Sunteți pe pagina 1din 54

OPERATII SI APARATE

CURS NR 1.

Transferul de cldur
Transferul de caldura reprezinta schimbului de enerie termica !ntre d"u# c"rpuri$ d"u#
p#r%i ale aceluia&i c"rp sau !ntre d"u# fluide intre care e'ist# " diferen%# de temperatur#.
C#ldura este schimbul de enerie intre d"ua sisteme sisteme fizic"(chimice sau intre d"ua parti
ale aceluiasi sistem !ntr(" transf"rmare !n care nu se efectueaz# lucru mecanic.
Temperatura este parametru ce caracterizeaz# din punct de )edere calitati) schimbul de
c#ldur# &i este e'presia intesitatii pr"cesel"r care determina eneriei interna a sistemului
respecti). Transferul de c#ldur# are l"c cu respectarea cel"r d"u# principii term"dinamicii*
( principiul I al term"dinamicii$ care e'prima leea c"nser)#rii eneriei
( principiul al II lea care arat# sensul !n care are l"c schimbul de c#ldur#$ adica de la c"rpul
mai cald la cel mai rece
Utilitate studierii transferului de caldura
1+ sta la baza pr"iectarii si functi"narii unui numar mare de aparate si instalatii,enerat"are de
abur$ schimbat"are de caldura$ react"are nucleare$ etc.+
-+ !nt"cmirea bilan%uril"r eneretice pentru un utila.$ sec%ie$ fabric#
/
intrat
0O
ie&it
1/
pirdut
Sc"pul int"cmirii bilan%ului este acela de a identifica si mic&"ra pierderile precum si de a
calcula necesarul de c"mbustibil.
2+ pr"iect#rii instala%iil"r* suprafa%a unui utila. se calculeaz# dup# flu'ul termic care str#bate
utila.ul respecti)
2+ aleerea materialului pentru di)erse elemente c"mp"nente astfel ca temperatura sa nu
depaseasca limitele admisibile pentru materialele respecti)e.
Schimbul de cldur p"ate a)ea l"c prin 2 m"duri*
(c"nduc%ie
( c"n)ec%ie
( radia%ie
C"nduc%ia &i radiatia au l"c e'clusi) dat"rita unei diferente de temperatura. C"n)ec%ia este un
pr"ces mai c"mple' de"arece presupune &i trasfer de mas#. Transferul de masa se defineste ca
pr"cesul sp"ntan $ ire)ersibil de substanta intre d"ua reiuni cu c"ncentratii diferite. Sensul
transferului de masa este int"tdeauna dinspre z"na cu c"ncentratie mai ridicata spre z"na cu
c"ncentratie mai mica. Pr"cesele de transfer de caldura si de masa se p"t desfasura separat sau
impreuna.

1
Mrimi de baz
1) Cmp de temperatur* t"talitatea )al"ril"r de temperatur# t$ la un m"ment dat $ in
intre spatiul. Intr(un punct "arecare din spatiu M(x, y, z), temperatur# ca parametru scalar$
depinde de p"zitie si timp.
t=f(x, y, z, )
Campul de temperatura p"ate fi c"nstant,sta%i"nar sau permanent+ atunci c3nd nu depinde de
timp &i p"ate fi tranzit"riu, nesta%i"nar sau )ariabil+ c3nd depinde de timp*
1. C3mp c"nstant* t0 f
1
,'$ 4$z+
-. C3mp tranzit"riu* t0f,'$ 4$ z$ +
-.1. C3mp tranzit"riu bidirec%i"nal* t0f
-
,'$ 4$ +
-.- C3mp unidirec%i"nal t0f
2
,'$ +
-+ Suprafaa izoterm* t"talitatea punctel"r dintr(un spatiu care au la un m"ment dat
aceea&i temperatur# t . Suprafetele iz"terme sunt suprafete c"ntinue care nu se intersecteaza
intre ele de"arece punctul de intersectie ar a)ea simultan d"ua )al"ri diferite ale temperaturii.
2) Gradientul de temperatur: cre&terea elementara de temperatur# intr(un punct al unui
camp de temperatura$ la un m"ment dat .
5ac# se intersecteaz# cu un plan campul de temperatura$ respecti) suprafe%ele iz"terme$ se
"b%ine " familie de curbe iz"terme$ care nu se intersecteaza.

n
t
l
t
gradt
n
Dl
n

,
_


lim
6
[
6
C7m]
8+ 9lu'ul termic,/+ cantitatea de c#ldur# care tra)erseaz# " suprafa%# iz"terma S de schimb de
c#ldur# !n unitatea de timp
:+ 9lu'ul unitar de caldura ;$ ,flu'ul termic unitar+ cantitatea de c#ldur# transferat# unitatea
de suprafa%# iz"terma S$ in unitatea de timp .
Analogia electric a schimbului de cldur
t(<t
ln
<l
n t
t1<t
n
-
5"u# sisteme sunt anal"ae atunci c3nd sunt descrise de ecua%ii similare$ care au c"nditii la
limita similare. Ecua%iile ce descriu functi"narea unui sistem p"t de)eni ecua%ia celuilalt
sistem prin simpla schimbare a simb"lil"r )ariabilel"r. Se p"ate face anal"ia !ntre leea lui
Ohm din electr"tehnica$ ce e'prima leatura dintre curentul c"ntinuu I$ diferenta de p"tential
< U si rezistenta electrica R $ are " f"rma anal"a in transferul de caldura$ prin relatia dintre
flu'ul termic unitar ;$ diferenta de temperatura <t si " marime denumita rezistenta termica R$
adica*

