Sunteți pe pagina 1din 12

POLITICI FINANCIARE SI MONETARE PRIVIND ASIGURAREA ECHILIBRULUI FINANCIAR

CUPRINS :

1. Politica financiara 3 2. Politica monetar...................................................................... 6 3. Notiunea de echilibru financiar ............................................. 10 4. Procesul asigurrii echilibrului financiar .. 12

POLITICI FINANCIARE SI

ONETARE PRI!IN"

ASI#$RAREA EC%ILI&R$L$I FINANCIAR Politica reprezint o form de organizare i conducere a societaii umane pentru satisfacerea intereselor acesteia sau un ansam!lu a deciziilor luate de autoriti pentru conducerea di"erselor sfere domenii i interese ale unei naiuni. Politica economic reprezint ansam!lul deciziilor adoptate de ctre autoritile pu!lice #n "ederea orientrii acti"itii economice #ntr$un sens considerat rezona!il pe teritoriul naional. Politica economic este menit s elimine fenomenele negati"e o!ser"ate #n economie s sc%im!e sau s pre"in sc%im!area unor "aria!ile economice. &istematizarea instrumentelor de inter"enie a statului #n economie #n funcie de instituiile ce le promo"eaz i din punct de "edere al obiectivelor ce pot fi atinse a condus la separarea #n urmtoarele categorii de politici ' componente: !ugetare fiscale monetar "alutar "eniturilor comerciale de preuri ocuprii sectoriale '( Politica financiara &e defineste ca reprezentand ansam!lul masurilor actiunilor si instrumentelor de colectare a resurselor financiare si de utilizare a acestora in scopul satisfacerii consumului de !unuri pu!lice. (n literatura de specialitate politica financiara este denumita uneori si politica fiscala. (n ceea ce ne pri"este consideram ca fiind mai adec"ata in raport cu continutul economic al proceselor definite si cu semantica notiunii utilizarea conceptului de politica financiara care sa su!sumeze politica fiscala$ prin care se sta!ilesc sursele metodele de prele"are si "eniturile fondurilor pu!lice precum si politica !ugetara ' ca e)presie a dimensionarii si ierar%izarii c%eltuielilor pu!lice prin actiuni si instrumente specifice. *a ni"el macroeconomic politica financiar reprezint totalitatea deciziilor metodelor i a mi+loacelor concrete pri"ind procurarea i diri+area resurselor financiare precum i instrumentele instituiile i reglementrile financiare utilizate de stat pentru direcionarea proceselor economice i a
3

relaiilor sociale #ntr$o etap determinat ) #n "ederea realizrii o!iecti"elor politicii macroeconomice ,ocuparea forei de munc meninerea sta!ilitii preurilor asigurarea creterii economice i ec%ili!rarea !alanei de pli e)terne- i o!inerii ec%ili!rului general #n economie. Prin coninutul su politica financiar este indisolu!il legat de celelalte componente ale politicii economice. .stfel dac politica economic a statului #i popune ca o!iecti"e: dez"oltarea rete%nologizarea i modernizarea ramurilor economiei naionale relansarea economic creterea economic distri!uirea mai ec%ita!il a "eniturilor atunci politica financiar tre!uie s urmreasc aceleai o!iecti"e i s contri!uie la stimularea in"estiiilor i a relaiilor internaionale prin acordarea de a+utoare financiare de credite pentru in"estiii i stimularea cercetrilor tiinifice prin finanarea lor de la !uget etc. Caracteristicile politicii financiare: este o component a politicii generale a statului influeneaz i celelalte faze ale reproduciei financiare/ se realizeaz #n !aza unei anumite strategii i tacticii/ are un caracter dinamic/ difer de la o ar la alt #n funcie de potenialul economic gradul de dez"oltare tipul de conducere a economiei etc. domeniile #n care se manifest sunt: a. c%eltuielile pu!lice/ !. resursele financiare pu!lice c. creditul !ancar d. asigurri i reasigurri *a randul sau politica monetara ' reprezinta ansam!lu actiunilor si instrumentelor prin care !anca centrala utilizand "olumul, oferta- si costul ,rata do!anzii- monedei influenteaza ni"elul acti"itatii economice ,produsul intern !rut- si al preturilor , rata inflatiei-. .tat politica financiara cat si politica monetara conditioneaza in mod direct ec%ili!rul financiar la ni"elul macroeconomic. 0efinit in sinteza ca o stare optima a finantelor pu!lice echilibrul financiar e)prima concordanta dintre necesarul de resurse financiare solicitate de furnizarea !unurilor pu!lice pe de o parte si resursele posi!ile de mo!ilizat pe plan intern si e)tern in acest scop p de alta parte. 1c%ili!rul financiar nu reprezinta un scop in sine ci el se circumscrie in mod organic politicii economice promo"ate de gu"ern si se afla in directa corelatie cu principalii indicatori macroecomici ,marimea

