acelui alb nes59rit. Cu acest prile=, au escoperit >nt9mpl"tor c", e 5apt, curentul marin a/ea oar /reo oispre!ece metri l";ime i c" >n rest marea era calm" ca o balt". Constatarea aceasta a umplut e bucurie echipa=ul, care >ncepuse e=a s" crea " c" rumul >napoi spre ;ara lui Raman u, /"slin tot timpul >mpotri/a curentului, a/ea s"$i sleiasc" e puteri. JTot aa se eGplica i ispari;ia brusc" a p"stori;ei >n ap". #u era >n b"taia curentului marin, c"ci, ac" ar 5i 5ost, s.$ar 5i eplasat i ea spre est, cu aceeai /ite!" ca i corabia.K -ar nici acum nimeni nu$i " ea seama ce putea 5i materia aceea alb". Cobor9r" apoi barca, pentru a pomi >n recunoatere. Cei care r"maser" pe +,ori e !i. /"!ur" limpe e cum barca intr" rept >n mi=locul albului nes59rit. Au!ir", pe urm", glasurile celor in barc" J5oarte clar peste ap"K, iar up" tonalitatea lor stri ent" e user" >ntreaga uimire ce pusese st"p9nire pe cei pleca;i. A urmat apoi o pau!", Rynel5 m"sur9n a 9ncimea apei cu son a special"B iar c9n , up" aceea, barca se >ntoarse, obser/ar" c" p"rea plin" e materia aceea alb". 0e >ngr"m" ir" cu to;ii la parapet s" a5le nout";ile. $ Crini, )aiestatea taO strig" Rynel5, st9n >n picioare la prora b"rcii. $ Ce$ai !isL >ntreb" Caspian.

$ Crini >n5lori;i, )aiestatea ta, !ise Rynel5. -in aceia care cresc prin /"i sau acas", >n gr" in". $ Ia uita;iO strig" &ucy, a5lat" >n partea in spate a b"rcii. Fi ri ic" bra;ele u e pline e petale albe i e 5run!e late i turtite. $ Care e a 9ncimea, Rynel5L >ntreb" -rinian. $ Aici >ncepe ciu ";enia, c"pitane, >i r"spunse Rynel5. Apa e tot a 9nc". Trei st9n=eni i =um"tate. $ #u se poate s" 5ie crini $ >n 5ine, nu ceea ce numim noi crini, !ise (ustace. Pesemne c" nici nu erau, ar oricum sem"nau 5oarte mult cu crinii. Fi c9n , up" ce s$au mai s5"tuit un pic, +,ori e !i. a c9rmit >napoi >n curentul marin i a >nceput s" pluteasc" spre est prin &acul$cu$Crini sau )area$ e$Argint Jau >ncercat ambele enumiri, >ns" p9n" la urm" a r"mas )area$ e$Argint, aa cum 5igurea!" i acum pe harta lui CaspianK a >nceput cea mai ciu at" etap" a c"l"toriei lor. ?n scurt timp, marea >ntins" pe care o l"sau >n urm" s$a preschimbat >ntr$o margine sub;ire e albastru, pier ut" un e/a >n !are, spre apus. Albul, pres"rat cu un 5el e auriu pal, se >ntin ea e =ur >mpre=urul lor, cu eGcep;ia p"r;ii inspre pupa, un e trecerea cor"biei croise un culoar printre crini, l"s9n s" se /a " apa ce str"lucea ca o sticl" /er e. -up" >n5";iare, aceast" mare e pe urm" sem"na 5oarte mult cu Oceanul ArcticM iar ac" ochii lor