13. CERCETAREA NAVALA. CERCETAREA PE UN RELEVMENT. CERCETAREA UNUI PUNCT SI PNA PE UN ALINIAMENT.

CAZURI GENERALE SI PARTICULARE

DEFINITIA 13.1 Cercetarea navala este o forma a asigurarii de lupta (operative) executata cu vectori navali (nave de suprafata, submarine) sau aerieni (elicoptere, avioane cu si fara pilot), pe mare, n scopul cunoasterii situatiei navale dintr-un raion la un moment dat, descoperirii si identificarii unor obiective navale, sau de litoral ale inamicului. 13.1 COMPONENTELE CERCETARII NAVALE Partile componente ale misiunii de cercetare pe mare sunt: 1 - formularea misiunii care cuprinde: - nevoia de cercetare; - analiza posibilitatilor inamicului de a se opune cercetarii; - analiza influentei factorilor hidrometeorologici asupra vectorului care executa cercetarea; - stabilirea vectorilor de deplasare (navali, submarini, aerieni); - modalitatea de culegere a informatiilor. 2 - manevra tactica, actiunea prin care se executa apropierea pentru culegerea datelor de cercetare. 3 - calculul fsiei de cercetare, a probabilitatii de descoperire. 4 - manevra cinematica reprezinta suportul prin care se realizeaza manevra tactica ct si calculele necesare executarii misiunii. 13.2 MANEVRA CINEMATICA N CERCETAREA NAVALA 13.2.1 Elementele manevrei cinematice n cercetarea navala Elementele functie de care se rezolva manevra cinematica n cercetarea navala sunt spatiul (reperul, obiectivul, aliniamentul, linia, directia etc.) de cercetat sau timpul de cercetare minim sau impus (dat). Executarea cercetarii navale a unor puncte, obiective, directii etc. Fixe, cu plecare dintr-un punct fix (baza, port, aerodrom etc.) nu pune probleme deosebite constnd de fapt, n calculul drumurilor de ducere si de ntoarcere si al timpilor de executie functie de viteza de cercetare si de distantele pna la (pe care) care se executa cercetarea. Executarea cercetarii navale a unor puncte, obiective, directii etc. fixe cu plecarea dintr-un sistem de referinta n miscare (formatia de nave, convoi) presupune determinarea cinematica a urmatoarelor elemente: - drumurile de ducere si de ntoarcere; - viteza de cercetare; - timpul de cercetare. 13.2.2 Notatii si simboluri folosite n cercetarea navala N0N n F0Fn - pozitiile navei de cercetare; - pozitiile formatiei de nave;

Cercetarea navala Vduc Vnt Vman Vcc VF t man t duc t nt Scc Rcc D1cc, D2 cc DMRduc DMRnt DF R0Rn d0dn N0 F0 dcc - viteza de ducere; - viteza de ntoarcere; - viteza de manevra; - viteza de cercetare; - viteza formatiei; - timpul de manevra; - timpul de ducere; - timpul de ntoarcere; - spatiul de cercetare; - relevmentul de cercetare; - drumurile de cercetare sau Dducere (Dduc), Dntoarcere (Dnt); - DMR ducere; - DMR ntoarcere; - drumul formatiei; - relevment; - distanta; - punctul initial al navei de cercetare; - punctul initial al formatiei; - distanta de cercetare.

221

13.3 FORMELE CERCETARII NAVALE Formele cercetarii navale sunt: - cercetarea pe un relevment; - cercetarea unui punct; - cercetarea pna pe un aliniament. 13.3.1 Cercetarea pe un relevment DEFINITIA 13.2 Cercetarea pe un relevment (unui relevment) reprezinta manevra tacticocinematica prin care nava de cercetare se deplaseaza pe drumul de cercetare, materializat de un relevment (de cercetare, Dcc = Rcc) ordonat, cu VccVF, n scopul obtinerii datelor de cercetare necesare, culege datele de cercetare, dupa care si ocupa locul n formatie. 13.3.1.2 Procedee de executare a cercetarii pe un relevment Cercetarea pe un relevment se executa prin urmatoarele procedee: - cercetarea pe un relevment ntr-un timp dat; - cercetarea pe un relevment pe o distanta data. Cercetarea pe un relevment ntr-un timp dat Cercetarea pe un relevment ntr-un timp dat reprezinta manevra prin care nava de cercetare se deplaseaza din formatie pe un relevment de cercetare, ce reprezinta drumul de cercetare (drumul de ducere) si pe un drum de ntoarcere n formatie ntr-un timp dat, considerat ca timp de absenta din formatie. Procedee grafice de rezolvare Rezolvarea grafica a manevrei de cercetare pe un relevment un timp dat se face folosind urmatoarele procedee:

