D Contract Administrativ

Conf. dr. Dacian Dragos, ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar !!"#!!
$
Cap. IV % Contracte&e ad'inistrative
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
Capitolul III
CONTRACTELE ADMINISTRATIVE
1. Originea istoric !octrinar" a contractelor a!#inistrati$e.
)n dreptu& france* s(a a+uns ce& 'ai departe ,n ceea ce prive-te conturarea unei doctrine specifice referitoare &a
contracte&e ad'inistrative, -i ,n definirea regi'u&ui +uridic specific acestor contracte
.
.
Cu toate acestea, nici ce&e&a&te siste'e de drept nu pot fi ignorate. Astfe&, siste'e&e de drept cu +urisdic/ie unitar0,
cu' ar fi ce& din State&e 1nite, c2iar dac0 nu uti&i*ea*0 no/iunea de contract administrativ, recunosc dreptu& agen/ii&or
guverna'enta&e de a insera ,n contracte&e pe care &e ,nc2eie cu particu&arii c&au*e privind re*i&ierea uni&atera&0, iar &itigii&e
referitoare &a aceste contracte sunt supuse ,n pri'0 instan/0 unei +urisdic/ii specia&i*ate 3Cort of Claims4, care, ,n u&ti'ii
ani, a de*vo&tat un verita5i& drept a& contracte&or ad'inistrative, derogator de &a dreptu& co'un
.
)n Ro'6nia, teoria contracte&or ad'inistrative a fost ,'5r0/i-at0 de doctrin0 ,nc0 din perioada inter5e&ic0. Dup0
profesoru& E. D. Tarangu&, contracte&e ,nc2eiate de ad'inistra/ie cu particu&arii ,n scopu& de a co&a5ora ,'preun0 ,n vederea
rea&i*0rii unui serviciu pu5&ic sau a unui interes genera& sunt contracte ad'inistrative 3sau de drept pu5&ic4
7
. Ca e8e'p&u de
astfe& de contract, autoru& citat a'inte-te, a&0turi de concesiuni, -i ,'pru'uturi&e.
%. Teoria general a contractului a!#inistrati$ pu&lic".
1. 'reli#inarii.
A-a cu' proprietatea pu5&ic0 are caractere specifice ,n raport cu proprietatea privat0, &i5ertatea contractua&0 a
persoane&or pu5&ice pre*int0 particu&arit0/i ,n raport cu &i5ertatea contractua&0 a persoane&or private.
Principa&a 'oda&itate prin care ad'inistra/ia ,-i e8ercit0 &i5ertatea contractua&0 este repre*entat0 de contractul
administrativ.
Principa&a caracteristic0 a contracte&or ad'inistrative este inega&itatea de po*i/ie
9
,n care se g0sesc actorii &ui:
ad'inistra/ia, ,n ca&itate de purt0toare a prerogative&or de putere pu5&ic0, -i ,n consecin/0 superioar0 particu&aru&ui, poate
sta5i&i -i 'odifica uni&atera& une&e c&au*e contractua&e -i i'pune sanc/iuni
;
. Aceast0 tr0s0tur0 nu se reg0se-te ,ns0 ,n
contracte&e ad'inistrative ,nc2eiate ,ntre persoane&e pu5&ice.
Vo' re/ine, prin ur'are, pentru ,nceput, c0 specificu& contracte&or ad'inistrative ,n raport cu contracte&e de drept
co'un const0 ,n inega&itatea p0r/i&or 3atunci c6nd ad'inistra/ia contractea*0 cu particu&arii4, inega&itate care se 'anifest0
prin dreptu& ad'inistra/iei de a sta5i&i, a priori, une&e c&au*e contractua&e 3a-a nu'ita <parte reg&e'entar0= a contractu&ui4,
care nu pot fi negociate cu particu&aru&, -i, u&terior, de a 'odifica uni&atera& c&au*e&e i'puse particu&aru&ui, ,n concordan/0
cu interesu& pu5&ic.
%. O !e(ini)ie a contractului a!#inistrati$.
Contractu& ad'inistrativ poate fi definit ca un acord de voin/0 ,ntre o autoritate ad'inistrativ0 sau un a&t su5iect de
drept autori*at de aceasta -i un particu&ar, prin care particu&aru& se anga+ea*0, ,n sc2i'5u& unei su'e de 5ani, s0 asigure
func/ionarea unui serviciu pu5&ic, ori s0 efectue*e o &ucrare pu5&ic0 a c0ror organi*are repre*int0 o5&iga/ii &ega&e a&e
ad'inistra/iei
>
.
*. Distinc)ia +ntre contractul a!#inistrati$ pu&lic" ,i contractul pri$at.
Contracte&e ,nc2eiate de ad'inistra/ia pu5&ic0 au anu'ite caracteristici specia&e, i'puse de interesu& pu5&ic care
st0 &a funda'entu& ,nc2eierii -i e8ecut0rii acestora, fiind considerate contracte pu5&ice.
Contracte&e pu5&ice sunt ,nt6&nite su5 diferite for'e: ac2i*i/ii pu5&ice, concesiuni, asocieri ,n participa/ie, etc.?
toate acestea au anu'ite tr0s0turi co'une, care a&c0tuiesc ,'preun0 regi'u& +uridic a& contracte&or pu5&ice, -i guvernea*0
,nc2eierea, e8ecutarea -i efecte&e contractu&ui pu5&ic, precu' -i responsa5i&itatea contractua&0.
Astfe&, p0r/i&e au o5&igatia de a accepta anu'ite c&au*e reg&e'entare sta5i&ite prin &ege sau, pe 5a*a &egii, prin
2ot0r6re de guvern 3c&au*e care for'ea*0 partea reg&e'entar0 a contractu&ui4, ,ns0 au -i facu&tatea de a negocia a&te c&au*e
.
A se vedea, pentru evo&u/ia ,n ti'p a doctrinei contracte&or ad'inistrative, @ean Rivero, @ean Aa&ine, Droit administratif, ."
e
edition, Da&&o*,
Paris, !!!, p...;? L. Ric2er, Droit des contrats administratifs,
e
edition, Li5rairie gBnBra&e de droit et de +urisprudence, Paris, .$$$, p.$? Martine
Lo'5ard, Droit administratif, 7
e
edition, Da&&o*, Paris, .$$$, p.$.
Mic2ae& R. A-i'oC, Administrative Law, .

t2
edition, Darcourt Erace Lega& and Profes-iona& Pu5&ications, Inc., C2icago, S.1.A., .$$,
p....
7
Erast Diti Tarangu&, Tratat de drept administrativ romn, Tipografia <F&asu& Eucovinei=, Cern0u/i, .$99, p.9G".
9
@. Rivero, @. Aa&ine, Droit op.cit., p..!G.
;
L. Ric2er, op.cit., p.7? Ana Va-i&e, Prestarea serviciilor publice prin ageni privai, Editura A&& EecH, !!7, p.>;.
>
Pentru a&te defini/ii a&e contracte&or ad'inistrative, a se vedea E. D. Tarangu&, op. cit., p.9GG? Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., p.G>? Ana
Va-i&e, op.cit., p.>>.
.
Conf. dr. Dacian Dragos, ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar !!"#!!$
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
contractua&e 3partea contractua&04. C6nd interesu& pu5&ic o cere, sau dac0 e8ecutarea contractu&ui este prea grea pentru
particu&ar ori acesta nu -i(a ,ndep&init din cu&p0 o5&iga/ii&e, autoritatea ad'inistrativ0 poate 'odifica sau re*i&ia uni&atera&
contractu& f0r0 a recurge &a +usti/ie.
Autoritatea ad'inistrativ0 nu poate ceda drepturi&e sau o5&iga/ii&e sa&e dec6t unei a&te autorit0/i ad'inistrative, iar
particu&aru& &e poate ceda unei a&te persoane doar cu acordu& ad'inistra/iei.
)n teoria contracte&or ad'inistrative, se consider0, c0, atunci c6nd &egea nu dispune a&tfe&, so&u/ionarea &itigii&or
n0scute ,n &eg0tur0 cu aceste contracte sunt de co'peten/a instan/e&or de contencios ad'inistrativ. Din p0cate, a-a cu'
vo' ar0ta 'ai +os, +urispruden/a noastr0 nu poate decide asupra co'peten/ei dup0 5unu& p&ac, ap&ic6ndu(se regu&i&e
procedurii civi&e, confor' c0rora co'peten/a revine +udec0toriei. Totu-i, consider0' c0 +udec0toria, de-i nu are sec/ie
specia&i*at0 de contencios ad'inistrativ, va tre5ui s0 +udece &itigiu& cu ap&icarea principii&or de drept pu5&ic, -i nu a ce&or de
drept privat.
n concluie, regi'u& +uridic specia& c0ruia ,i sunt supuse contracte&e ad'inistrative se caracteri*ea*0, ,n pri'u&
r6nd, prin for'e specia&e necesare ,nc2eierii &or 3caiete&e de sarcini, care cuprind une&e din c&au*e&e contractu&ui ce
ur'ea*0 a fi ,nc2eiat, particu&arii av6nd doar posi5i&itatea de a accepta sau a refu*a ,nc2eierea contractu&ui ,n aceste
condi/ii? &a c&au*e&e standard se adaug0 -i une&e c&au*e negociate de p0r/i4, precu' -i principii specia&e cu privire &a
e8ecutarea &or 3re*i&ierea, sanc/iuni, dec0deri4
G
.
Sunt contracte ad'inistrative, spre e8e'p&u, contractul de ac!iiii publice, reg&e'entat ,n pre*ent prin I.1.F.
79#!!>, -i contractul de concesiune, reg&e'entat prin I1F 79#!!> -i I1F ;9#!!>.
-. Mo!alit)i !e cali(icare a unui contract ca ,i contract a!#inistrati$ pu&lic".
a" Contracte a!#inistrati$e prin !eter#inarea legii.
Legea poate ca&ifica un anu'it contract ca fiind contract ad'inistrativ 3pu5&ic4 ,n 'od e8pres, a-a cu' se
,nt6'p&0, spre e8e'p&u, ,n Jran/a cu contracte&e referitoare &a e8ecu/ia &ucr0ri&or pu5&ice, sau cu ce&e referitoare &a v6n*area
i'o5i&e&or statu&ui
"
.
)n &egis&a/ia noastr0, din p0cate, nu reg0si' astfe& de ca&ific0ri, fapt ce denot0 o anu'it0 re/inere a &egiuitoru&ui ,n
aceast0 privin/0, ine8p&ica5i&0 dac0 /ine' sea'a de faptu& c0 din reg&e'entarea unor anu'ite contracte reiese cu pregnan/0
caracteru& &or pu5&ic, -i c0 e8ist0 o 5ogat0 doctrin0 ,n do'eniu care ar faci&ita ,ncadrarea f0r0 e*itare a acestor contracte ,n
categoria +uridic0 de care apar/in ,n fapt.
I a&t0 'oda&itate de ca&ificare &ega&0 a contractu&ui ad'inistrativ este cea i'p&icit0, prin atri5uirea &itigii&or
n0scute din contract ,n co'peten/a de so&u/ionare a instan/e&or de contencios ad'inistrativ
$
.
&" Contracte a!#inistrati$e prin !eter#inare .urispru!en)ial.
)n &ipsa unei prevederi e8prese a &egii, +urispruden/a este cea c2e'at0 s0 ca&ifice un contract ,nc2eiat de
ad'inistra/ia pu5&ic0 din punct de vedere a& naturii sa&e +uridice.
Ca&ificarea unitar0 a contracte&or ad'inistrative este faci&0 ,n ace&e siste'e de drept care recunosc +urispruden/ei
statutu& de i*vor de drept for'a&, cu' este siste'u& france* sau a'erican, ,ns0 ,nt6'pin0 dificu&t0/i ,n siste'u& nostru de
drept, unde singura ca&e de a i'pune o anu'it0 ca&ificare +uridic0 pe ,ntreg teritoriu& /0rii este o deci*ie ,n interesu& &egii a
)na&tei Cur/i de @usti/ie -i Casa/ie.
)n aceste condi/ii, pute' afir'a c0 e8ist0 dou0 situa/ii distincte:
a4 ca&ificarea contractu&ui este rea&i*at0 de fiecare instan/0 care so&u/ionea*0 un conf&ict +uridic n0scut ,n &eg0tur0
cu ace& contract. Ca&ificarea serve-te &a va&idarea +udec0toreasc0 a unor 'odific0ri uni&atera&e a contractu&ui de c0tre
ad'inistra/ie, &a va&idarea re*i&ierii uni&atera&e a contractu&ui ,n te'eiu& interesu&ui pu5&ic, etc.
54 ca&ificarea intervine ,n 'od unitar printr(o deci*ie a )na&tei Cur/i de @usti/ie -i Casa/ie, ,n ur'a so&u/ion0rii unui
recurs ,n interesu& &egii.
Indiferent de instan/a care face ca&ificarea, criterii&e pe 5a*a c0rora se poate face aceast0 ca&ificare ar tre5uie s0 fie
ur'0toare&e:
1" o&iectul contractului const +n participarea persoanelor pri$ate la prestarea unui ser$iciu pu&lic.
Cerin/a ca unu& din contractan/i s0 fie persoan0 privat0 nu este ,ns0 decisiv0, dat fiind faptu& c0 -i contractu& ,nc2eiat ,ntre
dou0 persoane pu5&ice este tot contract ad'inistrativ 3de e8e'p&u, asocierea interco'una&04
I'portan/a deter'in0rii naturii +uridice a unui contract ,nc2eiat de ad'inistra/ia pu5&ic0 reiese -i din faptu& c0, ,n
acest fe&, se poate sta5i&i natura raportu&ui +uridic dintre agen/ii ce prestea*0 serviciu& pu5&ic -i autorit0/i&e ad'inistra/iei
pu5&ice.
%" al !oilea criteriu este regi#ul e/or&itant sau clau0a e/or&itant a contractului.
G
E. D. Tarangu&, op. cit. p.9G"? A. Iorgovan, op.cit., p.7;", vo&. I.
"
M. Lo'5ard, op.cit., p..
$
A se vedea -i Ana Vasi&e, op.cit., p. >>.
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
Este vor5a de sta5i&irea pe ca&e uni&atera&0, de c0tre ad'inistra/ie, a unor c&au*e contractua&e, care pot fi doar
acceptate de contractantu& privat -i nu negociate de acesta % a-a nu'itu& <caiet de sarcini= a& contractu&ui, sau de i'punerea
unui anu'it 'ode& de contract, a& c0rui con/inut nu poate fi negociat de contractantu& privat.
Claua e"orbitant# este acea c&au*0 i'pus0 de ad'inistra/ie ,n te'eiu& puterii pu5&ice 3a&tfe& spus <purt0toare= de
putere pu5&ic04, profund diferit0 de c&au*e&e o5i-nuite din contracte&e private
.!
. De e8e'p&u, o5&iga/ia contractantu&ui privat
de a investi o anu'it0 su'0 de 5ani dup0 pre&uarea prest0rii serviciu&ui pu5&ic, o5&iga/ia de a nu dep0-i un anu'it tarif de
prestare a serviciu&ui pu5&ic, dreptu& autorit0/ii pu5&ice de a re*i&ia uni&atera& contractu& ( +ustificat doar de interesu& pu5&ic
-i f0r0 a se /ine sea'a de 'odu& ,n care au fost respectate c&au*e&e contractua&e.
C&au*a vi*6nd re*i&ierea uni&atera&0 a contractu&ui ,n condi/ii&e nerespect0rii de c0tre ce&0&a&t contractant a
o5&iga/ii&or ce re*u&t0 din contract nu repre*int0 o c&au*0 e8or5itant0, deoarece ea este ,nt6&nit0 -i ,n contracte&e de drept
privat, -i constituie c&asicu& funda'ent a& r0spunderii contractua&e din dreptu& privat.
