CONTRACTELE ADMINISTRATIVE

Aspecte teoretice i practice

NOIUNEA DE CONTRACT ADMINISTRATIV

Art. 1.166 din Codul civil: Contractul este acordul de vointe dintre doua sau mai multe persoane cu intentia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic. Prin contract administrativ se nelege acordul de voin cu caracter bi sau multilateral, n care cel puin o parte este o autoritate public, prin care se urmrete satisfacerea unui interes public i cruia i se aplic un regim juridic special, de drept administrativ (proiectul Codului de procedur administrativ). Contractele de drept public sau contractele administrative: contractele ncheiate de administraie cu particularii (persoane fizice sau juridice de drept privat) n scopul de a colabora n vederea satisfacerii unui serviciu public sau interes general, supuse astfel regimului administrativ/de drept public.

REGIMUL JURIDIC SPECIAL AL C.A.

Regim juridic distict aplicabil c.a fa de dreptul comun: regulile de ordin tehnic cu privire la ncheierea, executarea i desfiinarea lor, calitatea prilor; Forme speciale cu privire la ncheierea lor; Principii speciale cu privire la executarea lor; Inegalitatea juridic a prilor; Autoritatea public, parte a contractului, nu dispune de o libertate de voin identic cu cea reglementat de dreptul privat (atenuarea principiului autonomiei de voin specific dreptului privat competena autoritilor publcie este determinat de lege i este circumscris realizrii interesului general); Regimul juridic aplicabil c.a. este unul exorbitant, de drept public n special, avnd i clauze negociate (reduse ca pondere i neeseniale n economia contractului);

NATURA ADMINISTRATIV A CONTRACTULUI

POATE FI DECIS DE: Legiuitor ori de cte ori acesta consider c regimul de drept public este mai potrivit dect regimul de drept privat pentru problema de fapt ce se cerere a fi rezolvat legislativ; Jurisdiciile administrative care pot stabili c regimul administrativ trebuie aplicat unui anumit tip de contract; Acordul de voin al prilor prin manifestarea de voin concordant prile stabilesc natura actului.

TRSTURILE PRINCIPALE ALE C.A.

reprezint un ACORD DE VOIN ntre o autoritate a administraiei publice sau alt subiect de drept autorizat de o autoritate a administraiei publice, pe de o parte i un particular, pe de alt parte; presupune EFECTUAREA DE LUCRRI, PRESTAREA DE SERVICII etc. de ctre particular, n schimbul unei contraprestaii (plata unei sume de bani); Prile trebuie s accepte unele CLAUZE DE NATUR REGLEMENTAR stabilite prin lege sau n baza legii, prin hotrre a Guvernului; Cesiunea intereselor, drepturilor sau obligaiilor ale unei autoriti a administraiei publice nu se poate realiza dect n favoarea altei asemenea autoritii, particularul, la rndul su, le poate ceda dar cu acordul administraiei; Din raiuni de interes public ori cnd particularul nu i-a ndeplinit din culp obligaiile contractuale ori aceasta este prea oneroas pentru particular, autoritatea administraiei publice poate modifica sau rezilia unilateral contractul; Prile au neles c se vor supune UNUI REGIM DE DREPT PUBLIC; SOLUIONAREA LITIGIILOR REVINE INSTANELOR DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV (art. 8 alin. 2 din Legea nr. 554/2004).

Tipuri de c.a.
Contractul de concesiune, Contractul de achiziii publice; Contractul privind achiziiile publice prin licitaii electronice; Contractul de nchiriere a bunurilor proprietate public a statului; Contractul de asociere n participaiune; Contractul de comodat;

Contractul de concesiune 1
Noiune: Potrivit art. l alin. (2) din Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 54/2006, contractul de concesiune de bunuri publice este definit ca "acel contract incheiat informa scrisa prin care o auroritate publica, denumita concedent, transmite, pe o peroiada determinata, unei persoane, denumita concesionar, care actioneaza pe riscul si raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun proprietate publica in schimbul unei redevente". Redeventa obtinuta prin concesionare se face venit la bugetul de stat, sau dupa caz, la bugetele locale, modul sau de calcul si de plata fiind stabilesc de catre ministerele de resort sau de alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale ori de catre autoritatile administratiei publice locale.

Contractul de concesiune 2
obiect: - bunurile proprietate publica si privata a statului, judetului, orasului sau comunei, - activitatile si serviciile de interes national sau local. Trasaturi distinctive ale contractului de concesiune: - se incheie in conformitate cu legea romana, indiferent de nationalitatea sau de cetatenia concesionarului, - se incheie pentru o perioada determinata, ce nu va putea depasi 49 de ani, incepand de la data semnarii lui. Contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o perioada egala cu cel mult jumatate din durata sa initiala, prin simplu acord de vointa al partilor. in schimb, insa, subconcesionarea este interzisa, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege, - este constituit din doua parti distincte: o parte cu caracter reglementar, stabilita pe cale unilaterala de catre concedent, in baza legii, si o parte contractuala propriu-zisa, convenita pe cale consensuala.

