cum se fac

H`r]ile
\n pe[teri
[i la exterior

Revista

v` prezint` - num`r de num`r enciclopedia geografic` a Romniei.

Cu foarte multe informa]ii \n premier`,
care coincid cu ceea ce g`si]i pe teren.
Ave]i la dispozi]ie - num`r de num`r singura reprezentare fotografic` explicat` a ]`rii.
Dac` vede]i imaginile din revist` prea \ntunecate sau prea deschise
\nseamn` c` monitorul calculatorului dumneavoastr` nu este reglat;
situa]ia este u[or de remediat (dac` ave]i instalat Adobe Photoshop)
cu Start/ Control Panel/ Adobe Gama (pentru versiunile mai vechi ale programului).

Sumarul revistei este deschis celor care transmit informa]ii

(tiri, fotografii, articole, monografii).
contact: muntiicarpati@romania-natura.ro, telefon 021.683.51.03
Autorii investesc pentru respectarea spa]iului natural romnesc.

Respect` natura!
Las` doar urmele pa[ilor.
Ia numai fotografii.
redactorul revistei (muntiicarpati@romania-natura.ro) caut` persoane dornice
s` ia parte la continuarea unor ture de explorare montan` [i/ sau speologic`

coperta 1 / first cover

num`rul 19, anul 2009

Micea Vl`dulescu [i Veronica Oprea, la cartare

\n Pe[tera Jgheabul lui Zalion (una dintre cele
mai dificile pe[teri din Romnia, vezi
http://www.romania-natura.ro/node/93);
august 1986, \n aval de cota -260 metri.

De ce cart`m ....................................................... pag. 4

Principiile cart`rii ............................................... pag. 5
Uneltele cu care lucr`m ...................................... pag. 6
Metode de ridicare topografic` .......................... pag. 6
- luarea vizei
- m`surarea lungimii
- m`surarea denivel`rii
- stabilirea l`]imii \n sta]ie
- stabilirea \n`l]imii
Ridicarea topografic` propriu-zis` ..................... pag. 9
- cu topofil
- cu busol`
Metode de punere pe hrtie ................................ pag. 9
Conven]ii .......................................................... pag. 10
Calcularea erorilor ............................................ pag. 11
Clase de precizie ............................................... pag. 11
Semne conven]ionale ........................................ pag. 12
H`r]i de la exterior [i din subteran ................... pag. 25

foto: Ic` Giurgiu, Mircea Vl`dulescu, Veronica Oprea

(Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti)

Drumuire \n zona uvalelor cu pe[teri

de la Meledic, Subcarpa]ii Vrancei (Gabriel
Silv`[anu \n stnga, Adrian Mihalce \n dreapta),
acolo unde exploram cea mai mare pe[ter` \n
sare din lume (stnga sus).
foto: Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu, Adrian Mihalce
(Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti)

L`murirea unor detalii topografice \n

Pe[tera Ponorici - Cioclovina cu Ap`,
Mun]ii {ureanu (Cristian Megulete \n stnga,
Aurel Io]a \n dreapta), cavitate care \n 1973
devenea a treia ca lungime total` din ]ar`
(7916 metri dezvoltare, 174 metri denivelare)
(stnga jos).
foto: Ic` Giurgiu, Cristian Megulete, Aurel Io]a
(Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti)

Toate revistele [i ghidurile se pot

printa pentru a fi luate la drum.
editor, redactor, tehnoredactor:

Ic` Giurgiu
(muntiicarpati@romania-natura.ro;
021.683.51.03)

Reproducerea oric`rui material din revist`,

n scopuri comerciale, nu este permis`. Materialele
angajeaz` n general doar responsabilitatea autorilor.

copiaz` GRATUIT
toate numerele [i ghidurile
revistei Natura Romniei
de la www.Romania-natura.ro
Uit-te zilnic pe
www.Romania-natura.ro,
ghidul t`u de \ncredere.
Descoperi mereu
informaii i imagini noi.

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

cum facem
H~R}I
Ic` Giurgiu
Mircea Vl`dulescu

(Clubul de Speologie
Emil Racovi]` Bucure[ti)

foto: Ic` Giurgiu

foto: Gabriel Silv`[anu

Rsum
Le texte suivant propose de
mthodes de travail accessibles du point
de vue financier aux possibilits que les
groupes de splologie ont d'habitude.
Il transmet l'exprience cumule
des auteurs par la topographie de
nombreuses grottes et gouffres de
diverses dimensions et complexits
et permet d'obtenir de plans
des classes de prcision 4-5.
Partant des signes proposs au
IV-me Congrs International de
Splologie (Ljubljana, 1965), mais
tenant compte qu'il n'est pas
pratiquement rentable du point
de vue financier de publier de cartes
en sept couleurs et que parfois
il est ncessaire de reprsenter
sur le mme plan autant de formes
de superficie que de souterrain,
on a ralis une lgende avec
de signes en une seule couleur
que pratiquement il n'est pas
possible de les confondre.

Materialul care urmeaz` propune

metode de lucru accesibile din punct de
vedere financiar posibilit`]ilor pe care le
au de obicei grupurile de speologie. El
transmite experien]a acumulat` de autori
prin cartarea a numeroase pe[teri [i avene
de diverse dimensiuni [i complexit`]i,
permi]nd ob]inerea unor planuri cu clas`
de precizie 4-5.
Plecnd de la semnele propuse la al
IV-lea Congres International de Speologie (Ljulbjana, 1965), dar ]innd seam`
c` este practic nerentabil din punct de
vedere financiar ca s` public`m h`r]i \n
[apte culori (dac` ne referim la forma tip`rit`) [i c` uneori este necesar ca pe acela[i plan s` reprezent`m att forme de suprafa]` ct [i din subteran, am realizat o
legend` cu semne \ntr-o singur` culoare,
care practic nu se pot confunda \ntre ele.

Cuprins
I.
II.
III.
IV.