R
U
I


t
s
R
t
q

Cele d"ua relatii caracterizeaz# pr"cesele care se desf#&"ar# !n curent c"ntinuu &i flu'ul termic
ce caracterizeaz# schimbul de c#ldur# *
<t( )aria%ia de temperatura in
6
C $
R
t
( rezisten%a termic# a instala%iei =m
6
C 7>?
Anal"ia electric# a schimbului de c#ldur# permite )izualizarea pr"cesel"r care au l"c !n
transferul de c#ldur# prin realizarea un"r circuite electrice echi)alente. 9iec#rui circuit termic i
se p"ate as"cia un circuit electric echi)alent.
In)ersul rezistentei termice se numeste conductanta termca.
Schimbul de cldur prin conducie
C"nduc%ia este schimbul de c#ldur# care are l"c !ntre d"u# c"rpuri$ d"u# p#r%i ale aceluia&i
c"rp$ d"u# fluide !ntre care e'ist# c"ntact fizic direct$ sub influenta unei diferente de
temperatura.
Transferul de caldura prin c"nductie in c"rpurile s"lide$ lichide$ az"ase$ se desfas"ara diferit$
astfel*
( la c"rpurile s"lide nemetalice ,dielectrice+ c"nductia termica se realizeaza prin )ibratia
termica a retelei cristaline@
( la c"rpurile s"lide metalice si semic"nduct"are$ se realizeaza prin intermediul electr"nil"r
liberi@
( la c"rpurile lichide si az"ase$ c"nductia termica se dat"reaza la d"ua pr"cese*ci"cnirile
elastice$ din apr"ape in apr"ape intre m"lecule sau at"mi$ p"zitia recipr"ca a acest"ra ramanand
aceeasi in spatiu$ si deplasarea electr"nil"r liberi.
Relatia de baza a transferului de caldura prin c"nductie este leea lui 9"urier*
dx
dt
! "
[>]
A( suprafa%a de schimb de c#ldur# [m
-
]@
( c"nducti)itatea termica a materialului [>7m
6
C]@
dx
dt
( radientul de temperatur# pe direc%ia x [
6
C7m] semnul
Semnul minus arata ca schimbul de c#ldur# are l"c de la c"rpul mai cald la cel mai
rece, c"nf"rm principiului al d"ilea al term"dinamicii+
2
C"nducti)itatea termica reprezinta cantitatea de c#ldur# schimbat# printr(un m
-
de
suprafa%a iz"terma$ pe directie n"rmala$ in unitatea de timp$ sub un radient de temperatur# de
1
6
C7m

dx
dt
S
"


=> 7 m
6
C ?
Conductivitatea termica depinde de* starea de areare$ de natura materialel"r$ de
temperatura si presiune. 5aca se c"mpara )al"rile lui

pentru diferite materiale$ se p"ate
c"ncluzi"na*
( materialele cristaline metalice sau nemetalice au " c"nducti)itate termica mai mare decat
materialele am"rfe@
( c"rpurile cristaline sau cu structura "rientata ,materiale fibr"ase+ sunt aniz"tr"pe$ au )al"ri ale
lui diferite dupa a'ele structurii@
( impuritatile chimice din materialele cristaline reduc c"nducti)itatea termica in c"mparatie cu
substantele pure. Aetalele pure au pentru )al"ri mai ridicate decat pentru alia.e@
( )al"rile c"nducti)itatii termice este afectata de prezenta radiatiil"r radi"acti)e si de unele
prelucrari mecanice ,e'. prelucrarea la rece + care p"t pr"duce m"dificari de structura@
( pentru aceleasi materiale$ starea s"lida$ care p"seda " structura mai reulata$ realizeaza
c"nducti)itati termice mai ridicate dacat starea lichida@
( substantele lichide au c"nducti)itati termice mai ridicate dacat substantele az"ase@
Principalul parametru care influenteaza c"nducti)itatea este temperatura. Astfel$ pentru
c"rpurile s"lide$

( ) [ ]
o t
t t t 1
6
[>7m
6
C]

t
si
6
( c"nducti)itatea materialului la temperatura t respecti) la temperatura de referinta t
6
$ in
>7m
6
C
t( temperatura materialului in punctul in care se determina c"nducti)itatea termica $ in
6
C
5e reula$ ca temperatura de referinta se ad"pta t
6
0 6
6
C. Astfel$ relatia pentru
t
de)ine*

t
0
6
,1 B t+ [>7m
6
C]
( c"eficient de temperatura$ depinde de natura materialului$ in 17
6
C , )al"rile lui $ in tabele+
Semnul t depinde de natura materialului s"lid$ c"nducti)itatea termic# p"ate cre&te sau
sc#dea cu temperatura. Ca ma."ritatea materialel"r ,de c"nstructie$ refractare$ term"iz"lante$
cele mai multe dintre metale+$ c"eficientul este p"ziti)$ determinand " crestere a
c"nducti)itatii cu temperatura.