Contractul de concesiune 3
Partile contractului de concesiune 1. Concedent poate fi, in numele statului, judetului, orasului sau comunei:

- ministerele saa alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, pentru bunurile proprietate publica sau privata a statului ori pentru activitatile si serviciile de interes national, - consiliile judetene, consiliile locale sau institutiile publice de interes local, pentru bunurile proprietate publica ori privata a judetului, orasului sau comunei ori pentru activitatile si serviciile publice de interes local.
Retinem asadar ca specific contractului de concesiune este ca autoritatea publica poate detine calitatea de concedent in numele statului (ministerele, alte organe de specialitate ale administratiei guvernamentale etc, pentru bunurile proprietatea statului, ori pentru activitatile si serviciile publice de interes national), in numele judetului (consiliile judetene, institutiile publice de interes judetean pentru bunurile proprietatea judetului) sau in numele orasului/comunei (serviciile locale, institutiile publice de interes locale pentru bunurile proprietatea localitatii ori pentru activitatile si serviciile publice de interes local)^488). 2. Concesionar poate fi orice persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, romana sau straina. Initiativa concesionarii apartine fie concedentului direct, fie ca urmare a unei propuneri insusite de acesta, el fiind si cel care stabileste durata concesiunii pe baza studiului de oportunitate. Propunerea de concesionare trebuie sa fie fundamentata din punct de vedre economic, financiar, social si de mediu. De asemenea, ea trebuie sa aiba la baza si efectuarea unui studiu de oprotunitate. Studiu de oportunitate, efectuat, in prealabil, de catre concedent, va avea urmatoarele elemente: - descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie concesionat, - motivele de ordin economic, financiar, social si de mediu, care justifica acordarea concesiunii, - nivelul minim al redeventei, - procedura utilizata pentru atribiurea contractului de concesiuni si justificarea alegerii procedurii, - durata estimata a concesiunii, - termenele previzibile pentru realizarea procedurii de concesionare, - avizul obligatoriu al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale si al Statului Major General privind incadrarea obiectului concesiunii in infrastructura sistemului national de aparare, - avizul obligatoriu al structurii de administrare, sau al custodelui ariei naturale protezate, in cazul in care obiectul concesiunii il constituie bunuri situate in interiorul unei arii naturale protezate, respectiv al autoritatii teritoriale pentru protectia mediului competente, in cazul in care aria naturala protejata nu are structura administrativa sau custode.

Contractul de concesiune 4
Drepturile si obligatiile concedentului sunt: a) Drepturi: - dreptul de a obtine o redeventa, in schimbul obligatiei care-i incumba de a transmite concesionarului exploatarea bunului, activitatii sau serviciului public de interes national sau local, supuse concesionarii ce se face venit la bugetul de stat sau la bugetele locale,183 alimentand veniturile statului si ale colectivitatilor locale, - dreptul de a impune in cadrul documentatiei de atribuire, in masura in care acestea sunt compatibile cu obiectul contractului, conditii speciale de indeplinire a contractului prin care se urmareste obtinerea unor efecte de ordin social sau in legatura cu protectia mediului si promovarea dezvoltarii durabile, - dreptul de a impune clauze contractuale de natura reglementara, concesionarului, pe cale unilaterala, prevazute in caietul de sarcini, - dreptul de a modifica unilateral contractul, cu notificarea prealabila a concesionarului, din motive exceptionale legate de interesul national sau local, - dreptul de a verifica, in perioada derularii contractului, modul in care sunt respectate conditiile si clauzele acestuia de catre concesionar. b) Obligatie: in termen de 30 de zile, de la insusirea propunerii de concesionare formulate de orice persoana interesata, sa procedeze la intocmirea studiului de oportunitate. in cazul in care autoritatea publica respectiva nu are capacitatea organizatorica si tehnica pentru elaborarea studiului de oportunitate, ea poate apela la serviciile unor consultanti de specialitate, cu respectarea prevedrilor O.U.G. nr. 34/2006, ale Legii concurentei nr. 21/1996, republicata, si ale Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, cu modificarile si completarile ulterioare. Daca dupa intocmirea studiului de oportunitate se constata ca exploatarea bunului ce face obiectul concesiunii implica in mod necesar si executarea unor lucrari sau prestarea unor servicii, concedentului ii revine obligatia ca, in functie de scopul urmarit si de activitatile desfasurate, sa califice natura contractului potrivit prevederilor O.U.G. nr. 34/2006. In acest sens, el va putea solicita un punct de vedere Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice.

Contractul de concesiune 5
Concesionarul are urmatoarele obligatii: - de a restitui, la incetarea concesiunii, in deplina proprietate a concedentului, liber de orice sarcina, bunul concesionat, - exercitarea tuturor obligatiilor potrivit termenelor si conditiilor stabilite prin contract si in acord cu prevedrile legale specfice bunului concesionat, - depunerea unei sume fixe in termen de 90 de zile de la data semnarii contractului de concesiune, cu titlu de garantie,186 reprezentand o cota-parte din suma obligatiei de plata catre concedent, stabilita si datorata, in primul an de activitate, din aceasta suma fiind retinute, daca este cazul, penalitatile si alte sume datorate concedentului de catre concesionar, in baza contractului de concesiune. Concesionarul poate constitui drept garantie si titluri de credit, asupra carora se va institui garantie reala mobiliara, cu acordul concedentului, - interdictia de a subconcesiona, cu exceptia situatiilor prevazute expres de prevederile ordonantei de urgenta.