Contractu& ad'inistrativ cu regim $uridic e"orbitant se deose5e-te de contractu& ad'inistrativ cu claue
e"orbitante prin aceea c0, ,n pri'u& ca*, ave' de(a face cu un contract tipic privat, dar care este i'pus de c0tre
ad'inistra/ie ,ntr(o anu'it0 for'0 spre a fi se'nat de persoane&e private sau de a&te persoane pu5&ice. A-a sunt, de pi&d0,
contractu& de furni*are a energiei e&ectrice, sau contractu& de furni*are a apei.
c" criteriul re(eritor la participarea unei persoane pu&lice la contract.
Contracte&e ad'inistrative sunt ,nc2eiate ,ntre persoane pu5&ice sau ,ntre o persoan0 pu5&ic0 -i una privat0. )n nici
un ca* nu poate fi considerat ca av6nd caracter ad'inistrativ contractu& ,nc2eiat ,ntre dou0 persoane private, f0r0 atri5u/ii
de putere pu5&ic0, c2iar dac0 une&e c&au*e avanta+ea*0 o parte a contractu&ui, deoarece situa/ia de inega&itate +uridic0 re*u&t0
din &i5eru& acord de voin/e, nu din i'punerea unor c&au*e cu putere pu5&ic0.
Afir'a/ia de 'ai sus nu poate duce &a conc&u*ia c0 persoane&e private care prestea*0 servicii pu5&ice ,nc2eie doar
contracte private? di'potriv0, e&e pot ,nc2eia -i contracte ad'inistrative, ,n te'eiu& puterii pu5&ice care &e este conferit0
prin actu& ad'inistrativ sau contractu& ad'inistrativ prin care &e este de&egat serviciu& pu5&ic
..
.
Contracte&e ,nc2eiate ,ntre dou0 persoane pu5&ice sunt considerate, de principiu, ca fiind contracte
ad'inistrative
.
. C6teva preci*0ri sunt ,ns0 necesare:
( situa/ia de inega&itate +uridic0 din contracte&e ad'inistra/iei cu persoane&e private nu se reg0se-te ca regu&0 ,n
contracte&e dintre persoane&e pu5&ice % a se vedea, de e8e'p&u, contractu& de asociere interco'ua&0 ,n vederea gestion0rii
servicii&or pu5&ice &oca&e privind do'eniu& pu5&ic -i privat, pre*entat 'ai +os.
( caracteru& ad'inistrativ a& contractu&ui tre5uie ana&i*at de &a ca* &a ca*: astfe&, un contract de ac2i*i/ii pu5&ice
este contract ad'inistrativ, ,ns0 dac0 este su5 va&oarea prev0*ut0 de &ege, poate fi un contract civi& de v6n*are(cu'p0rare?
contractu& de concesiune este contract ad'inistrativ? contractu& de asociere ,n participa/iune poate fi ,ns0 -i ad'inistrativ, -i
civi&.
1. I#portan)a !istinc)iei !intre contractele a!#inistrati$e ,i contractele !e !rept pri$at +n !reptul
ro#2nesc.
De-i doctrina ad'inistrativ0 ro'6neasc0 a sus/inut dintotdeauna e8isten/a -i i'portan/a categoriei +uridice a
contracte&or ad'inistrative, p6n0 nu de'u&t nici &egiuitoru&, -i nici +urispruden/a nu au acordat o prea 'are i'portan/0
acestui tip de contract. Ca&ea indirect0 de a recunoa-te unui contract natura +uridic0 de contract ad'inistrativ era aceea de a
conferi instan/e&or de contencios ad'inistrativ, specia&i*ate ,n aprecierea condi/ii&or specifice ,n care ,-i desf0-ura
activitatea ad'inistra/ia pu5&ic0, co'peten/a de a +udeca &itigii&e n0scute ,n &eg0tur0 cu ace& contract.
Astfe&, ,n pre*ent, Legea contenciosu&ui ad'inistrativ nr.;;9#!!9 confer0 instan/e&or de contencios ad'inistrativ
co'peten/a de a +udeca &itigii&e n0scute ,n &eg0tur0 cu contracte ce au ca o5iect punerea ,n va&oare a 5unuri&or proprietate
pu5&ic0? e8ecutarea &ucr0ri&or de interes pu5&ic? prestarea servicii&or pu5&ice? ac2i*i/ii&e pu5&ice 3art. a&in.. &it.c te*a a
doua4. Acesta0 co'peten/0 a fost reiterat0 de &egis&a/ia specia&0 ,n do'eniu, I1F 79#!!> privind contracte&e
ad'inistrative de ac2i*i/ie pu5&ic0 -i concesiune de &ucr0ri -i servicii, respectiv I1F ;9#!!> privind concesiunea
5unuri&or proprietate pu5&ic0.
3. 4nc5eierea contractelor a!#inistrati$e.
a" 'roce!ura !e alegere a contractantului.
.!
AndrB de Lau5adKre, @ean(C&aude Vene*ia, Lves Faude'et, Trait% de droit administratif, vo&.I, .;
e
Kdition, Li5rairie gBnBra&e de droit et de
+urisprudence, Paris, .$$$, p.G9;, @. Rivero, M. Aa&ine, op.cit., p..!>.
..
)n Jran/a, se 'anifest0 tendin/a de a &e considera contracte pu5&ice, deoarece se ,nc2eie ,n nu'e&e unei persoane pu5&ice ( @urispruden/a
Entreprise PeMrot .$>7, ,n M. Long, P. Aei&, F. Erai5ant, P. De&vo&ve, E. Fenevois, Les grands arr&ts de la $urisprudence administrative, NireM, Paris,
.$$$, p.>.;? M. Lo'5ard, op.cit., p.G.
.
@ean Mic2e& de Jorges, Droit administratif, P1J, Paris, .$$., p.77.
7
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
Aceast0 procedur0 poate fi gestionat0 dup0 'ai 'u&te concep/ii, diferite ,n ceea ce prive-te criteriu& uti&i*at pentru
deter'inarea ofertei c6-tig0toare
.7
.
Astfe&, criteriu& co'5inat pre)6calitate asigur0 posi5i&itatea de a a&ege oferta care din a'5e&e puncte de vedere
corespunde scopu&ui propus: ofer0 ca&itate &a ce& 'ai 'ic pre/.
De-i este cea 'ai &ogic0 dintre op/iuni&e care stau &a ,nde'6na autorit0/ii pu5&ice contractante, ,n siste'e&e de
drept din state&e af&ate ,n tran*i/ie spre de'ocra/ie aceast0 procedur0 per'ite atri5uirea a5u*iv0 a contractu&ui, pe 5a*a unor
criterii su5iective, -i, prin ur'are, uti&i*at0 cu rea credin/0, favori*ea*0 corup/ia.
Criteriu& a!.u!ecrii presupune atri5uirea contractu&ui ofertantu&ui care propune ce& 'ai 'ic pre/, f0r0 a se /ine
,ns0 sea'a de aspecte&e ca&itative a&e acestei oferte? procedura este a5andonat0 din ce ,n ce 'ai 'u&t de ad'inistra/ii&e
'oderne toc'ai din acest 'otiv.
A treia procedur0 este 5a*at0 pe criteriu& cererii !e o(erte, -i poate fi desc2is0 3oricine poate pre*enta o ofert04
sau restr6ns0 3nu'ai participan/ii prese&ecta/i ,n 5a*a unor criterii pre&i'inare pot pre*enta oferte4.
A patra procedur0 este !ialogul co#petiti$, respectiv procedura &a care orice operator econo'ic are dreptu& de a(
-i depune candidatura -i prin care autoritatea contractant0 conduce un dia&og cu candida/ii ad'i-i, ,n scopu& identificarii
uneia sau 'ai 'u&tor so&u/ii apte s0 r0spund0 necesit0/i&or sa&e, ur'6nd ca, pe 5a*a so&u/iei, candida/ii se&ecta/i s0
e&a5ore*e oferta fina&0.
)n fine, criteriu& negocierii li&ere se uti&i*ea*0 nu'ai pentru ac2i*i/ii de va&oare 'ic0 ori atunci c6nd proceduri&e
&ega&e de ad+udecare, de atri5uire prin &icita/ie sau prin cerere de oferte au e-uat.
&" 'roce!ura !e contestare pre6contractual.
Contesta/ii&e pre(contractua&e sunt for'u&ate ,nainte de ,nc2eierea contractu&ui ad'inistrativ, de c0tre persoane&e
interesate 3de e8e'p&u, persoana care nu s(a ca&ificat ,n etapa pre&i'inar0 de eva&uare din cadru& procedurii de atri5uire
prin cerere de ofert0 -i, prin ur'are, nu poate pre*enta o ofert04.
Aceste contesta/ii sunt +udecate 3,n u&ti'0 instan/04 de c0tre instan/e&e +udec0tore-ti, de contencios ad'inistrativ
sau de c0tre Consi&iu& Na/iona& de So&u/ionare a Contesta/ii&or.
Ad'iterea ac/iunii persoanei interesate poate duce &a suspendarea se'n0rii contractu&ui, a e8ecut0rii acestuia sau
&a anu&area c&au*e&or i&ega&e din con/inutu& &ui. De ase'enea, pe aceast0 ca&e se poate so&icita o5&igarea autorit0/ii pu5&ice &a
respectarea dispo*i/ii&or &ega&e ,n fa*a pre(contractua&0
.9
, sau c2iar semnarea contractului cu ofertantul c'tig#tor.
c" 7or#a contractului a!#inistrati$.
Contracte&e ad'inistrative tre5uie ,nc2eiate ,n for'0 scris0
.;
, aceasta deoarece e&e con/in nu nu'ai acorduri de
voin/0 &i5er e8pri'ate de p0r/i, ci -i c&au*e e8or5itante, care nu pot fi dovedite dec6t prin inserarea &or ,n contract
.>
.
Teoretic, e8isten/a contractu&ui poate fi -i ur'area unui acord ver5a&, ,ns0 practic so&u/ia este for'a scris0.
1neori &egea i'pune ,n 'od e8pres for'a scris0 a contractu&ui, a&teori aceast0 cerin/0 re*u&t0 indirect din faptu& c0
,n con/inutu& &ui tre5uie s0 se reg0seasc0 un caiet de sarcini, cu c&au*e reg&e'entate prin &ege sau e&a5orate de autoritatea
pu5&ic0.
Preci*area ,n cuprinsu& contractu&ui a faptu&ui c0 anu'ite acte ad'inistrative din do'eniu& ,n care se ,nc2eie
contractu& nu se'nific0 &i'itarea o5&iga/iei contractantu&ui privat &a respectarea doar a acestor acte ad'inistrative? toate
acte&e ad'inistrative, precu' -i &egis&a/ia din do'eniu tre5uie respectat0 de cocontractant, preci*area din contract av6nd
doar ro&u& de a(i u-ura acestuia din ur'0 'unca de identificare a ce&or 'ai re&evante acte nor'ative din do'eniu.
1ne&e c&au*e nu pot fi inserate ,n contract: de e8e'p&u, o c&au*0 ce are ca o5iect transferu& c0tre persoana privat0 a
dreptu&ui de a re*i&ia uni&atera& contractu&, drept ce apar/ine autorit0/ii pu5&ice
.G
.
8. E/ecutarea contractelor a!#inistrati$e.
E8ecutarea contracte&or ad'inistrative este guvernat0 &a r6ndu& ei de regu&i distincte fa/0 de e8ecutarea
contracte&or private, unde se ap&ic0 principiu& <contractu& este &egea p0r/i&or=.
A'p&oarea prerogative&or autorit0/ii pu5&ice, +ustificate prin interesu& pu5&ic, este contra5a&ansat0 de principiu&
respect0rii ec2i&i5ru&ui contractua&.
)n pri'u& r6nd, tre5uie s0 preci*0' c0 doctrina consider0 inerente oric0rui contract ad'inistrativ patru tipuri de
prerogative, e8ercitate de autoritatea pu5&ic0:
a" puterea !e !irec)ie ,i control, care confer0 autorit0/ii pu5&ice dreptu& de a ur'0ri respectarea c&au*e&or
contractua&e -i ,n specia& a o5&iga/ii&or cocontractantu&ui. )n virtutea dreptu&ui de direc/ie -i contro&, autoritatea pu5&ic0
poate adresa de ase'enea instruc/iuni -i ordine.
.7
M. Lo'5ard, op.cit., p.7;.
.9
I5ide'.
.;
A se vedea Anton Tr0i&escu, (omentul )nc!eierii actelor de gestiune ale administraiei publice, ,n ODreptu&= nr..!#.$$$, p.9..
.>
I1F nr. 79#!!>, art.7, &it.f
.G
M. Lo'5ard, op.cit., p.7$.
9
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
&" !reptul !e sanc)ionare. Sanc/iuni&e pot fi pecuniare, i'puse datorit0 ,nt6r*ierii e8ecut0rii presta/ii&or, sau
coercitive, i'puse de nee8ecutarea contractu&ui % su5stituirea autorit0/ii pu5&ice ,n &ocu& cocontractantu&ui pentru
e8ecutarea contractu&ui pe c2e&tuia&a acestuia din ur'0, sau acordarea unui ter/ a dreptu&ui de a e8ecuta contractu&, tot pe
c2e&tuia&a cocontractantu&ui ini/ia&.
c" puterea !e #o!i(icare unilateral a contractului9 +n te#eiul interesului pu&lic e/igen)elor ser$iciului
pu&lic" este una din caracteristici&e funda'enta&e a&e contractu&ui ad'inistrativ, spre deose5ire de contracte&e private, care
nu pot fi 'odificate dec6t prin acordu& p0rti&or. Dreptu& de 'odificare uni&atera&0 e8ist0 c2iar dac0 e& nu este prev0*ut
e8pres ,n contract
."
, dar contractu& are regi' de drept pu5&ic.
!" re0ilierea unilateral a contractului.
Re*i&ierea uni&atera&0 a contractu&ui poate interveni nu'ai din ini/iativa autorit0/ii pu5&ice9 cu tit&u de sanc/iune,
ca* ,n care cocontractantu& nu are drept &a desp0gu5iri, sau ,n te'eiu& interesu&ui pu5&ic, c6nd autoritatea pu5&ic0 tre5uie s0(
& desp0gu5easc0 pe cocontractant, deoarece acesta din ur'0 nu are nici o cu&p0.
)n contrapondere cu prerogative&e e8or5itante a&e autorit0/ii pu5&ice, ,n favoarea contractantu&ui privat este
recunoscut principiul ec5ili&rului (inanciar, care per'ite sanc/ionarea pe ca&e +udec0toresc0 a situa/iei ,n care autoritatea
pu5&ic0, ,n e8ercitarea prerogativei de 'odificare uni&atera&0 a contractu&ui, i'pune o5&iga/ii noi, afect6nd ec2i&i5ru&
financiar ini/ia& a& contractu&ui.
Concret, resta5i&irea ec2i&i5ru&ui financiar ,nsea'n0:
a" re'unerarea presta/ii&or sup&i'entare i'puse de autoritatea pu5&ic0 prin deci*ii individua&e pe parcursu&
e8ecut0rii contractu&ui, sau
&" 'odificarea contractu&ui atunci c6nd e8ecutarea acestuia este afectat0 de deci*ii&e autorit0/ii pu5&ice e'ise ,n
do'eniu& c0ruia ,i apar/ine contractu& 3spre e8e'p&u, ,n do'eniu& transportu&ui ur5an, deci*ia de a i'pune operatori&or
&uarea unor '0suri sup&i'entare pentru cre-terea securit0/ii pasageri&or4.
Este necesar, pentru a fi ,n pre*en/a unei situa/ii ce necesit0 resta5i&irea ec2i&i5ru&ui contractua&, ca deci*ia s0 ai50
&eg0tur0 cu contractu& -i s0 fie e'is0 de autoritatea pu5&ic0 parte a contractu&ui, nu de a&te autorit0/i pu5&ice.
)n fine, discu/ii&e doctrinare s(au concentrat -i asupra ap&ica5i&it0/ii teoriei i#pre$i0iunii ,n do'eniu& contracte&or
ad'inistrative
.$
, care se traduce prin dreptu& cocontractantu&ui unei persoane pu5&ice, victi'0 a unei situa/ii i'previ*i5i&e
de natur0 econo'ic0, de a o5/ine un a+utor financiar din partea ad'inistra/iei pu5&ice, ,n vederea continu0rii e8ecut0rii
contractu&ui ad'inistrativ. )n &ipsa unui astfe& de a+utor financiar, contractu& ar deveni i'posi5i& de e8ecutat ,n condi/ii de
ec2i&i5ru financiar ,ntre ce&e dou0 p0r/i
!