222

Cinematica navala

- folosirea proprietatilor miscarii relative; - folosirea proprietatilor triunghiului isoscel. Procedeul folosirii proprietatilor miscarii relative Principiul procedeului consta obtinerea parametrilor necunoscuti (drumul de napoiere si spatiul de napoiere) prin rezolvarea triunghiului vitezelor (triunghi asemenea cu triunghiul drumurilor). Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.13.1): - se construieste, n pozitia initiala N0 a navei de cercetare, triunghiul vitezelor pentru drumul de cercetare de ducere, folosind VF si Vcc pe directia drumului formatiei, respectiv pe directia relevmentului de cercetare obtinndu-se, viteza relativa si directia miscarii relative; - se construieste n punctul N al navei de cercetare triunghiul vitezelor pentru drumul de napoiere folosind VF pe directia drumului formatiei si Vnt cu ca re se intersecteaza DMRN obtinndu-se orientarea drumului de napoiere (paralel la Vnt); - se calculeaza spatiul (SF) parcurs de formatie n timpul de cercetare cu: SF = VFt cc si se obtine punctul F2 (punctul formatiei pentru momentul terminarii cercetarii); se pozitioneaza, din punctul F2, punctul N2 ( punctul final al cercetarii); se construieste, avnd punctele N0 si N2, triunghiul spatiilor ducnd o paralela la directia Vnt din triunghiul din N2 , pna la intersectia cu Dcc n punctul N1 (punctul de ntoarcere), obtinndu-se astfel drumul si spatiul de napoiere N1N2.
Fo Ro No do -VF N -VF N Vnt N2 Dnt Ro do DF F2

(13.1)

DF

Vcc

NI

NI

DMRduc=DMRnt

N1
Fig.13.1

Dcc=Rcc

Cercetarea navala

223

Procedeul folosirii proprietatilor triunghiului isoscel Este un procedeu grafic simplificat al procedeului descris mai sus. Demonstrndu-se faptul ca N1N2N2 este un triunghi isoscel, se poate trece direct la constructia grafica a acestuia, rezultnd astfel latura N1N2, ca fiind drumul de napoiere. Algoritm de rezolvare grafica a) pe harta (v.fig13.2): se reprezinta punctele initiale N0 si F0 definite prin parametrii initiali de pozitie R0 si d0; se calculeaza spatiul parcurs de formatie n timpul de cercetare, cu relatia 13.1, obtinndu-se punctul F2; se pozitioneaza din punctul F2, punctul final al navei de cercetare N2 cu parametrii initiali R0 si d0; se traseaza din punctul N1 relevmentul de cercetare; se calculeaza spatiul pe care l parcurge nava de cercetare n t cc cu: SN = Vcc t cc si se obtine punctul relativ N2 pe relevmentul de cercetare, considernduse ca nava de cercetare nu se napoiaza n formatie (n N2); se uneste punctul N2 cu N2 si se masoara unghiul = N0N2N 2; pentru aflarea punctului de ntoarcere N1 si a drumului de ntoarcere, de orientare N1N2, se poate folosi una din urmatoarele constructii: - se construieste unghiul n N2 cu latura N2N1, N1 fiind intersectia cu N0N2; - se construieste mediatoarea segmentului N2N2, N1 fiind intersectia cu N0N2; se determina valoarea Vcc si Vnt construind triunghiurile vitezelor pentru drumul de ducere (n N0 cu VF si cu VR pe DMR ducere prin punctul N pna la intersectia cu Dcc) si pentru drumul de ntoarcere (n N cu VF si o paralela la drumul de ntoarcere).
Fo Ro d o No -VF N -VF -VF F2 Ro do N2 Dnt

(13.2)

