Adev`ratul scop al vie\ii

Cine suntem noi? S a n t M a t n e p u n e c ` n o i s u n t e m [ n m o d e s e n \ i a l s u f l e t e . Acesta este natura noastr` real`. {nv`\`turile Sfinte ne spun c` NU suntem trupul, NU suntem minteaa]a cum cred marea majoritate dintre oameniS U ! " M s u f l e t . oi am primit de la {nv`\`tor puterea de a separa esen\a noastr` real` # Sufletul # de adaosurile $corp ]i minte% pe care le&am preluat [n co'or(rea nostr` de la )umne*eu. "ste drept c` f`r` ele+ sufletul nu poate fiia [n aceast` lume ,rosier`+ dar este de asemni adev`rat c` ele [mpiedic` sufletul c@nd acesta vrea s` se [ntoarc` Acas`. )ar toate acestea sunt [n m(inile {nv`\`torului- numai "l poate s` ++manipule*e. destinele noastre a]a dup` cum o dore]te. ou` nu ne r`m(ne dec(t s` [ncerc`m s`&i fim pe plac+ respect(ndu&i sfaturile pe care "l ni le d` cu at(ta 'un`voin\`. )ac` )umne*eu ne vrea [napoi la "l+ c/iar dac` ne&am [mpotrivit pentru o vreme$0% p(n` la urm` tot vom ceda ]i&i vom face 1oia+ vr(nd#nevr(nd. {n multe scrieri mistice lumea aceasta este asemuit` unui ocean sau unei m`ri+ iar noi suntem asemui\i unei cor`'ii a c`rei direc\ie depinde de direc\ia din care sufl` v(ntul. At(ta vreme c(t noi de\inem controlul asupra ++cora'iei. vie\ii noastre+ nu vom ajun,e prea departe. ++1(nturile puternice ]i sc/im'`toare. ale dorin\elor noastre vor arunca cora'ia de colo&colo. epriceperea noastr` de a conduce cora'ia va face ca ea s` pluteasc` necontenit [n direc\ii mereu sc/im'`toare+ neajun,(nd vreodat` la \`rm. Povestea Sf. Nicolae, ocrotitorul marinarilor+ a]a cum este scris` ea [ntr&o carte 'isericeasc`+ ne spune urm`toarele+ spre folosul nostru spiritual2 ,,Odat`, unor cor`bieri ce pluteau pe mare din Egipt spre cetatea Licia, le-a fost prins` corabia de o furtun` [nc@t p@n ele li s-au rupt iar corabia era s` se sf`r@me. !tunci, "i-au adus ei aminte de Sf. Nicolae # pe care niciodat` nu-l v` user`, dec@t doar au iser` c` este grabnic a$ut`tor celor care-l c%eam` [n nevoie # "i s-au [ndreptat cu rug`ciune c`tre el "i l-au c%emat [n a$utor. &ar sf@ntul deodat` s-a ar`tat lor "i a intrat [n corabie ic@nd' ,,&at` m-a(i c%emat, iar eu am venit s` v` a$ut. Nu v` teme(i). !puc@nd c@rma, se vedea cum c@rmuie"te corabia. !poi a certat v@ntul cel n`prasnic "i marea, "i ele l-au ascultat. *up` aceea cor`bierii, purta(i de un v@nt lin au sosit la t`rm, au mers [n cetate vr@nd s`-l vad` pe cel ce i-a i b`vit de nevoi. +` @ndu-l, au c` ut la picioarele lui, d@ndu-i mul(umire.)