Ca aze$ dependenta de temperatura a c"nducti)itatii termice este de f"rma*
8

t
0
6
-
2
-D2

,
_

#
$
[>7m
6
C]


6 (
c"nducti)itatea termica la temperatura T 0 -D2 E si se e'prima in >7m

E
T ( temperatura abs"luta$ !n E
Ordin de mrime a conductivitii =>7m

E?
aze pres atm 6$66F(6$--
materiale iz"lante 6$6-(6$-
lichide$ nemetale 6$68(6$::
materiale de c"nstruc%ii 6$62(2
lichide$ metale G(186
alia.e 18(266
metale pure D(:66
Schimbul de cldur prin convecie
C"n)ec%ia reprezin# un pr"ces c"mple' de transmitere a c#ldurii !n care "dat# cu schimbul de
enerie$ prin c"nductie$ la c"ntact fizic direct$ are l"c &i deplasarea fluidel"r. C"n)ec%ia
presupune schimb de c#ldur# !ntre " suprafa%# s"lid# &i un fluid, lichid sau az+ intre care e'ista
c"ntact direct si miscare relati)a. Transferul de caldura prin c"n)ectie are l"c in cate)a etape.
C#ldura trece prin c"nduc%ie de la suprafa%a s"lid# se transmite la stratul adiacent de particule
care are ca efect cresterea temperaturii si a eneriei interne a l"r. Aceste particule se )"r
deplasa c#tre z"ne cu particule mai reci,transfer de mas#+$ unde prin amestec cu alte particule $
transmit " parte din eneria l"r. C"n)ectia este astfel un pr"ces de transfer de enerie$ masa si
impuls. In functie de cauza miscarii$ c"n)ectia se clasifica in*
( convectie libera sau naturala,cand miscarea de amestec este rezultatul diferentel"r de
densitate pr"duse de radientii de temperatura+ si
( convectie fortata,cand miscarea de amestec este rezultatul un"r cauze e'terne$ ca
p"mpe$ )entilat"are$ etc+.
Relatia de baza a c"n)ectiei este legea lui Newton:


/0 S,t
p
(t
f
+0 S <t [>]
( )
f $ s
t t
S
"
q
0 <t [>7m
-
]
( c"eficient schimb de c#ldur# prin c"n)ec%ie,c"eficient de c"n)ectie+$ in > 7m
- 6
C
S( aria suprafetei de schimb de caldura a peretelui$ in

7m
-
:
t
f $
t
p
( temperatura fluidului ,la " distanta suficient de mare de suprafata+$ respecti) a suprafetei
peretelui$ in
6
C , flu'ul de caldura este p"ziti)$ in sensul descresterii temperaturii+

<t H diferenta de temperatura intre fluid si perete$ , t
f
(

t
p
+$

in


6
C
Schimbul de cldur prin radiaie
Radia%ia este pr"cesul prin care caldura este transferata de la un c"rp cu temperatura mai
ridicata la un c"rp cu temperatura mai scazuta$ c"rpuri fiind separate in spatiu. Schimbul de
caldura prin radiatie se realizeaza de la distanta$ fara c"ntact fizic intre c"rpuri. Un c"rp p"ate
abs"rbi radia%ia emis# de un alt c"rp$ p"ate reflecta aceasta enerie$ dar la r3ndul lui p"ate s#
emit# radia%ie. Transmiterea c#ldurii are l"c sub f"rm# de unde electr"manetice,ale c#r"r
lunime de und# este de 1(166nm+ !n d"meniul infrar"&u care la c"ntactul cu c"rpul se
transfer# !n c#ldur#.
Ceea* tefan( I"ltzmann

/0 J
6
ST
8
[>]
in care*
( J
6
( c"eficientul de radia%ie al c"rpului neru$ J
6
0:$DFK16
G
[>7m
-
L
8
]
( T H temperatura abs"luta a c"rpului$ = E?
( S( aria suprafe ei de schimb de c#ldur#$ =m
-
?
Transferul de enerie radianta intre un c"rp neru cu temperatura T
1
si suprafata S
1
si un alt
c"rp abs"lut neru cu temperatura T
-
M T
1
$ care il inc"n."ara pe primul si a carui suprafata
abs"arbe intreaa radiatie termica emisa de primul c"rp$ se calculeaza cu relatia*

/ 0 J
6
S
1
,T
1
8
( T
-
8
+ [>]
C"rpurile reale$ numite c"rpuri cenusii$ emit sau abs"rb flu'uri de enerie radianta inferi"are
c"rpului neru. C"eficientul de radiatie pentru aceste c"rpuri se calculeaza cu realatia*

J 0

J
6
unde

N 1$ este " marime adimensi"nala$ denumita fact"r de emisie al c"rpului cenusiu.


Transferul de caldura intre d"ua c"rpuri reale cu e"metrii "arecare se e'prima prin relatia*
/ 0 J
6
9
1-
S
c
,T
1
8
( T
-
8
+ [>]
in care*
( 9
1-
este " functie care tine seama de fact"rii de emisie si e"metriile cel"r d"ua c"rpuri reale
( S
c
este aria suprafetei de schimb de caldura luata in calcul$ =m
-
?
Transferul de c#ldur# este un pr"ces c"mple' care l"c simultan prin c"n)ec%ie$
c"nduc%ie &i radia%ie. On calculele tehnice nu se ia !n c"nsideratie radia%ia dac# temperatura
c"rpului nu dep#&e&te -66(266
6
C
F
CURS NR -
.
Transferul de cldur prin conducie prin perei plan paraleli
Se c"nsidera un perete plan cu fete paralele$ alcatuit dintr(un material "m"en$ de r"sime
si c"nducti)itatea termica 0 c"nst. 9etele peretelui au temperaturile t
p1
si t
p-
c"nstante si
suprafata de schimb de caldura S. 5aca se admit c"nditiile* t
p1
>t
p-
@ S>>, pentru a putea
neli.a efectele de capat ale peretelui c"ncretizate in neunif"rmitati ale campului de
temperatura+$ rezulta ca suprafetele iz"terme sunt reprezentate de suprafete plane paralele cu
fetele peretelui si ca pr"paarea caldurii se face in directia n"rmala pe suprafata peretelui.
Se calculeaza*
( flu'ul de caldura /
( flu'ul termic unitar ;
( distributia temperaturii in perete t0t,'+
( rezistenta termica a peretelui