De ce cart`m
Principiile cart`rii
Uneltele cu care lucr`m
Metode de ridicare topografic`

- luarea vizei
- m`surarea lungimii
- m`surarea denivel`rii
- stabilirea l`]imii \n sta]ie
- stabilirea \n`l]imii
V. Ridicarea topografic` propriu-zis`
- cu topofil
- cu busol`
VI. Metode de punere pe hrtie
VII. Conven]ii [i semne conven]ionale
VIII. Calcularea erorilor
IX. Clase de precizie pentru planurile de pe[teri

I. De ce cart`m
Primul scop al activit`]ii speologice
este explorarea de noi pe[teri [i galerii.
Cel mai important document care r`mne m`rturie a acestui efort este hart` executat`. Ea devine [i oglinda activit`]ii
unui club sau echipe \n ceea ce prive[te
corectitudinea cart`rii, dificultatea pe[terii etc.
Cu o hart` de pe[ter` corelat` cu un
studiu de suprafa]` (sau chiar f`r` acesta)

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

se pot eviden]ia direc]iile principale de
continuare, cele mai interesante locuri
pentru decolmatare etc.
Cu ajutorul h`r]ilor de pe[ter`
dintr-o zon` [i a h`r]ii de suprafa]` se
poate studia o regiune din punct de
vedere carstic.

figura 1

II. Principiile cart`rii

Planul unei pe[teri

(harta) reprezint` o proiec]ie a galeriilor, reduse la

scar`, pe un plan orizontal (a[ezat dedesubtul galeriilor).
Sec]iunea desf`[urat` (profilul)
este proiec]ia pe un plan vertical a cavit`]ii (a unei p`r]i din cavitate) presupus` desf`[urat` (extins`) dup` axa
galeriei principale (sau a altei galerii).

figura 2

Pentru a putea face o hart` este

necesar s` cunoa[tem \n primul rnd:
- direc]ia tuturor tronsoanelor drepte de galerie
- lungimea acestor tronsoane
- denivelarea lor.
Pentru aceasta se folosesc dou` metode: una pentru galerii [i una pentru
s`li.
a) Pentru galerii se folose[te drumuirea care const` dintr-o linie frnt` la
care se cunosc lungimile por]iunilor
drepte [i unghiurile dintre ele. (fig. 1)
Practic, \n pe[ter` este dificil s`
lu`m unghiurile dintre segmente [i de
aceea se m`soar` unghiul fa]` de o direc]ie permanent constant`, direc]ia N
(nord). (fig. 2)
Dac` lungimile l1, l2 corespund

figura 3

cu lungimile tronsoanelor drepte de galerie ob]inem astfel elementele pentru

desf`[urarea galeriei.
b) Pentru s`li se folose[te radierea;
ea const` din m`surarea dintr-un singur
punct a mai multe lungimi [i a unghiurilor fa]` de direc]ia N. (fig. 3 [i 4)
Dac` punctele 1, 2, 3 corespund
punctelor de pe pere]ii unei s`li iar punctul central corespunde unei drumuiri, se
poate trasa cu precizie conturul s`lii.

figura 4

speologie

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

III.
Uneltele cu care lucr`m
O ridicare topografic` (cartare) este
cel mai adesea o opera]iune lung` [i
complex`. Pentru a avea valoare ea trebuie s` fie \ngrijit` [i precis`. Se impune
a[adar, pentru a nu pierde \n mod inutil
timpul, s` se lucreze cu instrumente de
calitate.
A. Pentru m`surarea lungimilor se
folosesc:
- Aproxima]ia, pasul, coada de ciocan sau lopat` etc.
- Cordelina gradat` (cu noduri din
metru \n metru sau la intervale egale de
lungime, ini]ial necunoscut`, care apoi
este m`surat`).
- Ruleta, care este o panglic` de
o]el inextensibil` gradat` (sau textil`,
impregnat` cu r`[ini sintetice).
- Topofilul: are un tambur care se
rote[te la tragerea unei a]e (de cusut).
Tamburul este pus \n leg`tur` printr-un
angrenaj cu un num`r`tor (mecanic sau
electronic) care afi[eaz` num`rul de
metri de fir tra[i (angrenajul [i tamburul
find dimensionate \n acest scop). Dup`
fiecare m`sur`toare firul se rupe [i num`r`torul se aduce la zero, fiind astfel
gata pentru o nou` m`sur`toare. Direc]ia
firului \ntins ajut` la stabilirea unghiurilor orizontale [i verticale.
B. Pentru m`surarea unghiurilor se
folose[te un aparat constituit dintr-un
echipaj mobil sensibil la direc]ia cmpului magnetic terestru, care se \nvrte[te
\n cadrul unui cadran gradat care serve[te ca reper. Echipajul mobil poate fi un
ac care se deplaseaz` prin fa]a cadranului (cazul busolei) sau o suprafa]` gradat`, mobil` fa]` de axa de viz` (direc]ia de
viz`) materializat` printr-o linie marcat`
pe cutia aparatului (cazul compasului).
Cea mai bun` unealt` de lucru
(busol` sau compas) este cea \n care
echipajul mobil (acul la busol`) se afl`
\ntr-o baie de ulei, ceea ce permite o stabilizare rapid`, prin frecare vscoas`. Cu

ct cadranul este mai mare (circa 6 centimetri diametru) cu att citirea se face
mai u[or. |n continuare ne vom referi numai la busole.
Busola are:
- un ac magnetic (orientat N-S)
- un cadran gradat (ce se poate roti
sau nu)
- un reper fix
- un sistem de vizare
- margini paralele cu directia sistemului de vizare
- oglind` pentru observarea acului.
Busolele pot fi gradate:
- sexagesimal (360), sensul de
cre[tere al unghiurilor fiind orar sau trigonometric;
- \n miimi noi (6000) sau vechi
(6400);
- \n grade centesimale (400).
Busolele mai pot fi dotate cu clinometru gravita]ional (pentru m`surarea
\nclin`rilor) [i cu bule pentru stabilirea
orizontalit`]ii.
Clinometrul poate fi \nglobat \n busol`, \n topofil sau exist` clinometre separate (mult mai precise). De obicei clinometrele sunt gradate sexagesimal.
C. Pentru a \nregistra cifrele rezultate din cartare, schi]ele etc. sunt necesare un carnet [i un creion (pix). |n pe[terile ude, noroioase, carnetul este bine
s` fie \nlocuit de un topoplast (foi de
plastic transparente de pe care creionul
nu se poate [terge dect cu guma). M`nu[ile de protec]ie pot fi foarte utile celui care noteaz`.