Aceasta pare s` fie pe scurt via\a noastr` [nainte de a fi c/ema\i pe cale ]i+ totodat` ]i ceea ce ne a]teapt` [n viitor. S` vedem cum+ [n lumina {nv`\`turii+ putem [ncerca s` t(lcuim aceast` povestioar` a marinarilor ocroti\i sf(ntul Anton. ,orabia putem fi noi+ oamenii [n acest trup omenesc -arinarii # sufletele dominate de mintea ]i sim\urilor noastre -area # lumea acesta +@ntul puternic # tenta\iile acestei lumi+ ce ne pot rupe p@n ele min\ii ]i ale sim\urilor C(nd cora'ia este ,ata s` se spar,`+ sufletul nostru cere#[n interior# ajutor de la )umne*eu- c/iar dac` noi nu reali*`m aceasta {nv`\`torul apare+ preia c(rma vie\ii noastre+ ne spune ce fel de via\` tre'uie s` ducem ]i cum s` aducem cora'ia la \`rmul divin )up` ce potole]te v(ntul n`prasnic+ cora'ia va fi purtat` de un +@nt lin- acesta este S/a'd&ul care ar tre'ui s` poarte toate cor`biile de pe mare. 4ntrarea marinarilor [n cetate ar ec/ivala cu ajun,erea sufletelor noastre la )umne*eu c(nd+ [l vom vedea pe {nv`\`tor+ sf(ntul care ne&a salvat vie\ile+ ]i vom c`dea la picioare 5ui. )ac` marinarii s&ar fi [nc`p`\(nat s` c(rmuiasc` ei cora'ia pentru a o scoate din furtun`+ ]i nu ar fi cerut ajutor sf(ntului+ cora'ia+ cu si,uran\`+ s& ar fi scufundat. 6`r` ajutor )ivin suntem complet neputincio]i. Multi dintre oameni+ []i conduc ++cor`'iile. cu propria pricepere+ c u m ( n d r i e + neadmi\(nd [ndrum`rile unui {nv`\`tor spiritual+ iar ca re*ultat cora'iile lor nu mai contenesc de a face curse pe ++mare.. "i sunt sorti\i s` v(nture aceste ++ape de jos. at(ta timp c(t va continua Crea\ia+ sau p(n` un {nv`\`tor spiritual.se va milostivi de ei ]i&i va scoate din ++furtun`..

7
{mi amintesc c` [nainte de a primi ini\ierea+ credeam c` din acel moment [n colo+ oridec(te ori voi sta [n medita\ie voi c`l`torii pe undele armonioase ale S/a'd&ului prin 8e,iunile su'tile. &a fost [ns` c/iar a]a9 Mai credeam despre cuvintele sfinte c` ele tre'uie s` ai'` efectul unor pastile+ pe care le iei ]i+ [n scurt timp ele []i vor face efectul. u [n\ele,em atunci c` cea mai important` latur` a C`ii este ATITUDINEA pe care o avem fa\` de via\` ]i de oameni+ ]i E!NTI!ENTU" pre#en\ei $nv`\`torulului ]i iu%irea "ui care ne [nso\esc la fiecare pas. Cu timpul am mai aflat c` reu]ita [n aceast` cale spiritual` este dat` de )":54 A { C8"&)4 ;A8" [n 1<4A 5U4 { 1=;=!<8U5U4+ ]i nu impunerea voii mele.

>

{nv`\`torul ne spune adesea c` pentru a reu]i [n demersul nostru spiritual+ atitudinea cu care urm`m calea este cea mai important`. Mai precis+ noi tre'uie s` ne comport`m asemeni unor administratori sau [mputerniciti c`rora le&au fost d`ruite mintea ]i trupul de c`tre :atronul )ivin ]i care suntem pu]i s` facem trea%` pentru El S`&l repre*ent`m ]i s`&l servim pe "l. Atitudinea multora dintre noi este [ns` una de m(ndrie+ vanitate+ [n care noi folosim minte ]i trup [n scopuri e,oiste+ cu totul alte dec(t ne&au fost ele date. Mai precis+ le folosim pentru a c`p`ta faim` sau 'ani ]i 'unuri+ pentru a ne satisface diverse pl`ceri+ pentru a ar`ta altora c(t de pricepu\i suntem noi [n diverse domenii+ c ( n d ] t i m ' i n e c ` e l e n e & a u f o s t date doar pentru a&" slu'i pe Dumne#eu . ?a'ir spune [ntr&un poem2 ++Avantajul venirii tale [n trup "ste acela c` acum po\i d`rui. )` c(t timp e]ti [n posesia acestui trup+ :entru c` atunci c(nd trupul ajun,e \`r(n`+ imeni nu&\i va mai cere s` d`ruie]ti. < ?a'ir+ d` tot timpul c(t e]ti [n trup+ Serve]te&l pe {nv`\`tor+ aceasta este [mplinirea vie\ii.. Acesta este ]i spiritul de seva, pe care {nv`\`turile Sfinte ne