.
Doctrina -i +urispruden/a france*0 ad'it ap&icarea teoriei i'previ*iunii ,n anu'ite condi/ii: a4 e8isten/a unui
eveni'ent cu efecte econo'ice e8terior p0rti&or, 54 i'previ*i5i& &a ,nc2eierea contractu&ui, pe 5a*a e8perien/ei p0rti&or &a
acea dat0, -i c4 care s0 deter'ine 5u&versarea ire'edia5i&0 a e8ecut0rii contractu&ui din punct de vedere financiar sau
'ateria&
.
. Efectu& ap&ic0rii acestei teorii nu este ,ns0 e8onerarea co(contractantu&ui de e8ecutare, ci, di'potriv0, p0rti&e
tre5uie s0 caute 'i+&oace de a adapta e8ecu/ia contractu&ui &a noi&e condi/ii ap0rute, iar indemnitatea de impreviiune 3su'a
de 5ani cuvenit0 co(contractantu&ui ,n vederea repar0rii ec2i&i5ru&ui financiar a& contractu&ui4 nu se poate acorda dec6t
atunci c6nd e8ecutarea contractu&ui nu 'ai este posi5i&0 ,n condi/ii&e ini/ia&e, dar poate totu-i continua. )n ca*u& ,n care
e8ecutarea nu 'ai poate continua, se consider0 c0 e8ist0 o situatie de for/0 'a+or0, suscepti5i&0 de a +ustifica re*i&ierea
contractu&ui.
:. Responsa&ilitatea contractual.
Responsa5i&itatea derivat0 din nee8ecutarea contracte&or ad'inistrative este destu& de &i'itat0 ca -i sfer0 de
'anifestare
, deoarece, pe de o parte, autoritatea pu5&ic0 are garan/ii 'u&tip&e 'enite a preveni acest &ucru, iar ,n ca* de
nee8ecutare se poate dispensa de interven/ia +udec0toru&ui -i s0 sanc/ione*e direct cocontractantu&, iar pe de a&t0 parte,
cea&a&t0 parte a contractu&ui poate destu& de greu s0 de'onstre*e o cu&p0 din partea ad'inistra/iei pu5&ice, care este
,n*estrat0 cu prerogative de putere pu5&ic0 -i ,-i +ustific0 ac/iuni&e prin interesu& pu5&ic.
E8ist0, totu-i, ce& pu/in &a nive& teoretic, posi5i&itatea anga+0rii r0spunderii contractua&e pentru cu&p0 a
cocontractantu&ui, atunci c6nd acesta nu se supune deci*ii&or ad'inistra/iei, sau anga+area r0spunderii autorit0/ii pu5&ice
pentru a5u* ,n e8ercitarea prerogative&or de putere pu5&ic0 cu pri&e+u& e8ecut0rii contractu&ui.
)n acest u&ti' ca*, pre+udiciu& tre5uie s0 re*u&te direct din gre-ea&a autorit0tii pu5&ice contractante, nu -i a a&tor
autorit0ti pu5&ice, -i e& va fi reparat integra&.
."
Ana Va-i&e, op.cit., p.G;.
.$
A se vedea, pentru deta&ii, M. Lo'5ard, op.cit., p.9! -i ur'.
!
Agat2e Van Lang, FeneviKve Fondouin, VBroniPue Inserguet(Erisset, Dictionnaire de droit administratif,
e
edition, Editions Da&&o*,
Ar'and Co&&in, Paris, .$$$, p..;!.
.
@. M. Devi&&er, op.cit., p.97.
A se vedea, ,n acest sens, M. Lo'5ard, op.cit., p.9>.

;
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
*. 'rincipalele contracte a!#inistrati$e
!in !reptul ro#2n.
1. Contractul !e ac5i0i)ie pu&lic.
1.1. No)iune. Se!iul #ateriei.
Prin o5iectu& s0u, contractu& de ac2i*i/ie pu5&ic0 nu se deose5e-te de contractu& de v6n*are cu'p0rare de drept
co'un, ,nc2eiat ,ntre persoane private. Este vor5a, ,n esen/0, de procurarea, de c0tre ad'inistra/ie, prin cu'p0rare, a unor
5unuri, servicii sau &ucr0ri, ,n sc2i'5u& unui pre/.
Doctrina france*0 define-te contractu& de ac2i*i/ie pu5&ic0 ca fiind <o categorie particu&ar0 de contract, ,nc2eiat
de ad'inistra/ie pentru nevoi&e serviciu&ui pu5&ic=
7
, <contractu& prin care ad'inistra/ia, p&0tind un pre/, ,-i procur0 de &a
particu&ari 5unuri -i servicii=
9
, iar Codu& ac2i*i/ii&or pu5&ice france* statornice-te ,n art.. c0 <ac2i*i/ii&e pu5&ice sunt
contracte ,nc2eiate, ,n condi/ii&e pre*entu&ui cod, de co&ectivit0/i&e pu5&ice ,n vederea rea&i*0rii de &ucr0ri, furnituri -i
servicii=
;
.
)n Ro'6nia, 'ateria ac2i*i/ii&or pu5&ice este reg&e'entat0 ,n pre*ent de Or!onan)a !e urgen) a ;u$ernului nr.
*-<%==3 pri$in! atri&uirea contractelor !e ac5i0i)ie pu&lic9 a contractelor !e concesiune !e lucrri pu&lice ,i a
contractelor !e concesiune !e ser$icii
>
, &a care ne vo' referi ,n continuare cu denu'irea de ordonan# de urgen#.
Dup0 cu' re*u&t0 cu prisosin/0 din studii&e doctrinare
G
, Fuvernu& Ro'6niei s(a inspirat, ,n concep/ia
reg&e'ent0rii ac2i*i/ii&or pu5&ice, din Codu& ac2i*i/ii&or pu5&ice france* din .$>9, cu 'odific0ri&e u&terioare. Din aceast0
cau*0, -i ,n scopu& de a eviden/ia une&e aspecte pe care doctrina -i +urispruden/a noastr0 nu a avut r0ga*u& necesar s0 &e
identifice, vo' face referire de 'u&te ori &a doctrina -i +urispruden/a france*e.
A-a cu' reiese din for'u&area seg'entat0 a art.7 din ordonan/a de urgen/0, contractul de ac!iiie public# este
acel contract cu titlu oneros, )nc!eiat )n form# scris# )ntre una sau mai multe autorit#i contractante, pe de o parte, 'i unul
sau mai muli operatori economici, pe de alta parte, avnd ca obiect e"ecuia de lucr#ri, furniarea de produse sau
prestarea de servicii.
Defini/ia fo&ose-te dou0 criterii pentru a e8pri'a con/inutu& no/iunii: a4 pri'u& criteriu este organic: contractu& de
ac2i*i/ie pu5&ic0 este ,nc2eiat de <autoritatea contractant0=, astfe& cu' este ea definit0 prin ordonan/a de urgen/0, cu un
operator econo'ic nu'it generic <contractant=? 54 a& doi&ea criteriu este material, -i se refer0 &a o5iectu& contractu&ui:
do56ndirea unor produse, &ucr0ri sau servicii.
La o privire 'ai atent0, ,ns0, reiese c0 -i un a& trei&ea criteriu, unu& formal, este ap&ica5i&, -i anu'e ca autoritatea
contractant0 s0 ,nc2eie contractu& de ac2i*i/ie ,n te'eiu& ordonan/ei, nu'ai ,n acest fe& fiind vor5a de o ac2i*i/ie pu5&ic0
supus0 dispo*i/ii&or acesteia. Criteriu& re*u&t0 din ,ntreaga reg&e'entare, care i'pune autorit0/i&or contractante s0
fo&oseasc0, ,n anu'ite do'enii, doar acest tip de contract
"
.
1.%. Criteriul organic al !e(inirii contractului !e ac5i0i)ie pu&lic.
Criteriu& organic se refer0, a-a cu' a' ar0tat, pe de o parte &a ce& care ac2i*i/ionea*0, iar pe de a&t0 parte, &a
prestatoru& serviciu&ui, &ucr0rii sau &a v6n*0toru& produse&or.
1" No/iunea de <autoritate contractant0= cuprinde, ,n sensu& ordonan/ei
$
:
7
A. Van Lang, F. Fondouin, V. Inserguet(Erisset, Dictionnaire de droit administratif,
e
edition, Editions Da&&o*, Ar'and Co&&in, Paris,
.$$$, p..GG.
9
@. Rivero, @. Aa&ine, op.cit., p...>.
;
Code de (arc!%s Publics, Editions Litec, Paris, .$$$, p..!.
>
Pu5&icat0 ,n <Monitoru& oficia& a& Ro'6niei=, partea I, nr.9." din .; 'ai !!., 'odificat0 prin Legea nr.77G#!!>.
G
D. C. Drago-, art. supra cit.* Ide', Contractul de ac!iitie public#, ,n <Curieru& +udiciar= nr.#!!, p.! -i ur'.
"
Astfe&, prin art.$ , Irdonan/a de urgen/0 nr. 79#!!> sta5i&e-te principiu& confor' c0ruia aceste nor'e +uridice se ap&ica pentru atri5uirea
contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ica, inc&usiv a contractu&ui sectoria&? ,nc2eierea acordu&ui(cadru? atri5uirea contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ica de c0tre un
operator econo'ic, ,n ca*u& ,n care respectivu& contract este finan/at#su5ventionat ,n 'od direct, ,n propor/ie de 'ai 'u&t de ;!Q, de c0tre o autoritate
contractant0? atri5uirea contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ica de c0tre o autoritate contractant0, ,n nu'e&e -i pentru o a&ta persoana fi*ic0#+uridic0, ,n ca*u& ,n
care respectivu& contract este finan/at#su5ven/ionat ,n 'od direct, ,n propor/ie de 'ai 'u&t de ;!Q, de c0tre o autoritate contractant0? organi*area
concursu&ui de so&u/ii. Ace&a-i &ucru se ,nt6'p&0 -i ,n dreptu& france*, Codu& ac2i*i/ii&or pu5&ice condi/ion6nd ac2i*i/ii&e pu5&ice de recugerea &a
proceduri&e reg&e'entate prin dispo*i/ii&e sa&e % a se vedea L. Ric2er, op.cit., p.7? F. Jenec2, P2. Petit, La moralisation des marc!%s publics, Presses
1niversitaires de Jrance, Paris, .$$", p...
$
)n Jran/a, autoritatea contractant0 este <co&ectivitatea pu5&ic0=, no/iune considerat0 identic0 de doctrin0 cu cea de <persoan0 pu5&ic0=. Sunt
e8ceptate, ,ns0, de &a ap&icarea dispo*i/ii&or Codu&ui ac2i*i/ii&or pu5&ice sta5i&i'ente&e pu5&ice industria&e -i co'ercia&eA. Van Lang, F. Fondouin, V.
Inserguet(Erisset, op.cit., p..GG? F. Jenec2, P2. Petit, op.cit., p..7? @.(M. Au5M, P. Eon, op.cit., p.. Doctrina -i +urispruden/a consider0, de ase'enea,
,ns0 nu sunt unitare ,n acest sens, c0 ar tre5ui e8ceptate, din ace&ea-i ra/iuni, -i sta5i&i'ente&e pu5&ice f0r0 <&eg0tur0= cu o autoritate pu5&ic0, cu' ar fi
Ca'era de Co'er/ -i industrie ( F. Jenec2, P2. Petit, op.cit., p..7? L. Ric2er, op.cit., p.77.
>
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
a4 oricare organis' a& statu&ui ( autoritate pu5&ica sau institu/ie pu5&ica ( care ac/ionea*0 &a nive& centra& ori &a
nive& regiona& sau &oca&?
54 oricare organis' de drept pu5&ic, a&tu& dec6t unu& dintre ce&e prev0*ute &a &it. a4, cu persona&itate +uridic0, care a
fost ,nfiin/at pentru a satisface nevoi de interes genera& f0r0 caracter co'ercia& sau industria& -i care se af&0 ce& pu/in ,n una
dintre ur'0toare&e situa/ii:
( este finan/at, ,n 'a+oritate, de c0tre o autoritate contractant0, sau de c0tre un a&t organis' de drept pu5&ic,
( se af&0 ,n su5ordinea sau este supus0 contro&u&ui unei autorit0/i contractante sau unui a&t organis' de drept
pu5&ic,
( ,n co'ponen/a consi&iu&ui de ad'inistra/ie#organu&ui de conducere sau de supervi*are 'ai 'u&t de +u'0tate din
nu'0ru& 'e'5ri&or acestuia sunt nu'i/i de c0tre o autoritate contractant0, sau de c0tre un a&t organis' de drept pu5&ic?
c4 oricare asociere for'at0 de una sau 'ai 'u&te autorit0/i contractante dintre ce&e prev0*ute &a &it. a4 sau 54?
d4 oricare ,ntreprindere pu5&ica ce desf0-oar0 una sau 'ai 'u&te dintre activit0/i&e ,n ur'0toare&e sectoare de
uti&itate pu5&ic0:ap0, transport, energie -i po-t0, atunci c6nd aceasta atri5uie contracte de ac2i*i/ie pu5&ica sau ,nc2eie
acorduri(cadru destinate efectu0rii respective&or activit0/i?
e4 oricare su5iect de drept, a&tu& dec6t ce&e prev0*ute &a &it. a4(d4, care desf0-oar0 una sau 'ai 'u&te dintre
activit0/i&e activit0/i&e ,n ur'0toare&e sectoare de uti&itate pu5&ic0:ap0, transport, energie -i po-t0, ,n 5a*a unui drept specia&
sau e8c&usiv, acordat de o autoritate co'petenta, atunci c6nd acesta atri5uie contracte de ac2i*i/ie pu5&ica sau ,nc2eie
acorduri(cadru destinate efectu0rii respective&or activit0/i.
Re'arc0', ,n acest &oc, fo&osirea -i a criteriu&ui 'ateria& % ce& referitor &a desf0-urarea unor activit0/i re&evante %
pentru a ,ntregi sfera autorit0/i&or contractante. Criteriu& 'ateria& este ,ns0 specia&i*at, deoarece reg&e'entarea identific0
punctua& activit0/i&e re&evante care au ca efect o atare ca&ificare. @urispruden/a france*0 a uti&i*at, ,n ace&a-i scop, tot
criteriu& 'ateria&, ,ns0 cu un caracter 'ai genera&, preci*6nd c0 sunt suscepti5i&e a fi ca&ificate ca ac2i*i/ii pu5&ice -i
contracte&e ,nc2eiate de persoane private, dac0 acestea ac/ionea*0 )n interes public sau )n e"ercitarea unor prerogative de
putere public#, conferite prin &ege
7!
.
%" <Contractantu&= este ofertantul care a devenit, ,n condi/ii&e &egii, parte ,ntr(un contract de ac2i*i/ie pu5&ica
7.
.
Ter'enu& de <ofertant= este fo&osit aici ,n sens generic, deoarece, ,n func/ie de procedura de atri5uire a contractu&ui
uti&i*at0 de autoritatea contractant0, persoane&e fi*ice sau +uridice pot avea ca&itatea de candidat 3atunci c6nd so&icit0
invita/ie de participare &a o &icita/ie restr6ns0 sau &a o negociere co'petitiv04, ofertant 3c6nd a depus o ofert04 -i concurent
3c6nd a depus o so&u/ie &a un concurs de so&u/ii4. Prin Ooperator econo'ic= se ,n/e&ege oricare furni*or de produse, prestator
de servicii ori e8ecutant de &ucr0ri ( persoana fi*ica#+uridic0, de drept pu5&ic sau privat, ori grup de astfe& de persoane cu
activitate ,n do'eniu& care ofer0 ,n 'od &icit pe piata produse, servicii -i#sau e8ecu/ie de &ucr0ri?