IV. Metode
de ridicare topografic`
Pentru a putea face harta unei
pe[teri este necesar` ridicarea datelor
din teren (adic` din pe[ter`).

Ne intereseaz`:
a) Num`rul locului (punctului) \n
care st` cel care m`soar` unghiul, loc
numit sta]ie. Acest num`r este arbitrar,
fiind dat de cei care fac cartarea; trebuie
s` fie unic pentru respectiva cartare.
b) Num`rul punctului urm`tor al
cart`rii, punct spre care se m`soar` unghiul, numit punct vizat.
c) Viza, reprezentnd unghiul orizontal pe care-l face segmentul de
dreapt` dintre sta]ie [i punctul vizat cu
direc]ia N (azimutul).
d) Distan]a dintre sta]ie [i punctul
vizat, numit` lungime.
e) Denivelarea dintre sta]ie [i
punctul vizat, adic` distan]a pe vertical`
\ntre cele dou` puncte.
Cu datele de pn` aici se poate face
o drumuire. Pentru a se putea defini [i
celelalte dimensiuni ale galeriei (pere]ii
[i tavanul) mai sunt necesare date privind:
f) L`]imea galeriei \n sta]ie.
g) |n`l]imea galeriei \n sta]ie.
h) O schi]` a galeriei (pere]ilor),
care se face \n paralel cu cartarea.
i) O rubric` de observa]ii, unde se
noteaz` diferite repere din pe[ter`, galerii laterale etc.
Rezultatele se trec \n carnet, astfel:

schi]`
cotorul carnetului

tabel

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

Tabelul con]ine, indiferent de metoda de ridicare:

La \nceputul opera]iei de cartare se

noteaz` \n carnet: numele pe[terii; echipa de cartare; tipul busolei; cu ce s-a m`surat lungimea; tipul clinometrului; data
cart`rii.
Pentru ridicarea unui plan sunt necesari doi speologi. Unul st` \n sta]ie,
cel`lalt \n punctul vizat, \ntre ei fiind \ntins` ruleta, cordelina sau firul de topofil. Cel din sta]ie ia viza iar cel din punctul de viz` cite[te lungimea. Apoi se m`soar` denivelarea \ntre sta]ie [i punctul
vizat. Se m`soar` (aproximeaz`) l`]imea
[i \n`l]imea \n sta]ie. Toate datele se
trec \n tabel, pe m`sur` ce sunt ob]inute, de c`tre unul dintre cei doi (dup`
cum au stabilit).
Se carteaz` [i cu trei (sau mai

mul]i) oameni \n echip`, caz \n care al

treilea noteaz` de exemplu \n carnet sau
merge \naintea celorlal]i explornd/ indicnd laterale, hornuri etc. |n trei, cartarea merge mult mai repede. Al patrulea
poate transporta 1-2 bagaje [i/ sau poate
efectua mici decolmataje, deroc`ri sau
alte opera]ii.

Metode de luare a vizei

1. Cea mai folosit`, pe care o numim obi[nuit`. (fig. 7)
Observa]ie. Sistemul de vizare al
busolei poate fi amplasat \n partea ei
central`, sau lateral.
Prin reperul de vizare se ]inte[te
punctul vizat. Cadranul busolei se a[ea-

figura 7

2. Metoda "direct`", care este dificil` [i pe care practic nu o folosim \n subteran. (fig. 8)
Punctul vizat este reperat prin sistemul de vizare. Cadranul busolei se rote[te astfel \nct grada]ia 0 de pe cadran
s` ajung` \n dreptul acului stabilizat (la
vrful care indic` nordul). |n dreptul reperului de paralelism cu direc]ia de vizare, sau al direc]iei de vizare, se cite[te
indica]ia.

figura 8

Metode de m`surare
a lungimii
Exist` dou` procedee, \n func]ie de
modul de citire a denivel`rii.
Se m`soar` lungimea orizontal`
atunci cnd cordelina, ruleta, a]a de topofil se \ntind la orizontal`. Denivelarea se
cite[te prin m`surare direct`. (figura 9)

z` astfel \nct reperul 0 de pe cadran s`

fie \n dreptul reperului marcat special pe
busol` pentru acest scop. Se cite[te indica]ia din dreptul acului (de la vrful care
indic` nordul).

Denivelarea se calculeaz` cu ajutorul unghiului a (m`surat cu clinometrul). (figura 10)

figura 9
Cnd cordelina, ruleta, a]a de topofil urm`resc direc]ia podelei se cite[te
lungimea pe pant` (lungimea total`).
7

figura 10

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

Metode de m`surare
a denivel`rii
1. Prin m`surarea direct` (vezi figura 9). L este orizontal`.
2. Prin calcul (vezi figura 10). Se
m`soar` unghiul a; D = Lt . sin a.
Valoarea denivel`rii se trece \n carnet cu semnul + sau -, dup` cum galeria
urc` sau coboar`.

Metode de stabilire
a l`]imii \n sta]ie

figura 12

1. m`surare
2. aproximare
Se noteaz` \n tabelul de cartare sub
forma x + y (din peretele stng pn` \n
sta]ie [i din sta]ie pn` la peretele
drept), pentru precizia tras`rii pere]ilor.
(fig. 11)

figura 11

figura 13

figura 14

Exemple de situa]ii care pot fi \ntlnite la m`surarea [i notarea l`]imilor.

a) \nseamn` c` punctul (sta]ia)
este la jum`tatea distan]ei dintre pere]i
(fig. 12)
b) 2+ (2 metri pn` la peretele
din stnga [i gol de mari propor]ii \n
dreapta) (fig. 13)
c) 2+1+ (2 metri pn` la peretele din stnga, 1 metru \n dreapta pn`
la intrarea \ntr-o galerie neparcurs`, care
va fi ulterior cartat`) (fig. 14)
d) + (punctul de viz` se afl`
\ntr-un spa]iu important care va fi delimitat dup` ce explor`m ceea ce pare a fi
galeria principal`) (fig. 15)