recomand` s`&l avem. Ma/araj C/aran Sin, spune2 ++Seva este f`cut` pentru a face pl`cere unei alte persoane. u se face pentru a&\i aduce mul\umire \ie [nsu\i. Este mai mult` bucurie [n a da dec@t [n a lua. Mai mult` 'ucurie sim\i c(nd aju\i pe cineva+ dec(t c(nd e]ti ajutat. Seva este [ntotdeauna f`cut` cu dra,oste+ altfel nu este seva. Seva nu [nseamn` a face un lucru [n mod mecanic. Seva [nseamn` s` 'ucuri semenul. C(nd o faci+ devii de la sine modest+ fiindc` modestia face parte din dra,oste ]i dra,ostea este o parte a sevei). Sufletul+ fiind p`rticic` din )umne*eu+ [nseamn` dra,oste. 6aptul c` nu reali*`m [nc` natura noastr` divin` ]i [nc` nu suntem plini de iu'ire+ se datorea*` cu si,uran\` nededic`rii medita\iei timpului cuvenit+ ]i neacord`rii importan\ei cuvenite spuselor {nv`\`torului. Calea devo\iunii+ pe care o urm`m noi+ este cea mai u]oar` ]i este superioar` celorlalte c`i. "a este diferit` c`ii ac\iunii $@arma%+ c`ii cunoa]terii $,Aan ]i raja Ao,a%. :e calea cunoa]terii ]i pe calea ac\iunii eBist` pericolul cre]terii e(o&ului pentru c` ele antrenea*` ]i o atitudine de m(ndrie. {n devo\iune sunt antrenate modestia, smerenia "i slu$irea celorlal(i. C`ile ac\iunii ]i cunoa]terii nu pot invoca mila lui )umne*eu. Un c`ut`tor care este plin de smerenie ]i

modestie+ las` totul [n voia lui )umne*eu ]i accept` cu supunere tot ce&i vine [n via\`. Adev`rata modestie nu este afi]at` [n eBterior. "a crea*` [n inima noastr` 'un`tate ]i 'l(nde\e. Ceea ce poate fi do'(ndit prin smerenie nu poate niciodat` fi do'(ndit prin aro,an\`. M(ndria sau e,o&ul+ precum ]i celelalte forme de manifestare ale lor+ nu sunt [ncuviin\ate de c`tre Sfin\i. )umne*eu []i r`sfr(n,e 'inecuv(nt`rile asupra celui plin de umilin\` ]i modestie. ++Apa nu st` pe creste. "a cur,e [ntotdeauna la vale ]i se adun` acolo. Cel care ]tie cum s` se plece []i va potoli setea+ [n timp ce acela care um'l` drept va r`m(ne [nsetat.. :entru a o'\ine [ndurarea ]i /arul lui )umne*eu+ inima noastr` tre'uie s` fie plin` de modestie. Atunci c(nd+ la u]a 5ui+ ne lep`d`m de e,o ]i ne plec`m fruntea [n deplin` smerenie+ sufletul nostru devine pur ]i astel este sc`pat din focul patimilor. Care este acea cunoa]tere+ care este acel atri'ut+ care este acea nestemat` pe care tre'uie s`&o c`ut`m? Care este ve]m(ntul pe care tre'uie s`&l purt`m pentru a c(]ti,a 'un`voin\a lui )umne*eu? 8`spun*(nd la aceste [ntre'`ri+ [l spune Duru Arjan )ev [n Adi Drant/2 ++Acea cunoa]tere este modestia+ acel atri'ut este simplitatea ]i acea nestemat` pre\ioas` este vorba dulce. )iscipolul poate c(]ti,a 'un`voin\a lui )umne*eu [nve]m(nt(ndu&se cu aceste trei calit`\i.. Un mistic persan spune2 ++C(nd te afli [n pre*en\a sfin\ilor+ tre'uie s` ai cu tine cupa smereniei ]i modestiei c`ci atunci c(nd cupa este ,oal`+ ulciorul se va apleca el [nsu]i s` \i&o umple. C(t de mare [\i va fi uimirea atunci c(nd "l+ [n /arul ]i [ndurarea Sa+ [\i va umple cupa cu dra,oste ]i devo\iune0. )intre toate practicile cea mai [nalt` este cea a dra,ostei ]i devo\iunii. Cei care p`]esc pe calea intelectului r`m(n [n limitele cunoa]terii analitice. "i r`m(n pe o treapt` mult inferioar` celei a devo\iunii ]i dra,ostei. Dumne#eu nu poate fi cunoscut dec@t prin dra(oste, prin nici o alt` metod`. )evo\iunea real` nu cunoa]te dorin\`+ fric` ]i l`comie. u [ncape dorin(` de a primi recompense+ team` de consecin\e lume]ti ]i r@vnirea la 'unurile aceastei lumi. "Bist` un sin,ur remediu pentru toate defectele luate la un loc+ ]i acesta este devo\iunea neclintit` la picioarele {nv`\`torului.