9lu'ul termic ce trece prin c"nduc%ie unidirecti"nala !n perete este dat de leea lui 9"urier*

dx
dt
S "
[>]

dt dx q
dx
dt
S
"
q
s s

' 0 6$ t0t
p1

;
s

' d'
t
p-
0ct
t
p1
dt
S
D
' 0 $ t0t
p-

( )
- 1
6
-
1
$ $ S
t$
t
s
t t q dt dx q
$


9lu'ul termic unitar de suprafata prin perete este*


;
s
07,t
p1
(t
p-
+ [>7m
-
]
iar flu'ul de caldura transmis prin intreul perete este*

( )S t t S q "
$ $ s - 1

[>]


t
R t q
[m
-
.
6
C7>]
Distribuia temperaturii n perete !ariaia temperaturii n perete"
C"nsider#m un punct !n interi"rul peretelui situat la distan%a ' "riine $ 6<'<
'06@ t0t
p1
'@
t0t,'+ @ 0ct
;
s
' 0 [t
p1
(t,'+] t,'+ 0 t
p1 ((

s
q
'
;
s
0,t
p1
( t
p-
+@ ;
s
0

,t
p1
( t
p-
+ t,'+0t
p1
(
( )

- 1 $ $
t t x

x
t t
t x t
$ $
$

- 1
1
+ ,

[
6
C]
Relatia temperaturii arata ca distributia temperaturii in peretele plan este liniara cu
distanta.
In cazul in care c"nducti)itatea termica este dependenta de temperatura$ se admite "
)ariatie a acesteia de f"rma*
0
6
,11t+$ ( )ariaz# cu temperatura
;
s
0(
6
,11t+ dx
dt
;
s
0(
6
dx
dt
(

6
t dx
dt



-
1
-
1
6
6
$
$
$
$
t
t
o
t
t
s
tdt dt dx q

( ) ( )

,
_

+
+

,
_


+
-
1
-
- 1
- 1 6
-
-
-
1
6 - 1 6
$ $
$ $
$ $
$ $ s
t t
t t
t t
t t q
( ) ( )
- 1 - 1
- 1
6
-
1
$ $
m
$ $
$ $
s
t t t t
t t
q

,
_

+
+

G

- -
1
- 1
- 1
6


+

,
_

+
+
$ $
m
t t
Pal"area medie a lui !ntre d"u# temperaturi se p"ate calcula !n d"u# m"duri*
( se calculeaz# temperatura medie &i se cite&te )al"area lui la aceast# temperatura
( se cite&te )al"area lui la prima temperatur#$ ap"i la cea de(a d"ua temperatur# &i se
face media l"r.
Transferul de cldur ntre dou fluide prin intermediu unui perete
plan
( $ ( c"nstante@ t
f1
>t
f-
$ ;
)
06, flu'ul termic )"lumetric [>7m
2
] &i apare atunci c3nd !n
perete se enereaz# c#ldur#+
9lu'ul termic care trece de la fluidul cald la perete este eal cu fluidul termic care trece
prin perete &i este eal cu flu'ul termic care trece de la perete la fluidul rece de"arece !n
perete nu se acumuleaz# c#ldur#.
;
s
0
1
,t
f1
( t
p1
+ 0

,t
p1
(t
p-
+ 0
-
,t
p-
(t
f-
+
t
f1
(t
p1
0 ;
s
1
1

t
p1
(t
p-
0 ;
s

;
s

<t
-
0 ;
s
R
s-
0 ;
s
t
p-
t
p1
t
f-
t
f1
<'
<t
1
0;
s
R
s1
0 ;
s
<t
p
0 ;
s
R
sp
0 ;
s

-
Q

- 1 1
+ ,
$ $ $
t t
x
x t t

t
p-
(t
f-
0 ;
s
-
1

t
f1
(t
f-
0 ;
s
,
1
1

1
-
1

+ ;
s
0
- 1
- 1
1 1

+ +

f f
t t
[>7m
-
]
E
s
0
- 1
1 1
1

+ +
[>7m
-
.
6
C]
-
1

$ 1
1

rezistente termice la transfer prin c"n)ec%ie@


;
s
0E
s
<t [>7m
-
] sau /0E
s
S<t [>]
E
s
0c"eficientul l"bal de transmitere a c#ldurii prin c"n)ec%ie &i c"nduc%ie
;0
t
R
t
@ R
sp
0

@ ; 0 <t 0

1
t
@ R
t c"n)
0

1
@ ;
s
0

t
t



R
sp
0rezisten%a termic# la transmiterea c#ldurii prin c"nduc%ie !n perete
R
s-
0 rezisten%a termic# la transmiterea c#ldurii prin c"n)ec%ie de la perete la fluidul rece
R
s1
0 rezisten%a termic# la transmiterea c#ldurii prin c"n)ec%ie de la fluidul cald la perete
R
t
0R
s1
1R
sp
1R
s-
0
1
1