Metode de stabilire
a \n`l]imii
1. aproximare
2. m`surare (este mai dificil` \n galeriile \nalte, unde \n`l]imea se determin` prin metode geometrice sau \n urma
unei escalade).
|n coloana \n`l]imilor pot apare nota]ii de felul:
a) 3 (\n`l]imea \n sta]ie este de fix
(sau aproximativ) 3 metri)
b) 4 + ? (\n`l]imea clar observabil`
are 4 metri; de acolo \n sus, ori c` nu
bate lumina, ori c` forma pere]ilor ne incomodeaz` la privit, nu putem vedea ta-

vanul [i deci nu are rost s` trecem o valoare de forma 4 sau, prin u[oar` exagerare acoperitoare, 5 c`ci \n felul acesta
pierdem informa]ii care s-ar putea s` devin` foarte interesante cnd desen`m
harta pe[terii).

figura 15

Not`
Este foarte important s` ne cunoa[tem urm`toarele date antropometrice:

Not`
Dac` lungimea orizontal` m`surat`
dintre sta]ie [i punct este de exemplu
de 5,86 metri, atunci vom muta punctul
(dac` acest lucru este posibil f`r` alte inconveniente) pentru a avea o valoare a
lungimii fie de 5,8 metri, fie de 5,9 metri. O astfel de cifr` rotund` este mult
mai u[or de manevrat \n calculele pe care le facem la trasarea h`r]ii.
8

Cu a, b, a + b sau a + b/2 putem

determina rapid \n`l]imi [i l`]imi \n pasajele \nguste.

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

V. Ridicarea topografic`
propriu-zis`
Succesiunea opera]iilor [i nota]iilor
din carnet difer` func]ie de utilizarea ruletei sau a topofilului [i func]ie de stilul
de lucru al celor doi coechipieri care fac
cartarea.

Cartarea cu topofil
Cei doi operatori (A [i B) \[i repartizeaz` sarcinile \n felul urm`tor: A mnuie[te busola [i topofilul, B noteaza \n
carnet.
Opera]ia se va desf`[ura astfel:
(A) prinde firul \n sta]ia de plecare
[i apoi merge cu topofilul pn` \n sta]ia
a doua, care va fi astfel aleas` \nct viza
s` fie ct mai lung` [i firul s` nu ating`
nici un obstacol. (A) cite[te ce indic`
contorul topofilului, \l pune la zero [i
apoi aga]` firul \n noua sta]ie (o asperi-

tate a peretelui, un bloc de pe podea sau

o stalactit` din plafon). Apoi pune topofilul \ntr-o pozi]ie sigur`/ stabil`.
Acum (A) poate m`sura azimutul [i
panta direct pe firul de la topofil. (A)
anun]` lui (B) azimutul [i panta, cu
semnul respectiv, \ntr-o ordine mereu
aceea[i, pentru a evita erorile de interpretare. (B) repet` fiecare indica]ie/ exprimare a lui (A), pentru verificare. Apoi
(A) reia topofilul [i merge \n sta]ia urm`toare. Evident c` (A) trebuie s` prevad`/
aleag` pu]in \nainte de a ajunge \n noua
sta]ie pozi]ia ei aproximativ` c`ci altfel
firul desf`[urat nu mai poate fi rebobinat
[i aceasta \nseamn` c` trebuie pornit din
nou cu topofilul din vechea sta]ie.
|n timp ce (A) opereaz` cu busola [i
topofilul, (B) deseneaz` \n carnet (planul pe pagina din stnga/ sus [i profilul pe
pagina din dreapta/ jos). El (B) \ncepe
prin trasarea drumuirii materializat` prin
fir, respectnd pe ct posibil valoarea unghiurilor dintre segmente. Aceasta \i va
permite s` sesizeze o eventual` eroare de
citire a unui unghi de c`tre (A). Apoi tra-

Cartarea cu busol`
(f`r` clinometru)

VI. Metode de
punere pe hrtie

(A) ]ine carnetul, busola (prins` cu

un [nur de gt) [i cap`tul ruletei (prins
de vesta sau de centura hamului). (B) se
deplaseaz` cu ruleta c`utnd noua sta]ie. Cei doi \ntind de rulet`, ]innd-o orizontal. (B) cite[te valoarea lungimii [i o
re]ine pn` cnd (A) ia viza [i o trece \n
carnet; apoi (B) comunic` lungimea. (B)
[i (A) procedeaz` apoi la m`surarea denivel`rii. (A) noteaz` valoarea denivel`rii, apoi noteaz` celelalte date necesare [i
\ntocme[te desenul por]iunii parcurse.

Scara h`r]ii este raportul dintre dimensiunea pe plan a unei por]iuni de

pe[ter` [i dimensiunea real`, din teren, a
aceleia[i por]iuni, folosindu-se acelea[i
unit`]i de m`sur`.
Cnd, de exemplu, 2 cm pe hart` =
200 cm (2 metri) pe teren, \nseamn` c`
scara h`r]ii este 2/ 200, adic` 1:100.
Pe plan sau profil scara se trece grafic (pentru m`riri, mic[or`ri de tip xerox,
reproduceri). Pentru exemplul de mai
sus:

speologie
seaz` (la scar`) pere]ii [i alte elemente
din galerie (bolovani, s`ritori, forma]iuni).
|n dreptul fiec`rei sta]ii noteaz` num`rul
ei [i lungimea m`surat` (att pe plan ct
[i pe profil). |ntre dou` sta]ii, (B) noteaz`
pe plan azimutul (unghiul orizontal) [i pe
sec]iunea desf`[urat` panta (unghiul vertical), precedat` de semn. Pe plan mai
noteaz` \n`l]imea galeriei \n punctele
importante.
De obicei, opera]iile descrise mai
sus sunt simplificate \n sensul c` pe pagina din dreapta/jos se completeaz` coloanele unui tabel iar pe pagina din stnga/sus se schi]eaz` planul sau sec]iunea
desf`[urat` (sau chiar nimic dintre acestea dou`). Depinde de configura]ia pe[terii, de experien]a celor care carteaz` [i
mai ales de timpul care [tim/ apreciem
c` va trece pn` la punerea pe curat a
datelor, depinde deci de toate acestea
modul \n care organiz`m notarea informa]iei \n carnet.
Tabelul pentru cartarea cu topofil:

Direc]ia nord (N) (nordul magnetic) este arbitrar aleas` pe hrtie. Ea se

trece obligatoriu pe plan ca o s`geat` care indic` direc]ia N (excep]ie f`cnd cazul cnd este paralel` cu marginile din
stnga [i dreapta ale chenarului [i orientat` \n sus/ dup` scris).