DF

DF

Vcc

Vnt

N1
Rcc=Dcc

N'2

DMRduc=DMR nt

Fig.13.2

224

Cinematica navala

b) pe planseta de manevra (v.fig.13.3): - se reprezinta pozitia F0 n R0, d0 fata de N0; - se construieste triunghiul vitezelor pentru drumul de cercetare, cu VN pe directia drumului de cercetare si cu VF pe directia drumului formatiei, se obtin DMRduc si VRNduc; - se construieste triunghiul vitezelor pentru drumul de ntoarcere cu VF pe drumul formatie si cu VRNint, pe directia DMRduc, pna la intersectia cu arcul de raza Vcc; - se determina spatiul parcurs de formatie n timpul de cercetare dat:

N 0 N 2 = VF t dat si se obtine pozitia formatiei N2, la terminarea cercetarii; se obtine drumul de ntoarcere trasnd o paralela la DMRint din N2 pna la intersectia cu DNduc n N1; se calculeaza timpul de ducere:

(13.3)

t duc =

N 0 N1 Vduc

(13.4)

Fig.13. 3

Caz particular Cercetarea pe un relevment ntr- un timp dat atunci cnd relevmentul de cercetare coincide cu drumul general al formatiei (cercetarea n prova formatiei ntr- un timp dat). Cercetarea n prova formatiei ntr-un timp dat Principiul procedeului consta n obtinerea spatiilor de deplasare a navei de cercetare dus- ntors (n prova formatiei), rezolvnd egalitatea rapoartelor spatii - viteze pentru cele doua mobile n miscare N0 si F0 (v.fig.13.4): - spatiul parcurs de nava de cercetare n prova formatiei (cu Vcc), presupunnd ca aceasta nu se mai ntoarce n pozitia initiala din formatia definita de R0,

Cercetarea navala d0, este: SN = N0N2 = Vcc t cc n acelasi t cc formatia parcurge spatiul: F0F2 = V cc t cc

225

(13.5)

(13.6)

avnd n vedere ca la terminarea t cc nava de cercetare trebuie sa se afle n R0, d0 fata de F2, adica n N2, trebuie gasit un punct N1 din care nava de cercetare sa ntoarca pentru a ajunge n N2 la terminarea timpului de cercetare, unde:
tcc = F 0F 2 N 0 N 2' N 0 N 1 + N 1N 2 N 0 N 1 N 1N 2 = = = + VF Vcc Vcc Vcc Vcc

(13.7)

Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.13.4): se reprezinta punctele F0 si N0 definite prin parametrii initiali de pozitie R0 si d0; se calculeaza spatiul parcurs de nava de cercetare n prova formatiei, n t cc, considerndu-se ca aceasta nu s-ar ntoarce n formatie, obtinndu-se punctul N2; - se pozitioneaza punctul final N2 n R0 si d0 fata de F2, al navei de cercetare la terminarea timpului de cercetare; - se determina punctul N1 de ntoarcere n formatie la jumatatea segmentului N2N2, construind mediatoarea segmentului N2N2.

Fo Ro do No

F2

Ro d o N2 N1

N2 I D
F

Dcc

Fig.13.4 Cercetarea pe un relevment - o distanta data Cercetarea pe un relevment - o distanta data este manevra prin care nava de cercetare dintr-o formatie se deplaseaza pe drumul de cercetare indicat (pe relevmentul de cercetare), parcurgnd o distanta data dupa care si ocupa locul n formatie, sau un alt loc ordonat. Procedee grafice de rezolvare: - folosirea miscarii relative cnd nava de cercetare, dupa terminarea misiunii de cercetare, revine la locul sau n formatie; - folosirea miscarii relative cnd nava de cercetare dupa terminarea misiunii de cercetare, schimba locul n formatie.