Contractul de achiziii publice 1

Reglementare legal: O.U.G. nr. 34/2006 privind achizitiile publice; Normele metodologice de aplicare a OUG nr. 34/2006, aprobate prin H.G. nr. 925/2006. Noiune: Contractul de achizitie publica este contractul ncheiat n forma scris prin care o persoana juridica, denumita autoritate contractant, dobandete cu titlu definitiv sau temporar produse, lucrri sau servicii prin atribuirea unui contract de achiziie public unui ofertant n urma aplicarii uneia dintre procedurile prevazute de lege. Art. 3 lit. f) din OUG nr. 34/2006: contractul care include si categoria contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, ncheiat n scris intre una sau mai multe autoritati contractante, pe de o parte, si unul sau mai multi operatori economici, pe de alta parte, avand ca obiect executia de lucrari, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, in sensul prezentei ordonante de urgenta; Prin contract sectorial astfel cum este definit la art. 229 alin. 2 din OUG nr. 34/2006 se nelege contractul de achizitie publica care se atribuie n scopul efectuarii unei activitati relevante n sectoarele de utilitate publica: apa, energie, transport, pot. Contractele de achiziii publice sunt contracte cu titlu oneros, ncheiate n scris ntre unul sau mai muli operatori economici i una sau mai multe autoriti contractante i care au ca obiect execuia de lucrri, furnizarea de produse sau prestarea de servicii n sensul prezentei directive (Directiva nr. 2004/18/CE privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de lucrri,de furnizare i de servicii).

Contractul de achiziii publice 2

Tipuri de contracte de achiziie public:
Contractul de lucrri; Contractul de furnizare; Contractul de servicii;

Contractul de achiziii publice 3

Contractul de lucrri este acel contrcat de achiziie public care are ca obiect:
a) fie executia de lucrari legate de una dintre activitatile cuprinse n anexa nr. 1 sau executia unei constructii, b) fie atat proiectarea, cat si executia de lucrari legate de una dintre activitatile cuprinse in anexa nr. 1 sau atat proiectarea, cat si executia unei constructii, c) fie realizarea prin orice mijloace a unei constructii care corespunde necesitatii si obiectivelor autoritatii contractante, in masura in care acestea nu corespund prevederilor lit. a) si b).

Contractul de achiziii publice 4

Contractul de furnizare este acel contract de achizitie publica, altul decat contractul de lucrari, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumparare, inclusiv in rate, inchiriere sau leasing, cu sau fara optiune de cumparare. Potrivit legii, contractul de achizitie publica ce are ca obiect principal furnizarea de produse si, cu titlu accesoriu, operatiuni/lucrari de instalare si punere in functiune a acestora este considerat contract de furnizare.

Contractul de achiziii publice 5

Contractul de servicii este acel contract de achizitie publica, altul decat contractul de lucrari sau de furnizare, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii, astfel cum acestea sunt prevazute n anexele nr. 2A si 2B. Contractul de achizitie publica care are ca obiect principal prestarea unor servicii i, cu titlu accesoriu, desfasurarea unor activitati dintre cele prevazute n anexa nr. 1 este considerat contract de servicii.

Contractul de achiziii publice 6

Distincii: Contractul de achizitie publica avand ca obiect atat furnizarea de produse, cat si prestarea de servicii este considerat: a) contract de furnizare, daca valoarea estimata a produselor este mai mare decat valoarea estimata a serviciilor prevazute in contractul respectiv, b) contract de servicii, daca valoarea estimata a serviciilor este mai mare decat valoarea estimata a produselor prevazute in contractul respectiv.