Pluralitatea de contractani. )n Jran/a, ,n cadru& unei singure proceduri, 'ai 'u&/i ofertan/i pot fi accepta/i s0
,nc2eie contractu&, dac0 &ucrarea sau serviciu& poate fi divi*at, sau dac0 este vor5a de ac2i*i/ionarea 'ai 'u&tor produse.
Jrac/ionarea o5iectu&ui contractu&ui este per'is0 atunci c6nd e8ist0 +ustific0ri de ordin te2nic -i financiar. Persoane&e
contractante pot ,nc2eia ,ntre e&e, ,n vederea e8ecut0rii contractu&ui, o conven/ie, f0r0 a da na-tere unei persoane +uridice
noi
7
.
Contractant poate fi -i o persoan# public#, deoarece defini/ia Ooperatoru&ui econo'ic= inc&ude -i aceast0
categorie. C2iar dac0, de regu&0, se vor5e-te de un contract ,ntre ad'inistra/ie -i particu&ari
77
, doctrina ro'6n0 ad'ite c0
acorduri&e de voin/0 ,ntre dou0 persoane pu5&ice sunt contracte ad'inistrative, supuse dreptu&ui pu5&ic
79
. Aceats0 ca&ificare
su5*ista c2iar dac0 perosoana pu5&ic0 particip0 cu 5unuri proprietate privat0.
7!
@urispruden/a +ntreprise Pe,rot -./012 % M. Long, P. Aei&, F. Erai5ant, P. De&vo&vB, E. Fenevois, Les grands arr&ts de la $urisprudence
administrative, $
e
edition, NireM, Paris, .$$$, p.>.;? F. Jenec2, P2. Petit, op.cit., p.."? A. de Lau5adKre, L. Faude'et, Trait% de droit administratif, tome
3 4 droit administratif des biens, ..
e
Bdition, Li5rairie gBnBra&e de droit et de +urisprudence, Paris, .$$", p.7G..
7.
Art.7 &it. i4 din Irdonan/a de urgen/0 a Fuvernu&ui nr.79#!!>.
7
@.(E. Au5M, D. PBrinet ( MarPuet, Droit de l5urbanisme et de la construction, ;
e
Bdition, Montc2restien, Paris, .$$", p.;G>? @.(M. Au5M, P.
Eon, op.cit., p..
77
Rodica Narcisa Petrescu, Drept administrativ, editie rev0*ut0, Editura Cordia& Le8, C&u+(Napoca, !!., p.7!>? V. Vedina-, 6ntroducere )n
studiul dreptului administrativ, Editura Era, .$$$, p..;9? @.(M. Au5M, P. Eon, Droit administratif des biens, 7
e
Bdition, Da&&o*, Paris, .$$;, p..".
79
A se vedea A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vo&. I, Editura Ne'ira, .$$>, p.7G!? T2. Mre+eru, D. A. P. J&orescu, R. La*0r, E.
Mre+eru, op.cit., p.7G. Doctrina france*0 sus/ine, de ase'enea, teoria confor' c0reia contracte&e dintre persoane&e pu5&ice sunt contracte ad'inistrative,
-i intr0 su5 inciden/a Codu&ui privind ac2i*i/ii&e pu5&ice. Consi&iu& de Stat nu a fost ,ns0 de aceea-i p0rere, preci*6nd ,n .$$", c0 acorduri&e de voin/0 ,ntre
persoane&e pu5&ice, c2iar dac0 pot fi ca&ificate ca ac2i*i/ii pu5&ice, se p&asea*0 ,n afara raporturi&or reg&e'entate de Codu& ac2i*i/ii&or pu5&ice, ,ntruc6t
une&e din dispo*i/ii&e sa&e nu sunt suscepti5i&e a fi ap&icate ,n astfe& de re&a/ii contractua&e. Este vor5a, evident, de ace&e dispo*i/ii care confer0 uneia dintre
p0r/i o po*i/ie supraordonat0, ,n '0sur0 s0(i asigure dreptu& de a 'odifica uni&atera& partea reg&e'entar0 a contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ic0. Cu toate
acestea, se consider0 c0 so&u/ii&e tre5uie nuan/ate, ,ntruc6t e8ist0 situa/ii ,n care un sta5i&i'ent pu5&ic se co'port0 ca o persoan0 privat0 prestatoare de
servicii, nu ,-i e8ercit0 puterea pu5&ic0? ,n aceste ca*uri, Codu& ac2i*i/ii&or pu5&ice devine ap&ica5i& ( F. Peiser, Droit administratif 7 fonction publi8ue de
l59tat, territoriale et !ospitali:re, domaine public, e"propriation, r%8ui'itions, travau" publics, .;
e
Bdition, Da&&o*, .$$$, p..9"? L. Ric2er, op.cit., p.77.
G
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
1.*. Criteriul #aterial. O&iectul contractului !e ac5i0i)ie pu&lic.
)n func/ie de criteriu& 'ateria&, contracte&e de ac2i*i/ie pu5&ic0 pot fi de trei fe&uri:
a2 contracte de furniare. Contractu& de furni*are 3nu'it ,n &iteratura inter5e&ic0 ro'6n0 -i ,n cea france*0
contract de furnituri
1;
4 are ca o5iect furni*area unuia sau 'ai 'u&tor produse, a-a cu' sunt acestea cuprinse ,n c&asific0ri&e
statistice oficia&e, pe 5a*a cu'p0r0rii, inc&usiv ,n rate, a ,nc2irierii sau &easing(u&ui cu sau f0r0 op/iune de cu'p0rare.
Contractu& de furni*are are, prin ur'are, ca o5iect 5unuri mobiliare, deoarece nu'ai ,n acest sens poate fi
,n/e&eas0 fo&osirea ter'enu&ui de <produse=. Nu pot fi ac2i*i/ionate prin cu'p0rare, ,nc2iriere sau &easing, 5unuri
i'o5i&iare
7>
.
)n ceea ce prive-te posi5i&itatea de a ac2i*i/iona, cu tit&u provi*oriu, prin ,nc2iriere sau &easing f0r0 op/iune de
cu'p0rare, un 5un 'o5i&, re'arc0' pasu& ,nainte pe care(& face &egis&a/ia noastr0 ,n co'para/ie cu cea france*0, care(i
serve-te deseori ca 'ode&, aceasta ,ntruc6t ,n Codu& ac2i*i/ii&or pu5&ice din Jran/a posi5i&itatea ,n discu/ie nu este stipu&at0,
+urispruden/a fiind cea c2e'at0 s0 o consacre ,n practic0
7G
.
b2 contracte de servicii, care au ca o5iect prestarea unor servicii, a-a cu' sunt acestea cuprinse ,n c&asific0ri&e
statistice oficia&e.
Ac2i*i/ii&e de produse repre*int0 un do'eniu ,n continu0 -i constant0 diversificare, datorit0 de*vo&t0rii pie/ei
servicii&or, pornind de &a cur0/area &oca&uri&or pu5&ice p6n0 &a servicii&e infor'atice. Jrontiere&e dintre aceste contracte -i
a&te tipuri de re&a/ii contractua&e nu sunt ,ns0 destu& de conturate. Astfe&, este greu de separat -i de identificat contractu& de
servicii de un contract de antrepri*0 ce nu are ca o5iect 5unuri i'o5i&iare.
Nici dreptu& france* nu este scutit de astfe& de pro5&e'e de ca&ificare, deoarece &i'ite&e de departa+are se sc2i'50
,n ti'p: un contract de ridicare a de-euri&or 'ena+ere, considerat ,n trecut ca &ucrare pu5&ic0, ,n pre*ent este ca&ificat
contract de servicii
7"
. )n interioru& categoriei contracte&or de servicii se face distinc/ie ,ntre contracte vi*6nd servicii 3sau
presta/ii4 inte&ectua&e, -i contracte vi*6nd presta/ii 'ateria&e
7$
. Din pri'a categorie fac parte, spre e8e'p&u, ac!iiiile de
cercet#ri, prin care o persoan0 pu5&ic0 ,ncredin/ea*0 unui organis' specia&i*at sau unui cercet0tor efectuarea unei cercet0ri
pe o te'0 dinainte sta5i&it0
9!
.
c2 contracte de lucr#ri % care se refer0 &a e8ecu/ia, iar uneori &a proiectarea -i e8ecu/ia, uneia sau 'ai 'u&tor
&ucr0ri de construc/ii, sau a oric0rei co'5ina/ii a acestor &ucr0ri de construc/ii, care conduce sau nu conduce &a un re*u&tat
'enit s0 ,ndep&ineasc0 prin e& ,nsu-i o func/ie te2nico(econo'ic0
9.
.
Contractu& de &ucr0ri pu5&ice este ec2iva&entu& contractu&ui de antrepri*0
9
din dreptu& privat. E8ecutarea &ucr0rii
pu5&ice se face de c0tre un antreprenor care &ucrea*0 ,n contu& 5eneficiaru&ui &ucr0rii, ,ns0 f0r0 a(i fi su5ordonat acestuia, ,n
sc2i'5u& unui pre/
97
.
1.-. Criteriul (or#al r0'6ne ,n e8terioru& defini/iei propriu(*ise a contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ic0, ,ntruc6t e& are
ca singur scop -i efect &i'itarea ap&ic0rii no/iunii de ac2i*i/ie pu5&ic0, prin e8c&uderea din sfera acesteia a anu'itor
contracte ( c2iar dac0 e&e sunt ,nc2eiate de autorit0/i pu5&ice ,n vederea furni*0rii unor produse, e8ecut0rii unor &ucr0ri sau
prest0rii unor servicii.
E8c&uderea poate avea ca surs0 fie dispo*i/ii&e e8prese a&e ordonan/ei de urgen/0, fie a&te acte nor'ative.
Astfe&, o autoritate contractant0 din do'eniu& ap0r0rii na/iona&e, ordinii pu5&ice, siguran/ei -i securit0/ii na/iona&e
nu are obligaia de a aplica prevederile ordonanei de urgen# atunci c6nd ac2i*i/ionea*0 produse -i servicii ,n &eg0tur0 cu
produc/ia sau co'er/u& de ar'e, 'uni/ie -i siste'e de ar'a'ent pentru r0*5oi sau atunci c6nd atri5uirea contractu&ui de
servicii sau de furni*are ar putea conduce &a difu*area de infor'a/ii contrare interese&or de ap0rare -i securitate a /0rii.
De ase'enea, se consacr0 dreptu& autorit0/ii contractante de a nu aplica prevederile ordonanei de urgen# atunci
c6nd contractu& are caracter secret sau ,ndep&inirea sa i'p&ic0 '0suri specia&e de securitate, ,n concordan/0 cu prevederi&e
&ega&e referitoare &a ap0rarea na/iona&0, ordinea pu5&ic0, siguran/a -i securitatea na/iona&0? proceduri&e de atri5uire a
contracte&or de ac2i*i/ie pu5&ic0 sunt sta5i&ite ca ur'are a unui tratat sau a unui acord interna/iona& ce vi*ea*0
i'p&e'entarea sau e8p&oatarea unui proiect, ,n co'un cu unu& sau 'ai 'u&/i parteneri str0ini, a unui tratat, acord
interna/iona& sau a a&tor ase'enea referitoare &a sta/ionarea de trupe precu' -i a ap&ic0rii unei proceduri specifice unor
7;
M. Lo'5ard, op.cit., p.$? @. Rivero, @. Aa&ine, op.cit., p...>..
7>
E8c&uderea din sfera contracte&or de ac2i*i/ie pu5&ic0 a contractu&ui prin care se ac2i*i/ionea*0 sau ,nc2iria*0 terenuri, c&0diri sau a&te 5unuri
i'o5i&iare, precu' -i drepturi&e asupra acestora, este f0cut0, de a&tfe&, ,n 'od e8pres prin Irdonan/a de urgen/0 nr.79#!!> 3art. .7, &it.a4.
7G
A se vedea F. Jenec2, P2. Petit, op.cit., p..7? L. Ric2er, op.cit., p.7$.
7"
L. Ric2er, op.cit., p.7$
7$
A. Van Lang, F. Fondouin, V. Inserguet(Erisset, op.cit., p..GG.
9!
@. Rivero, @. Aa&ine, op.cit., p...G.
9.
Art.9 din Irdonan/a de urgen/0 nr.79#!!>.
9
A se vedea M. Costin, M. Mure-an, V. 1rsa, Dictionar de drept civil, Editura Ntiintific0 -i Encic&opedic0, Eucure-ti, .$"!, p.....
97
A. de Lau5adKre, L. Faude'et, op.cit., p.7G.? F. Peiser, op.cit., p..9$.
"
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
organis'e financiare interna/iona&e sau a a&tor donatori#creditori? contractu& este contract de servicii -i se atri5uie unei
persoane +uridice care este ea ,ns0-i autoritate contractant0 -i care prestea*0 aceste servicii ,n 5a*a unor drepturi e8c&usive
sta5i&ite confor' prevederi&or &ega&e? contractu& are ca o5iect ac2i*i/ia de servicii ,n 2ote&uri -i restaurante, servicii de
transport pe ca&ea ferat0, servicii de transport pe ap0, servicii +uridice, servicii de se&ec/ie -i p&asare a for/ei de 'unc0,
servicii de ,nv0/0'6nt, servicii de s0n0tate -i asisten/0 socia&0, servicii recreative, cu&tura&e -i sportive, etc.
99
.
Tot o for'0 de e8c&udere, care se deta-ea*0 ca i'portan/0 din r6ndu& ce&or&a&te ,ntruc6t vi*ea*0 toate categorii&e de
produse, &ucr0ri -i servicii, este preci*area e8pres0 confor' c0reia autoritatea contractant0 are dreptu& de a proceda &a
cump#rare direct#, f0r0 a avea o5&iga/ia de a ap&ica proceduri&e de ac2i*i/ie pu5&ic0, ,n ca*u& ,n care ac2i*i/ionea*0
produse, &ucr0ri sau servicii, a c0ror va&oare, nu dep0-e-te ec2iva&entu& ,n &ei a ;.!!! euro pentru fiecare ac2i*i/ie de
produse, serviciu sau &ucrare 3art..$4. Este un criteriu cantitativ, ce are ca scop evitarea dec&an-0rii proceduri&or &ega&e ,n
ca*uri&e care nu necesit0 un ase'enea &ucru.
1.1. Este pre)ul un ele#ent !e(initoriu al contractului !e ac5i0i)ie pu&lic>
Doctrina consider0 c0 un contract nu poate avea natur0 de contract de ac2i*i/ie pu5&ic0 dac0 nu prevede p&ata unui
pre/ de c0tre autoritatea pu5&ic0
9;
.
Nu este, prin ur'are, ad'isi5i& ca pre/u& unui astfe& de contract s0 fie ac2itat de 5eneficiarii unui serviciu pu5&ic,
deoarece ,n acest ca* ne(a' af&a ,n pre*en/a unei concesiuni. Dac0, ,ns0, pre/u& este ac2itat de un ter/, nu de 5eneficiarii
serviciu&ui ac2i*i/ionat, contractu& poate fi de ac2i*i/ie pu5&ic0. Astfe&, s(a decis c0 poate fi ca&ificat ca atare contractu& care
prevedea c0 antreprenoru&, care se anga+ea*0 s0 insta&e*e o5iecte de mobilier urban 3ca5ine te&efonice, de e8e'p&u4 pe
do'eniu& pu5&ic, are dreptu& s0 o5/in0 re'unera/ia care i se cuvine din va&orificarea spa/ii&or pu5&icitare e8istente pe
ec2ipa'ente&e insta&ate.
C6t prive-te reg&e'entarea din dreptu& nostru, constat0' c0 Irdonan/a de urgen/0 nr.79#!!> nu prevede a&te
posi5i&it0/i de ac2itare a pre/u&ui, ,n afara p&0/ii directe, care -i ea re*u&t0 ,n 'od i'p&icit. )ntruc6t ceea ce &egea nu inter*ice
este per'is, nu vede' care ar fi i'pedi'ente&e ca un contract de &ucr0ri, de e8e'p&u, s0 fie ac2itat prin acordarea dreptu&ui
de a va&orifica 3te'porar4 prin pu5&icitate spa/iu& asupra c0ruia s(au rea&i*at &ucr0ri&e.