produsului intern !rut rata inflatiei rata soma+ului si soldul contului current al !alantei de plati- alaturi de care poate contri!ui la asigurarea ec%ili!rului general economic. (n tara noastra instrumentul de reflectare a ec%ili!rului financiar pu!lic la ni"el national il reprezinta !ugetul general consolidat. .cesta e)prima totalitatea resurselor si respecti"e a c%eltuielilor pu!lice. 2ugetul general consolidat poate fi ec%ili!rat sau dezec%ili!rat /in aceasta ultima situatie soldul !ugetului general consolidate putand sa se prezinte in doua ipoteze e)cedentar ,"enituri mai mari decat c%eltuielilesau deficitar ,c%eltuieli superioare "eniturilor-. Politica financiara si cea monetara e)ercita un impact direct asupra soldului !ugetului general consolidat asa cum se "a arata in continuare. (dentificarea ni"elului si a proportiilor corecte ale diferitelor impozite ta)e si contri!utii la fondurile pu!lice precum si sta!ilirea "olumului si a destinatiilor adec"ate ale c%eltuielilor pu!lice reprezinta un demers comple) cu multiple consecinte in plan economic si social. 3enitul al "eniturilor pu!lice care reduce puterea de cumparare a populatiei si potentialul de in"estitii din sectorul real al economiei depinde in mod direct de dimensiunile c%eltuielilor pu!lice care la randul lor sunt determinate de cantitatea si structura !unurilor pe care autoritatile pu!lice centrale si locale decide sa le furnizeze populatiei prin intermediul sectorului pu!lic. .sadar efectuarea c%eltuielilor pu!lice presupune alocarea unei parti din resursele materiale financiaresi umane ale societatii in !eneficial intregiii societati prin diminuarea proportionala a utilizarii acestora in scop pri"at. 2unurile pu!lice ,educatia ingri+irea sanatatii cultura mentinerea ordinii pu!lice apararea nationala infrastructurile rutiere fero"iare de comunicatii etc.-. spre deose!ire de cele pentru uzul pri"at nu sunt tranzactionate pe piata si sunt disponi!ile in mod egal pentru toti cetatenii indiferent de contri!utiile acestora la formarea fondurilor pu!lice. .numite !unuri pu!lice constituind categorii mai restranse sunt disponi!ile numai pentru unele grupuri de cetateni,pensionari ele"i si studenti !ursieri persoane fara loc de munca etc- in functie de starea lor economica si sociala. Proportia dintre acti"itatea sectorului pu!lic si "olumul !unurilor de uz pri"at este determinata de optiunea politica a autoritatilor de stat din fiecare tara.
4

.stfel spus de optiunea acestora fie spre politicile economice de orientare 5e6nesista ,in care statul indeplineste un rol in economie- fie spre cele de natura li!erala ,care promo"eaza teoria statului minimal si a politicilor economice neutrale raportat la fenomenele si procesele economice- fie spre un mi) intre aceste doua curente ideologice. (n raport cu optiunea gu"ernamentala pentru unul sau altul dintre tipurile de politici mentionate mai sus actiunile autoritatilor de stat in plan financiar si monetar se racodeaza la particularitatile deciziei politice si de"in factori acti"i pentru realizarea o!iecti"elor strategice ale acesteia.