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

Metode de trasare
a drumuirii (radierii)
1. Cu ajutorul raportorului
- se transform` (dac` este cazul)
gradele de pe busol` \n grade de pe raportor (regula de 3 simple);
- se transform` (dac` este cazul)
lungimile \n lungimi orizontale;
- se alege primul punct (sta]ie) al
cart`rii pe hrtie astfel \nct s` umplem
ct mai bine spa]iul de lucru;
- pentru metoda obi[nuit` de citire
a vizei se traseaz` unghiul cu ajutorul sc`rii raportorului cu sens invers celui de pe
busol`; pentru metoda "direct`" se traseaz` unghiul cu raportorul folosindu-se
scara gradat` \n acela[i sens ca [i busola;
- dup` trasarea direc]iei fa]` de N a
galeriei (unghiului), pe aceast` direc]ie
se m`soar` lungimea redus` la scar` ob]inndu-se astfel pozi]ia punctului urm`tor al drumuirii.
Opera]ia se repet` [i astfel se traseaz` pe hrtie toat` drumuirea (radierea).

2. Cu ajutorul busolei

(neap`rat

aceea cu care s-a cartat)

- Punnd busola pe foaia de lucru,

trebuie ca direc]ia nord trasat` pe foaie
s` corespund` cu direc]ia nord (ar`tat`
de busola cu care se face harta) a locului
\n care se deseneaz` (aceast` opera]ie
poart` denumirea de nordarea foii).
- Apoi foaia de lucru se fixeaz` pe
suport (de exemplu prin lipire cu band`
adeziv` la col]uri).
- |n locul unde se deseneaz` nu trebuie s` existe mase feromagnetice care
s` influen]eze busola (dar cum acest lucru este practic imposibil recomand`m
folosirea acestei metode doar pentru
realizarea h`r]ilor de la pe[terile foarte
mici).
- Se pune busola cu reperul zero
(de pe marginea gradat`) \n punctul de
viz`. Se rote[te apoi busola pn` cnd
acul ajunge cu nordul exact \n dreptul
grada]iei de pe teren (notat` \n carnet).
Se traseaz` pe foaie direc]ia galeriei folosind marginea gradat` a busolei. Pe
aceast` direc]ie se pune lungimea orizontal`, redus` la scar`.
Opera]ia se repet` [i astfel se traseaz` pe hrtie toat` drumuirea (radierea).

Efectuarea calculelor
(Lp, D+, D-)
Calculele se fac de cel care a completat datele din carnet, pe ct posibil
ct mai repede dup` cartare, atunci cnd
amintirile sunt proaspete.
Foile pe care s-au notat datele \n
subteran trebuiesc p`strate.
- Pe drumuirea trasat` se pun l`]imile \n sta]ii [i apoi se traseaz` pere]ii
galeriei ajutndu-ne [i de schi]a f`cut`
\n carnetul de cartare.
- Se trec pe plan, cu ajutorul semnelor conven]ionale (figurile 19-31),
\n`l]imile galeriei, denivel`rile mai importante fa]` de intrarea de cot` zero a
pe[terii, s`ritorile, hornurile, forma]iunile deosebite, umpluturile etc.

Trasarea profilului desf`[urat se

face \n scopul eviden]ierii \nclin`rii galeriilor, pu]urilor, hornurilor etc.
- Dup` desenarea planului se alege
pe acesta un traseu de sec]ionare (o succesiune de sta]ii).
- Se pun distan]ele dintre sta]ii (la
scar`) pe o linie orizontal`, \n ordinea lor.
- |n sta]ii se trag linii verticale.
- Pe verticale se traseaz` (la aceea[i
scar` sau nu cu a distan]elor) denivel`rile absolute \n sta]iile respective (dac`
scara difer` se specific` acest lucru).
- Se traseaz` podeaua unind punctele astfel ob]inute.
- Func]ie de \n`l]imea din sta]ii
(care se traseaz` la aceea[i scar` sau nu
cu a denivel`rii absolute) reprezentat`
pe acelea[i verticale (\ncepnd de la podea) se deseneaz` tavanul (dac` scara difer` se specific` acest lucru).
Sec]iunile transversale.

Cnd cart`m \n pe[ter`, \n locurile semnificative

(genetic, morfologic) trebuie f`cute
schi]e de profil ale galeriei. Acestea se
deseneaz` apoi pe foile cu planul sau
profilul (la aceea[i scar` sau nu cu ele,
func]ie de detaliile care trebuie s` se
vad`) (dac` scara difer`, se specific`
acest lucru).

speologie
copiere cu tu[ pe calc de pe desenul realizat pe foaia alb` sau milimetric`. Liniile de viz` precum [i alte elemente (de
exemplu unele \n`l]imi sau cote) nu vor
fi copiate. Apoi, trebuiesc scrise: numele
pe[terii, coordonatele intr`rii de cot` zero (X, Y, Z), masivul, eventual comuna [i
jude]ul, eventual nordul geografic, data
cart`rii, echipa de cartare, numele celor
care au realizat desenul, instrumentele
utilizate la cartare [i nu \n ultimul rnd,
scara grafic` (singura valabil` \n caz de
reducere prin fotografiere).
Elementele [i valorile indicate pe
hart` trebuiesc astfel alese \nct, \n principiu, o persoan` care nu cunoa[te pe[tera, privind desenul s` \[i poat` face o
idee ct mai exact` despre morfologia
cavit`]ii (cteva sec]iuni transversale caracteristice sunt de mare ajutor) [i despre dificult`]ile de explorare pe care le
va \ntmpina (deci despre echipamentul
necesar). Evident, aceste ultime recomand`ri nu pot fi valabile dect pentru
reprezentarea pe[terii la anumite sc`ri;
de multe ori, preg`tirea pentru publicare
a h`r]ii necesit` reducerea la un desen
intestinal pe care cu mare greutate mai
putem reprezenta sau \n]elege unele
aspecte.
Indiferent de scara la care va apare
reprezentat` pe[tera caracterul estetic al
desenului nu este de neglijat, aspectul
final fiind \ntr-o bun` m`sur` \ncoronarea unei explor`ri interesante.