!titudinea de devo(iune este o [nsu"ire fireasc` a inimii + dar ea [nflore]te numai [n pre*en\a unui suflet evoluat care este sc`ldat [n dra,ostea lui )umne*eu. )ra,oste ]i devo\iune sunt+ [n vor'irea curent`+ doi termeni distinc\i dar ei au aceea]i semnifica\ie. Atin,erea idealului devo\iunii [nseamn` dra,oste+ iar )8AD<S!"A este adev`rata 1" "8A8" a lui )umne*eu. !oate ritualurile+ asce*ele ]i alte practici formale sunt goale, false, lipsite de dragoste. 6`r` dra,oste+ noi discipolii nu vom avea putin\a s` de*le,`m taina lui )umne*eu. !o\i [n\elep\ii+ profe\ii ]i sfin\ii au fost p`trun]i de aceast` dra,oste. Duru Do'ind Sin,/ spunea2 ++Adev`rat v` spun+ asculta\i cu to\ii0 5&au cunoscut pe )umne*eu numai cei care au urmat calea dra,ostei.. ?a'ir spune ]i el2 ++Fo,inul+ ascetul+ pustnicul ]i si/astrul & nici unul dintre ace]tia nu poate ajun,e [n l`ca]ul sfin\ilor f`r` dra,oste.. !odalitatea principal` de a de]tepta dra(ostea pentru Dumne#eu este dra(ostea pentru $nv`\`tor. )e ce avem nevoie de a avea dra,oste ]i devo\iune pentru {nv`\`tor? <mul este cuprins de dra,oste pentru aceast` lume & familie+ c`min+ copii+ prieteni+ rude ]i 'unuri. )ar atrac\ia fa\` de {nv`\`torul spiritual este unic`. C/emarea lui este puternic`. Atunci c(nd dra,ostea noastr` este retras` de la cele lume]ti ]i este [ndreptat` c`tre {nv`\`tor+ devenim ne[ntina\i ]i li'eri din [nl`n\uirea lumii. :ersonalitatea {nv`\`torului este [nc`rcat` de spiritualitate. Atunci c(nd noi discipolii+ prin le,`tura dra,ostei+ se vom uni cu {nv`\`torul[n forma sa S/a'datunci vom deveni ]i noi spiritual reali*a\i. )ra,oste pentru {nv`\`tor [nseamn` dra,oste pentru )umne*eu. oi nu l&am v`*ut niciodat` pe Creatorul+ ori nu putem iu'i pe cineva pe care nu l&am v`*ut vreodat`. )ra,ostea pentru {nv`\`tor este forma manifest` a dra,ostei pentru )umne*eu. Suntem oameni ]i de aceea dra,ostea noastr` tre'uie s` se [ndrepte tot c`tre o fiin\` omeneasc`. Astfel, pentru a&l iu%i pe Dumne#eu tre%uie s`&l c`ut`m [n form` uman` . 1enerarea {nv`\`torului repre*int` astfel adev`rata venerare a lui )umne*eu. )ra,ostea pentru {nv`\`tor aduce cu ea o imens` fericire+ eBercit` o atrac\ie ma,netic` ]i este nespus de [nc(nt`toare. 6rumuse\ea des`v(r]it` a {nv`\`torului+ radiind spiritualitate+ atra,e oamenii [nspre el ]i&i poart` dincolo de oceanul Cosmosului. Calea dra,ostei este o cale dificil`. {ndr`,ostitul tre'uie s` renun\e la tot. {n aceast` lume dra,ostea adev`rat` este un lucru rar [nt(lnit. Numai desf`c@nd toate leg`turile cu aceast` lume "i destr`m@nd toate ata"amentele lume"ti putem spera s` [ncepem s` ne iubim /nv`(`torul.