1
-
1

Anal"ia electric# a transmiterii c#ldurii ne permite s# calcul#m c#ldura !ntr(un


punct "arecare din perete cun"sc3nd " temperatur# de referin%# &i rezisten%ele termice de
la punctul de referin%# p3n# !n punctul al c#rei temperaturi se calculeaz#. Temperatura t
'
t
' 0
t
6
t t
t s
t
s
R q t
R
t
q .

t
'
0t
6
t ;
s
R
t
t
p1
0 t
f1
( ;
s
R
s1
0 t
f1
( ;
s
1
1

0 t
f-
1 ;
s
,

1 -
1

+
- 1
- 1
1 1

+ +

f f
s
t t
q
t
p-
0 t
f1
( ;
s
,
1
1

+ 0 t
f-
1 ;
s
-
1

t
f-
R
s-
t
p-
R
sp
t
p1
R
s1
t
f1
16
CURS NR 2.
Transferul de cldur prin perei cilindrici
R
1
$r
-
( raza interi"ar# &i raza e'teri"ar#
Suprafe%ele iz"terme sunt suprafe%e cilindrice c"ncentrice a c#r"r m#rime
)ariaz# cu raza. Se presupune c# l>>r pentru a se neli.a efectele de cap#t ale peretelui care
ar !nsemna neunif"rmit#%i ale c3mpului de temperatur#.
dx
dt
s "
5e"arece S depinde de raz#$ flu'ul termic unitar se rap"rteaz# la
lunime,este aceea&i+.
l
"
q
l

[>7m]
( )
dr
dt
rl
dr
dt
S l q "
l
-
[>]
S0-rl@ ;
l
0(,-r+
dr
dt
r0r
1
,d0d
1
+@ t0t
p1
r0r
-
,d0d
-
+@ t0t
p-
R
1
R
-
d
r
C01m
5
-
5
1
0ct
r
d
T
p1
T
p-
dt
11
1
-
1
-
- 1
ln
-
ln
- -
-
1
-
1
d
d q
r
r q
t t
r
dr q
dt
l l
$ $
r
r
l
t
t
$
$



r
1
7r
-
0,d
1
7-+7,d
-
7-+
( )
1
-
- 1
1
-
- 1
ln
-
1
ln
-
d
d
t t
d
d
t t
q
$ $ $ $
l

[>7m]
/0;
l
l0
( )
l
d
d
t t
$ $
1
-
- 1
ln
-
[>]
1
-
ln
-
1
d
d
R
lcond

[m
6
C7>]
Distribuia temperaturii n peretele cilindric
r
1
rr
-
@ t0t,r+
( )
1
-
- 1
1
1
1
-
1
- 1 1
1
1
1 1
1
ln ln ln
ln
ln
-
ln
-
ln
-
d
d
t t
d
d
t t
d
d
d
d
t t t
d
d q
t t
d
d q
r
r q
t t
$ $ r $
$ $ $
l
$ r
l l
r $



(
distribu%ia l"aritmic#
1
-
d
d
1$G peretele cilindric p"ate fi c"nsiderat perete plan
0r
-
(r
1
0
-
1 -
d d
Transferul de cldur ntre dou fluide separate printr#un perete
cilindric omogen
1-
/0S,t
f
(t
p
+0,dl+,t
f
(t
p
+ [>]
;
l
0
l
"
0d,t
f
(t
p
+ [>7m]
;
l
0d
1

1
,t
f1
(t
p1
+0
( )
1
-
- 1
ln
-
d
d
t t
$ $

0d
-

-
,t
p-
(t
f-
+
9lu'ul termic care trece de la fluidul cald prin c"n)ec%ie la peretele cilindric este eal
cu flu'ul termic care trece prin c"nduc%ie la peretele cilindric &i este eal cu flu'ul termic
care trece de la peretele cilindric c#tre fluidul rece, !n perete nu se acumuleaz# c#ldur#+.
T
f1
(t
p1
0
1 1
d
q
l

t
p1
(t
p-
0
-
ln
1
-
d
d
q
l
t
p-(
t
f-0
- -
d
q
l
t
f1
(
t
f-
0;
l
,
1 1
d
q
l
1
-
ln
1
-
d
d
q
l
1
- -
d
q
l
+
- - 1
-
1 1
- 1
1
ln
-
1 1
d d
d
d
t t
q
f f
l
+ +

[>7m] /0E
l
l,R
f1
(
R
f-
+ /0
e e
n
m
d d

d
l t

1 1
1 1 1
+ +

[>]
12
d
-
d
1

T
f-
T
p-

1
l
T
p1
t
T
f1
1 1
1
1
d
q t
l

1
-
ln
-
1
d
d
q t
l $


- -
-
1
d
q t
l

R
et
0R
l1
1R
ep
(R
l-
0
- - 1
-
1 1
1
ln
-
1 1
l d d
d
l d
+ +
/0E
t
l,T
f1
(t
f-
+@ ;
l
0
l
"
0E
l
,t
f1
(t
f-
+
CURS NR 8.
Transferul de cldur prin perei sferici
t
p1
>t
p-
@ r
1
<r
-
@
( )
dr
dt
r
ds
dt
S "
-
8
Suprafe%ele iz"terme )ariaz# cu raza &i sunt sfere c"ncentrice.
( ) ( ) ( )
1 -
- 1 - 1
1 -
- 1 - 1
- 1
- 1
- 1
- 1
- -
8 8
1 1
8
1 1
8 8 8
-
1
-
1
d d
d d t t
r r
r r t t
r r
t t
"
r r
"
t t
r
dr "
dt
r
dr "
dt
$ $ $ $ $ $
$ $
r
r
t
t
$
$