Contractul de achiziii publice 7

Atribuirea contractului de achizitie publica se realizeaza pe baza urmtoarelor principii (art. 2 alin. 2 din OUG nr. 34/2006): principiului nediscriminrii (urmrete crearea unui cadru competiional pentru atragerea i obinerea celor
mai bune rezultate de pe pia prin interzicerea discriminrii potenialilor participani n cadrul oricrei proceduri); principiului tratamentului egal (urmrete realizarea unui cadru bazat pe ncredere, cinste, corectitudine i imparialitate pe tot parcursul derulrii procedurii prin furnizarea, simultan ctre toi cei implicai ntr -o procedur de achiziii publice a informaiilor aferente procedurii i prin eliminarea oricror elemente de natur subiectiv care pot influena deciziile n procesul de atribuire a contractelor de achiziie public); principiului recunoaterii reciproce (autoritatea contractant are obligaia de a accepta documente echivalente celor cerute de legislaia din Romnia, emise de organisme stabilite n alte state ale Uniunii Europene. Ex. autoritatea contractant are obligaia de a accepta certificate prin care se atest faptul c operatorul economic respect anumite standarde de asigurare a calitii sau standarde de protecie a mediului, emise de organisme stabilite n alte state ale Uniunii Europene); principiului transparenei (informaia relevant i suficient va fi oferit n mod coerent i la timp tuturor prilor interesate prin metode de comunicare eficiente i la costuri reduse sau, n msura posibilului, fr nici un cost pentru potenialii furnizori, prestatori sau executani. n acest sens este reglementat publicarea anunurilor de intenie, a anunurilor/invitaiilor de participare i a anunurilor de atribuire, vezi art. 47 i urm. din OUG nr. 34/2006, sau informarea complet, corect i explicit cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire prin documentaia de atribuire); principiul proporionalitii (presupune aplicarea, n derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziii publice/acordurilor cadru, a unor factori de evaluare a cror pondere n punctajul total s fie n raport cu avantajele economice cuantificate) principiului eficientei utilizari a fondurilor publice ( sau valoare pentru banii investii i care nseamn obinerea cantitii dorite, la un nivel calitativ considerat corespunztor, pltind un pre considerat corespunztor, la momentul oportun i n locul oportun) principiul asumrii rspunderii (persoanele cu responsabiliti n procesul de achiziii publice i vor asuma responsabilitatea pentru consecinele deciziilor pe care le iau, n conformitate cu actele normative ce guverneaz angajaii din sectorul public (demnitari, funcionari publici, angajai contractuali).

Contractul de achiziii publice 8

Partile contractului de achizitie publica: - autoritatea publica contractanta; - ofertantul declarat castigator, care se va numi furnizor, executant sau prestator, in functie de obiectul concret al contractului; Este autoritate contractanta n sensul O.U.G. nr. 34/2006: a) oricare organism al statului - autoritate publica sau institutie publica - care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local, b) oricare organism, altul decat unul dintre cele prevazute la lit. a), cu personalitate juridica, care a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si care se afla cel putin in una dintre urmatoarele situatii: - este finantat, in majoritate, de catre o autoritate contractanta, astfel cum este definita la lit. a), sau de catre un alt organism de drept public, - se afla in subordinea sau este supusa controlului unei autoritati contractante, astfel cum este definita la lit. a), sau unui alt organism de drept public, - in componenta consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia sunt numiti de catre o autoritate contractanta, astfel cum este definita la lit. a), sau de catre un alt organism de drept public, c) oricare asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante dintre cele prevazute la lit. a) sau b), d) oricare intreprindere publica ce desfasoara una sau mai multe dintre activitatile prevazute la cap. VIII sectiunea 1 din O.U.G. nr. 34/2006, atunci cand aceasta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati, e) oricare subiect de drept, altul decat cele prevazute la lit. a) - d), care desfasoara una sau mai multe dintre activitatile prevazute la cap. VIII sectiunea 1, in baza unui drept special sau exclusiv, astfel cum este acesta definit la art. 3 lit. k), acordat de o autoritate competenta, atunci cand acesta atribuie contracte de achizitie publica sau incheie acorduri-cadru destinate efectuarii respectivelor activitati.

Contractul de achiziii publice 9

Proceduri de atribuire a contractului de achiziie public: Contractul de achizitie publica se poate atribui prin urmatoarele proceduri (art. 18 din OUG nr. 34/2006): a) licitatia deschisa, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta, b) licitatia restransa, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura, urmand ca numai candidatii selectati sa aiba dreptul de a depune oferta, c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura si prin care autoritatea contractanta conduce un dialog cu candidatii admisi, in scopul identificarii uneia sau mai multor solutii apte sa raspunda necesitatilor sale, urmand ca, pe baza solutiei/solutiilor, candidatii selectati sa elaboreze oferta finala, d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractanta deruleaza consultari cu candidatii selectati si negociaza clauzele contractuale, inclusiv pretul, cu unul sau mai multi dintre acestia, e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificata prin care autoritatea contractanta solicita oferte de la mai multi operatori economici.

Contractul de achiziii publice 10

Negocierea poate fi: - negociere cu publicarea prealabila a unui anunt de participare, - negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare. Autoritatea contractanta are dreptul de a organiza un concurs de solutii, respectiv o procedura speciala prin care achizitioneaza, ndeosebi n domeniul amenajarii teritoriului, al proiectarii urbanistice si peisagistice, al arhitecturii sau n cel al prelucrarii datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurentiale de catre un juriu, cu sau fara acordarea de premii.

Contractul de achiziii publice 11

Drepturile si obligatiile partilor sunt stabilite prin lege si prin caietul de sarcini (care se va materializa n contractul ncheiat cu contractantul desemnat castigator n urma procedurii de achizitie publica).

Contractul de achiziii publice Contractele sectoriale

Contractele sectoriale: Noiune: Prin contract sectorial astfel cum este definit la art. 229 alin. 2 din OUG nr. 34/2006 se nelege contractul de achizitie publica care se atribuie n scopul efectuarii unei activitati relevante n sectoarele de utilitate public: ap, energie, transport, pot. A se vedea i Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice nr. 553/2011 pentru interpretarea art. 243 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. potrivit Ordinului nr. 553/2011, contractele sectoriale au fost definite ca fiind acele contracte care se atribuie de catre o autoritate contractanta dintre cele definite la art. 8 lit. d) sau e) din O.U.G. nr. 34/2006, in scopul desfasurarii unei activitati relevante n sectoarele de utilitate publica apa, energie, transport si posta. Contractul sectorial are ca obiect achizitia de produse, servicii sau lucrari care sunt destinate, n mod direct ori indirect, realizarii/sustinerii activitatii relevante. In acest sens sunt considerate contracte sectoriale si acele contracte ce au ca obiect dobandirea de produse/servicii/lucrari destinate functionarii autoritatii contractante din punct de vedere administrativorganizatoric.