G

)ra,ostea implic` sacrificarea propriei tale vie\i. "ste calea [n care [\i aduci ca jertf` capul $e,o&ul%+ c`ci perfec\iunea dra,ostei nu poate fi o'\inut` cu un pre\ mai mic dec(t acesta. )ra,ostea este ,reu de [n\eles. "a este un sc/im' pe deplin lipsit de e,oism. )iscipolul []i ofer` trupul+ mintea+ via\a [n sc/im'ul dra,ostei {nv`\`torului s`u+ f`r` [ns` a avea nici o dorin\` de a fi recompensat. {n acest conteBt+ ?a'ir spune2 ++!aie&\i capul ]i a]ea*`&l pe p`m(nt- a'ia atunci p`]e]te pra,ul casei dra,ostei. !aie&\i capul ]i pune&l pe p`m(nt su' picioarele tale. Spune ?a'ir+ dac` po\i [nf`ptui toate acestea+ vino atunci pe calea dra,ostei.. . {n dra,oste tre'uie s` renun\`m la ideea de e,oism ]i tre'uie s` ne ridic`m deasupra eu&lui. Dra(ostea adev`rat` se poate ivi doar atunci c@nd e(o&ul este [nl`turat. <dat` de]teptat` dra,ostea+ ea tope]te toate impurit`\ile din noi-.m(ndria+ faima+ cunoa]terea savant` ]i toate celelalte roade ale intelectului sunt [n,/i\ite de torentul dra,ostei. {n inimile sfin\ilor s`l`]luie]te adev`rata dra,oste de )umne*eu ]i+ dac` noi [i iu'im+ atunci se va de]tepta ]i [nl`untrul nostru dra,ostea pur` pentru )umne*eu. )ra,oste des`v(r]it` nu po\i avea dec(t prin [ntov`r`]irea cu cei care au do'(ndit lumin` spiritual` des`v(r]it`. Iu%irea este adev`rata ru(`ciune. "a confer` smerenie celui care iu'e]te ]i [l [nva\` s` tr`iasc` [n voia :reaiu'itului s`u. "a [l face s` r`m(n` la fel de senin at(t la 'ucuriile c(t ]i la durerea acestei lumi. Ani [ntre,i de ru,`ciune lipsit` de dra,oste nu au cum s` te presc/im'e [ntr&un credincios adev`rat. "sen\a tuturor c`ilor c`tre reali*area lui )umne*eu este dra,ostea. "a este cea mai puternic`+ cea mai su'lim` dintre toate c`ile. 0`r` a avea dragoste [nl`untrul nostru, noi c`ut`torii nu ne vom atinge niciodat` (elul. )ra,ostea adev`rat` face ca omul s` nu mai resimt` efectele pe care le au asupra lui pl`cerea ]i durerea+ faima ]i de*onoarea+ 'o,`\ia ]i s`r`cia. )ra,ostea p`trunde fiecare por al celui care iu'e]te. u&i mai r`m(ne nici o dorin\` de a do'(ndi ceva [n aceast` lume ori [n cea urm`toare2 putere+ avere+ faim` sau presti,iu. !ot ceea ce&i r`m(ne nu este dec(t sl`virea ]i venerarea :reaiu'itului. At(t timp c(t nu ne retra,em aten\ia de la dorin\ele lume]ti ]i nu ne ridic`m deasupra ,rani\elor intelectului+ nu vom putea vedea c/ipul su'til al :reaiu'itului nostru. )ra,ostea este mai presus de orice limite. < putem do'(ndi numai prin transcederea min\ii ]i intelectului. Misticism+ vine de la ver'ul ,recesc ++ musteion) care [nseamn` a [nc/ide oc/ii ]i ,ura. Aceasta nu se refer` strict la sensul fi*ic+ lumesc al acestei ac\iuni#cu toate c` de multe ori [n via\` e 'ine s` [nc/idem ,ura sau oc/ii. Se refer` la a face medita\ie asupra umelului lui )umne*eu. Hulle/ S/a/ vor'e]te [ntr&un poem al s`u despre Ieer 3+ eroina folclorului clasic din :unja'+ care [l iu'ea nespus pe 8anj/a2
3

Ieer este eroina+ iar 8anj/a este eroul faimosului folclor clasic din :unja'.