VII. Conven]ii
(date morfometrice)
[i semne conven]ionale
Dezvoltarea unei pe[teri (sau lungimea total`) reprezint` suma tuturor:

Desenul

- galeriilor parcurse (lungimea \n

pant`) (\n lungul axului)
- s`ritorilor urcate sau coborte
- hornurilor urcate
- pu]urilor coborte
- por]iunilor explorate cu scafandru.
Dezvoltarea se trece pe orice plan
de pe[ter`, exprimat` \n metri, cu simbolul L \nainte.

|n func]ie de aspectul [i importan]a pe[terii se va alege o scar` \ntre 1/100

(1 cm = 1 metru) [i 1/2000 (1 cm = 20
metri).
Desenul definitiv va fi ob]inut prin

Denivelarea reprezint` distan]a

m`surat` pe vertical` dintre cel mai cobort punct [i cel mai ridicat punct al cavit`]ii, puncte cartate de speolog. Ea se
trece cu simbolul D \nainte [i poate fi de

10

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

forma:
a) D = + valoare; b) D = - valoare;
c) D = v (-v1/ +v2) unde v = v1 + v2.

Eroarea privind pozi]ia

planimetric` a unui punct

Ic` Vasile Giurgiu - Semne conven]ionale pentru formele carstice - Buleti-

nul Clubului de Speologie "Emil Racovi]`" Bucure[ti, nr. 5, 1977-1978, paginile 279-305

Indicele de ramificare reprezint`

raportul dintre lungimea pe[terii [i extensia ei (Ir = L/E).
(LP) corespunde lungimii m`surate pe plan, \n
lungul axelor galeriilor.

Suprafa]a sub care se dezvolt` o

cavitate este dreptunghiul cel mai mic

Din (1) [i (2) rezult` c` precizia

cart`rii va fi cu att mai bun` cu ct n
(num`rul de vize) este mai mare!

Eroarea privind
dezvoltarea unei pe[teri

\n care poate fi \nscris planul pe[terii.

Semne conven]ionale (vezi figurile

19-31).

VIII. Calcularea erorilor

Rela]iile de mai sus arat` c` dac` lucr`m \ngrijit la cartare [i nu comitem

erori grosolane (citire proast` a cifrelor)
atunci, pentru pe[teri mari, erorile sunt
inferioare lui 1%.

IX. Clase de precizie

pentru
planurile de pe[teri
Eroarea privind
denivelarea unui punct

L = distan]a dintre 0 [i A, urmnd

drumuirea

ea= 2/64 este eroarea de determinare a pantei

n = num`rul de vize din 0 \n A,
urmnd drumuirea

J. C. Dobrilla, G. Marbach - Tech-

niques de la splologie alpine

Extensia reprezint` distan]a (m`surat` pe plan [i transformat` \n valoare

real` cu ajutorul sc`rii h`r]ii) dintre cele
mai dep`rtate dou` puncte ale pe[terii.
Se poate trece pe plan cu simbolul E \nainte, exprimat` \n metri.

Lungimea proiectat`

Bibliografie

1 - schi]` din memorie, f`r` scar`

2 - schi]` realizat` la fa]a locului, f`r` intrumente; scar` aproximativ`
3 - plan rudimentar realizat cu busol` cu diviziuni grosiere [i cordelin` gradat`
4 - plan realizat cu busol` cu diviziuni pe care se pot citi unghiuri mai mici
de 2 grade [i rulet` sau topofil (aceast`
clas` de precizie corespunde celor mai
multe ridic`ri f`cute \n prezent \n subteran)
5 - plan realizat cu busol` cu prism`
etalonat`, clinometru [i rulet` metalic`
6 - fa]` de clasa de precizie 5 se utilizeaz` busol` montat` pe trepied sau o
busol` minier` suspendata pe un fir
7 - plan realizat cu teodolitul [i ruleta metalic`.

11

Ic` Vasile Giurgiu, Mircea Vl`dulescu - Cartarea - Cercet`ri Speologice, nr.

4, 1996, paginile 48-66, Clubul Na]ional
de Turism pentru Tineret, Bucure[ti

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

figura 19

12

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

13

speologie

figura 20

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

speologie

figura 21

14

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

speologie

figura 22

15

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

speologie
figura 23

16

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

figura 24

17

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

speologie

figura 25

18

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

speologie

figura 26

19

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

figura 27

20

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

figura 28

21

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

speologie

figura 29

22

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

speologie

figura 30

23

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

speologie
figura 31

24

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

Prezent`m \n continuare 26 de h`r]i realizate

de Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti,
alese - aproape la \ntmplare - dintre cele peste 1000 de topografii
f`cute de membrii clubului, \n subteran [i la suprafa]`.

Cartat` \n august 1990, de Emeric Simon, Ic` Giurgiu, Adrian

R`dulescu. Este pe[tera cu cea mai important` denivelare din
masiv.
(vezi descriere [i imagini la http://romania-natura.ro/node/36)

plan

profil

Pe[tera M1 din Valea Mu[eteica

Mun]ii F`g`ra[ului
203,5 metri lungime total`; -69 metri denivelare

25

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

speologie

Imagini [i informa]ii despre zon` la http://romania-natura.ro/node/24.

Peisaje spectaculoase, pe[teri cu ghea]`, un perimetru unde se mai
pot face descoperiri [i observa]ii interesante.

26

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

Mun]ii F`g`ra[ului

|n 1989, Pe[tera 5 de pe Vrful Lespezi ajunge pe locul 2

\n clasamentele mondiale pentru dezvolt`ri ale cavit`]ilor
\n [ist (http://www.romania-natura.ro/node/52).
cartare: Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu

Pe[tera Mare
din P`ltinetu
Mun]ii Grohoti[

Pe[tera Mare din P`ltinetu, descoperit` \n

1978 de Clubul Emil Racovi]`. La
sfr[itul lui 1980 pe[tera se afla situat` pe
locul 10 \n Europa [i 19 \n lume pe lista
celor mai dezvoltate cavit`]i \n gresie
(http://www.romania-natura.ro/node/44).

cartare: Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu, Dan Nanu,

Nicolae Dilimo], Ion Savu.