Deose5irea ,ntre concesiunea de lucr#ri -i ac!iiia de lucr#ri const0 ,n aceea c0 ,n pri'u& ca* autoritatea pu5&ic0
acord0 dreptu& concesionaru&ui de a e8p&oata &ucrarea rea&i*at0 o anu'it0 perioad0 de ti'p, ,n sc2i'5u& unei redevene, pe
c6nd ,n ce& de(a& doi&ea ca* &ucrarea este ac2i*i/ionat0 &a fina&i*area ei de c0tre autoritatea pu5&ic0, ,n sc2i'5u& unui pre,
iar contractantu& nu 'ai p0strea*0 nici un drept asupra ei
9>
. Dac0 ad'ite' ipote*a descris0 'ai sus 3va&orificarea te'porar0
de c0tre e8ecutant a &ucr0rii, ,n contu& pre/u&ui4, deose5iri&e dintre ce&e dou0 for'e de contract ad'inistrativ par s0 se
esto'pe*e. Distinc/ia nu(-i pierde ,ns0 din i'portan/0, deoarece, ,n ca*u& ac2i*i/iei sunte' ,n pre*en/a unui procedeu de
constituire a do'eniu&ui pu5&ic sau privat a& autorit0/ii pu5&ice
9G
, iar ,n ca*u& concesiunii, este vor5a de o administrare a
acestuia, de o punere ,n va&oare.
1.3. 'roce!uri pentru atri&uirea contractului !e ac5i0i)ie pu&lic.
Irdonan/a de urgen/0 nr. 79#!!> cu co'p&et0ri&e aduse de Legea nr. 77G din .G iu&ie !!> reg&e'entea*0,
proceduri&e care pot 3-i tre5uie4 ap&icate de autoritatea contractant0 ,n vederea atri5uirii contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ic0:
a" licitaia desc!is# ( orice furni*or, e8ecutant sau prestator interesat are dreptu& de a depune ofert0.
Autoritatea contractant0 sta5i&e-te prin anun/u& de participare data &i'it0 de depunere a oferte&or, iar nu'0ru& de
furni*ori, de e8ecutan/i sau de prestatori care au dreptu& de a depune ofert0 este ne&i'itat. )n ca*u& ,n care nu'0ru& de
furni*ori, e8ecutan/i sau prestatori care au depus ofert0 este 'ai 'ic de , autoritatea contractant0 are o5&iga/ia de a repeta
procedura de &icita/ie desc2is0, iar dac0 nici ,n acest ca* nu sunt 'ai 'u&t de ofertan/i, se poate repeta procedura sau
atri5ui contractu& de ac2i*i/ie pu5&ic0 ofertantu&ui care a depus ofert0. I5&iga/ia de a repeta procedura nu su5*ist0 atunci
c6nd ce& pu/in o ofert0 pri'it0 este corespun*0toare din punct de vedere a& tuturor cerin/e&or so&icitate.
&" licitaia restrns#, care se desf0-oar0 ,n dou0 etape distincte -i prin care nu'ai candida/ii se&ecta/i de c0tre
autoritatea contractant0 ,n pri'a etap0 sunt invita/i s0 depun0 oferte. La pri'a etap0 de se&ectare are dreptu& de a participa
orice ofertant? ,n ur'a ap&ic0rii unor criterii referitoare &a capacitatea te2nic0 -i econo'ico(financiar0, nu'0ru& candida/i&or
se&ecta/i tre5uie s0 fie ,ntre ; -i !.
c" dia&ogu& co'petitiv, respectiv procedura &a care orice operator econo'ic are dreptu& de a(-i depune
candidatura -i prin care autoritatea contractant0 conduce un dia&og cu candida/ii ad'i-i, ,n scopu& identificarii uneia sau
99
Enu'erarea este e8e'p&ificativ0, -i nu e82austiv0, do'enii&e preci*ate de reg&e'entarea &ega&0 fiind nu'eroase % a se vedea art.., .7 -i
9.
9;
L. Ric2er, op.cit., p.777.
9>
A. de Lau5adKre, L. Faude'et, op.cit., p.7G.? @.(M. Au5M, P. Eon, op.cit., p...
9G
1n argu'ent ,n favoarea acestei sus/ineri este -i enu'erarea ac2i*i/iei pu5&ice printre 'oduri&e de do56ndire a propriet0/ii pu5&ice, ,n art.G
a& Legii nr..7#.$$" privind proprietatea pu5&ic0 -i regi'u& +uridic a& acesteia, pu5&icat0 ,n <Monitoru& oficia& a& Ro'6niei=, partea I, nr.99" din 9
noie'5rie .$$".
$
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
'ai 'u&tor so&u/ii apte sa r0spund0 necesit0/i&or sa&e, ur'6nd ca, pe 5a*a so&u/iei#so&u/ii&or, candida/ii se&ecta/i sa e&a5ore*e
oferta fina&a? Autoritatea contractant0 are dreptu& de a ap&ica procedura de dia&og co'petitiv pentru atri5uirea unui contract
de ac2i*i/ie pu5&ica dac0 se ,ndep&inesc, ,n 'od cu'u&ativ, ur'0toare&e condi/ii:
.4 contractu& ,n cau*a este considerat a fi de co'p&e8itate deose5ita?
4 ap&icarea procedurii de &icita/ie desc2is0 sau restr6ns0 nu ar per'ite atri5uirea contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ica
,n cau*a. Contractu& de co'p&e8itate deose5ita este considerat ace& contract de ac2i*i/ie pu5&ica pentru care autoritatea
contractant0 nu este, ,n 'od o5iectiv, ,n '0sura sa defineasc0 specifica/ii&e te2nice capa5i&e sa ,i satisfac0 necesit0/i&e -i
e8igen/e&e -i#sau sa sta5i&easc0 'onta+u& financiar -i#sau cadru& +uridic de i'p&e'entare a proiectu&ui.
!" negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractant0 deru&ea*0 consu&t0ri cu candida/ii se&ecta/i -i
negocia*a c&au*e&e contractua&e, inc&usiv pre/u&, cu unu& sau 'ai 'u&/i dintre ace-tia. Negocierea poate fi:
( negociere cu pu5&icarea prea&a5i&0 a unui anun/ de participare?
( negociere f0r0 pu5&icarea prea&a5i&0 a unui anun/ de participare?
e" cerere de ofert#, o procedur0 si'p&ificat0 prin care autoritatea contractant0 so&icit0, oferte de &a 'ai 'u&/i
furni*ori, e8ecutan/i sau prestatori
9"
. )n ca*u& ,n care nu e8ist0 'ai 'u&t de oferte, procedura se repet0, prin trans'iterea
invita/iei de participare -i a&tor persoane. Dac0 nici ,n acest ca* nu e8ist0 ce& pu/in oferte, autoritatea contractant0 are de
a&es ,ntre repetarea procedurii -i atri5uirea contractu&ui persoanei care a pre*entat singura ofert0, dac0 aceasta este
corespun*0toare
9$
. )ncep6nd cu data de . ianuarie !!G, cererea de oferte se ini/ia*0 prin pu5&icarea ,n SEAP 3siste'u&
e&ectronic de ac2i*itii pu5&ice4 a unei invita/ii de participare &a procedura de atri5uire.
e" concurs de soluii ( procedur0 care per'ite autorit0/ii contractante s0 ac2i*i/ione*e, )ndeosebi ,n do'eniu&
a'ena+0rii teritoriu&ui, a& proiect0rii ur5anistice -i peisagistice, a& ar2itecturii sau ,n ce& a& pre&ucr0rii date&or, un p&an sau un
proiect, prin se&ectarea acestuia pe 5a*e concuren/ia&e de c0tre un +uriu, cu sau f0r0 acordarea de pre'ii concurentu&ui #
concuren/i&or c6-tig0tor#c6-tig0tori. Concursu& de so&u/ii poate fi o procedur0 independent0 sau parte a unei proceduri care
conduce &a atri5uirea unui contract de ac2i*i/ie pu5&ic0. Autoritatea contractant0 are o5&iga/ia de a preci*a ,n cadru&
docu'enta/iei de concurs orice infor'a/ie, cerin/0, regu&0, criteriu sau a&te&e ase'enea, necesare pentru a asigura
poten/ia&i&or concuren/i o infor'are co'p&et0 -i corect0 cu privire &a 'odu& de ap&icare a concursu&ui de so&u/ii 3art..74
Sintag'a <,ndeose5i=, fo&osit0 de te8tu& actu&ui nor'ativ, duce &a conc&u*ia c0 -i ,n a&te do'enii se poate recurge
&a aceast0 procedur0, enu'erarea &ega&0 nefiind &i'itativ0. Astfe&, ,n ca*u& prestaiilor intelectuale, care intr0 ,n categoria
servicii&or, se poate ape&a &a cererea de oferte concursu& de so&u/ii, ,n care candida/ii nu se '0rginesc s0 ana&i*e*e cerin/e&e
autorit0/ii contractante -i s0 ,ncerce s0 &e e8ecute, ci pre*int0 o concep/ie proprie de e8ecutare a contractu&ui, pe 5a*a c0reia
sunt se&ecta/i
;!
. De ase'enea, e8ist0 posi5i&itatea ac2i*i/iei de studii -i cercet0ri, unde pri'ea*0 caracteru& intuitu personae
a& contractu&ui, adic0 sunt apreciate ca&it0/i&or persona&e a&e ce&ui care rea&i*ea*0 studiu&
;.
.
Din dispo*i/ii&e e8prese 3art. !4, ,ns0 -i din ansa'5&u& reg&e'ent0rii re*u&t0 c0 &icita/ia pu5&ic0, cu ce&e dou0
for'e a&e sa&e % desc2is0 -i restr6ns0 ( constituie regula ,n ceea ce prive-te atri5uirea contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ic0, iar
ce&e&a&te trei proceduri repre*int0 situaii de e"cepie, ap&ica5i&e ,n condi/ii specia&e. Proceduri&e particu&are sau specia&e de
atri5uire a contractu&ui sunt +ustificate de o5iectu& ac2i*i/iei sau va&oarea acesteia, ,ns0 ,n principa& e&e au ca scop
si'p&ificarea atri5uirii -i o 'ai 5un0 adaptare a prestatei &a scopu& ac2i*i/iei.
1.8. 'rincipiile pe care se +nte#eia0 atri&uirea contractului !e ac5i0i)ie pu&lic.
Doctrina de specia&itate re/ine patru principii pe care se 5a*ea*0 atri5uirea contractu&ui: 3a4 principiu&
for'a&is'u&ui ( atri5uirea contractu&ui se face prin inter'ediu& unei proceduri, care cuprinde 'ai 'u&te fa*e succesive? 354
principiu& pu5&icit0/ii % care asigur0 &i5era concuren/0 -i transparen/a procedurii? 3c4 ega&itatea de trata'ent % care e8c&ude
preferin/e&e ,n atri5uirea contractu&ui -i asigur0, de ase'enea, &i5era concuren/0? 3d4 co&egia&itatea % proceduri&e ce&e 'ai
9"
Procedura de cerere de ofert0 poate fi fo&osit0 nu'ai ,n ca*u& ,n care va&oarea esti'at0, f0r0 T.V.A., a contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ic0 este
'ai 'ic0 dec6t ec2iva&entu& ,n &ei a unor praguri, sta5i&ite ,n ordonan/a de urgen/0 39!.!!! euro pentru contractu& de furni*are -i de servicii, respectiv
;!.!!! euro pentru contractu& de &ucr0ri4 3art..94.
9$
)n Jran/a, cererea de oferte poate fi desc2is0 sau restr6ns0. )n ca*u& cererii desc2ise, orice candidat poate tri'ite o ofert0. )n situa/ia cererii
restr6nse, procedura se desc2ide printr(o fa*0 ,n care autoritatea pu5&ic0 face ape& &a concuren/a dintr(un anu'it do'eniu, pentru a sta5i&i o &ist0 de
candida/i. Criterii&e de se&ec/ie sunt garan/ii&e profesiona&e -i financiare, precu' -i a&te conditii preci*ate ,n anun/u& prin care se anun/0 concuren/a.
Deci*ia de e8c&udere a unui candidat de pe &ist0, ,n ur'a se&ec/iei, nu tre5uie 'otivat0 ( F. Jenec2, P2. Petit, op.cit., p.9>? L. Ric2er, op.cit., p.77;? A. de
Lau5adKre, L. Faude'et, op.cit., p.7G..
;!
)n Jran/a, ac2i*i/ia de &ucr0ri de art0 sau de &ucr0ri care cer o '0iestrie deose5it0, care se refer0 de e8e'p&u &a e8ecu/ii&e ar2itectura&e, fac
o5iectu& unor reg&e'ent0ri distincte, e8terioare Codu&ui ac2i*itii&or pu5&ice, cu' ar fi Decretu& din $ noie'5rie .$$7. Aceste reg&e'ent0ri fi8ea*0
condi/ii&e de re'unerare a autoru&ui, condi/ii&e de atri5uire, etc. )n principiu, aceste ac2i*i/ii sunt supuse negocierii, dup0 organi*area unui concurs av6nd
ca o5iect concep/ia -i rea&i*area &ucr0ri&or ( L. Ric2er, op.cit., p.7G.
;.
Spre aceast0 conc&u*ie ,ndea'n0 -i interpretarea per a contrario a art." a&in.. &it.f, te*a a G(a, ,n confor'itate cu care sunt e8ceptate de &a
ap&icarea proceduri&or prev0*ute de ordonan/a de urgen/0 ac2i*i/ii&e ce vi*ea*0 prestarea de servicii de cercetare(de*vo&tare re'unerate integra& de c0tre
autoritatea contractant0 -i a&e c0ror re*u&tate nu sunt necesare autorit0/ii contractante ,n propriu& 5eneficiu. Prin ur'are, ac2i*i/ia unor astfe& de servicii
care sunt necesare autorit0ti contractante ,n propriu& ei 5eneficiu intr0 ,n sfera ordonan/ei de urgen/0.
.!
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
uti&i*ate fac ape& &a organis'e co&egia&e 3co'isii&e de ad+udecare sau de eva&uare a oferte&or4, care sunt prote+ate ,ntr(o 'ai
'are '0sur0 de corup/ie -i su5iectivis'
;
.
Principii&e consecrate de Irdonan/a de urgen/0 a Fuvernu&ui nr.79#!!> pot fi sinteti*ate astfe& 3art.4:
a) promovarea concurenei ntre operatorii economici: asigurarea condi/ii&or pentru ca orice furni*or de
produse, e8ecutant de &ucr0ri sau prestator de servicii, indiferent de na/iona&itate, s0 ai50 dreptu& de a deveni, ,n condi/ii&e
&egii, contractant
;7
. Li5era concuren/0 nu constituie un scop ,n sine, ci ideea directoare ,n func/ie de care se desf0-oar0 -i se
ra/iona&i*ea*0 ac/iune ad'inistrativ0. Din 'o'entu& ,n care &i5era concuren/0 este o5&igatorie a fi respectat0 de c0tre
autoritatea contractant0, aceasta este constr6ns0 a(-i defini cerin/e&e -i de a co'para diverse&e so&u/ii posi5i&e pentru
satisfacerea &or, iar ofertan/ii sunt 'otiva/i s0 fac0 eforturi pentru a pre*enta cea 'ai 5un0 ofert0 din punct de vedere
ca&itativ -i a& pre/u&ui. De ase'enea, publicitatea, care ,nso/e-te -i d0 va&oare principiu& &i5erei concuren/e, contri5uie &a
evitarea practici&or ocu&te ,n atri5uirea contracte&or de ac2i*i/ie pu5&ic0
;9
.
1neori ,ns0, a-a cu' a' ar0tat, principiu& &i5erei concuren/e sufer0 anu'ite &i'it0ri, deter'inate de stricta
specia&i*are a anu'itor actori ai pie/ei de produse, servicii -i &ucr0ri. Prin ur'are, nu ,ntotdeauna ape&area &a &i5era
concuren/0 serve-te interesu&ui genera&.