Contractul de achiziii publice Contractele sectoriale

Pentru a fi exceptate de la obligatia aplicarii prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, in baza art. 243 din O.U.G. nr. 34/2006, este necesar ca produsele/serviciile/lucrarile care fac obiectul contractului respectiv sa fie destinate desfasurarii altei/altor activitati efectuate de entitatea contractanta care nu are si calitatea de autoritate contractanta, alta/altele decat activitatile relevante. Din noul act normativ fac parte doua anexe ce contin: exemple de contracte atribuite de autoritatea contractanta care au ca obiect achizitia de produse/servicii/lucrari destinate altor activitati decat activitatile relevante si, respectiv, exemple de contracte atribuite de autoritatea contractanta care conduc direct sau indirect la desfasurarea activitatii relevante. Astfel, cu titlu exemplificativ, contracte atribuite de autoritatea contractanta care au ca obiect achizitia de produse/servicii/lucrari destinate altor activitati decat activitatile relevante (Anexa 1 la Ordin) sunt cele in care: autoritatea contractanta, pe langa activitatea relevanta in sectorul de utilitate publica transport, realizeaza achizitiile necesare administrarii/constructiei unui hotel pe care il detine sau doreste sa il construiasca; autoritatea contractanta, pe langa activitatea relevanta in sectorul de utilitate publica posta, achizitioneaza produse/servicii/lucrari legate de gestionarea/administrarea/functionarea unei ferme de animale pe care aceasta o detine. n mod similar, exemple de contracte atribuite de autoritatea contractanta care conduc direct sau indirect la desfasurarea activitatii relevante (Anexa 2 la Ordin) pot fi cele in care: o autoritate contractanta ce efectueaza o activitate relevanta in sectorul de utilitate publica energie are obligatia ca pentru achizitionarea serviciilor de arhivare ori a serviciilor de paza ori a serviciilor de asistenta juridica sa aplice prevederile O.U.G. nr. 34/2006, deoarece aceste servicii sunt necesare/contribuie in mod indirect la realizarea activitatii relevante pe care aceasta o desfasoara; autoritatea contractanta efectueaza o activitate relevanta in sectorul de utilitate publica apa si achizitioneaza servicii de audit; in acest caz, autoritatea contractanta are obligatia sa aplice prevederile O.U.G. nr. 34/2006, deoarece serviciile de audit sunt legate de activitatea relevanta pe care aceasta o desfasoara; autoritatea contractanta efectueaza o activitate relevanta in sectorul de utilitate publica energie si achizitioneaza echipamente de lucru si protectie; autoritatea contractanta are obligatia sa aplice prevederile O.U.G. nr. 34/2006, deoarece utilizarea produselor este legata de activitatea relevanta pe care aceasta o desfasoara.

Contractul de achiziii publice Contractele sectoriale

Autoriti contractante n domeniul utiliti: Oricare ntreprindere public care desfoar activiti relevante (aa cum sunt definite de OUG nr. 34/2006 la art. 232, 235, 240 i 241) n sectoarele de utilitate public: ap, energie, transport i pot; Orice alt subiect de drept care desfoar activiti relevante n baza unui drept special sau exclusiv, acordat de o autoritate competent; Entiti care sunt supuse influenei autoritilor publice (finanare n proporie de peste jumtate, supraveghere managerial aparinnd statului prin organismele sale la nivel central sau local, numire n funcie a personalului administrativ, managerial i de supraveghere n proporie de peste jumtate de ctre stat, toate aceste trei carcateristici personificnd o relaie de strns dependen a autoritii contractante aa cum este relevat n practica judiciar a CJUE: Cazul C-44/96, Mannessmann Anlagenbau Austria & Others vs Strohal Rotationsdruck GesmbH, si Cazul C-380/98, Regina vs HM Treasury Ex p. University of Cambridge

Contractul de achiziii publice Contractele sectoriale

Tipurile de contracte din sectorul utiliti sunt similare cu cele prevzute de OUG nr. 34/2006 n achziia public: contracte de lucrri, contracte de furnizare, contracte de servicii i contracte mixte. Sub aspectul contractelor de servicii, legea achiziiilor publice reglementeaz un regim juridic specific asupra a dou subtipuri:
pentru serviciile listate n Anexa 2A trebuie respectate toate prevederile legislaiei ce guverneaz n materia achiziiilor publice; pentru serviciile listate n Anexa 2B trebuie respectate prevederile legislaiei referitoare la caietul de sarcini/specificaii tehnice i trasparen;