27

240 metri
lungime
total`;
-21 metri
denivelare

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

Cavitate pasionant de explorat, aflat` \ntr-o zon` cu

mari posibilit`]i pentru alte descoperiri (vezi harta
de la pagina urm`toare). Aici a fost utilizat` pentru
prima oar` \n Romnia platforma de escalad`. Cea
mai consistent` prezentare de pn` acum se g`se[te
\n revista Mun]ii Carpa]i, num`rul 18, anul 1999.
Cartare, contribu]ii:
Eliza Anghel (1980), Florica Berdei (1978),
Nanu Brate[ (1974), Valentin B`lan (1974),
Gina Baboianu (1980), Marius Buzuloiu (1980),
Adriana Carp (1978), Liviu Chiper (1981),
Ionel Cioac` (1981), Mihai Codescu (1981),
Florin Cucu (1977), Adrian Done (1980),
Ic` Giurgiu (1974, 1977-1982, 1985),
Mihaela Giurgiu (1974), Nicu Gligan (1981-1982),
Dan Hazaparu (1981), Radu Iancu (1980),
Silviu Iano[ (1980), Aurel Io]a (1971),
Gabriel Ivan (1980), Virginia Ivan (1980),
Viorel Lascu (1981, 1982, 1985),
Mihai Laz`r II (1974), Cristian Megulete (1971),
Adrian Mihalce (1980, 1981), Nicu Mihu] (1982),
Horia Mitrofan (1974), Dan Nanu (1974),
Adriana Ni]` (1980), Costel Roman (1982),
Gabriel Silv`[anu (1977, 1980), Sic` Stroe (1977),
Tavi V`deanu (1979-1981), Manus Vi[an (1985).

Pe[tera din Valea Clenjii

Mun]ii {ureanu

1778,5 metri lungime total`

115 (-104,5 / +10,5) metri denivelare

28

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

Pe[tera din
Valea Clenjii
Zona \n care se g`se[te Pe[tera din Valea Clenjii
(Mun]ii {ureanu), unul dintre capetele unei
complexe [i extrem de dificile tehnic re]ele
subterane din ]ar`: Poiana - R`chi]eaua - {ipot.
Poten]ial de denivelare peste 400 metri, poten]ial
de dezvoltare \n jur de 15 kilometri.

29

speologie

30

Harta Pe[terii Ponorici - Cioclovina cu Ap`,

publicat` n Buletinul Clubului de Speologie
Emil Racovi]` Bucure[ti, num`rul 4, 1976.
7916 metri dezvoltare, explorat` [i cartat`
de Clubul de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti.
A treia cavitate din ]ar` ca lungime total` n anul 1973.
(vezi detalii la http://romania-natura.ro/node/330)

Mun]ii {ureanu

Pe[tera Ponorici - Cioclovina cu Ap`

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

speologie

Pe[tera Cerna Deal (publicat` n Buletinul Clubului de

Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti, num`rul 12, 1989),
pare a nu mai avea nici un cotlon de unde s` se poat` g`si
o prelungire.

Mun]ii Post`varu

Pe[tera Cerna Deal

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

31

speologie

Pe[tera Fundata (publicat` n Buletinul Clubului de

Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti, num`rul 13, 1990).

958 metri dezvoltare

38,5 (-35,5; +3) metri denivelare

Cartare:
Gabriel Silv`[anu, Ilie Boloveschi,
Adriana Ni]`, Aurel C`r`bu[,
Adrian Mihalce, Radu Iancu,
Ic` Giurgiu, Adrian Mitric`,
Petre Terescenco, Monica Dasc`lu.

Mun]ii Post`varu

Pe[tera Fundata

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

32

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

Avenul de la Fund`tura Hobenilor

Mun]ii {ureanu

Avenul de la Fund`tura Hobenilor. Cavitate greu de explorat \n orice anotimp.

Sunt aici [anse importante de a descoperi o continuare de mari dimensiuni.

33

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

Gaura Frn]oanei
Mun]ii {ureanu

Pe[ter` deosebit de interesant` din punct de vedere morfologic.

Sunt [anse importante pentru noi descoperiri; se impune
prezen]a unei echipe numeroas`, experimentat`, bine... finan]at`.
34

speologie

Detaliu de hart` din Pe[tera Gaura Frn]oanei

(vezi [i pagina anterioar`).

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

35

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

36

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

Pe[tera M3-R2
Mun]ii F`g`ra[ului

Se afl` la 2435 metri altitudine; este cavitatea \n calcare de cea mai mare
altitudine din Romnia.
(vezi imagini [i \nc` mult` informa]ie la http://romania-natura.ro/node/36)

37

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

Avenul de la Col]ii }apului

Mun]ii Bucegi
plan

-79,9 metri denivelare

162,8 metri dezvoltare total`

Pe[tera de la Izvoare
Mun]ii {ureanu

38

speologie

Explor`ri [i cart`ri, n ordinea intr`rii "n scen`":

Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu, Mircea Vl`dulescu,
{erban Moldoveanu, Aurelia Mihai, Adrian Purza,
Gabriel Micl`u[, Costel Roman, Eva Roman, Gigi Chiriloi, Veronica
Oprea, Liviu Grad, Gic` Bivolaru.

39

59 (-3/ +56) metri denivelare

373 metri dezvoltare total`

Mun]ii Bucegi

Pe[tera din Buc[oiu

La explorare [i cartare (nou` deplas`ri) au participat: Ic` Giurgiu, Gabriel Silv`[anu,

Gabriel Micl`u[, Gigi Chiriloi, Mircea Vl`dulescu, Eliza Anghel, Virginia Vasile,
Adrian R`dulescu, Dan Hristescu, Adrian Mihalce.

2352 m altitudine. Pe[tera cu galerii active situat` la cea mai mare altitudine din Romnia;
cavitatea dezvoltat` n conglomerate situat` la cea mai mare altitudine din mun]ii no[tri.
Este cea mai rece pe[ter` f`r` ghea]` din ]ar` (0 grade Celsius n iulie 1986). n intervalul
24 iulie 1982 - 30 septembrie 1984 a fost cea mai lung` cavitate n conglomerate din ]ar`.

-40,3 metri denivelare

388 metri dezvoltare total`

2020 metri altitudine. |n anul 1984, cu 340 metri de galerii, devenea cea
mai lung` cavitate \n conglomerat din Romnia. |n 1985, cu 388 metri
dezvoltare total` este [i record de ramificare (5,5) pentru pe[terile formate \n conglomerat.