*( Politica monetar Poate fi definit ca acti"itatea de influenare a proceselor economico$ sociale prinr$o serie de instrumente monetare #n "ederea realizrii principalelor scopuri macroeconomice i o!inerii ec%ili!rului general #n economie. Politica monetar reprezint ansam!lul de msuri sau inter"eniilor 2ncii 7entrale sau ale autoritilor monetare efectuate asupra lic%iditii economiei naionale ,controlul ofertei de moned- prin intermediul unor te%nici i instrumente #n scopul realizrii politicii economice. Politica monetar include 2 componente: creditar i "alutar. Politica monetar include deciziile i aciunile "iz#nd oferta de moned i derularea circulaiei monetare #n economia naional asigurarea ec%ili!rului monetar i meninerea puterii de cumprare a monedei #n scopul realizrii unor o!iecti"e ale politicii generale. Politica creditar reprezent ansam!lul deciziilor metodelor i te%nicilor care "izeaz reglementarea i supra"eg%erea a "olumului de credite #n economie precum i a ratei do!#nzii pentru realizarea o!iecti"elor macroeconomice legate de procesele economisirii i in"estirii i contracararea inflaiei. Politica valutar se refer la modalitile de procurare i utilizare a resurselor "alutare i ec%ili!rarea !alanei de pli e)terne crearea rezer"elor de "alut e"oluia cursului "alutar i efectuarea de tranzacii pe pieele financiar$"alutare. Politica monetar "alutar i creditar se ela!oreaz de 2anca 8aional #n comun acord cu 9u"ernul. &istemul monetar al :epu!licii
6

;oldo"a se afl #n dez"oltare permanent #n sensul ela!orrii i introducerii #n practic a instrumentelor monetare e)istente #n toate rile dez"oltate ,instrumentele de supra"eg%ere !ancar crearea atri!utelor pieei %<rtiilor de "aloare implementarea mecanismului conta!il conform principiilor internaionale etc.-. Politica monetar utilizeaz #n general urmtoarele instrumente: $ volumul i structura masei monetare #n economie care "izeaz crearea monedei i controlul masei monetare #n funcie de cererea i ofert pe piaa/ + operaiuni pe piaa deschis cu hrtii de valoare de stat constituie operaiuni de "<nzare ,plasare- $ cumprare ,rscumprare- de ctre 2anca 8aional a %<rtiilor de "aloare emise de stat cu scopul de a mri sau micora cantitatea de !ani din circulaie. 3<nzarea %<rtiilor de "aloare conduce la diminuarea ofertei de !ani rezultat din retragerea unei pri din masa monetar din circulaie ca rezultat rata do!<nzii crete crete puterea de cumprare a "alutei naionale i se diminueaz "olumul in"estiiilor #n economia naional. 7umprarea %<rtiilor de "aloare de stat contri!uie la creterea ofertei de !ani la micorarea ratei do!<nzii stimularea in"estiiilor i inflaie. - rata dobnzii. 2ncile pot s$i mreasc rezer"ele creditare prin: atragerea de noi depuneri contractarea de credite de la alte !nci comerciale i procurarea de resurse creditare de la 2anca 8aional. =n :epu!lica ;oldo"a !ncile comerciale procur resurse creditare la licitaia creditar inter!ancar unde cel mai mare furnizor de resurse creditare este 2anca 8aional. Prin mecanismul licitaiei propun<nd oferte mari sau mici de resurse creditare pentru "<nzare 2anca 8aional influeneaz rata do!<nzii. 1fectele modificrii ratei do!#nzii se refer la: a- scderea ratei do!#nzii stimuleaz in"estiiile i creterea ocupaiei forei de munc pe fondul unei anumite tendine de cretere a preurilor/ !- creterea ratei do!#nzii conduce la diminuarea in"estiiilor i apariia tendinei de cretere a oma+ului. Pe fondul anumitei sta!iliti a preurilor se dez"olt procesele de stagnare. $ rata rezervelor obligatorii $ presupune ca o parte din depozitele !ancare i mi+loacele atrase din alte surse s fie depozitate de ctre !ncile comerciale #n conturi desc%ise la 2anca 8aional. 7erina confirmat prin lege conform creia o parte din depozitele !ancare i mi+loacele primite din alte surse tre!uie s se pstreze #n 2anca 7entral #n primul r#nd contri!uie la asigurarea !ncii i prote+area clientelei #n al doilea r#nd 2anca 7entral mrind sau micor#nd rata rezer"elor o!ligatorii influeneaz direct "olumul
>