Contractul privind achiziiile publice prin licitaii electronice 1

Definiia mijloacelor electronice este dat de art. 3 lit. o) din OUG nr. 34/2006 i const n utilizarea echipamentelor electronice pentru procesarea si stocarea de date care sunt difuzate, transmise si receptionate prin cablu, radio, mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice; Reglementare legal: OUG nr. 34/2006, art. 21, art. 161-169; HG nr. 1660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica prin mijloace electronice din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. Conform art. 21 alin. 1 din OUG nr. 34/2006 Orice autoritate contractanta are dreptul de a aplica procedurile de atribuire prevazute la art. 18, prin utilizarea mijloacelor electronice. Aplicarea procedurilor de atribuire prin utilizarea mijloacelor electronice se realizeaza prin intermediul SEAP (sistemul electronic de achizitii publice - desemneaza sistemul informatic de utilitate publica, accesibil prin internet la o adresa dedicata, utilizat in scopul aplicarii prin mijloace electronice a procedurilor de atribuire). Pentru detalii vezi: www.e-licitatie.ro

Contractul privind achiziiile publice prin licitaii electronice 2

SEAP pune la dispoziia autoritilor contractante: faciliti tehnice pentru utilizarea licitaiei electronice, astfel cum este prevzut aceast modalitate special de atribuire a contractului de achiziie public la art. 161169 din ordonana de urgen (licitaia electronic ca modalitate special de atribuire a contractului de achiziie public); posibilitatea tehnic de a achiziiona direct, prin intermediul unui catalog electronic, produse, servicii sau lucrri, a cror achiziionare intr sub incidena prevederilor art. 19 din ordonana de urgen (valoarea achiziiei nu depete echivalentul n lei a 15.000 euro pentru fiecare achiziie de produse, servicii ori lucrri).

Contractul de nchiriere a bunurilor proprietate public a statului

Prin acest tip de contract, statul sau o unitate administrativ- teritoriala se obliga sa asigure unei persoane de drept privat folosinta temporara a unui bun, in schimbul unei sume de bani, numita chirie. La acest tip de contract se refera art. 26 si urm. din Legea nr. 15/1990, in ceea ce priveste inchirierea bunurilor din proprietatea statului, precum si art. 125 din Legea nr. 215/2001, in ceea ce priveste bunurile din proprietatea unitatilor administrativteritoriale. Bunurile din proprietatea statului pot face obiectul unui contract de inchiriere, pe baza aprobarii guvernului sau a organului administratiei locale de stat, dupa caz. Contractul de inchiriere se incheie pe baza de licitatie si va include clauze de natura sa asigure exploatarea bunului inchiriat potrivit specificului acestuia. Contractul de inchiriere se poate incheia cu orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina, de catre organul de stat in evidenta si administrarea caruia se afla bunurile in cauza. Deducem ca partile contractului sunt, pe de o parte, o persoana de drept public, numita locator, si, pe de alta parte, o persoana de drept privat, numita locatar, incheierea contractului facandu-se dupa organizarea in prealabil a unei licitatii, contractul fiind supus regimului de drept administrativ. Obiectul contractului consta, pe de o parte, in procurarea folosintei bunului inchiriat si, pe de alta parte, in chiria platita ca pret al folosintei bunului

Contractul de asociere n participaiune 1

Acest tip de contract a fost reglementat de prevederile Legii nr. 69/1991 privind administratia publica locala si a fost mentinut si de reglementarea actuala - art. 36 alin. 7 lit. a) din Legea nr. 215/2001. Caracteristic contractului administrativ de asociere in participatiune este faptul ca una dintre parti este o autoritate publica, iar obiectul acestuia este realizarea unui interes public: exploatarea parcarilor auto din oras ori dintr-un sector al acestuia, amenajarea unor refugii pentru calatorii transportului public etc. Conform articolului 251-252 din Codul comercial, asocierea in participatiune este o forma improprie de societate in care o persoana participa la afacerile comerciale ale alteia pentru a le mari rentabilitatea si pentru a imparti cu ea castigurile si pierderile^493). Scopul urmarit de parti la incheierea contractului de asociere in participatiune il reprezinta participarea la beneficiile obtinute din activitatea desfasurata. Participarea la beneficii si la pierderi este de esenta contractului de asociere in participatiune si rezulta chiar din definitia data acestui contract de Codul comercial. In cazul in care un asociat este exclus de la beneficii sau de la participarea la pierderi sau este prevazuta participarea la pierderi in masura derizorie, contractul este nul, clauza leonina fiind interzisa ca si in cazul contractelor pentru constituirea societatilor comerciale. Este valabila clauza potrivit careia unul sau unii dintre asociati sunt aparati de a participa la pierderile produse din culpa dovedita a unuia dintre asociati care se obliga a le suporta in intregime (aceasta clauza este de altfel superflua, deoarece reproduce teza intai a art. 1508 C. civ. care si ea nu este altceva decat o aplicatie a principiului raspunderii civile delictuale). De asemenea, apreciem ca valabila si clauza care scuteste de participarea la pierderile anumitor operatiuni pe unii asociati, care vor suporta insa exclusiv pierderile generate de alte operatiuni, cu conditia ca producerea acestor rezultate sa nu fie sigura doar pentru operatiunile pentru a caror pierderi raspund doar unii dintre asociati si, in plus, pierderile care ar urma sa fie suportate de catre unii asociati sa nu fie nesemnificative in raport de pierderile care ar putea fi suportate de catre ceilalti asociati. Suntem de acord cu aceasta opinie, mai ales ca potrivit art. 1513 din Codul civil, "Este nul contractul prin care un asociat isi stipuleaza totalitatea castigurilor. Asemenea, nula este conventia prin care s-a stipulat ca unul sau mai multi asociati sa fie scutiti de a participa la pierdere".

