GNDURI CTRE SINE NSUI I

75

a prevedea lucrurile n timp i de a pune n ordine pn i

cele mai nensemnate detalii, fr a face nimic dramatic din
aceasta; faptul de a opri aclamaiile i orice fel de lingueli fa
de persoana sa; de a veghea ntotdeauna la treburile statului,
de a reduce cheltuielile i de a suporta criticile privind astfel
de probleme; faptul de a alunga teama superstiioas de zei,
de a nu cuta cu orice pre popularitatea, e fcnd pe plac
mulimii, e artndu-se prieten al poporului, ci dnd
dovad de sobrietate n orice mprejurare i de fermitate, i
nicidecum de grosolnie sau de dorina de nouti; faptul
de a m folosi fr ngmfare i, n acelai timp, fr ezitri de cele ce contribuie la comoditatea vieii, pe care soarta
mi le-a oferit din belug, aa nct s prot de ele, fr nici
o grij, atunci cnd le am, dar s nu le duc dorul, atunci
cnd nu le am; faptul c nimeni n-a spus despre el c a fost
sost, un om iret, un pedant, ci un brbat matur, desvrit,
indiferent la linguiri, tiind s conduc i treburile sale, i
pe ale altora; n plus, aprecierea cu care-i nconjura pe adevraii lozo, fr s-i jigneasc pe ceilali i fr s se lase
atras de acetia; de asemenea, n relaiile sale cu ceilali, era
agreabil i plcut, fr a plictisitor; preocuparea cu msur
pentru propriul trup, nu ca un ndrgostit de via, nici
cutnd s-l nfrumuseeze, nici neglijndu-l, aa c, datorit
ngrijirilor proprii, a avut nevoie n foarte mic msur de
medici, de medicamente sau tratamente exterioare; dar mai
ales disponibilitatea de a ceda, fr urm de invidie, tuturor
celor care deineau un talent deosebit, de exemplu elocina,
expunerea legilor sau a moravurilor ori alte astfel de lucruri;
faptul c se strduia mpreun cu acetia, pentru ca ecare
s e preuit dup competenele sale; pzirea cu snenie a
obiceiurilor strmoeti, respectndu-le n toate, fr s o
arate cu tot dinadinsul; i faptul de a nu da dovad de lips
de fermitate i statornicie, ci de a-i petrece timpul n aceleai