creditelor acordate de !ncile comerciale i ca rezultat mrete sau micoreaz oferta de !ani. + rezervele valutare ale Bncii Naionale( (nstrumentul de promo"are a politicii #n conte)t internaional utilizat de !ncile centrale se numete intervenie pe pieele "alutare. Intervenia valutar reprezint acti"itatea de sta!ilizare a ni"elului cursurilor "alutare prin !locarea forelor pieei care ridic sau scad ni"elul cursurilor de sc%im! ale "alutei proprii. ;ecanismul inter"eniei "alutare este analogic celui al operaiunilor pe piaa desc%is. .cest instrument presupune operaiuni de "<nzare$cumprare a dolarilor. 0e e)emplu dac cursul "alutei naionale scade 2anca 8aional inter"ine prin operaiuni de "<nzare a dolarilor fapt ce contri!uie la procurarea "alutei naionale la creterea cererii de moned naional i la creterea puterii ei de cumprare. 0ac cursul "alutei naionale crete 2anca 7entral din contra #ncepe acti" s "#nd moneda sa pentru a produce efectul creterii ofertei de moned proprie. .stfel se urmrete sta!ilizarea cursului "alutar. ;aterializarea politicii monetare tre!uie s ai! ca premise fundamentale at<t faptul c ne"oile economiei reale sunt e)primate prin intermediul !ncilor comerciale c<t i realitatea c cerinele finanelor pu!lice sunt reflectate de situaia i aciunile trezoreriei statului. ;odificrile #n politica monetar influeneaz #n mod sensi!il e"oluia parametrilor de !az ai sta!ilitii macroeconomice inclusi" a ec%ili!rului financiar. .stfel sporirea masei monetare #ntr$o economie caracterizat prin su!utilizarea forei de munc conduce la creterea "olumului produciei de !unuri i ser"icii datorit stimulrii e)pansiunii economice inclusi" a in"estiiilor $ factor sensi!il la ma+orarea creditelor disponi!ile #n condiii de do!<nd mai redus. &e #nelege c o politic monetar restricti" de reducere a ofertei monetare/ concomitent cu creterea ratei do!<nzii are efecte fa"ora!ile asupra inflaiei dar i consecine nefa"ora!ile asupra economiei reale care se contract su! impactul scumpirii creditului i al reducerii in"estiiilor. 0eoarece at<t politica financiar c<t i cea monetar acioneaz asupra cererii agregate economitii sunt di"izai atunci c<nd #i propun s recomande care$dintre cele dou politici tre!uie s fie preponderent. ;onetaristii utilizeaz ecuaia sc%im!ului ,modelul ?is%er- pentru a proiecta e"oluiile macroeconomice: ; ) 3@ P ) A #n care:
B

; @ masa monetar 3 @ "iteza de circulaie a !anilor/ P @ ni"elul general al preurilor/ A @ "olumul tranzaciilor. 0ac #n cadrul teoriei 5e6nesiste !anii afecteaz economia prin intermediul ratei do!<nzii care la r<ndul su influeneaz #n primul r<nd in"estiiile consumul pri"at i c%eltuielile pu!lice pentru monetariti orizontul de aciune al !anilor asupra economiei este mai amplu. .stfel pe l<ng raa do!<nzii acetia iau #n calcul masa monetar i "iteza de circulaie a !anilor ca factori determinani ai e"oluiei "eniturilor i preurilor #n economie. *uate separat am!ele teorii sunt "ala!ile dar totodat sunt i incomplete deoarece ele ofer o imagine a economiei numai din perspecti"a cererii agregate fr a oferi elemente de e"aluare a comportamentului ofertei agregate. 0e aceea proiectarea e"oluiei produciei i a ni"elului$preurilor necesit i studierea componentei pri"ind oferta agregat pe inter"alul de timp analizat. . :e"enind la c%estiunea pri"ind preponderena/politicii financiare sau a celei monetare #n cadrul strategiilor de macrosta!ilizare economic tre!uie su!liniat c cei mai muli economiti sunt de acord c am!ele politici au un impact semnificati" asupra cererii agregate. Cotui 5e6nesitii #nclin spre a acorda int<ietate politicii financiare pe c<nd monetaristii se !azeaz #n mod prioritar pe "irtuile politicii monetare. Ceoria i practica economic demonstreaz c aciunile politicii financiare ,e)ercitate spre e)emplu #n sensul modificrii c%eltuielilor pu!lice sau a consumului indi"idual- influeneaz mai rapid i mai prompt cererea agregat comparati" cu politica monetar. .ceasta din urm la r<ndul su se do"edete mai eficace #n ceea ce pri"ete operaionalizarea deoarece conducerea autoritii monetare poate s inter"in mult mai rapid asupra economiei dec<t o poate face gu"ernul. .stfel factorii de decizie ai 2ncii 7entrale se #nt<lnesc frec"ent i pot adopta oric<nd msurile impuse de starea economiei aciunile decisede autoritatea monetar intr<nd imediat #n funciune. &pre deose!ire de !anca de emisiune autoritatea gu"ernamental nu poate sc%im!a politica fiscal dec<t pe !aza unor legi apro!ate de forul$legislati" $proces care de o!icei dureaz mai multe luni/ totodat politica !ugetar nu poate fi modificat dec<t prin legea !ugetar care se apro! anual put<ndu$se amenda $ de o!icei o singur dat $ pe parcursul e)ecuiei.