Mun]ii Bucegi

Avenul de sub Babele

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

speologie

Avenul de la
Dosul L`c[orului
Mun]ii {ureanu
-268 metri denivelare
1644 metri dezvoltare total`
Sorin Arba, Florens Baranov, Dorin Baru, Valentin B`lan, Nanu Brate[,
Traian Bujor, Atena Cioca, Marius Cioca, Corina Crlugea,
Dan Crlugea, Mihai Crucean`, Florin Cucu, Adrian Done,
Gigi Dragomir, Cornel Fot`, Constantin Gagea, Corina Georgescu,
Ic` Giurgiu, Mihaela Giurgiu, Mihai Gligan, Nicu Gligan,
Adrian Gligor, Cristian Goran, {erban Iliescu, Petru Indrei,
Aurel Io]a, Adrian Iurkiewicz, Viorel Lascu, Mihai Laz`r,
Constantin Marin, Cristian Megulete, Paula Mihalache,
Horia Mitrofan, Dan Nanu, Ion N`drag, Rodica Negulescu,
Adriana Ni]`, Veronica Oprea, Jean Popa, Ioan Povar`,
Paul Pup`zeanu, Mircea Purice, Adrian R`dulescu, Costel Roman,
Eva Roman, Nelu Roman, Argentina Savin, Emilian S`vescu,
Alexandru Selischi, Gabriel Silv`[anu, Emeric Simon, Nicolae Stoica,
Vasile Stroe, Mark Titinschneider, Dan Trnoveanu,
Petru Ursache, Mircea Vl`dulescu

40

Avenul de la Dosul
L`c[orului a fost descoperit
\n 1973, a devenit peste un
an cel mai adnc din ]ar`
[i ocupa pozi]ia a doua \n
clasamentul denivel`rilor
totale.

profil

Avenul de la Dosul L`c[orului a fost descoperit \n 1973, a devenit peste

un an cel mai adnc din ]ar` [i ocupa pozi]ia a doua \n clasamentul
denivel`rilor totale (vezi profilul pe pagina anterioar`).

Mun]ii {ureanu

Avenul de la Dosul L`c[orului

plan

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

41

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

Pe[tera Cora
de sub P`rete
Mun]ii Vlcan

57 (-53, +4) metri denivelare

141,7 metri dezvoltare total`

Explorare, cartare:
Adrian R`dulescu,
Gigi Chiriloi,
Cornel Belecciu,
Doru Manciulea,
Andi Selischi, Andrei Sebe.

|n Mun]ii Vlcan, echipele Clubului de Speologie Emil Racovi]` Bucure[ti

au descoperit, explorat [i cartat sute de pe[teri [i avene. Arealul geografic
respectiv ofer` \nc` nenum`rate posibilit`]i de activitate speologic`.

42

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

Pe[tera din
Valea Co]ilor
Mun]ii F`g`ra[ului

-21,26 metri denivelare

408,5 metri dezvoltare total`

Explorare, cartare:
Ic` Giurgiu, Dan Nanu, Mihaela Giurgiu,
Adrian Ionescu, Gabriel Silv`[anu, Mihai
Ducea, Teo Schuller, Gigi Chiriloi

Pe[tera din Valea Co]ilor se dezvolt` \ntr-un e[afodaj geologic

unde mai sunt [anse s` fie g`site [i alte cavit`]i.
(vezi http://romania-natura.ro/node/136)
43

speologie

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

Pe[tera R1 din Valea Riosu

Mun]ii F`g`ra[ului

Pe[tera se afl` \ntr-un peisaj spectaculos [i este folosit` de ursoaice drept loc de
na[tere (vezi imagini [i alte informa]ii la http://romania-natura.ro/node/36).

44

speologie

Cea mai lung` pe[ter` din Mun]ii F`g`ra[ului are \nc` posibilit`]i pentru noi descoperiri
(vezi imagini [i descriere complet` la http://romania-natura.ro/node/24).

Mun]ii F`g`ra[ului

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

45

speologie

Explorarea uneia dintre cele mai dificile pe[teri din Romnia nu ar fi fost posibil`
f`r` contribu]ia a zeci [i zeci de speologi.
Afl` istoria pe[terii, descrierea ei, posibilit`]ile de noi descoperiri [i vezi multe imagini
la http://romania-natura.ro/node/93.

Natura Romniei, nr. 19, octombrie 2009; www.Romania-natura.ro

46

speologie

V` ar`t`m \n PREMIER~
foarte multe locuri.
Pentru c` teritoriul romnesc
- montan [i peisagistic este att de pu]in cunoscut
\nct oricare dintre articolele
[i ghidurile noastre este
o premier` informa]ional`,
fotografic`, geografic`.
Articolele din revist` sunt ca elementele
unui mare dic]ionar.
Le putem folosi separat
dar v` indic`m [i leg`turi dintre ele
sau spre informa]ii importante.
Dorim s` v` ajut`m a descoperi diversitatea
[i \nsemn`tatea reliefului romnesc.

Locurile la care
v` invit`m s` visa]i
sunt reale.
Avem ast`zi acces - prin televiziune, pres`, carte [i Internetla multe locuri din lume,
dar nu [i la diversitatea peisagistic` a teritoriului Romniei.
Pentru c` este u[or s` \nf`]i[ezi - cu date pu]ine - regiuni unde romnii
nu vor merge s` verifice informa]ia;
pentru c` aducerea \n prim plan a datelor la zi, cu h`r]i [i imagini,
despre teritoriile noastre necesit` mult` minu]iozitate.
Revista NATURA ROMNIEI nu omite ce este important
[i actual \n spa]iul geografic romnesc, ofer` ilustra]ie extrem de bogat`,
\n premier` detaliat explicat`, face trimiteri la bibliografie.
{i este astfel preg`tit` \nct s` fie prieten de nelipsit la drum,
color sau alb-negru, listat` par]ial sau total.
Revista ofer` [i ample spa]ii de publicare pentru cei care
nu-[i pot permite cheltuielile impuse de editarea [i difuzarea unor lucr`ri,
mai ales despre regiunile considerate "neinteresante"
din punct de vedere geografic, turistic, istoric.

Pute]i verifica
cu \ncredere pe teren.