n$ar 5i e/enit ageri ca e uliu, soarele pe acel alb nes59rit $ mai cu seam" e/reme iminea;a, c9n astrul era e5ecti/ uria $ li s$ar 5i p"rut orbitor i e nesuportat. Fi >n 5iecare sear" acelai alb 5"cea s" ure!e mai mult lumina !ilei. Oceanul e crin p"rea nem"rginit. ,i up" !i, in acele mile i leghe e 5lori se ri ica un miros 5oarte greu e escris, up" p"rerea lui &ucyB ulce era, ce$i rept, ar nici ecum sopori5ic sau ame;itor, o mireasm" proasp"t", r"coroas", >nsingurat" parc", care$;i p"trun ea >n creier, 9n u$;i sen!a;ia c" ai 5i putut urca un munte >n 5ug" sau c" te$ai 5i putut lua la tr9nt" cu un ele5ant. (a i Caspian >i spuser" unul celuilaltM +0imt c" nu mai pot suporta mult" /reme chestia asta, ar toto at" nici n$a /rea s" >ncete!e.. 0on au 5oarte es a 9ncimea, ar abia up" c9te/a !ile apele au >nceput s" 5ie mai pu;in a 9nci. Apoi, a 9ncimea a tot sc"!ut progresi/, >ntr$o bun" !i, au 5ost ne/oi;i s" /9sleasc" pentru a iei in curentul marin, >naint9n >n pas e melc i son 9n mereu 5un ul m"rii. Fi, cur9n , a e/enit 5oarte limpe e c" +,ori e !i. nu a/ea cum s"$i mai continue c"l"toria spre est. Fi, >ntr$a e/"r, oar iscusin;a cu care a 5ost mane/rat" a sal/at$o e la euare pe /reun banc e nisip. $ Cobor9;i barca, strig" Caspian i chema;i$i pe oameni la pupa. Ereau s" le /orbesc. $ Ce are e g9n s" 5ac"L >i opti (ustace lui ( mun . Are o eGpresie ciu at" >n ochi. $ Cre c" probabil ar"t"m cu to;ii la 5el, !ise ( mun . 0e user" l9ng" Caspian pe puntea e la pupa i cur9n to;i oamenii se a unar" la picioarele sc"rii s" au " iscursul Regelui. $ Prieteni, !ise Caspian, acum ne$am >n eplinit misiunea e c"utare pentru care ne$am >mbarcat pe +,ori e !i.. I$am g"sit pe to;i cei apte lor!i i, cum Pipirici a =urat s" nu se mai >ntoarc" nicio at", c9n /e;i a=unge >n ;ara lui Raman u /e;i constata negreit c" &or!ii Re/ilian, Argo! i )a/ramorn s$au tre!it in somnul cel a 9nc. Pie, &or ule -rinian, >;i >ncre in;e! aceast" corabie, rug9n u$te s" porneti spre #arnia cu toate p9n!ele sus, na/ig9n c9t se poate e iute, i mai ales s" nu te opreti nici >n ruptul capului pe Insula Apa )or;ii. Fi instruiete$l pe regentul meu, Piticul Bunil", s" le ea marinarilor acestora r"splata pe care le$am 5"g" uit$o. Au meritat$o in plin. Iar ac" eu nu m" /oi mai >ntoarce, orin;a mea este ca Regentul, >mpreun" cu 0tarostele Cornelius, cu Bursucul )9nc"$Tru5e i cu &or ul -rinian s" aleag" un Rege al #arniei cu consim;"m"ntul... $ 0ire, >l >ntrerupse -rinian, asta >nseamn" c" ab ica;iL $ )" uc cu Pipirici s" /" Cap"tul &umii.