I pia/0 poate fi considerat0 concuren/ia&0, -i poate, prin ur'are, furni*a oferte de aceea-i factur0, dac0
,ndep&ine-te patru condi/ii: este ato'ic0 3nu este do'inat0 de o anu'it0 fir'04, produse&e sunt o'ogene 3pentru a per'ite
co'para/ia ,ntre e&e4, e8ist0 &i5ertate de acces -i &i5ertate de circu&a/ie a infor'a/ii&or
;;
.
)n sfera 'i+&oace&or de asigurare a &i5erei concuren/e se integrea*0 -i dispo*i/ii&e 'enite a evita concuren/a ne&oia&0 3art.G;(
G>4: a4 nu au dreptu& s0 fie ofertant, ofertant asociat sau su5contractant, su5 sanc/iunea nu&it0/ii contractu&ui, persoane&e
fi*ice sau +uridice care au participat ,n orice fe& &a ,ntoc'irea docu'enta/iei pentru e&a5orarea -i pre*entarea ofertei sau
care fac parte din co'isia de eva&uare constituit0 pentru atri5uirea contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ic0? 54 contractantu& nu are
dreptu& de a anga+a, ,n scopu& ,ndep&inirii contractu&ui, persoane fi*ice sau +uridice care au participat &a ,ntoc'irea
docu'enta/iei sau care au f0cut parte din co'isia de eva&uare. Interdic/ia operea*0 pe parcursu& unei perioade de ce& pu/in >
&uni de &a ,nc2eierea contractu&ui, su5 sanc/iunea re*i&ierii acestuia de c0tre autoritatea contractant0.
b) garantarea tratamentului egal i nediscriminarea operatorilor economici; u&terior, ordonan/a e8p&ic0 ce se
,n/e&ege prin principiu& trata'entu&ui ega&: ap&icarea ,n 'od nediscri'inatoriu a criterii&or de se&ecte -i a criterii&or pentru
atri5uirea contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ic0, astfe& ,nc6t orice furni*or de produse, e8ecutant de &ucr0ri sau prestator de
servicii s0 ai50 -anse ega&e de a i se atri5ui contractu& respectiv. Acest i'perativ nu este ,n contradic/ie cu dreptu& pe care ,&
are autoritatea contractant0 de a e8c&ude din procedura de atri5uire a contractu&ui pe acei candida/i care sunt ,n stare de 3sau
fac o5iectu& unei proceduri &ega&e pentru dec&ararea &or ,n una dintre situa/ii&e de4 fa&i'ent ori &ic2idare, afaceri&e &e sunt
ad'inistrate de un +udec0tor(sindic sau activit0/i&e &or co'ercia&e sunt suspendate ori sunt ,ntr(o situatie si'i&ar0 cu ce&e
anterioare, reg&e'entat0 prin &ege
;>
? nu -i(au ,ndep&init o5&iga/ii&e de p&at0 e8igi5i&e a i'po*ite&or -i ta8e&or c0tre stat,
precu' -i a contri5u/iei pentru asigur0ri&e socia&e de stat
;G
? furni*ea*0 infor'a/ii fa&se ,n docu'ente&e pre*entate? au co'is
o grav0 gre-ea&0 ,n 'aterie profesiona&0 sau nu -i(au ,ndep&init o5&iga/ii&e asu'ate printr(un a&t contract de ac2i*i/ie
pu5&ic0, ,n '0sura ,n care autoritatea contractant0 poate aduce ca dovad0 'i+&oace pro5ante ,n acest sens 3art.7!4.
c) asigurarea transparenei i integritii procesului de achiziie public, care vi*ea*0 punerea &a dispo*i/ia
tuturor ce&or interesa/i a infor'a/ii&or referitoare &a ap&icarea procedurii pentru atri5uirea contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ic0.
)n scopu& va&orific0rii acestui principiu, printr(o serie de dispo*i/ii, ordonan/a i'pune autorit0/i&or contractante ur'0toare&e
o5&iga/ii:
1" Pu5&icarea inteniei de a efectua ac!iiii publice, ,n <Monitoru& Ificia& a& Ro'6niei, Partea a VI(a ( Ac2i*i/ii
pu5&ice=. Anun/u& de inten/ie tre5uie s0 cuprind0 ce& pu/in toate contracte&e de ac2i*i/ie pu5&ic0 previ*ionate s0 fie atri5uite
p6n0 &a sf6r-itu& anu&ui 5ugetar -i a c0ror va&oare esti'at0, f0r0 T.V.A., este ega&0 sau 'ai 'are dec6t ec2iva&entu& ,n &ei a
G;!.!!! euro. Pentru contracte a c0ror va&oare esti'at0, f0r0 T.V.A., este 'ai 'ic0 dec6t ec2iva&entu& ,n &ei a G;!.!!! euro,
pu5&icarea anun/u&ui de inten/ie este op/iona&0. Pu5&icarea anun/u&ui nu creea*0 ,ns0 autorit0/ii contractante o5&iga/ia de a
efectua respectiva ac2i*i/ie pu5&ic0.
;
F. Jenec2, P2. Petit, op.cit., p.7$? L. Ric2er, op.cit., p.7;.? A. de Lau5adKre, L. Faude'et, op.cit., p.7$G
;7
Autorii de specia&itate france*i consider0, de ase'enea, c0 o caracteristic0 funda'enta&0 a ac2i*i/ii&or pu5&ice, consecin/a principa&0 a
ca&ific0rii ca atare a unui contract, este o5&igativitatea atri5uirii &ui cu respectarea principiu&ui &i5erei concuren/e ( A. de Lau5adKre, L. Faude'et, op.cit.,
p.7$G? L. Ric2er, op.cit., p.79
;9
A se vedea, pentru e8e'p&ificare, Capito&u& III a& Irdonan/ei de urgen/0 nr.>!#!!., intitu&at c2iar <transparen/0 -i pu5&icitate=.
;;
L. Ric2er, op.cit., p.79.
;>
Crede' c0 ar fi fost ni'erit0 e8ceptarea, dup0 'ode& france*, de &a aceste prevederi a persoane&or +uridice care, de-i sunt ,n reorgani*are
+udiciar0, pri'esc din partea +udec0toru&ui -indic a5i&itarea de a participa &a o astfe& de procedur0 % a se vedea, pentru dreptu& france*, L. Ric2er, op.cit.,
p.79$
;G
A se vedea, ,n &eg0tur0 cu aceast0 pro5&e'0, -i Irdonan/a Fuvernu&ui nr.G;#!!. privind organi*area -i functionarea ca*ieru&ui fisca&,
pu5&icat0 ,n <Monitoru& oficia& a& Ro'6niei=, partea I, nr. ;9! din . septe'5rie !!..
..
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
%" Pu5&icarea, ,n ace&ea-i condi/ii, a unui anun de participare, ,n toate ca*uri&e ,n care se ap&ic0 una dintre
proceduri&e prin &icita/ie desc2is0, restr6ns0 sau prin negociere co'petitiv0, precu' -i ,n ca*u& ,n care inten/ionea*0 s0
organi*e*e un concurs de so&u/ii
;"
. Autoritatea contractant0 are dreptu&, ,n scopu& asigur0rii unei transparen/e 'a8i'e, s0
fac0 cunoscut anun/u& de participare -i prin a&te 'i+&oace de infor'are &oca&0, na/iona&e sau interna/iona&, dar nu'ai dup0
pu5&icarea anun/u&ui respectiv ,n Monitoru& Ificia& a& Ro'6niei, Partea a VI(a ( Ac2i*i/ii pu5&ice, -i cu o5&igatia de a
respecta ,ntoc'ai con/inutu& -i for'a anun/u&ui pu5&icat.
*" Pu5&icarea, tot ,n <Monitoru& Ificia& a& Ro'6niei, Partea a VI(a ( Ac2i*i/ii pu5&ice=, a anun/u&ui de atri5uire a
contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ic0, ,n condi/ii&e art.." din ordonan/a de urgen/0.
Pro5&e'a transparen/ei ac2i*i/ii&or pu5&ice este direct -i indiso&u5i& &egat0 de aceea a corup/iei ,n aceast0 'aterie. Perico&u&
ca raporturi&e dintre persoane&e care decid ,n cadru& autorit0/i&or contractante -i cei de &a care se ac2i*i/ionea*0 s0 fie
individua&i*ate -i apropiate, ,n dauna interesu&ui pu5&ic este evident, se concreti*ea*0 de nenu'0rate ori, -i, &a fe& ca -i
corup/ia ,n genera&, nu poate fi e8tirpat, ci doar atenuat, di'inuat. Singura ca&e &ega&0 de di'inuare a acestui f&age& este
reg&e'entarea ,n deta&iu a proceduri&or de ac2i*i/ie pu5&ic0. Pe de a&t0 parte, co'p&e8itatea e8cesiv0 a dispo*i/ii&or &ega&e
are ca efect uneori descura+area contractan/i&or de a participa &a proceduri&e de atri5uire -i reducerea concuren/ei
;$
.
d) asigurarea utilizrii eficiente a fondurilor publice, prin ap&icarea proceduri&or de atri5uire de c0tre autorit0/i&e
contractante, respectiv prin fo&osirea siste'u&ui concuren/ia& -i a criterii&or econo'ice pentru atri5uirea contractu&ui de
ac2i*i/ie pu5&ic0..
e) principiul recunoaterii reciproce; f) principiul proportionalitii; g) principiul asumrii rspunderii. Din
p0cate, aceste principii nu sunt e8p&icate de ordonan/0.
1.:. 'roce!ura !e atri&uire a contractului !e ac5i0i)ie pu&lic cuprinde 'ai 'u&te etape:
a" etapa pu5&icit0/ii, repre*entat0 de anun/u& de inten/ie, respectiv de participare -i de atri5uire, care cade ,n
sarcina autorit0/ii contractante -i despre care a' discutat 'ai sus, &a principiu& transparen/ei 3art.9G(;"4.
&" etapa e&a5or0rii -i co'unic0rii docu'enta/iei privind pre*entarea oferte&or, care cuprinde, printre a&te&e,
criterii&e de ca&ificare, caietu& de sarcini -i criterii&e de atri5uire a contractu&ui 3;$(>;4.
c" etapa tri'iterii de c0tre candida/i, a oferte&or % ,n ca*u& &icita/iei desc2ise -i a cererii de oferte, respectiv a
scrisorii de inten/ie ur'at0, u&terior, de oferte, ,n ca*u& &icita/iei restr6nse sau a negocierii co'petitive 3art.>(>74
!" etapa eva&u0rii oferte&or. Comisia de evaluare este constituit0 pentru atri5uirea fiec0rui contract ,n parte, prin
deciia autorit#ii contractante
>!
, -i se co'pune din ce& pu/in ; 'e'5ri cu preg0tire profe-iona&0 -i e8perien/0 re&evant0 ,n
do'eniu, precu' -i cu pro5itate 'ora&0 recunoscut0. )n ca*u& concursu&ui de so&u/ii, se constituie un $uriu, for'at din ce&
pu/in 7 'e'5ri, care tre5uie s0 ,ndep&ineasc0 ace&ea-i condi/ii ca -i 'e'5rii Co'isiei de eva&uare. )n situa/ia ,n care
concuren/i&or &i s(a so&icitat o anu'it0 ca&ificare profesiona&0, ce& pu/in o trei'e din nu'0ru& 'e'5ri&or +uriu&ui tre5uie s0
ai50 acea ca&ificare sau una ec2iva&ent0.
<u au dreptul de a fi membri )n comisie sau $uriu persoane&e care de/in p0r/i socia&e sau ac/iuni din capita&u&
socia& su5scris a& unuia dintre ofertan/i, so/u&, ruda sau afin, pana &a gradu& a& patru&ea inc&usiv, cu persoane care fac parte
din consi&iu& de ad'inistra/ie, organu& de conducere sau de supervi*are a unuia dintre ofertan/i -i persoane despre care se
constata ca pot avea un interes de natura sa &e afecte*e i'par/ia&itatea pe parcursu& procesu&ui de verificare -i eva&uare a
oferte&or. Re'unerarea 'e'5ri&or co'isiei sau +uriu&ui sau &ipsa acesteia este sta5i&it0 de autoritatea contractant0.
Eva&uarea oferte&or poate avea ca punct de p&ecare dou0 criterii: 1" oferta cea 'ai avanta+oas0 din punct de vedere
te2nico(econo'ic? %" ,n 'od e8c&usiv, pre/u& ce& 'ai sc0*ut
>.
.
;"
Prin e8cep/ie, autoritatea contractant0 nu are o5&iga/ia de a trans'ite spre pu5&icare un anun/ de participare, atunci c6nd ap&ic0 procedura
prin negociere competitiv#, dac0 ,n ur'a ap&ic0rii unei proceduri prin &icita/ie desc2is0 sau restr6ns0, nu a fost pre*entat0 nici o ofert0, sau au fost respinse
toate oferte&e pre*entate? dac0 ,n ur'a organi*0rii unui concurs de so&u/ii, tre5uie s0 atri5uie contractu& de ac2i*i/ie pu5&ic0 unuia dintre concuren/ii
c6-tig0tori ai concursu&ui respectiv, sau dac0 ac2i*i/ia este rea&i*at0 e8c&usiv ,n scopu& cercet0rii -tiintifice, e8peri'ent0rii sau de*vo&t0rii te2no&ogice iar
autoritatea contractant0 nu ur'0re-te asigurarea unei renta5i&it0/i sau acoperirea costuri&or aferente acesteia 3art..G a&in.94.
;$
C2estiunea corup/iei ,n 'ateria ac2i*i/ii&or pu5&ice este a5ordat0 -i ,n doctrina france*0, care &eag0 sporirea ca*uri&or de coruptie de refor'a
ad'inistrativ0 din .$", care a consacrat descentra&i*area &oca&0 -i a desfiin/at regi'u& autori*0ri&or prea&a5i&e. Noii -efi ai e8ecutive&or &oca&e % pri'ari,
pre-edin/i de consi&ii % au concentrat ,n '6ini&e &or i'portante puteri deci*iona&e, p6n0 &a acea dat0 parta+ate cu a&te autorit0/i ad'inistrative. )n opinia
autori&or de specia&itate, <corup/ia ,n 'ateria ac2i*i/ii&or pu5&ice nu s(a n0scut din descentra&i*are, ,ns0 s(a 'anifestat cu 'ai 'u&t0 ostenta/ie dup0
punerea sa ,n practic0=. Ca o consecin/0 a acestei st0ri de fapt, s(au ,n'u&/it te8te&e &ega&e ce aveau ca scop asigurarea transparen/ei ,n via/a pu5&ic0,
precu' -i organe&e de contro& investite cu atri5u/ii ,n acest do'eniu ( F. Jenec2, P2. Petit, op.cit., p.7.
>!
)n Jran/a, co'po*itia Co'isii&or de eva&uare este fi8at0 prin deci*ie 'inisteria&0 ,n ca*u& ad'inistra/iei centra&e, prin deci*ia prefectu&ui ,n
ca*u& servicii&or deconcentrate. Pentru sta5i&i'ente&e pu5&ice, co'punerea re*u&t0 din <regu&i&e proprii fiec0rui sta5i&i'ent=, fiind sta5i&it0 efectiv fie prin
deci*ie 'inisteria&0, fie prin 2ot0r6rea consi&iu&ui de ad'inistra/ie a& sta5i&i'entu&ui pu5&ic. Pentru co&ectivit0/i&e &oca&e, Codu& ac2i*i/ii&or pu5&ice
deter'in0 ,n 'od e8pres co'punerea co'isiei de eva&uare: organu& e8ecutiv a& co&ectivit0/ii % pre-edinte, ; 'e'5ri ai organu&ui de&i5erativ % 'e'5ri,
conta5i&u&, repre*entantu& serviciu&ui te2nic co'petent, persona&it0/i co'petente din do'eniu % 'e'5ri consu&tativi ( L. Ric2er, op.cit., p.79G.
>.
)n Jran/a, atri5uirea contractu&ui ofertantu&ui care propune ce& 'ai 'ic pre/ poart0 denu'irea de <ad+udecare=. Aceast0 procedur0 este
considerat0 ca fiind caracteri*at0 de auto'atis', posi5i& a fi cori+at doar prin posi5i&itatea autorit0/ii pu5&ice de a sta5i&i un pre/ 'a8i', care r0'6ne
secret, -i prin posi5i&itatea de a nu ,nc2eia contractu& cu ce& care a fost dec&arat c6-tig0tor. Auto'atis'u& procedurii a dus ,n ti'p &a dec&inu& acesteia,
.