226

Cinematica navala

Procedeul folosirii miscarii relative cnd nava de cercetare, dupa terminarea misiunii de cercetare, revine la locul sau n formatie Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.13.5): - se reprezinta pozitiile N0 si F0 definite prin parametrii initiali de pozitie R0, d0 si se traseaza din ambele puncte DF; - se construieste n punctul N0 triunghiurilor vitezelor pentru drumul de ducere pe directia DF din N0 si cu Vcc pe directia Dcc (indicat prin Rcc), se obtin DMRduc si DMRnt; - se traseaza distanta de cercetare data pe directia Dcc, obtinndu-se punctul final al cercetarii (punctul de ntoarcere) N1, deci distanta de cercetare este dcc = N0N1; - se calculeaza timpul de cercetare cu:
tcc = N 0 N1 V cc

(13.8)

se determina pozitiile finale F2 si respectiv N2 n R0 si d0 fata de F2; se uneste punctul N1 cu punctul N2 si se obtine drumul si spatiul de ntoarcere; se determina valoarea vitezei de ntoarcere din triunghiul vitezelor pentru drumul de ntoarcere construit n N; se calculeaza timpul de ntoarcere cu:
tnt = N1 N 2 Vnt

(13.9)

DMRduc

DMRint Rcc = Dcc

Vcc Vnt N Ro d o F2
Fig.13.5

No Ro d o Fo

-VF N

-VF

N2 DF Dnt DF

Cercetarea navala

227

Procedeul folosirii miscarii relative cnd nava de cercetare dupa terminarea misiunii de cercetare schimba locul n formatie Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.13.6): a) pe harta: se reprezinta punctele N0 si F0 definite prin parametrii initiali de pozitie R0, d0 si se traseaza din ambele puncte DF; se traseaza Rcc = Dcc pe care se masoara ddata = dcc si se obtine punctul final al cercetarii si de ntoarcere (N1), dcc = N0N1; se calculeaza timpul de cercetare cu relatia 13.5; se pozitioneaza punctul N2 n R1, d1 fata de punctul F , unde F0F1 =VF t cc; se construieste triunghiul vitezelor n punctul N1 pentru drumul de napoiere si de ocupare a punctului N2,; N1N2 este DMRnt si N1N2 este drumul de ntoarcere; se calculeaza timpul de ntoarcere cu relata 13.7; calculeaza timpul total de manevra: t total = t cc + t nt (13.10) se determina pozitia finala F2 aflat n R1 si d1 fata de N2.
DMRduc N1 DN Vcc No Ro do Fo R1 d1 No
I

Rcc = Dcc

VF F1

N1I Ro do R1 d1
II N N1 1

F2

Vnt DF

R1 d1 -VF N2 DF Dnt

N0

DMR nt
Fig.13.6

b) pe planseta de manevra (v.fig.13 7) - se reprezinta pozitia F0 n R0, d0 fata de N0; - se construieste triunghiul vitezelor pentru drumul de cercetare cu VN pe - directia drumului de cercetare si cu VF pe directia drumului formatiei si se obtin DMRduc si VRNduc; - se construieste triunghiul vitezelor pentru drumul de ntoarcere cu VF pe drumul formatie si cu VRNint pe directia DMRduc, pna la intersectia cu arcul de raza Vcc si se obtine orientarea drumului de ntoarcere n formatie Dint;

228 se calculeaza timpul de manevra:

Cinematica navala

S S t man = t duc + t int = Nduc + N int VRduc VRint

(3.11)

Caz particular Cercetarea pe un relevment n prova formatiei o distanta data, atunci cnd relevmentul de cercetare coincide cu drumul formatiei

Fig.13.7

Cercetarea pe un relevment n prova formatiei o distanta data cnd relevmentul de cercetare coincide cu drumul formatiei n acest caz, drumul de cercetare (de ducere) coincide cu drumul de ntoarcere si se cere sa se determine doar punctul n care, nava de cercetare si reocupa locul n formatie si timpul total de manevra. Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.13.8): - se reprezinta punctele N0 si F0 (N0 n sectorul prova al lui F0 determinat de R0 si d0) si se traseaza din aceste puncte DF; - se traseaza dcc obtinndu-se punctul N1 de terminare a cercetarii, dcc = N0N1; - se calculeaza timpul de cercetare cu relatia 13.5; - se calculeaza SF cu relatia 13.1, se traseaza pe DF obtinndu-se punctul F1 fata de care se pozitioneaza pozitia relativa N1 (n R0, d0); - se executa compunerea vitezelor VF n N1 si Vnt n N1 pentru a se obtine punctul N2 de ntoarcere n formatie; - se calculeaza timpul de ntoarcere cu relatia 13.7; - se calculeaza timpul total de manevra cu relatia 13.8; - se determina pozitia finala F2 n R0, d0 fata de punctul N2. 13.3.2 Cercetarea unui punct