*n murmur e consternare str"b"tu grupul e marinari. $ #oi /om lua barca, !ise Caspian. ?n aceste ape bl9n e i cal e nu /e;i a/ea ne/oie e ea, iar pe insula lui Raman u /" /e;i construi una nou". Fi acum... $ Caspian, inter/eni ( mun cu 5ermitate, nu se poate s" 5aci aa ce/a. $ Categoric, nu, !ise Pipirici, )aiestatea sa nu poate 5ace aa ce/a. $ #u, >ntr$a e/"r, !ise -rinian. $ #u se poateLO rosti Caspian t"ios, sem"n9n c9te/a clipe cu unchiul s"u )ira!. $ Cer iertare )aiest";ii tale, !ise Rynel5 e pe puntea e e esubt, ar ac" unul intre noi ar proce a aa, 5apta lui s$ar numi e!ertare. $ Te bi!ui prea mult pe stima pe care ;i$o port, Rynel5, i e aceea >;i permi;i s" spui aa ce/a, !ise Caspian. $ #u, 0ireO Are per5ect" reptate, spuse -rinian. $ Pe Coama lui Aslan, !ise Caspian, cre eam c" >mi sunte;i to;i supui e/ota;i, i nu asc"li pis"logi. $ (u unul nu sunt supusul t"u, !ise ( mun , ar tot spun c" nu se poate s" 5aci aa ce/a. $ Iar"i +nu se poate., !ise Caspian. Cum a ic"L $ Rogu$te, )aiestatea ta, noi /oiam s" spunem c" nu se ca e s" proce e!i aa, !ise Pipirici cu o plec"ciune a 9nc". (ti Regele #arniei. ?;i calci cu/9ntul 5a;" e to;i supuii, i mai ales 5a;" e Bunil", ac" nu te >ntorci. #u ai reptul s" porneti >n a/entur", ca orice persoan" pri/at". Iar ac" )aiestatea ta nu /rea s" priceap" logica acestor cu/inte, to;i oamenii e la bor ul acestui /as /or a/ea atoria ca, in loialitate, s"$ mi urme!e eGemplul, a=ut9n u$m" s" te e!arme! i s" te leg, p9n" ;i$o /eni mintea la cap. $ ?ntocmai, spuse ( mun . Cum au 5"cut cu *lise c9n /oia s" se uc" la 0irene. Caspian use m9na la minerul s"biei, c9n &ucy spuseM $ Fi nu uita c" i$ai promis 5etei lui Raman u c" te /ei >ntoarce. Caspian >ncremeni. $ P"i, bine, asta e, !ise el, up" o scurt" pau!". R"mase nehot"r9t c9te/a clipe, up" care strig" spre to;i cei e pe corabieM $ Bine, 5ie cum /re;i /oi. )isiunea noastr" e c"utare a luat s59rit. #e /om >ntoarce. Ri ica;i barca la loc. $ 0ire, spuse Pipirici, nu ne /om >ntoarce to;i. (u, cum am mai eGplicat... $ &initeO tun" Caspian. Am acceptat s" 5iu "sc"lit, ar us e nas n$am s" m" las. #u$i >nchi e nimeni gura Foarecelui "luiaL $ )aiestatea sa a 5"g" uit, !ise Pipirici, c" /a 5i rept i bun cu Animalele Eorbitoare in #arnia. $ -a, >ntr$a e/"r, cu Animalele Eorbitoare, !ise Caspian. -ar n$am spus nimic >n pri/in;a animalelor care tr"nc"nesc tot timpul.