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
)n ca*u& ap&ic0rii criteriu&ui Roferta cea 'ai avanta+oas0 din punct de vedere te2nico(econo'icR 1"9 oferta sta5i&it0
ca fiind c6-tig0toare este oferta care ,ntrune-te puncta+u& ce& 'ai 'are, re*u&tat din ap&icarea unui a&gorit' de ca&cu&, ce are
,n vedere, dup0 ca*, ter'enu& de &ivrare sau de e8ecu/ie, costuri curente, raportu& cost#eficien/0, caracteristici privind
nive&u& ca&itativ, estetic, te2nic sau func/iona&, servicii postv6n*are -i asisten/0 te2nic0, anga+a'ente privind &ivrarea pe
ter'en &ung de piese de sc2i'5, su5ansa'5&uri sau furnituri, condi/ii referitoare &a ap&icarea preferin/ei interne, a&te
e&e'ente considerate se'nificative pentru eva&uarea oferte&or, precu' -i pre/u&. Aceste criterii tre5uie s0 fie definite c&ar -i,
dup0 ce au fost sta5i&ite, nu pot fi sc2i'5ate pe toat0 durata de ap&icare a procedurii pentru atri5uirea contractu&ui de
ac2i*i/ie pu5&ic0. Autoritatea contractant0 este o5&igat0 s0 preci*e*e ,n docu'enta/ia pentru e&a5orarea -i pre*entarea
ofertei criterii&e de eva&uare a ofertei prev0*ute, ,n ordinea i'portan/ei &or pentru eva&uarea ofertei, precu' -i a&gorit'u& de
ca&cu& deta&iat care va fi ap&icat.
)n ca*u& ap&ic0rii criteriu&ui Rpre/u& ce& 'ai sc0*utR %", cerin/e&e i'puse de c0tre autoritatea contractant0, prin
caietu& de sarcini sunt considerate cerin/e 'ini'a&e.
e" etapa co'unic0ri&or ce au ca o5iect re*u&tatu& procedurii, -i pe parcursu& c0reia se poate face anu&area
procedurii 3art.;9(;;, !>(!G4. Dac0 nu a fost posi5i&0 sta5i&irea unui nive& corespun*0tor a& concuren/ei, sau candida/ii nu
,ndep&inesc condi/ii&e de ca&ificare prev0*ute de &ege, precu' -i ,n a&te ca*uri e8pres prev0*ute de ordonan/a de urgen/0,
cu' ar fi i'posi5i&itatea ,nc2eierii contractu&ui, autoritatea contractant0 poate decide anu&area procedurii.
(" etapa ,nc2eierii, e8ecut0rii -i fina&i*0rii contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ic0 3..(.>4. )nc2eierea contractu&ui se
face cu ofertantu& c6-tig0tor? ,n ca*u& ,n care autoritatea contractant0 nu a+unge s0 ,nc2eie contractu& cu ofertantu& a c0rui
ofert0 a fost sta5i&it0 ca fiind c6-tig0toare, atunci aceasta are dreptu& fie de a invita ofertan/ii, ,n ordinea descresc0toare a
c&asa'entu&ui, ,n vederea ,nc2eierii contractu&ui, fie de a anu&a ap&icarea procedurii pentru atri5uirea contractu&ui de
ac2i*i/ie pu5&ic0.
1.11. Natura .uri!ic a contractului !e ac5i0i)ie pu&lic.
Doctrina de specia&itate france*0 s(a confruntat cu pro5&e'a de a -ti dac0 e8ist0 co'pati5i&itate ,ntre ac2i*i/ia
pu5&ic0 -i contractu& de drept privat. Cu a&te cuvinte, dac0 natura +uridic0 a contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ic0 poate fi -i una
de drept co'un, nu nu'ai ad'inistrativ0S I parte a autori&or france*i 3@K*e, Drago4 consider0 c0 ac2i*i/ii&e pu5&ice sunt ,n
'od necesar rea&i*ate prin contracte ad'inistrative, ,n ti'p ce ,n a&t0 opinie, care se dovede-te a fi 'a+oritar0 3L&orens,
Ric2er4 -i care a fost pre&uat0 -i de +urispruden/0, nu e8ist0 inco'pati5i&itate ,ntre Codu& ac2i*i/ii&or pu5&ice -i dreptu&
privat
>
.
Revenind &a siste'u& nostru de drept, ,n te'eiu& vec2i&or reg&e'ent0ri 3Irdonan/a Fuvernu&ui nr..#.$$7 -i
Irdonan/a Fuvernu&ui nr..."#.$$$, Irdonan/a de urgen/0 >!#!!.4 s(a considerat c0 sunte' ,n pre*en/a unui contract
ad'inistrativ
>7
. A&0tur6ndu(ne opinii&or e8pri'ate ,n &iteratura noastr0, crede' c0 natura contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ic0
este aceea de contract administrativ, ce& pu/in din ur'0toare&e 'otive
>9
:
( repre*int0 un acord de voin/0 ,ntre o autoritate pu5&ic0 -i un a&t su5iect de drept, pu5&ic sau privat?
( are un caracter oneros, presupun6nd efectuarea de &ucr0ri, furni*area de servicii sau produse?
( une&e c&au*e contractua&e, sta5i&ite de autoritatea contractant0, prin caietu& de sarcini -i prin anun/uri&e referitoare
&a ac2i*i/ia pu5&ic0, au ace&a-i caracter e8or5itant fa/0 de dreptu& co'un
>;
.
( contractu& se ,nc2eie ,n ur'a uti&i*0rii unor proceduri specia&e
>>
, cu' ar fi &icita/ia pu5&ic0, e8pres prev0*ute de
Irdonan/a de urgen/0 79#!!>?
( co'peten/a de a +udeca &itigii&e n0scute pe 5a*a &ui apar/ine instan/e&or +udec0tore-ti de contencios
ad'inistrativ
>G
.
1.1*. Contenciosul ac5i0i)iilor pu&lice
>"
.
deoarece nu se poate a&ege oferta cea 'ai adaptat0 cerin/e&or rea&e a&e contractu&ui ( F. Jenec2, P2. Petit, op.cit., p.9$? L. Ric2er, op.cit., p.7;? F. Peiser,
op.cit., p..;!? A. de Lau5adKre, L. Faude'et, op.cit., p.7$!? @.(E. Au5M, D. PBrinet ( MarPuet, op.cit., p.9$;.
>
A. Van Lang, F. Fondouin, V. Inserguet(Erisset, op.cit., p..GG? L. Ric2er, op.cit., p.777.
>7
Rodica Narcisa Petrescu, op.cit., editia !!., p.7!G? V. I. Pris0caru, Tratat de drept administrativ romn, Editura ALL, .$$>, p.;.
>9
Pentru tr0s0turi&e caracteristice contracte&or ad'inistrative ,n genera&, a se vedea A.Iorgovan, op.cit., p.7>$? F. Peiser, op.cit., p..9$.
>;
Sunt astfe& de c&au*e ce&e inc&use ,n contracte&e de &ucr0ri, -i care se refer0 &a prescrip/ii de proiectare -i de ca&cu&, &a verificarea, inspec/ia -i
condi/ii&e de recep/ie a &ucr0ri&or sau a te2nici&or, procedee&or -i 'etode&or de construc/ie, precu' -i &a orice a&te condi/ii cu caracter te2nic pe care
autoritatea contractant0 este capa5i&0 s0 &e descrie, ,n func/ie -i de diverse acte nor'ative -i reg&e'ent0ri, ,n &eg0tur0 cu &ucrarea fina&0 3art.7>4.
>>
)n sensu& c0 for'e&e specia&e cerute de &ege pentru ,nc2eierea contractu&ui repre*int0 o tr0s0tur0 specific0 a contracte&or ad'instrative, a se
vedea E.D.Tarangu&, Tratat de drept administrativ romn, Tipografia <F&asu& Eucovinei=, Cern0uti, .$99, p.9G".
>G
Co'peten/a instan/e&or de contencios ad'inistrativ este e8pres consacrat0 ,n art. "! a&in.7 din ordonan/a de urgen/0, -i este o caracteristic0
esen/ia&0 a ca&ific0rii unui contract ad'inistrativ ca atare % a se vedea, ,n acest sens, @.(M. Au5M, P. Eon, op.cit., p..$.
>"
A se vedea, ,n aceast0 'aterie, Dacian C. Drago-, <oua reglementare a contenciosului administrativ special )n materia ac!iiiilor publice,
,n <Dreptu&= nr..#!!., p.7. -i ur', studiu rea&i*at pe 5a*a I.F. .."#.$$$, care ,-i p0strea*0 ,ns0 par/ia& actua&itatea, reg&e'entarea din pre*ent nefiind
esen/ia& diferit0.
.7
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
a" Recursul a!#inistrati$. Ca&ea de atac pe ca&e ad'inistrativ0 a acte&or -i deci*ii&or i&ega&e ,n 'ateria
ac2i*i/ii&or pu5&ice poart0 denu'irea de contestaie. De lege lata, procedura ad'inistrativ0 prea&a5i&0 este obligatorie -i
condi/ionea*0 pri'irea ac/iunii de contencios ad'inistrativ, ,n consecin/0 rec&a'antu& dec0*ut din dreptu& de a face
contesta/ie este dec0*ut -i din dreptu& de a introduce ac/iune.
Irdonan/a de urgen/0 a Fuvernu&ui nr. >!#!!. distingea ,ntre 'ai 'u&te ipote*e, fiecare cu a&t ter'en: a" ; *i&e
&ucr0toare de &a data pu5&ic0rii unui anun/ de participare sau de &a data pri'irii oric0rui docu'ent scris trans'is de c0tre
autoritatea contractant0, cu e8cep/ia co'unic0rii privind re*u&tatu& ap&ic0rii procedurii? &" G *i&e &ucr0toare din 'o'entu&
&u0rii &a cuno-tin/0, ,n orice 'od dovedit, a unui act ori a unei deci*ii a autorit0/ii contractante? c" .! *i&e de &a data pri'irii
co'unic0rii privind re*u&tatu& ap&ic0rii procedurii pentru atri5uirea contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ic0.
n preent, aceste termene au fost abrogate, f#r# a fi )nlocuite cu altceva, prin urmare )n preent contestaia poate
fi introdus# oricnd )n condiiile Legii contenciosului administrativ nr. ;;=>3??= cu modific#rile ulterioare.
Pentru so&u/ionarea contesta/ii&or, partea care se considera v0t0'at0 are dreptu& sa se adrese*e Consi&iu&ui Na/iona&
de So&u/ionare a Contesta/ii&or 3art.;>4. )n cuprinsu& contesta/iei tre5uie s0 fie preci*ate, su5 sanc/iunea dec0derii: date&e
de identificare a&e contestatoru&ui, faptu& c0 repre*int0 o contesta/ie, actu& sau deci*ia invocat0 ca ne&ega&0,
artico&u&#artico&e&e din ordonan/a de urgen/0 -i, dup0 ca*, din a&te acte nor'ative pe care contestatoru& &e consider0
,nc0&cate, interese&e &e*ate -i#sau pre+udicii&e pe care &e(a suferit &e sufer0 sau &e poate suferi, 'i+&oace&e de pro50 pe care se
spri+in0 contesta/ia, pro5e&e, 'odu& ,n care a-teapt0 s0 fie re*o&vat ca*u& ,n spe/0. )n situa/ia ,n care Consi&iu& aprecia*0 ca
,n contesta/ie nu sunt cuprinse toate infor'a/ii&e , va cere contestatoru&ui ca, ,n ter'en de ; *i&e de &a ,n-tiin/area prin care i
se aduce &a cunostinta aceasta situa/ie, acesta sa co'p&ete*e contesta/ia. )n ca*u& ,n care contestatoru& nu se confor'ea*0
o5&iga/iei i'puse de Consi&iu, contesta/ia va fi respins0.
Consi&iu& Na/iona& de So&u/ionare a Contesta/ii&or ,nfiin/at prin Irdonan/a de 1rgen/0 nr. 79#!!> este un
organis' cu activitate ad'inistrativ(+urisdic/iona&0, care func/ionea*0 pe &6ng0 Autoritatea Na/iona&a pentru Reg&e'entarea
-i Monitori*area Ac2i*i/ii&or Pu5&ice. Consi&iu& func/ionea*0 pe 5a*a propriu&ui Regu&a'ent de organi*are -i func/ionare.
)n ceea ce prive-te deci*ii&e sa&e, Consi&iu& este independent -i nu este su5ordonat Autorit0/ii Na/iona&e pentru
Reg&e'entarea -i Monitori*area Ac2i*i/ii&or Pu5&ice 3art. ;G4.
R0spunsu& &a contesta/ie se face prin for'u&area unei deci*ii 'otivate, dup0 consu&tarea 3facu&tativ04 a
contestatoru&ui -i a tuturor ce&or care s(au asociat contesta/iei? de ase'enea, autoritatea contractant0 poate ini/ia consu&t0ri
-i cu cei&a&/i participan/i ,nc0 i'p&ica/i ,n procedura pentru atri5uirea contractu&ui de ac2i*i/ie pu5&ic0. Dup0 ana&i*area
fondu&ui contesta/iei, autoritatea are din nou dou0 posi5i&it0/i: .4 fie s0 ad'it0 contesta/ia, ca* ,n care va adopta m#suri
corective? 4 fie s0 resping0 contesta/ia, ,n acest u&ti' ca* contestataru& ne'u&/u'it put6nd ac/iona ,n +usti/ie. De ase'enea,
<t0cerea ad'inistra/iei=, adic0 faptu& de a nu r0spunde contestataru&ui ,n ter'enu& &ega&, este asi'i&at0 respingerii
contesta/iei -i ,ndrept0/e-te contestataru& s0 ac/ione*e ,n +usti/ie deci*ia i&ega&0.
Consi&iu& va so&u/iona contesta/ia ,n ter'en de .! *i&e &ucr0toare de &a data pri'irii dosaru&ui ac2i*i/iei pu5&ice de
&a autoritatea contractant0. )n ca*uri te'einic +ustificate, ter'enu& de so&u/ionare a contesta/iei poate fi pre&ungit cu ,nc0 !
de *i&e 3art. G>4.
T Deci*ia prin care Consi&iu& anu&ea*0 ,n parte sau ,n tot actu& atacat ori o5&iga autoritatea contractant0 s0 e'ita un
act sau s0 dispun0 orice a&t0 '0sur0 necesar0 pentru ,n&0turarea acte&or ce afectea*0 procedura de atri5uire este e8ecutorie.
&" Recursul .uris!ic)ional ? ac)iunea +n (a)a instan)ei !e contencios a!#inistrati$. Persoana care se
considera v0t0'at0 ,ntr(un drept a& sau ori ,ntr(un interes &egiti' printr(un act a& autorit0/ii contractante, cu ,nc0&carea
dispo*i/ii&or &ega&e ,n 'ateria ac2i*i/ii&or pu5&ice, are dreptu& de a contesta actu& respectiv pe ca&e ad'inistrativ(
+urisdic/iona&0, sau ,n +usti/ie, ,n condi/ii&e Legii ;;9#!!9 a contenciosu&ui ad'inistrativ.
Competena material apartine sec/iei de contencios ad'inistrativ -i fisca& a Cur/ii de ape&, ,n pri'0 instan/0.