Cercetarea navala

229

DEFINIT IA 13.3 Cercetarea unui punct reprezinta manevra prin care nava de cercetare se deplaseaza pna ntr-un punct fix de coordonate cunoscute, n scopul procurarii datelor de cercetare necesare si apoi revine n formatie la locul ordonat.
N2 N1 Ro do DF F1
Fig.13.8

No Ro do Fo

VF

N1

DF

Ro d o

F2

V nt

13.3.2.1 Procedee de executare a cercetarii unui punct Cercetarea unui punct se executa prin urmatoarele procedee: - cercetarea unui punct n timp minim un timp dat; - cercetarea unui punct cu stationare n punct. Cercetarea unui punct n timp minim un timp dat Algoritm de rezolvare grafica a) pe harta (v.fig.13.9):
DMR duc DMR nt C(N2)

V cc No Ro do Fo

Dduc N1

Vduc

Vnt

Dnt N3 DF DF

-VF F2

N2I

-VF F3

Fig.13.9 se reprezinta punctele F0, N0 definite prin parametrii initiali de pozitie R0, d0 si se traseaza DF din cele doua puncte; se pozitioneaza punctul de cercetat C(N2) de coordonate cunoscute cc si cc; se coboara o perpendiculara din punctul C pe DF ce reprezinta DMRduc si DMRnt pna n N2;

230 -

Cinematica navala se construiesc n punctul N2 cele doua triunghiuri ale vitezelor pentru drumul de ducere si drumul de ntoarcere cu VF si Vcc, obtinndu-se Dduc = Dcc si Dnt; se duc prin punctul C paralelele la directiile Vcc din triunghiurile construite anterior si se determina punctele N1 de ncepere a cercetarii si N3 de ocupare a locului n formatie, la intersectia acestor paralele cu directia DF (trasata din N0); se calculeaza timpul de manevra cu:
tman = N 1N 2 + N 2 N 3 Vcc

(13.12)

unde Vduc = Vn =Vcc - daca se impune ca manevra de cercetare sa nceapa imediat, drumul de ducere va fi N0N2 cu viteza de cercetare. Constructia triunghiurilor vitezelor se poate face si n pozitia N0 obtinnd DMRN prin coborrea unei perpendiculare din punctul C pe DF n pozitia initiala N0. b) pe planseta de manevra (v.fig.13.10): - se reprezinta pozitia F0 n R0, d0 fata de N0; - se reprezinta punctul de cercetat C n R, d fata de N0; - se determina DMRduc si DMRint cobornd perpendiculara din C pe DF dus, din N0; - se construiesc triunghiurile vitezelor pentru ducere si ntoarcere cu VF pe DF si VRduc si VRint, paralele cu DMRduc si DMRint, pna la intersectia cu cercul de raza Vcc si se determina Dduc si Dint; - se determina punctul N1 de ncepere a cercetarii cobornd din C o paralela la Dduc; - se determina punctul de terminare a cercetarii ducnd din C o palalela la Dint pna la intersectia cu DF n N3; - se calculeaza timpul de manevra:
t man = N1C + CN3 Vcc

(13.13)

Cercetarea navala

231

Fig.13.10

Cercetarea unui punct cu stationare n punct Cercetarea unui punct cu stationare n punct se poate face: - cu viteza de cercetare data; - cu timp de absenta minim. Cercetarea unui punct cu stationare, cu viteza de cercetare data Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.13.11): - se reprezinta punctele F0, N0 definite prin parametrii initiali de pozitie R0, d0 si se traseaza DF din cele doua puncte; - se pozitioneaza punctul de cercetare C(N2) de coordonate cunoscute (cc, cc); - se coboara o perpendiculara din punctul C pe DF pna n punctul N2; - se calculeaza spatiul parcurs de formatie n timpul de stationare cu: SF = VF t stat (13.14)

se traseaza segmentul SF/2 de o parte si de alta a punctului N2, obtinndu-se punctele N1 si N3 (directiile N1C si N3C reprezinta DMR de ducere si DMR de ntoarcere); se construiesc triunghiurile vitezelor de ducere si de ntoarcere n punctele N1 si N2 folosind VF pe DF si Vcc data, intersectnd DMRduc si DMRnt; se construiesc din punctul C triunghiurile spatiilor de ducere si de ntoarcere trasnd paralele la Vduc si Vnt si se obtin punctele N1 si N3;