Fi, ner/os, !/9rli scara =os i intr" >n cabin", tr9ntin ua. C9n , >ns", ceilal;i se user" up" el ce/a mai t9r!iu, >l g"sir" tare schimbatB era alb la 5a;" i a/ea lacrimi >n ochi. $ -egeaba, !ise el. )ai bine m" purtam 5rumos, ec9t s"$mi au >n petic cu ner/i i l"u "roenii. Aslan mi$a /orbit. #u $ n$a 5ost e 5apt aici. #ici n$ar >nc"pea >n cabin", e 5apt. ?ns" capul acela e leu auriu s$a >nsu5le;it i mi$a /orbit. A 5ost teribil $ ce ochi a/ea. #$a 5ost ur cu mine $ oar un pic cam aspru la >nceput. -ar a 5ost oricum cumplit. Fi mi$a !is $ mi$a !is $ oh, nu pot >n ura aa ce/a #ici c" s$ar 5i putut s"$mi spun" ce/a mai r"u. Eoi /a trebui s" merge;i mai eparte. $ Pipa, ( mun , &ucy i (ustaceB iar eu trebuie s" m" >ntorc. 0ingur. #umai ec9t. Ah, la ce bun toate asteaL $ Caspian rag", !ise &ucy. Ftiai prea bine c" mai e/reme sau mai t9r!iu urma s" ne >ntoarcem >n lumea noastr". $ -a, rosti Caspian printre suspine, ar /" c" e +mai e/reme.. $ Ai s" te sim;i mai bine c9n /ei a=unge >napoi pe Insula lui Raman u. 0$a mai >n/eselit el un pic ce/a mai t9r!iu, >ns" esp"r;irea a 5ost ureroas" pentru ambele p"rti i n$am e g9n sa !"bo/esc asupra ei. Pe la ora ou" up"$amia!a, bine apro/i!ionat" cu merin e i ap" J ei cre eau c" nu /or a/ea che5 s" m"n9nce sau s" beaK i cu luntrioara lui Pipirici la bor , barca se esprinse /9slin e +,ori e !i., >n ep"rt9n u$se prin nes59ritul co/or e crini. +,ori e !i. arbor" toate rapelele, cu scuturile sclipin pe 5lancuri >n cinstea plec"rii lor. C9t e >nalt", e mare i e primitoare li se p"rea 5rumoasa corabie e un e st"teau ei >n barca cea =oas", >ncon=ura;i e crini. Fi, petrec9n $o aa cu pri/irea, o /"!ur" c9rmin i pornin >n b"taia /9slelor spre /est. -ei &ucy s" /"rs" c9te/a lacrimi, recunoscu >ns" c", >ntr$un 5el, n$a/ea ce s"$i oreasc" mai mult &umina, linitea, mirosul pic"tor al )"rii e Argint, p9n" J>n mo ciu atK i >n pustietatea aceea erau absolut capti/ante. #u era ne/oie s" /9sleasc", >ntruc9t curentul >i purta constant spre est. #imeni n$a ormit i n$a m9ncat. Toat" noaptea i apoi toat" !iua urm"toare au alunecat lin spre r"s"rit, iar c9n s$au re/"rsat !orile >n cea e$a treia !i $ cu o str"lucire pe care /oi sau eu n$am putea$o suporta nici cu ochelari e soare la ochi $au /"!ut >n 5a;a lor o minune. Intre ei i cer se >n"l;a parc" un !i /er e$cenuiu, tremur"tor i sclipitor. Pe urm" soarele se ri ic" sus pe cerB la >nceput, >l !"rir" prin !i , iar, pe m"sur" ce urca, lumina lui se preschimba >n minunate culori e curcubeu. Apoi, >i " ur" seama c" !i ul era e 5apt un /al lung i >nalt $un /al 5iGat la nes59rit >ntr$o parte, aa cum se /e e a esea la marginea unei casca e. P"rea s" aib" cam !ece metri >n"l;ime, iar curentul >i >mpingea iute >ntr$a$colo. Poate /$a;i 5i ateptat s" le 5ie team". #u le era. #u cre c" i$ar 5i 5ost cui/a team", ac" era >n locul lor. C"ci acum /e eau ce/a nu numai >n spatele /alului, ci i >n spatele soarelui. -ac" nu