++8epet(ndu&i numele lui 8anj/a+ am devenit eu [ns`mi 8anj/a. <+ stri,`&m` pe numele de 8anj/a. imeni s` nu m` stri,e Ieer.. Concentrarea real` se o'\ine doar prin dra,oste ]i ceea ce r`m(ne de nep`truns de&a lun,ul anilor de practic` spiritual` $f`r` dra,oste% se de#v`luie [ntr&o clip` printr&o sin(ur` privire a )reaiu%itului. )e aceea+ noi discipolii tre'uie s` aprindem [nl`untrul nostru flac`ra iu'irii. 4u'irea este acea lumin` care de]teapt` [n noi capacitatea de a vedea calea spiritual`. Cel ce t(nje]te dup` )umne*eu tre'uie+ [n primul r(nd+ s` [ndep`rte*e toate impurit`\ile min\ii sale+ sp`l(ndu&le cu apa dra,ostei. 6`r` dra,oste nu este posi'il s` ne concentr`m aten\ia care este r`sp(ndit` [n afar` [n [ntrea,a lume+ iar sufletul nu poate fi retras [n oc/iul al treilea. Ki f`r` aceasta nu este cu putin\` s` ne ridic`m [n t`r(murile spirituale mai [nalte. At(t timp c(t sufletul nu are acces [n acele 8e,iuni+ el nu le va putea cunoa]te. Cunoa]terea adev`rat` nu [nseamn` judecat` intelectual`. Cunoa]terea adev`rat` se do'(nde]te atunci c(nd sufletul are percep\ie direct`+ nemijlocit`. )entru a avea o asemenea e*perien\` avem nevoie de dra(oste pentru cel care a avut de'a acea e*perien\`. !ulsi Sa/i' spunea2 ++<+ !ulsi+ iu'e]te&\i :reaiu'itul a]a cum pas`rea lunii iu'e]te luna. Ciocul i se [nclin`+ ,(tul i se [n\epene]te+ dar aten\ia ei r`m(ne fiBat` [ntr& un sin,ur punct.. {n dra,ostea des`v(r]it` nu [ncape nici un fel de patim`. )ra,ostea ] i e,oismul nu au nimic [n comun. Atunci c(nd iu'im pe cineva pentru un motiv e,oist+ nu [nseamn` c` iu'im acea persoan`+ ci ne iu'im+ de fapt+ propriul nostru e,o. {nv`\`turile ne mai spun c` atunci c(nd vom reali*a c` nu are rost s` fim e,oi]ti+ c` noi nu putem poseda nimic, "i mai mult, c` noi nu suntem "i nu "tim nimic+ ]i&i vom vedea doar pe )umne*eu [n to\i ]i [n toate+ doar atunci []i va rev`rsa "l /arul asupra noastr`. Sardar Ha/adur spune2 ++)ac` dore]ti s` urme*i calea spre )umne*eu fii pre,`tit s`&\i dai trupul+ mintea ]i averea. :otole]te&\i dorin\ele+ renun\` la ata]amente ]i [ndur` insulte ]i ironii.. < poveste spune c` odat`+ 5a@s/mi ]i araAan+ *ei\` ]i *eu+ st`teau de vor'` [n rai c(nd araAan se ridic` 'rusc ]i d`du s` plece. & )oamne+ unde te duci?+ [ntre'` 5a@s/mi. & Unul din devota\ii mei este [n mare pericol+ tre'uie s`&l salve*. Lic(nd acestea+ el plec`. )ar se [ntoarse cur(nd
M

&