232 -

Cinematica navala se determina drumul de ducere dat de orientarea segmentului N1C; se determina drumul de ntoarcere dat de orientarea segmentului CN3; se determina pozitiile formatiei F1, F3 corespondente pozitiilor N1 si N3 (F1, F3 se afla n R0, d0 fata de N1 respectiv N3); se calculeaza timpul de manevra cu: tman =
N 1C + CN 3 Vcc

(13.15)

DMRduc DMR nt C(N 2)

Vcc Vcc N1 -V F N I 1 F2
Fig.13.11

No R o do Fo

N3 N2I N3I -VF F3

DF DF

Cercetarea unui punct cu stationare, n timp de absenta minim Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.13.12): - se reprezinta punctele F0, N0 definite prin parametrii initiali de pozitie R0, d0 si se traseaza DF din cele doua puncte; - se pozitioneaza punctul de cercetare C(N1) de coordonate cunoscute (cc, cc); - se coboara din punctul C o perpendiculara pe DF pna n punctul N1; - se calculeaza spatiul parcurs de formatie n timpul de stationare cu relatia 13.10; - se traseaza segmentul SF/2 de o parte si de alta a punctului N1 obtinndu-se punctele N0 si N2 (directiile N1C si CN2 reprezinta DMR de ducere si DMR de ntoarcere); - se uneste punctul N0 cu C si se obtine drumul de ducere (triunghiul spatiilor de dus N0 N1N1); - se construieste n N1 triunghiul vitezelor de ducere asemenea triunghiului spatiilor de ducere obtinndu-se valoarea vitezei de ducere, Vduc; - se construieste n N2 triunghiul vitezelor de ntoarcere, cu Vnt = viteza ma xima si cu VF; - se construieste triunghiul spatiilor de ntoarcere CN2N 2, asemenea triunghiului vitezelor de ntoarcere; - se determina drumul de dus dat de orientarea segmentului N0C; - se determina drumul de ntoarcere dat de orientarea segmentului CN3; - se determina pozitia formatiei F2 corespondenta pozitiei N2;

Cercetarea navala se calculeaza timpul de manevra cu: tman =

N 0C CN 2 + Vduc V int

233

(13.16)

C(N 2)

-V nt Vduc

No Ro do Fo -V F N 0I

N 1I N 2I N2I -V F

N2 Ro do F2

DF DF

Fig.13.12

Caz particular Cercetarea unui punct n prova n timp de absenta minim Cercetarea unui punct n prova n timp de absenta minim n cazul n care punctul de cercetat se afla n prova cercetarea se face cu timp de absenta minim din formatie. Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.13.13): - se reprezinta punctele F0, N0 definite prin parametrii initiali de pozitie R0, d0 si se traseaza DF; - se pozitioneaza punctul de cercetat C(N1) n prova formatiei; - se determina pozitia relativa N2 pentru ntoarcerea n formatie din: SN =N0N2=VF(N 0N1/Vcc + t stat) (13.17)

- se determina pozitia N2 de ntoarcere n formatie prin compunerea vitezelor VF n N2 si Vnt n N1.

VF Fo R o do No F2 N'2 Vnt N2 C(N1) DF

Fig.13.13

234 13.3.3 Cercetarea pna pe un aliniament

Cinematica navala

Cercetarea pna pe un aliniament are drept scop atingerea aliniamentului de cercetat n scopul procurarii datelor de cercetare necesare; aliniamentul poate fi definit printr-o linie, directie, meridian paralel, limita de raion, etc., definite prin valoare, orientare, coordonatele centrului, coordonatele a doua puncte ale aliniamentului. Cercetarea pna pe un aliniament se poate executa: - ntr-un timp de absenta dat; - n timp minim. 13.3.3.1 Cercetarea pna pe un aliniament ntr-un timp de absenta dat Algoritm de rezolvare grafica a) pe harta (v.fig.13.14): - se reprezinta punctele N0 si F0 definite prin parametrii initiali de pozitie R0, d0 si se traseaza DF; - se traseaza aliniamentul de cercetat; - se calculeaza spatiul parcurs de formatie n intervalul de absenta dat cu: SF = VF t abs - se determina pozitia finala N2 unde: N0N2 = VF t abs; (13.19) (13.18)

se determina DMR de ducere si DMR de ntoarcere cobornd perpendiculara din N2 pe aliniament n punctul A; se obtine pozitia relativa N2 pentru N2A = AN2; se obtine drumul de ducere unind N0 cu N2 si spatiul de ducere N0N1 (N1 la intersectia cu aliniamentul de cercetat); se determina grafic viteza de ducere construind triunghiul vitezelor n N0; se obtine drumul de ntoarcere unind punctele N1 si N2; se determina viteza de cercetare cu: Vcc =
N 1N 2,
tabs