li s$ar 5i >nt"rit /e erea e la apa b"ut" in )area$ e$pe$*rm", n$ar 5i putut /e ea nici m"car soarele. Aa, >ns", puteau s" se uite la soarele care r"s"rea i s"$l /a " limpe e, la 5el ca i lucrurile e incolo e el. Ce au /"!ut ei $spre r"s"rit, incolo e soare $ a 5ost un lan; e mun;i. (ra at9t e >nalt, >nc9t ori n$au i!butit s"$i /a " crestele, ori au uitat c" le$au /"!ut. #ici unul nu$i amintete s" 5i /"!ut /reun cer >n acea irec;ie. Pesemne c" mun;ii erau e 5apt >n a5ara lumii. C"ci orice mun;i, 5ie ei cu mult mai pitici ec9t erau aceia, la >n"l;imea aceea ar 5i trebuit s" 5ie acoperi;i e !"pa " i e ghea;". Acetia >ns" erau >n/er!i;i, plini e p" uri un e era cal i e casca e, p9n" sus e tot, c9t cuprin eai cu ochii. Fi, brusc, a /enit o bri!" inspre est !gu uin creasta /alului i preschimb9n $o >n tot 5elul e 5orme >nspumate, >n =urul c"rora apa s$a >n/olburat. #$a urat mai mult e c9te/a secun e, >ns" cei trei copii nu /or uita nicio at" ce$ au sim;it atunci. Clipele acelea le$au a us un miros i un sunet, un sunet mu!ical. ( mun i (ustace n$ a/eau s" mai pomeneasc" nicio at" e asta up" aceea. &ucy nu spunea ec9tM +Pi se rupea inima. $ -e ce, am !is eu, era chiar at9t e tristL $ TristOO #u, a spus &ucy. #imeni in barc" nu s$a >n oit o clip" c" pri/eau incolo e Cap"tul &umii, >n ;ara lui Aslan. ?n acea clip", cu un p9r9it, barca se >mpotmoli pe uscat. Apa nu era >n ea=uns e a 9nc". $ -e aici, !ise Pipirici, am s" merg singur mai eparte.

#ici n$au >ncercat m"car s"$l opreasc", >ntruc9t a/eau sen!a;ia acum c" totul 5usese pre estinat sau c" se mai >nt"mplase aa. &$au a=utat s"$i coboare lun$trioara. Pe urm", Pipirici i$a scos sabia J+#u /oi mai a/ea ne/oie e ea., a !is elK i a a!/9rlit$o eparte pe )area$cu$Crini. Acolo un e a c"!ut, a r"mas reapt" >n sus, cu minerul ieit in ap". Apoi, i$a luat r"mas bun e la ei, >ncerc9n ca, e ragul lor, s" 5ie tristB >ns" tremura e 5ericire. Pentru prima i ultima oar", &ucy a 5"cut ceea ce$i orise intot eaunaM l$a luat >n bra;e i l$a m9ng9iat. Pe urm", gr"bit, Pipirici s$a suit >n b"rcu;" i a luat rama, iar curentul l$a prins purt9n u$l eparte, o pat" 5oarte neagr" >n contrast cu crinii, >ns" pe /al nu creteau criniB /alul era ca o pant" /er e i lin". &untrioara mergea in ce >n ce mai repe e, urc9n 5rumos pe /al. O 5rac;iune e secun ", au mai !"rit barca i silueta lui Pipirici chiar pe creasta /alului. -up" aceea, s$au 5"cut ne/"!u;i, iar in acel moment nimeni n$a mai putut sus;ine cu a e/"rat c" l$ar mai 5i /"!ut pe Pipirici Foarecele. Con/ingerea mea, >ns", este c" a a=uns tea5"r i s"n"tos >n ;ara lui Aslan, un e tr"iete i ast"!i. ?n timp ce soarele r"s"rea, imaginea acelor mun;i in a5ara lumii s$a estompat tot mai mult, p9n" ce a isp"rut complet. Ealul a r"mas, >ns" >n spatele lui nu mai era ec9t cerul albastru. Copiii s$au at =os in barc", pornin cu picioarele prin ap" $ nu spre /al, ci spre su , a/9n >n st9nga !i ul e