Competena teritorial este, &a r6ndu& ei, diferit0 de cea consacrat0 de Legea nr. ;;9#!!9. )n ti'p ce &egea contenciosu&ui
ad'inistrativ, consacr6nd o co'peten/0 de favoare, d0 posi5i&itatea rec&a'antu&ui s0 opte*e ,ntre instan/a de contencios de
&a do'ici&iu& s0u -i cea de &a sediu& autorit0tii p6r6te, Irdonan/a de urgen/0 a Fuvernu&ui 79#!!> prevede, f0r0 ec2ivoc,
co'peten/a instan/ei de contencios ad'inistrativ ,n a c0rei arie teritoria&0 se af&0 sediu& autorit0/ii contractante 3art."74.
ermenul de introducere a aciunii este de .! *i&e de &a de &a co'unicare a deci*iei Consi&iu&ui, at6t pe 'otive de
ne&ega&itate, cat -i de nete'einicie. Se o5serv0 c0 &ipsa r0spunsu&ui ,n ter'en nu constituie refu*, prin ur'are se ap&ic0
regu&i&e din IF G#!!, confor' c0reia &ipsa unui r0spuns ,n 7! de *i&e constituie r0spuns negativ. Ac/iunea 3Op&6ngere=4
se depune &a sediu& Consi&iu&ui, care va inainta dosaru& instan/ei co'petente ,n ce& 'u&t 7 *i&e de &a e8pirarea ter'enu&ui
pentru e8ercitarea caii de atac. Instanta poate dispune suspendarea procedurii de atri5uire, pana &a so&u/ionarea p&6ngerii
for'u&ate i'potriva deci*iei Consi&iu&ui.
La +udecarea unei '0suri provi*orii, instan/a ia ,n considerare -i efectele probabile a&e acesteia, ce vi*ea*0 <a&te
interese, inc&usiv interesu& pu5&ic=. Dac0 afectarea interesu&ui pu5&ic sau privat este considerat0 'ai 'are dec6t 5eneficii&e
.9
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
care decurg din i'p&e'entarea '0surii, instan/a poate refua instituirea acesteia, ,ns0 aceast0 op/iune nu poate duce la
learea unui alt drept al persoanei care solicit# m#sura.
!otr"rea instanei de contencios administrativ. So&u/ion6nd ac/iunea, dup0 ca*, instan/a poate s0 ad'it0
p&6ngerea -i, 'odific6nd deci*ia Consi&iu&ui, s0 dispun0 anu&area ,n tot sau ,n parte a actu&ui autorit0/ii contractante,
o5&igarea &a e'iterea actu&ui de c0tre autoritatea contractant0,,ndep&inirea unei o5&iga/ii de c0tre autoritatea contractant0,
sau orice a&te '0suri ce se i'pun 3art.";4. )n ca*u& ,n care, ,n 'od eronat, Consi&iu& a so&u/ionat cau*a pe e8cep/ie,
instanta va casa cu re/inere -i se va pronun/a asupra fondu&ui. )n situa/ia ,n care instanta ad'ite p&6ngerea, 'odifica deci*ia
Consi&iu&ui -i constata ca actu& autorit0/ii contractante a ,nc0&cat prevederi&e &egis&a/iei ,n 'ateria ac2i*i/ii&or pu5&ice, iar
contractu& a fost ,nc2eiat ,nainte de dispunerea suspend0rii procedurii de atri5uire potrivit dispo*i/ii&or art. "9 a&in. 3.4,
partea v0t0'at0 are dreptu& &a desp0gu5iri. Dot0r6rea pronun/at0 de instanta este definitiva -i irevoca5i&0.
#uspendarea procedurii de atribuire a contractului de achiziie public i a e$ecutrii deciziei ilegale. Instan/a
poate dispune suspendarea procedurii de atri5uire, pana &a so&u/ionarea p&6ngerii for'u&ate i'potriva deci*iei Consi&iu&ui.
Contractu& ,nc2eiat ,n perioada de suspendare este &ovit de nu&itate a5so&ut0. +fectul suspend#rii este pre&ungirea, de drept,
a perioade&or3ter'ene&or4 afectate prin suspendare, cu e8cep/ia ter'ene&or de e8ercitare a c#ilor de atac % care, ,n ,n/e&esu&
Irdonan/ei de urgen/0 a Fuvernu&ui nr. 79#!!> sunt contesta/ia -i ac/iunea ,n +usti/ie.
Pentru acordarea despgubirilor , Irdonan/a de urgen/0 nr. 79#!!> prevede c0 persoana v0t0'at0 tre5uie sa fac0
dovada ca prevederi&e sa&e au fost inca&cate -i c0 ar fi avut o sansa rea&0 de a c6-tiga contractu&, iar aceasta a fost
co'pro'isa ca ur'are a ,nc0&c0rii ordonan/ei de urgenta. Pentru so&u/ionarea &itigii&or privind acordarea de desp0gu5iri,
este co'petenta nu'ai instanta de +udecata 3art. ">4.
%. Contractul !e !elegare a gestiunii ser$iciului pu&lic.
%.1. No)iune. Distinc)ii.
Privit ,n opo*i/ie cu gestionarea )n regie proprie a serviciu&ui pu5&ic, care presupune gestionarea direct0, f0r0
interpu-i, prin inter'ediu& aparatu&ui propriu de func/ionari, a serviciu&ui pu5&ic af&at ,n atri5u/ii&e autorit0/ii pu5&ice
>$
,
contractu& de de&egare a serviciu&ui pu5&ic este ace& procedeu prin care autoritatea pu5&ic0 confer0 gestiunea serviciu&ui
pu5&ic unei persoane fi*ice sau +uridice private.
Caracteristica esen/ia&0 a contractu&ui de de&egare a serviciu&ui pu5&ic const0 ,n aceea c0 persoana privat0 este
remunerat# din reultatul e"ploat#rii serviciului public, din su'e&e co&ectate de &a u*agerii acestui serviciu pu5&ic, -i nu
direct de c0tre autoritatea pu5&ic0. Aceast0 caracteristic0 ,& deose5e-te esentia& de contractul de ac!iiie public# de servicii,
unde re'unerarea se face direct de c0tre autoritatea pu5&ic0, din su'e&e a&ocate ,n 5uget. Spre e8e'p&u, contractu& ,nc2eiat
de ad'inistra/ia pu5&ic0 prin care o persoan0 privat0 se anga+ea*0 s0 co&ecte*e -i s0 transporte de-euri&e contra unui pre/
este o ac2i*i/ie pu5&ic0 de servicii, nu o de&egare a serviciu&ui pu5&ic.
Tipu& ce& 'ai cunoscut de de&egare a gestiunii serviciu&ui pu5&ic este concesiunea, ,ns0 e8ist0 -i a&te for'e de
contracte care pot fi considerate contracte de de&egare a gestiunii, reg&e'entate ,n &egi specia&e % contractu& de
'anage'ent, contractu& de ,nc2iriere, contractu& de parteneriat pu5&ic privat, etc.
Pe de a&t0 parte, dac0 este adev0rat c0 se pot concesiona servicii pu5&ice, concesiunea are o sfer0 de cuprindere
'ai &arg0, nu se re*u'0 doar &a servicii pu5&ice, ci ,ng&o5ea*0 -i 5unuri pu5&ice, precu' -i activit0ti pu5&ice. Iat0 de ce a'
pre*entat concesiunea ,ntr(o sec/iune separat0, e8c&usiv dedicat0 acestui contract.
%.%. Se!iul #ateriei.
Spre deose5ire de dreptu& france*, din care &egis&a/ia ro'6n0 se inspir0 adeseori, -i care consacr0 ,n 'od e8pres
contractu& de de&egare a servicii&or pu5&ice, ,n dreptu& nostru ,nt6&ni' doar reg&e'ent0ri disparate, incidenta&e, privind acest
tip de contract. Este vor5a, spre e8e'p&u, de Legea ;.#!!; privind servicii&e co'unitare de uti&it0/i pu5&ice, Legea
.!.#!!> privind serviciu& de sa&u5ri*are a &oca&it0/i&or, Legea 9.#!!> servicii de ap0 -i cana&i*are, Legea 7!#!!>
i&u'inat pu5&ic, IF ">#!!. transport pu5&ic &oca& de c0&0tori, etc.
%.*. Trsturile caracteristice ale contractului !e !elegare a gestiunii ser$iciilor pu&lice. Natura .uri!ic a
contractului.
Sinteti*6nd ce&e spuse 'ai sus, contractu& de de&egare a gestiunii servicii&or pu5&ice:
U nu este la fel de unitar reglementat ca 'i alte contracte administrative,
@ poate fi concretiat )n diferite alte tipuri de contracte administrative e"istente
@ tr#s#turile sale reult# nu dintr7o lege cadru, ci din )nsumarea 'i sintetiarea tr#s#turilor caracteristice
relevate de diferitele legi speciale ce7l reglementea#.
>$
Spre e8e'p&u, gestiunea servicii&or pu5&ice de sa&u5ri*are poate fi direct0 sau de&egat0. )n cadru& gestiunii directe autorit0/i&e ad'inistra/iei
pu5&ice &oca&e ,-i asu'0 ne'i+&ocit toate sarcini&e -i responsa5i&it0/i&e privind organi*area, conducerea, ad'inistrarea -i gestionarea servicii&or pu5&ice de
sa&u5ri*are. Festiunea direct0 se rea&i*ea*0 prin co'parti'ente a&e consi&iu&ui &oca&, organi*ate ca servicii pu5&ice -i autori*ate confor' &egii.
Desf0-urarea activit0ti&or specifice servicii&or pu5&ice de sa&u5ri*are, organi*ate -i e8p&oatate ,n siste'u& gestiunii directe, se face pe 5a*a unui regu&a'ent
de organi*are -i functionare apro5at de c0tre consi&iu& &oca& ( Legea .!.#!!> privind servicii&e pu5&ice de sa&u5ri*are a &oca&it0/i&or.
.;
(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
Prin ur'are, vo' ar0ta, 'ai ,nt6i, c0 gestiunea servicii&or pu5&ice &oca&e se poate organi*a ca -i gestiune direct0,
respectiv gestiune indirect0 sau gestiune de&egat0.
Tr0s0tura co'un0 a reg&e'ent0ri&or din do'eniu este aceea c0 acord0 autorit0/i&or ad'inistra/iei pu5&ice &oca&e
dreptu& de a a&ege for'a de gestiune a servicii&or pu5&ice 3,n spe/0, este vor5a de organu& co&egia&, de&i5erativ % consi&iu&
&oca& sau +ude/ean, deoarece se preci*ea*0 c0 este vor5a de o !ot#rre4.
Festiunea direct a serviciu&ui pu5&ic &oca& se rea&i*ea*0 prin dou0 'oda&it0/i: fie prin co'parti'ente specia&i*ate
din cadru& aparatu&ui propriu a& consi&iu&ui &oca& sau +ude/ean 3.4, fie prin inter'ediu& unor servicii pu5&ice ,nfiin/ate de
consi&iu& &oca& sau +ude/ean -i function6nd ,n su5ordinea acestora.
Festiunea indirect, delegat, a serviciu&ui pu5&ic &oca&, presupune ,nc2eierea unui contract de gestiune a
serviciului public, cu ur'0toare&e caracteristici:
a4 co(contractant poate fi un operator de servicii pu5&ice &oca&e, care &a r6ndu& s0u, poate fi: un co'parti'ent din
cadru& aparatu&ui propriu a& consi&iu&ui &oca& sau +ude/ean sau un serviciu pu5&ic organi*at ,n su5ordinea autorit0/ii
ad'inistra/iei pu5&ice &oca&e 3de e8e'p&u, ,n ca*u& serviciu&ui de i&u'inat pu5&ic4? o societate co'ercia&0 cu capita& pu5&ic,
privat sau 'i8t 3de e8e'p&u, ,n ca*u& serviciu&ui pu5&ic de ad'inistrare a do'eniu&ui pu5&ic sau privat4.
Dac0 operatoru& este un co'parti'ent din aparatu& propriu a& consi&iu&ui &oca&#+ude/ean sau un serviciu pu5&ic din
su5ordinea acestora, e& poate fi privatiat ,n condi/ii&e &egii.
54 indiferent de 'oda&itatea de gestiune, direct0 sau de&egat0, autorit0/i&e ad'inistra/iei pu5&ice &oca&e p0strea*0
dreptu& de a sta5i&i politicile 'i strategiile ,n do'eniu& de activitate supus gestiunii, precu' -i controlul asupra 'odu&ui de
gestionare.
c4 contractu& de de&egare a gestiunii serviciu&ui pu5&ic &oca& va fi for'at din dou0 p0r/i: o parte reglementar#, ce
va con/ine claue reglementare, sta5i&ite prin reg&e'ent0ri&e specia&e -i prin 2ot0r6rea consi&iu&ui &oca& sau +ude/ean 3dintre
care enu'er0' c&au*e&e referitoare &a cantitatea -i ca&itatea servicii&or pu5&ice &oca&e prestate pentru uti&i*atori, indicatorii
'ini'a&i de perfor'an/0 sta5i&iti prin regu&a'entu& servicii&or pu5&ice &oca&e -i 'odu& de '0surare a acestora, tarifu&
practicat -i for'u&e&e de actua&i*are a&e acestuia, 'odu& de ,ncasare a facturi&or, r0spunderea contractua&0, for/a 'a+or0,
durata contractu&ui, c&au*e specia&e privind 'en/inerea ec2i&i5ru&ui contractua& dat de re*u&tate&e &icita/iei -i de prevenire a
corup/iei, c&au*e de re*i&iere a contractu&ui -i de ad'inistrare a patri'oniu&ui pu5&ic afectat servicii&or de i&u'inat pu5&ic,
c&au*e privind for/a de 'unc04, respectiv o parte negociat#, cuprin*6nd c&au*e &i5er negociate de p0rti, dar care nu pot
afecta e8isten/a c&au*e&or reg&e'entare, e8or5itante.
d4 prin &egi specia&e este re*o&vat0 pro5&e'a regi'u&ui +uridic a& bunurilor afectate serviciului public local,
apar/in6nd do'eniu&ui pu5&ic sau privat a& unit0/ii ad'inistrativ teritoria&e, acestea fiind date ,n ad'inistrare 3gratuit0 sau
cu p&ata unei redeven/e4 operatoru&ui serviciu&ui pu5&ic &oca&, pe durata contractu&ui de de&egare.
e4 contractu& de de&egare a serviciu&ui pu5&ic poate &ua for'a unui contract7cadru de delegare a serviciului public,
reg&e'entat prin &egis&a/ie specia&0 pentru un anu'it do'eniu, sau poate &ua for'a unor contracte de$a reglementate:
contractu& de 'anage'ent, contractu& de concesiune, contractu& de ,nc2iriere, contractu& de parteneriat pu5&ic privat,
contactu& de &oca/ie de gestiune, etc.
f4 procedurile de atribuire a contractu&ui de de&egare a gestiunii serviciu&ui pu5&ic &oca& sunt &icita/ia pu5&ic0 -i
negocierea direct0.
g4 ,n e8ecutarea contractu&ui, re&a/ii&e sta5i&ite ,ntre contractor 3operator4 -i 5eneficiarii serviciu&ui pu5&ic 3u*ageri4
sunt de natur0 contractua&0.
)nsu'6nd aceste caracteristici, pe care &e reg0si' &a toate tipuri&e de contracte de de&egare a gestiunii servicii&or
pu5&ice &oca&e, pute' conc&u*iona c0 acest contract este un contract administrativ, deoarece ,ntrune-te toate pre'ise&e
pentru a fi ca&ificat ca atare:
( este ,nc2eiat ,ntre autorit0/i&e ad'inistra/iei pu5&ice &oca&e -i operatori priva/i sau pu5&ici,
( ,ntre p0r/i e8ist0 inega&itate +uridic0 ,n favoarea autorit0/ii ad'inistra/iei pu5&ice &oca&e, care(-i p0strea*0 dreptu&
de a sta5i&i direc/ia de de*vo&tare a serviciu&ui, precu' -i prerogativa de contro&, cu coro&aru& ei, dreptu& de a ap&ica
sanc/iuni operatoru&ui?
( contractu& con/ine c&au*e e8or5itante, reg&e'entare?
( proceduri&e de contractare sunt ce&e specifice contracte&or ad'inistrative, ,n frunte cu &icita/ia pu5&ic0.
.>

D Contract Administrativ

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

D Contract Administrativ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conf. dr. Dacian Dragos, ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV Suport de curs an universitar !!"#!!

Mic2ae& R. A-i'oC, Administrative Law, .

A se vedea, ,n acest sens, M. Lo'5ard, op.cit., p.9>.

S-ar putea să vă placă și