1ficiena politicii monetare #n efortul de sta!ilizare macroeconomic i impactul su asupra ec%ili!rului financiar depind #n mod direct de situaia i de e"oluia ofertei agregate raportat la sc%im!rile inter"enite prin intermediul p<rg%iilor monetare #n dinamica cererii agregate. =nelegerea profund a aciunii pdlitcii monetare raportate la o!iecti"ul sta!ilizrii macroeconomice precum i cone)iunile acesteia cu msurile specifice ale politicii financiare prezint o #nsemntate deose!it din perspecti"a ec%ili!rului economic #n general a celui financiar #n special. #ntruc<t am!ele politici influeneaz ni"elul P(2 i al preurilor lu<nd #n calcul i gradul de fiscalitate rezult c politicile financiar$monetare e)ercit un impact direct asupra "eniturilor !ugetare. Cotodat "olumul c%eltuielilor pu!lice ca element constituti" al politicii !ugetare $care influeneaz la r<ndul lor ni"elul P(2 i al preurilor tre!uie s se situeze la cote rationale raportat la "eniturile !ugetare proiectate pentru a se e"ita apariia unor deficite !ugetare fr surse "ia!ile de finanare pre"enindu$se astfel emisiunea monetar generatoare de inflaie. (at cum prin parametrii deficit al !ugetului general consolidat ,inclusi" sursele sale de finanare- i rata inflaiei se pot identifica punctele de contact dintre politica financiar i ec%ili!rul financiar pe de o parte i politica monetar pe de alt parte. ,.No-iunea de echilibru financiar 1timologic termenul de Eec%ili!ruF deri" de la cu"intele latine ti EaegusF care #nseamn egal i Eli!raF care #nseamn !alan. .ceast noiune a constituit #n timp o!iect de studiu pentru mai multe ramuri ale tiinei cum sunt fizica !iologia filosofia sau economia. 1c%ili!rul economic se manifest su! forma raportului dintre cerere i ofert pe pieele !unurilor materiale de capitaluri i de munc care #n unitatea lor reprezint forma de e)isten a ec%ili!rului macroeconomic. .adar ec%ili!rul macroeconomic e)prim acea stare spre care tinde piaa !unurilor economice monetare a capitalului i a muncii caracterizat prin concordana dintre cerere i ofert . G parte component a ec%ili!rului general economic o constituie ec%ili!rul financiar alturi de ec%ili!rul monetar i de ec%ili!rul "alutar. Procesele economice cotidiene determin o multitudine de relaii #ntre agenii economici #ntre acetia i autoritile pu!lice !nci societi de asigurare sau alte persoane de drept pu!lic sau pri"at. .ceste relaii se