ap". #$ar 5i putut spune e ce au 5"cut aaB asta le era soarta. Fi, ei se sim;iser" $ i 5useser" $5oarte maturi pe +,ori e !i., acum se sim;eau complet in/ers, ;in9n u$se e m9ini i b"l"cin u$se prin ap", printre crini. #u oboseau e5el. Apa era cal " i e/enea tot mai pu;in a 9nc". ?n cele in urm", au a=uns pe nisip uscat, apoi pe iarb" $ o c9mpie uria" cu iarb" 5oarte 5in" i scurt", aproape la acelai ni/el cu )area$ e$ Argint i care se >ntin ea >n toate irec;iile, alt5el ec9t un muuroi e c9rti;". Fi, esigur, aa cum se >nt9mpl" >ntot eauna pe un teren per5ect nete i 5"r" copaci, a/eau sen!a;ia c" cerul cobora parc" pentru a se contopi cu iarba in 5a;a lor. ?ns", continu9n s" mearg", au c"p"tat strania impresie c" aici, cel pu;in, cerul cobora e5ecti/ pentru a se lipi e p"m9nt $ un !i albastru, 5oarte str"lucitor, >ns" real i soli M parc" ar 5i 5ost e sticl". Fi cur9n au 5ost 5oarte siguri e acest lucru. 0e apropiaser" 5oarte mult e locul un e cerul se >mbin" cu p"m9ntul. #umai c" >ntre ei i poalele cerului era pe iarba /er e ce/a at9t e alb, >nc9t p9n" i cu ochii lor e /ultur abia ac" puteau pri/i >ntr$acolo. 0e apropiar" i constatar" c" era un )iel. $ Dai e;i s" m9nca;i e iminea;", le spuse )ielul, cu glasul lui ulce ca laptele. Pe urm", abia ce$au b"gat e seam" c" pe iarb" era aprins un 5oc, la care se pr"=ea nite pete. 0e ae!ar" i m9ncar" pete, 5iin u$le 5oame pentru prima oar" e at9tea !ile. Fi >n /ia;a lor nu gustaser" ce/a mai elicios. $ Te rog, )ielule, !ise &ucy, pe$aici e rumul spre ;ara lui AslanL $ #u pentru /oi, >i r"spunse )ielul. Pentru /oi ua pe care se intr" >n ;ara lui Aslan se a5l" >n lumea /oastr". $ CumOL eGclam" ( mun . (Gist" posibilitatea e a p"trun e >n ;ara lui Aslan i in lumea noastr"L $ ?n ;ara mea se poate intra in toate lumile, !ise )ielulB ar, >n timp ce rostea aceste cu/inte, bl"ni;a alb" ca !"pa a s$a >nroit, preschimb9n u$se >ntr$un auriu$>nchis, trupul i s$a m"rit, iar >n 5a;a lor st"tea acum >nsui Aslan, pri/in u$i e la >n"l;ime i >mpr"tiin lumin" in coam". $ Oh, Aslan, !ise &ucy. Erei s" ne spui, te rog, cum s" intr"m >n ;ara ta, /enin in lumea noastr"L

$ Am s" /" tot spun asta mereu, !ise Aslan. ?ns" n$am s" pomenesc nimic espre c9t e lung sau c9t e scurt /a 5i rumulB oar c" /a trebui s" trece;i peste un r9u. #u /" 5ie >ns" team", c"ci eu sunt marele Constructor e Po uri. Acuma, hai e;iB /oi eschi e ua in cer i /" /oi trimite >n ;ara /oastr". $ Aslan, te rog, !ise &ucy. ?nainte s" plec"m, /rei s" ne spui c9n ne /om mai >ntoarce >n #arniaL Te rog 5rumos. Oh, i 5" s" 5ie c9t mai repe eO