,
_

,
_





r0r
1
@ t0t
p-
r0r
-
@ t0t
p1
-

dt
t
t
$%
t
$&
t,r+
"
t
f%
d
%
d
&
t
f&
18
T
f-
R
l-
T
p-
R
ep
t
p1
R
l1
T
f1
Transferul de cldur ntre dou fluide prin intermediul unui perete
sferic solid
t
f1
> t
f-
@ S
1
0d
1
-
C#ldura care trece prin c"n)ec%ie de la fluidul cald la peretele sferic este eal# cu
c#ldura ce trece prin c"nduc%ie !n peretele sferic &i este eal# cu c#ldura ce trece prin
c"n)ec%ie de la peretele sferic la fluidul rece, !n perete nu se scumuleaz# c#ldur#+. c"n)ec%ie
( )
( )
( )
-
-
-
- -
- 1
1 -
- 1
1
-
1
1 1
- - -
-
-
1 -
- 1 1 -
1 1 1
-
1
1
-
1
-


d
" t t
d d
d d
" t t
d
" t t
t t d
d d
t t d d
t t d "
f $
$ $
$ f
f $
$ $
$ f



-
-
- - 1 1
-
1
- 1
-
-
- - 1
1 -
1
-
1
- 1
1
-
1 1
1
-
1


d d d d
t t
"
d d d
d d
d
" t t
f f
f f
+ +

,
_

+
[>]
/0E
sf
,t
f1
(t
f-
+
1:
ST$U%TU$& '(OM(T$&%( OA$(%A$(
-
y
1
y
-
-
t
2
2
t
1
1
t
z
-

-
1m S
s
q
"%el
bet"n
1F
- -
-
-
- 1
-
1
- 1
1
1
1 1
1
1
-
- 1
2
-
1
2
-- -1
-- -1
1 2 - 1
+ , -
@ 1
1 + ,
t z y t z y q q q neomogena zona
R t q zona
m z y y
'eton R
'eton otel R
'eton R
R
R R
R R
R R R R R
S S S
S S
S
S
S
S
S S
S S
S S S S s
+ +

+

+
+

+ + +


- -
-
-
1
-
1
t z y y q
S

,
_


z y
z y
R
S
1 1
-
-
1 1
-1
1


z y
z y
R
S
- -
-
-
- -
--
1


- 1
-
- 1
- - 1
- - 1
- - 1 1
-
-- -1
-- -1
-
1
1 + , *
+ ,
+ ,
y y
z m y y z deoarece
y y
y y
z y y R R
R R
R
S S
S S
S
+
+
+
+

1
2
- - 1 1
- - 1
1
1
2 - 1
1
2
2 2
2
1
+ ,
@ + , * 2

+
+
+
+ + +

y y
y y
R R R R
R t q omogena zona
S S S S
S S
%alculul izolaiilor termice
Calculul iz"la%iil"r termice se face pentru a e)ita pierderea de c#ldur# !n mediul
e'teri"r a instala%iei de !nc#lzire sau abs"rb%ia de c#ldur# din e'teri"r a instala%iei fri"rifice.
T"ate instala%iile cu transfer de c#ldur# se ac"per# cu materiale iz"lat"are. T"ate aceste
materiale au c"nducti)itatea termic# f"arte mic#. Straturile de iz"la%ie c"nstituie rezisten%e
termice !n direc%ia transmiterii c#ldurii.
Iz"la%iile termice sunt f"rmate !n eneral dintr(un material iz"lat"r peste care se a&az#
un strat mai sub%ire de material pr"tect"r.
Determinarea pierderilor de cldur n mediul ambiant
z
t
$
t
e
t
$
t
z
t
6
t
t

t
e

S
q
$erete zola(e
termc)
strat $rotector
f
t
e
t
6
t
t

t
e

l
q
$erete zola(e
termc)
strat $rotector
f
t
1D
1 S
R
-1 S
R
2 S
R
-- S
R
1 - 2
t
f
= tem$erature fludulu cald*t
o
= tem$eratura medulu am'ant (aer)
q
S
= $erderea s$ecfc) de c)ldur)
[ ] + S
R
t t
S
R
t
S q "
m
+
t t
R R R R R
t t
R
t
q
St
o f
S
S
e s$
s$
z
z
$
$

o f
Se Ss$ Sz S$ S
o f
S
S


1
]
1

+ + + +

+ + + +

-
@
1 1

Pentru peretele cilindric*


1
]
1

+ + + +

m
+
R R R R R
t t
R
t
q
le ls$ lz l$ l
o f
t
l
e s$ z
$
$ e
z
z
e
$
o f
l
d d
d
d
d
d
d
d
t t
q