Contractul de asociere n participaiune 2

Aspecte de practic judiciar:

Practica judiciara trebuie sa rezolve de la caz la caz problemele ridicate de asocierea in participatie, spre a deduce daca exista sau nu cauza a contractului, respectiv daca exista sau nu clauza leonina. Spre exemplu, ntr-o cauza, Tribunalul Bucuresti a aratat ca "stabilind aceste conditii si intinderea obligatiilor partilor, reclamanta nu este tinuta sa suporte eventuale pierderi ale operatiunii comerciale, dupa cum nu participa nici la beneficiile rezultate din operatiunea comerciala. Pentru a nu participa la beneficii si pierderi partile au convenit obligatia parateireclamante de a asigura tehnoredactarea revistei L. si plata sumei de 500 mii lei lunar. Aceste conditii ale contractului nu reprezinta o clauza leonina, cata vreme reclamanta nu a participat la beneficiile operatiunii de comert, ambele parti realizandu-si practic un interes (parata beneficiind de dreptul de folosinta a spatiului si a mijloacelor fixe, iar reclamanta dobandind obligatia paratei la asigurarea tehnoredactarii revistei si a sumei de 500 mii lei)". Practica judiciara a fost chemata sa califice o serie de contracte in care intentia partilor dadea nastere la confuzii. Spre exemplu in cazul unei societati comerciale contractul incheiat de alta societate avea ca obiect punerea la dispozitie a spatiului comercial in schimbul cotei de 30% din profitul realizat de aceasta din urma. In acest contract s-au facut doua greseli: pe langa ca nu s-a stipulat participarea la pierderi (s-a aratat ca se va vira asociatului ocult 30% din profit, iar nu 30% din rezultate - adica profit si pierderi), nici nu s-au stipulat activitatile care se infaptuiesc in comun de catre partile contractante, cu atat mai putin modul de evidentiere a cheltuielilor si rezultatelor financiare ale acestei asocieri.

Aspecte de practic judiciar

In practica judecatoreasca s-a stabilit c ntr-o situatie cand partile au calificat un asemenea contract ca fiind de "asociere in participatiune", determinarea corecta a categoriei de contact careia ii apartine revine instantei de judecata). Instanta va califica contractul potrivit dispozitiilor legale, "dupa intentia comuna a partilor contractante" (art. 977 C. civ.), luand totodata in considerare si natura obligatiei caracteristice sau esentiale ce constituie obiectul contractului.Deducem ca instantele nu au o misiune deloc usoara. Bunaoara, ntr-o speta reclamanta, societate comerciala, a incheiat cu parata (tot societate comerciala) un contract de asociere, avand ca obiect exploatarea in comun a unui spatiu comercial detinut de parata - dar nu in proprietate, ci cu chirie de la o terta societate comerciala. Reclamanta a apreciat ca parata nu si-a asumat niciun risc care rezulta in mod necesar dintr-o activitate comerciala, deoarece procentele incasate de parata erau stabilite la valori nete din cifra de afaceri. Deoarece reclamanta a apreciat ca parata nu sia asumat niciun risc, a solicitat a se constata nulitatea absoluta a contractului, din lipsa de cauza.

Aspecte de practic judiciar

Curtea Suprema de Justitie a statuat nsa ca n cazul paratei, care platea o chirie pentru spatiu unei alte persoane juridice, obligatiile sale (salarii de personal, cheltuieli de intretinere a magazinului etc.) diminuau substantial castigurile efective obtinute de aceasta, n plus veniturile fiind aleatorii iar nu constante, ca n cazul chiriei. Aceasta situatie - a statuat Curtea Suprema - nu poate fi echivalenta cu o neparticipare la riscurile determinate de activitatea comerciala desfasurata de catre parti, deoarece asemenea riscuri si le-a asumat si parata. Iata pe ce motive si-au intemeiat decizia judecatorii de la Curtea Suprema de Justitie: daca la un moment dat activitatea devenea neprofitabila, deci nu se mai realizau venituri, obligatiile sale - rezultand din plata chiriei spatiului, cheltuielile de intretinere a magazinului, salariile personalului etc. - subzistau, cel putin temporar, si trebuiau acoperite din veniturile incasate pe timpul derularii contractului. Instanta suprema a aratat apoi ca este valabila o clauza prin care se asigura unuia dintre asociati o cota de profit minim, independent de rezultatele financiare aleasociatiei.

