GNDURI CTRE SINE NSUI I

77

locuri, ocupndu-se cu aceleai treburi; faptul c, dup

dureri foarte puternice de cap, se ntorcea repede, cu mintea
proaspt i ptrunztoare, la ocupaiile obinuite; faptul de
a nu avea multe secrete, ci foarte puine, i de obicei foarte
rar, i toate acestea numai pentru binele public; pruden i
msur n organizarea spectacolelor publice, n construirea
de edicii, cu ocazia distribuirilor <de bani sau alimente> ctre popor, precum i n alte activiti asemntoare, deoarece
i ndrepta atenia numai asupra celor care trebuiau fcute,
nu asupra renumelui obinut pe seama celor realizate; nu fcea
baie la ore nepotrivite, nu i plcea s construiasc, nu era
prea pretenios nici cu privire la felurile de mncare, nici la
estura i culoarea vemintelor, nici la nfiarea frumoas
a sclavilor; toga sa era adus din Lorium, de la ferma sa din
vale, iar multe dintre veminte proveneau de la Lanuvium30;
dup cum se comporta la Tusculum cu administratorul su,
care i adresa tot felul de rugmini, tot aa era i felul su de
a ; nu era nici aspru, nici lipsit de bun-cuviin, nici violent, nici, cum ar spune cineva, <nu fcea nimic> pn la
sudoare31, ci, dimpotriv, toate aciunile sale erau calculate
n detaliu, ca i cum le-ar fcut n rgaz, n linite, n bun
rnduial, cu energie, n acord unele cu altele; i s-ar potrivit cele amintite despre Socrate32, c putea e s se abin,
e s se bucure de cele de care muli nu au puterea s se
lipseasc i de care sunt prea deprini s se bucure. Dar tria
i chiar rezistena i puterea sa de cumptare n oricare din
cele dou situaii sunt nsuirile unui brbat cu suetul echilibrat i de nenfrnt, dup cum a dovedit-o pe durata bolii
sale <care i-a adus n cele din urm> moartea.
De la zei33 <am primit>: faptul c am avut bunici buni,
strmoi buni, o sor bun34, profesori buni, sclavi buni n
cas, prini, prieteni, buni aproape toi; i faptul c nu am

17