1
ln
-
1
ln
-
1
ln
-
1 1
+ + + +

R
S
,R
l
= rezsten(a termc) la transmterea c)ldur $rn con,ec(e de la fludul cald c)tre
$erete
R
S$
,R
l$
= rezsten(a termc) la transmterea c)ldur $rn conduc(e -n $erete
R
Sz
,R
lz
= rezsten(a termc) la transmterea c)ldur $rn strat zolator
R
Ss$
,R
ls$
= rezsten(a termc) la transmterea c)ldur $rn con,ec(e -n strat $rotector
R
Se
,R
le
= rezsten(a termc) la transmterea c)ldur $rn con,ec(e de la stratul $rotector
c)tre medul -ncon.ur)tor
z
t
z
d
e
d

d
$
t
s$

e
t
$
t
z
t
s$

6
t
t
z

S$

t
e

S
q
$erete zola(e
termc)
strat $rotector
f
t
e
t
6
t
t
z

S$

t
e

l
q
$erete zola(e
termc)
strat $rotector
f
t
z

s$
d
1G
? =+ l
R
t t
l
R
t
l q "
l
o f
l
l


Temperatura intermediar# a pere%il"r*
t
o x
R
t
q
t t t

t
x o o x
R q t t

t
e o s$ z $ f e
s$ e o z $ f z
z s$ e o $ f $
$ z s$ e o f
R q t R R R R q t t
R R q t R R R q t t
R R R q t R R q t t
R R R R q t R q t t
+ + + +
+ + + +
+ + + +
+ + + +
+ ,
+ , + ,
+ , + ,
+ ,
'rosimea izolaiei termice pentru o pierdere de cldur dat
5ate ini%iale*
/ (d

, d
e
, l) 0 conduct)
/ t
f
, t
o
( s$ s$ z
$ $
( pierderile specifice de c#ldur# q
l
sau t"tale "
( )
1
]
1

+ + +

+ + + +
+ + + +

le ls$ l$ l
l
o f
z
e
z
e s$ z
s$
s$ e
z
z
e
$
l
le ls$ lz l$ l l
l
o f
l
R R R R
q
t t
d
d
d d
d
d
d
d
d
d
R
R R R R R R
R
t t
q


- ln
1
ln
-
1
ln
-
1
ln
-
1 1
R
l
, R
l$
=)al"ri determinate !ntruc3t se cun"sc diametrele suprafe%el"r cilindrice iz"terme.
Celelalte rezisten%e termice depind de r"simea iz"la%iei.
Se alee " r"sime$ dup# care se calculeaz# flu'ul termic care se transmite !n e'teri"r.
5ac# )al"area calculului c"incide cu cea pr"pus# atunci calculul este !ncheiat$ dac# nu se
alee " alt# r"sime de iz"la%ie &i se calculeaz# din n"u flu'ul termic.
R
l$
, R
le
0 se admit )al"ri pentru z

,
_

1
-
e
z e
z
d
d d

Pentru perete plan*


( )
1
1
]
1

,
_

+ + +

1
]
1

+ + +

e s$
s$
$
$
S
o f
z z
Se Ss$ S$ S
S
o f
z z
q
t t
R R R R
q
t t



1 1
( q
l
&i q
s
sunt )al"ri rec"mandate.
%alculul grosimii izolaiei termice pentru o temperatur
dat la suprafaa acesteia
Acest calcul se face din m"ti)e de pr"tec%ie a muncii.
1Q
9lu'ul termic tramsmis din interi"rul instala%iei c#tre e'teri"r este eal cu flu'ul
termic abs"rbit de mediul !nc"n.ur#t"r.
e
z
o e e e
o f z
e
z
e
z
e
z
e z
o e
e
z
z
o f
ls$ l$ l
le
o e
ls$ lz l$ l
e f
d
d
x unde
const x x
t t d
t t
d
d
d
d
d
d
cu factor am' nmultm
d
t t
d
d
t t
R R R admte Se
R
t t
R R R R
t t

+ + +

*
ln
+ ,
+ , -
ln
* R R R
1
ln
-
1
6 @ 6 @ 6 * R


Rez"l)area se p"ate face*
( rafic
( prin !ncercare
( direct cu a.ut"rul tabelului
CURS NR :.
$()A*&& %$&T($&A)( +(,T$U %O,!(%*&(
Ca transmiterea c#ldurii prin c"n)ec%ie calculul c"eficientului

nu se p"ate face
analitic ,matematic+$ de"arece nu se p"t m#sura cu precizie$ !n "rice m"ment$ temperaturile
pere%il"r !n c"ntact cu fluidele$ iar

depinde de f"arte mul%i fact"ri.


$...+ $ $ sup R $ $ $ $ $ Pr$ ,Re$
? = @
l d rafete $ozta c 1r f
+ t S "
$


Pentru calculul lui

se f"l"sesc rela%ii criteriale$ care permit determinarea lui

cu
precizie$ la fel ca &i !n calculul analitic.
1 Criteriul !e"nold# H e'prim# rap"rtul dintre f"r%ele de iner%ie &i f"r%ele de
)3sc"zitate.

2 d
Re
$
Criteriul %randtl H caracterizeaz# pr"priet#%ile fizice ale fluidului &i se define&te ca
rap"rtul dintre difuzi)itatea m"lecular# a impulsului &i difuzi)itatea m"lecular# a c#ldurii.