(13.20)

sau grafic; se determina timpul de ducere t 1 cu: t1 = N 0 N 1

Vduc

(13.21)

- se determina timpul de ntoarcere t 2 cu: t2 = se determina timpul de manevra t man cu:

N 1N 2 Vcc

(13.22)

Cercetarea navala t man = t 1 + t 2

F2 R o do N2 Vnt VR N N1 Vduc VRN
Fig.13.14

235 (13.23)
DF

-V F Fo Ro do -VF No

DF

Aliniament de cercetat

N 2I

b) pe planseta de manevra (v.fig.13.15): - se reprezinta pozitia F0 n R0, d0 fata de N0; - se traseaza aliniamentul de cercetat cu centrul n C n R, d fata de N0; - se determina DMR-urile de ducere si de ntoarcere cobornd o perpendiculara din N0 pe aliniamentul de cercetat; - se determina pozitia relativa N0 aflata pe DMRduc la distanta N0C = CN0; - se calculeaza spatiul parcurs de formatie n timpul de cercetare: N 0 N 2 = V F t cc (13.24)

si se reprezinta pozitia finala N2 la terminarea cercetarii; - se determina drumul de ntoarcere unind N2 cu N0; - se determina drumul de ducere unind N0 cu N1 - punctul de intersectie a segmentului N0N2 cu aliniamentul de cercetat; - se construiesc triunghiurile vitezelor pentru ducere si ntoarcere cu VF pe DF si VRduc si VRint paralele cu DMRduc si DMRint, pna la intersectia Dduc si Dint.

236

Cinematica navala

Fig.13.15

Cercetarea pna pe un aliniament n timp minim Algoritm de rezolvare grafica (v.fig.13.16): - se reprezinta punctele N0 si F0 definite prin parametrii initiali de pozitie R0 si d0 si se traseaza DF;
Fo Ro do -VF No V cc -VF Vcc F2 Ro do N2 DF DF

Aliniament de cercetat

N1 N'1

Fig.13.16 se traseaza aliniamentul de cercetat; se determina DMR de ducere si DMR de ntoarcere cobornd perpendiculara din N2 n A pe aliniament; se construiesc n N0 triunghiurile vitezelor de ducere si de n toarcere cu Vcc si VF,obtinndu-se orientarea drumurilor de ducere si de ntoarcere;

Cercetarea navala din N0 se traseaza Dduc pna n N1 la intersectia aliniamentului de cercetat si din N1 Dnt pna n N2 la intersectia cu DF; se calculeaza timpul de ducere si timpul de ntoarcere t 1 si t 2 cu relatiile 13.21, 13.22; se calculeaza timpul de manevra t man cu relatia 13.23.

237

Caz particular Cercetarea pna pe un aliniament paralel cu drumul formatiei Cercetarea pna pe un aliniament paralel cu drumul formatiei Cnd aliniamentul este paralel cu DF rezolvarea grafica a manevrei de cercetare pna pe aliniament este similar cu cercetarea unui punct n timp minim. Algoritm de rezolvare grafica (v.13.17): - se calculeaza spatiul parcurs de formatie n timpul de cercetare: SF = VFt cc = F0 F2 = N0N2 (13.25)

se determina pozitia relativa N1 la jumatatea segmentului N0N2 si se ridica DMRN perpendicular pe DF; se determina drumul de ducere dat de orientarea segmentului N0N1 si drumul de ntoarcere dat de orientarea segmetului N1N2; se construieste triunghiul vitezelor n N0 si de obtine valoarea Vcc.
VF -VF Vcc VRN N1I F2 Ro N2 do DF DF

Fo Ro do No

N1
Aliniament de cercetat

Fig.13.17