10

concretizeaz #n multiple flu)uri materiale i !neti paralele sau independente unele de altele. ?lu)urile !neti reflect pe de o parte procesul de constituire a diferitelor fonduri de resurse financiare centralizate sau descentralizate iar pe de alt parte procesul de alocare a acestor resurse #n fa"oarea di"erilor !eneficiari. 7a i #n cazul resurselor materiale este ne"oie s e)iste o stare de ec%ili!ru #ntre ne"oile de resurse financiare i posi!ilitile de procurare a acestora ceea ce constituie de fapt esena conceptului de ec%ili!ru financiar. 1c%ili!rul financiar e)prim aadar egalitatea permanent i corelaia deplin ce tre!uie s e)iste #ntre potenialul financiar al economiei i ne"oile de resurse reclamate de realizarea o!iecti"elor de dez"oltare economico$ social a rii ridicarea ni"elului de ci"ilizaie material i spiritual a populaiei i constituirea a unor rezer"e pentru rezol"area unor sarcini i situaii deose!ite ce pot s apar. 1c%ili!rul financiar pri"ete resursele i necesitile de resurse ale #ntregii economii naionale adic at<t ale statului c<t i pe cele ale agenilor economici indiferent de forma de organizare sau de proprietate. .stfel #n !alana financiar a economiei naionale se regsesc toate resursele financiare ale economiei naionale indiferent de pro"enien sau de modul de constituire. .cest ec%ili!ru se #ntemeiaz pe relaiile economice de tip financiar ce iau natere #n procesul formrii i repartizrii fondurilor financiare centralizate i descentralizate din economia naional #n scopul satisfacerii ne"oilor colecti"e ale societii dez"oltrii forelor de producie i ridicrii ni"elului de trai al populaiei. 2ugetul administraiei centrale de stat care cuprinde principalul fond !nesc centralizat al statului tre!uie s ai! propriul su ec%ili!ru e)primat prin egalitatea dintre "enituri i c%eltuieli. 0up caz #n cadrul c%eltuielilor poate fi inclus un anumit deficit a crui acoperire este reglementat prin legea !ugetar anual. Partea co"<ritoare a "eniturilor o constituie "eniturile curente iar #n cadrul acestora "eniturile fiscale mo!ilizate su! forma impozitelor directe , impozitul pe profit impozitul pe salarii- sau indirecte , ta)a pe "aloare adugat ta)ele "amale accizele-. Hn rol secundar #l ocup "eniturile nefiscale , "rsmintele din profitul net al regiilor autonome "rsminte de la instituiile pu!lice alte "enituri di"erse-. 7%eltuielile !ugetare asigur premisele financiare pentru #ndeplinirea rolului statului pe plan intern i e)tern fiind destinate finanrii c%eltuielilor social$culturale ,#n"m<nt sntate asisten social- finanrii dez"oltrii ramurilor strategice ale economiei naionale i cercetrii
11

tiinifice. Cot aici sunt cuprinse i transferurile ce se fac ctre !ugetele locale pentru ec%ili!rarea acestora c%eltuielile aferente datoriei pu!lice precum i fondul de rezer" constituit la dispoziia gu"ernului.

.(Procesul asigurrii echilibrului financiar Procesul deose!it de comple) al asigurrii ec%ili!rului financiar la ni"el de economie presupune parcurgerea a dou etape importante: $proiectarea strii de ec%ili!ru financiar al economiei #n sensul identificrii tuturor resurselor financiare posi!il de mo!ilizat #ntr$o perioad dat i al selectrii i ierar%izrii ne"oilor de resurse financiare #n scopul #ncadrrii acestora #n resurse/ $urmrirea #n e)ecuie a ec%ili!rului financiar cu identificarea factorilor pertur!atori i adoptarea unor msuri care s conduc la resta!ilirea strii de ec%ili!ru. Proiectarea ec%ili!rului financiar constituie o parte din procesul de ansam!lu pri"ind ela!orarea i asigurarea ec%ili!rului economic general. .ceast #ntreprindere deose!it de la!orioas se realizeaz de regul anual de ctre ;inisterul ?inanelor i are la !az un "olum important de date i informaii. &unt a"ute #n "edere cu prioritate datele furnizate de &istemul 7onturilor 8aionale care constituie principala metod de e"iden i analiz a economiei naionale ce realizeaz o prezentare cantitati" agregat complet i coerent a realitilor din economie.

12