Aspecte de practic judiciar

Spe: Prin actiune, Primaria Municipiului Bucuresti a chemat in judecata pe parata "A.B.C." SRL, solicitand obligarea acesteia la plata sumei de 1529,79 USD, reprezentand cota de profit minim garantat, penalitati de intarziere, precum si rezilierea contractului si evacuarea paratei din spatiul ce a constituit obiectul asocierii. Tribunalul Bucuresti, prin sentinta civila nr. 436/23 ianuarie 2001, a respins ca neintemeiata cererea formulata. Pentru a se pronunta astfel, instanta de fonda retinut ca prin contractul incheiat s-a stabilit ca independent de orice profit, parata sa plateasca reclamantului o suma minima, fapt ce duce la concluzia ca reclamantul si-a asigurat neparticiparea la pierderi si, mai mult decat atat, clauza stipulata astfel ii asigura numai participarea la beneficii. Instanta a apreciat astfel ca aceasta clauza este una leonina si potrivit art. 1513 cod civil, contractul este nul atata timp cat s-a stipulat expres ca reclamantul e scutit de a participa la pierderi. Sentinta a fost mentinuta de Curtea de Apel, care a respins apelul ca nefondat. Impotriva deciziei nr. 1129/3 septembrie 2001 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Primaria Municipiului Bucuresti a declarat recurs, criticand-o ca fiind nelegala si netemeinica, raportat la gresita admitere a exceptiei nulitatii absolute a clauzei ce prevede profitul minim garantat in temeiul art. 1513 Cod civil. Ca, in speta nu sunt aplicabile dispozitiile art. 1513 Cod civil, avand in vedere ca obligatiile de plata catre reclamant aveau un caracter fix si periodic si trebuiau indeplinite chiar daca activitatea devenea neprofitabila.

Aspecte de practic judiciar

Examinand legalitatea si temeinicia deciziei recurate in raport cu criticile formulate, Curtea Suprema de Justitie a considerat ca recursul declarat este intemeiat, pentru considerentele de mai jos. "Din analiza actelor si lucrarilor dosarului rezulta ca la 13 ianuarie 1999 intre parti s-a incheiat contractul nr. 20 de asociere in participatiune pe o durata de 5 ani, contract prin care s-a stabilit ca indiferent de profit, parata sa plateasca reclamantului o suma minima, iar reclamantul sa-i puna la dispozitie spatiul si sai asigure folosinta netulburata pe toata perioada asocierii, spatiu care trebuia reparat si modernizat de parata. Potrivit art. 1 din Codul comercial, legea civila se aplica doar atunci cand nu exista dispozitii n legea comerciala.

Aspecte de practic judiciar

Asociatia n participatiune este reglementata special de art. 251-256, ceea ce inseamna ca legea civila nu se mai aplica, respectiv art. 1517 alin. 1 si art. 1540 din Codul civil, care privesc societatea civila si mandatul. Art. 251 Cod comercial nu sanctioneaza cu nulitatea ca n societatea civila, limitarea intervenita intre parti, iar art. 255 Cod comercial stabileste ca partile determina forma, intinderea si conditiile asociatiei. Art. 254 Cod comercial da posibilitatea asociatilor de a li se da cont de lucrurile aduse in asociatie si de beneficii si de pierderi, ceea ce inseamna ca in ipoteza nerealizarii profitului reclamantul are dreptul de a fi dezdaunat chiar daca nu poate cere lichidarea asociatiei, fiindca nu are niciun drept de proprietate asupra lucrurilor aduse in asociatie, ci numai un drept de creanta fata de proprietarul fondului de comert. Astfel fiind, n raport de considerentele aratate, se impune casarea ambelor hotarari cu trimitere spre rejudecare la instanta de fond. In conformitate cu dispozitiile art. 313 si 315 Cod procedura civila, la rejudecare instanta de fond va verifica daca s-a realizat vreun profit din activitatea comerciala si daca suma solicitata se incadreaza in cota de profit stipulata de parti in contract de 17,83%, ca fiind suma minima, tinand seama si de dispozitiile art. 251 si 256 din Codul comercial. De asemenea, va verifica daca si-a indeplinit obligatiile stabilite in contract, chiar sporadic, pentru a se aprecia daca sunt indeplinite conditiile pentru pacul comisoriu referitor la rezilierea contractului si daca s-a emis dispozitie administrativa de reziliere".

Contractul de comodat

Comodatul sau mprumutul de folosin este unul din cele dou feluri ale mprumutului alturi de mprumutul de consumaie (mutuum). Conform art. 2.146 din Codul civil: mprumutul de folosin este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numit comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte pri, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligaia de a-l restitui dup un anumit timp. Sub aspectul dreptului administrativ, n cazul acestui tip de contract, o persoana de drept public, numita comodant, remite spre folosinta temporara gratuita unei persoane de drept privat, numita comodatar, un bun cu obligatia pentru aceasta din urma de a-l restitui in natura. Obiect al acestui tip de contract il constituie un bun aflat n proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, dat n folosinta gratuita pe o perioada determinata. Astfel, art. 17 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia prevede in mod expres ca statul si unitatile administrativteritoriale pot da imobile din patrimoniul lor n folosinta gratuita, pe termen limitat, persoanelor juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati de binefacere sau de utilitate publica.