)oamne+ de ce te&ai [ntors a]a repede? [ntre'` 5a@s/mi. araAan *(m'i ]i spuse2 & )evotatul acela mer,ea pe drum cople]it de dra,ostea pentru mine. i]te oameni []i puseser` rufele la uscat pe iar'` ]i devotatul+ [n drumul s`u+ a c`lcat pe ele. <amneii s&au r`stit la el ]i erau ,ata # ,ata s`&l ia la '`taie. )e aceea eu am dat fu,a s`&l proteje*. & )ar de ce ai venit a]a de repede? [ntre'` 5a@s/mi. araAan r(se ]i r`spunse2 & 5&am v`*ut pe devotat ridic(nd o piatr` ca s` arunce [n ele+ a]a c` m& am [ntors.. Aceast` poveste ne red` ce [nseamn` s` fii cu adev`rat p`truns de iu'ire pentru )umne*eu. :e )umne*eu nu&l putem p`c`li. 6arid *ice ]i el2 ++Crede\i&m`+ vi*iunea sfin\ilor este diferit`. "i consider` suferin\a ]i confortul ca fiind pe acela]i plan. "i ]tiu c` orice face )umne*eu pentru ei este spre 'inele lor.. "pistola 4 c`tre !imotei2 ++:entru c` noi n&am adus nimic [n lume+ tot a]a cum nici nu putem s` scoatem ceva din ea afar`- ci av(nd /ran` ]i [m'r`c`minte cu acestea vom fi [ndestula\i.. Sau [n alt` parte2 ++C` iu'irea de 'ani este r`d`cina tuturor relelor ]i cei ce o doresc cu [nfocare r`t`cesc de la credin\` ]i se str`pun, cu multe dureri. )ar tu+ omule al lu )umne*eu+ fu,i de aceasta ]i urmea*` evlavia+ credin\a+ dra,ostea+ r`'darea ]i 'l(nde\ea.. {n "pistola [nt(i a Apostolului 4oan se *ice2 ++ u iu'i\i lumea nici lucrurile din lume. )ac` cineva iu'e]te lumea+ iu'irea !at`lui nu este [ntru el.. {n Corinteeni este scris2 ++5ucrurile care se v`d sunt trec`toare+ pe c(nd cele ce nu se v`d sunt ve]nice.. Se ridic` natural [ntre'area2 ce s&ar [nt(mpla cu lumea dac` to\i ar avea o asemenea atitudine? Cine ar lupta [mpotriva injusti\iei+ eBploat`rii ]i oprim`rii? Cine ar construi fa'rici ]i u*ine+ cine ar de*volta ]tiin\a ]i artele ]i [ntrea,a noastr` civili*a\ie? Ce s&ar [nt(mpla cu na\iile noastre? !ceasta nu este problema noastr`, ne spun sfin(ii. Este o problem` pe care *umne eu trebuie s` o re olve. ,, Noi nu suntem aici s` conducem lumea, las`-l pe *umne eu s-o fac`), a spus Sardar 1a%adur.

{nv`\`torii perfec\i au venit [n aceast` lume de milione de ani pentru a lua sufletele pre,`tite [napoi la )umne*eu. Misiunea lor nu a interferat cu mersul lumii. <ricum+ majoritatea oamenilor care sunt complet a'sor'i\i de lume vor cotinua *'aterea lumeasc` indiferent ce le&ar spune {nv`\`turile sfinte. Cei lume]ti sunt aici pentru a duce mai departe mersul lumii ]i ei asta vor face. Sfin\ii+ pe de alt` parte+ ne spun c` noi suntem aici pentru o perioad` scurt` de timp- c` nimeni nu a o'\inut fericirea etern` [ncerc(nd s` [m'un`t`\easc` lumea- c` ]tiin\a ]i civili*a\iile vor apare ]i vor disparena\iile+ reli,iile ]i ele vor lua na]tere+ vor dec`dea ]i vor dispare- nimic nu e sta'il [n toate acestea. oi suntem aici ca oaspe\i ]i nu tre'uie s` ne pl(n,em de Da*da noastr`. )ac` trudim pentru lume nu&l putem sluji pe )umne*eu. u putem lupta pe dou` fronturi2 lumesc ]i spiritual. u putem sluji la doi st`p(ni. Un sf(nt musulman spunea2 ++)e ce s` fii sclav al oamenilor acestei lumi? Mai 'ine sluje]te&l pe Creatorul omnipotent ]i supune&te complet 5ui.. Soami Oi *ice2 ++ u tre'uie s` [l ro,i pe {nv`\`tor