$ Iubita mea, >i spuse Aslan cu mult" bl9n e;e, tu i 5ratele t"u nu /e;i mai /eni nicio at" >n #arnia. $ Oh, AslanO rostir" >n cor ( mun i &ucy, absolut ispera;i. $ 0unte;i prea mari acum, copii, !ise Aslan, i trebuie s" /" apropia;i mai mult acum e lumea /oastr". $ #u e #arnia >mi pare r"u, s" tii, spuse &ucy printre suspine. Ci e tine. #$o s" te mai /e em nicio at". Fi cum s" putem tr"i, 5"r" s" te mai >nt9lnimL $ Ba o s" m" mai >nt9lni;i, raga mea, !ise Aslan. $ (ti i tu acolo, omnuleL >ntreb" ( mun . $ -a, sunt, spuse Aslan. ?ns" acolo am alt nume. Trebuie s" /" obinui;i s" m" cunoate;i up" acel nume. Acesta a 5ost, e 5apt, moti/ul pentru care a;i 5ost a ui >n #arnia, ca, a=ung9n s" m" cunoate;i un pic aici, s" a/e;i posibilitatea s" m" cunoate;i mai bine acolo. $ Fi nici (ustace nu se /a mai >ntoarce /reo at"L se interes" &ucy. $ Copila mea, !ise Aslan, e ce ;ii tu neap"rat s" tii toate asteaLO Dai e;i, eschi ua in cer. Apoi, >ntr$o clip" !i ul albastru se spintec", aa cum s599i o per ea, i e incolo e cer n"/"li o lumin" cumplit e alb"B sim;ir" atingerea coamei lui Aslan i s"rutul &eului pe 5runte, up" care $ se tre!ir" >n ormitorul osnic in casa m"tuii Alberta, la Cambri ge. #u mai r"m9n e spus ec9t ou" lucruri, >n primul r9n , trebuie amintit c" Regele Caspian i oamenii lui s$ au >ntors cu bine pe Insula lui Raman u. Fi c" cei trei lor!i s$au tre!it in somn. Caspian s$a >nsurat cu 5iica lui Raman u i, p9n" la urm", au a=uns cu to;ii >napoi >n #arnia, iar ea a e/enit o mare regin", 5iin mama i bunica unor mari regi. ?n al oilea r9n , se cu/ine spus c", >n lumea noastr", to;i au >nceput cur9n s" remarce c9t e mult se schimbase (ustace >n bine, + e parc" ar 5i alt b"iat.M to;i, >n a5ar" e m"tua Alberta, care !icea c" (ustace a e/enit tare banal i plictisitor, pesemne sub in5luen;a 5ra;ilor Pe/ensie.

#OTIP' BIOBIB&IOTRA6IC' C&IE( 0TAP&(0 &(NI0 J2:<:$2<73K, critic, teolog, autor e science 5iction i literatur" pentru copii. #"scut la Bel5ast, a 5ost in anii copil"riei un cititor pasionat care s$a eGersat e timpuriu >n arta scrisului. )oartea mamei sale, c9n el a/ea oar !ece ani, a >nsemnat s59ritul unei copil"rii 5ericite i ocrotite i toto at" >nt9lnirea cu o nou" lume, cea a colilor i internatelor e b"ie;i. A olescentul i$a g"sit re5ugiul >n mitologie i >n mu!ic", i$a pier ut cre in;a >n -umne!eu, ar a continuat s" scrie. A repurtat c9te/a succese colare, iar mai t9r!iu a publicat un /olum e poe!ii i a >nceput s" stu ie!e limbi clasice i 5iloso5ia la OG5or , >n >ncheierea stu iilor, s$a e icat literaturii engle!e, iar in 2<2% a 5ost primit la )ag alen College, remarc9n u$se ca un eGcelent orator i asc"l, >n aceast" perioa ", casa lui a e/enit locul e >nt9lnire a unui grup e scriitori, printre care se num"ra i S.R.R. TolIien. ?n 2<%4 s$a mutat la Cambri ge, un e a e/enit primul titular al Cate rei e literatur" engle!" me ie i renascentist". ?ntre 2<2< i 2<32, C.0. &e1is s$a recon/ertit la cretinism, iar aceast" important" eGperien;" a e/enit o surs" i o constant" a >ntregii sale opere, >ncep9n cu prelegerile i cu lucr"rile sale e specialitate i p9n"

la trilogia 06 JOut o5 the 0ilent PlanetB Perelan reB That Di eous 0trengthK sau ciclul e po/estiri 5antastice pentru copii CRO#ICI&( -I# #AR#IA.