pentru cea mai [nalt` re,iune spiritual`+ Sat 5o@+ sau oricare alt` re,iune [nalt`. !u tre'uie doar s` te ro,i lui ca el s`&\i dea un loc la :icioarele sale sfinte- pentru c` aceasta este cea mai [nalt` ]i m`rea\` dintre re,iuni.. ++ u po\i s` te autoproclami sf(nt [n pia\a din centrul ora]ului- nici s` o'\ii lini]tea fu,(nd [n p`dure sau [n jun,l`- reali*area lui )umne*eu nu se cump`r` cu 'ani- ea nu poate fi ,`sit` [n rai sau [n iad. !u@a spune2 tre'uie s`&\i oferi via\a [n sc/im'ul ei. Altfel nu mai pomeni nimic despre aceasta.. ++1oia lui )umne*eu se [nf`ptuie]te mereu- nimic nu se [nt(mpl` dup` cum vrea omul. <mul poate dori so\ie+ copii ]i avere+ dar )umne*eu poate s` vrea ca el `s r`m(n` nec`s`torit. <mul poate dori 'o,`\ii+ palate ]i aur+ dar )umne*eu poate s`&l vrea s`rac. <mul poate s` doreasc` pl`cerea dar )umne*eu [i poate da 'oala. <mul poate dori m(nc`ruri alese ]i /aine scumpe+ dar )umne*eu [l poate vrea cer]etor. <mul poate dori comuniune cu )umne*eu dar voia lui )umne*eu poate fi ca el s` se nasc` mereu ]i mereu..$1ijaAa )asa%. :rover'ele din 1ec/iul !estament spun2 ++6iule+ nu dispre\ui mustrarea )omnului ]i nu te m(/ni de pedepsele 5ui. C`ci )omnul ceart` pe cel care iu'e]te ]i ca un p`rinte pedepse]te pe feciorul care [i e dra,.. C/iar ]i atunci c(nd ne ru,`m la )umne*eu+ ce&i cerem s` ne dea? {i cerem lucruri p`m(nte]ti+ pieritoare ]i care nu durea*` etern. {i cerem+ a]a cum spunea Ma/araj C/aran Sin,/+ s`&]i supun` voia 5ui+ voii noastre. oi vener`m mintea ]i nu pe )umne*eu. "Bist` [n 8amaAana o poveste care are drept su'iecte [ncredin\area [n voia
P

)omnului2 ++<dat` 8ama ]i fratele lui 5a@s/man+ s&au dus s` fac` 'aie [ntr&un lac+ dar [nainte de aceasta ]i&au [nfipt arcurile cu s`,e\ile [n p`m(nt. $8am [n l'. /indi [nseamn` )umne*eu% 4e]ind din ap` 5a@s/man a scos arcul s`u din p`m(nt ]i i&a v`*ut v(rful [ns(n,erat. 8ama+ v`*(nd aceasta+ i&a spus2++ Uite frate+ poate c` am r`nit o vietate.. 5a@s/man a s`pat [n p`m(nt ]i a ,`sit o 'roasc` mare. "a era pe moarte. 8ama a *is 'roa]tei plin de compasiune2 ++de ce n&ai scos nici un sunet? Am fi [ncercat s` te salv`m. Ktim c` or`c`i foarte tare atunci c(nd te atac` un ]arpe.. Hroasca a r`spuns2 ++<+ )oamne+ c(nd sunt atacat` de un ]arpe stri,2 <+ 8ama+ salvea*`&m`. Acum am ]tiut c` 8ama [nsu]i era cel ce m` ucide+ ]i d e a ceea a m r`m as t`cut`. . < condi\ie preliminar` a pro,resului spiritual este deplina [ncredin\are [n voia Domnului. Aceasta nu are nimic de&a face cu resemnarea sau descurajarea. Este victoria spiritului asupra min\ii, cucerirea min\ii. Aceia care o pot face sunt oamenii care au ajuns s`&5 iu'easc` [ntr&adev`r pe )umne*eu. :rin [ncredin\are [n voia lui+ ei do'(ndesc suveranitatea celor trei lumi+ ]i ajun, [n final una cu )umne*eu.