$
c
Pr
& Criteriul %'clet H se define&te ca flu'ul transmis prin c"n)ec%ie supra flu'ul termic
transmis prin c"nduc%ie la aceea&i diferen%# de temperatur#.
1
]
1


s
m
c
a
caldur tea dfuz,ta a
a
d 2
3e
$
-
$
R
Pr Re

-6
( Criteriul Nu##elt H reprezint# rap"rtul dintre radientul de temperatur# la suprafa%a
peretelui &i un radient de referin%# al temperaturii.

d
4u

) Criteriul Stanton H este rap"rtul dintre flu'ul transmis prin c"n)ec%ie &i flu'ul
transmis de fluid.
$
c 2
St
4u
St

Pr Re
* Criteriul Gra##hof H caracterizeaz# traseul de c#ldur# la curerea laminar# &i arat#
influen%a f"r%el"r ascensi"nale !n c"n)ec%ia liber#.
-
2

t d g
1r

0 c"eficientul de dilata%ie termic# care este !n func%ie de natura fluidului &i de


temperatur#
g 0 accelera%ia ra)ita%i"nal#
d 0 diametrul de curere

0 )3sc"zitatea cinematic#
+ Criteriul ,iot H caracterizeaz# pr"cesul de transmitere a c#ldurii prin c"nduc%ie
!ntr(un reim tranzit"riu &i este definit ca fiind rap"rtul dintre rezisten%a termic# intern# la
c"nduc%ie &i rezisten%a termic# e'tern# la c"n)ec%ie.
$
d
5

- Criteriul .ourier H caracterizeaz# c"nduc%ia tranzit"rie.


H caracteizeaz# influen%a timpului !ntr(un pr"ces de transmitere a
c#ldurii.
-
d
a
6o

@4u sau St 0 f,Re$ 3r$ 1r$ 3e$S+


1
]
1


1
]
1


7 m
+
St 2 c
7 m
+
4u
d
o
$
o
-
-
$
$

C"n)ec%ia p"ate fi liber# sau f"r%at#.


C"n)ec%ia liber# are l"c dat"rit# )aria%iei densit#%ii cu temperatura ,curen%i de aer$
ap#+.
C"n)ec%ia f"r%ar# la care deplasarea fluidel"r se realizeaz# nu pe baza diferen%ei de
densitate$ ci cu a.ut"rul p"mpel"r !n cazul lichidel"r sau a )entilat"arel"r !n cazul azel"r.
C"n)ec%ia liber#*
n
m
1r c 4u Pr+ ,
( )al"rile lui m depind de m#rimea suprafe%ei$ f"rma suprafe%ei$ de p"zi%ia acesteia.
Pentru curerea intermediar# Nusselt se determin# din rafic*
-1
Pentru curerea turbulent#*

,
_


2
M8eu, lu lata 4u
$
l
Re
+ R R ,Re
Pr
Pr
Pr Re 6-1 $ 6
-: $ 6
82 $ 6 G $ 6

$
c
Pr
9
l
0 c"eficient ce depinde de e"metria de curere

,
_

d
:
f
l

@ dac#
d
:
T:6 atunci 9
l
01
3r 0 criteriul Prandtl la temperatura medie a fluidului respecti)
3r
$
0 criteriul Prandtl a aceluia&i fluid dar la temperatura peretelui
7 t t
o
m $
: - t
CURS NR F.
Calculul diferenei de temperatur la convecie
Re 16
82
2 $ 6
82 $ 6
Pr
Pr
Pr

,
_


$
4u

d
4u
ma'
t
-
1
t
U U
-
U U
1
t
t
min
t
c"ndensare,1+(fierbere,-+
1
-
min
t
ma'
t
t
t
min
t
U U
-
U U
1
t
t
U U
-
U U
1
t
t


c"ndensare(!nc#lzire r#cire()ap"rizare
ma'
t
1
-
--
Scheme de circula%ie a fluidel"r !n schimb#t"are de c#ldur#*
1
1
1
-
-
-
U U
-
U U
1
t
t
U U
-
U U
1
t
t
U U
-
U U
1
t
t
t
t
t
min
t
min
t
ma'
t
ma'
t

r#cire(!nc#lzire !n curent
paralel
r#cire(!nc#lzire !n c"ntracurent

t
U U
-
U U
1
U U
-
t
t
t
- -
-
R#cire
R#cire
circula%ie mi't# circula%ie mi't#
a+ echicurent
1
-
b+ c"ntracurent
1
-
c+ curent !ncruci&at
-
1
d+ curent mi't
-2
U
1
t
t
U
-
t
med
t
1
t
-
t
U U
1
t
U U
-
t
-
min
1
.
.
t
t
t

a+
U
1
t
t
min
t
ma'
t
1
t
med
t
U U
1
t
U U
-
t
-
t
5iarama de temperatur# a aparatului !n echicurent ,a+ &i c"ntracurent ,b+
b+
- 1
1 1
1

+ +


;
t ! < "
med
1+ dac#
V 8 ma'
-
- 1
min ma'
min
ma'

+


t t
t
t
t
med
dac#
V 1 : $ 1
min
ma'
< <

t
t
-+ dac#
V 8 ma' F $ 6 8 $ 6 G $ 1 1
min ma'
min
ma'
+

t t t
t
t
med
2+ dac#
min
ma'
min ma'
min
ma'
ln
-
t
t
t t
t
t
t
med


V G $ 6 -
- 2
1
min ma'
min ma'
<
,
_

+
+
t t
t t
t
med
8+ On cazul curerii mi'te*
f ! < t "
cc med

$ , cc=contracurent)
f=f(3, R, sc8ema de curgere)
1 @ 1
U
-
U U
-
U U
1
U
1
U
1
U U
1
U
-
U U
-
<

t t
t t
R
t t
t t
3
SCHIMBTOARE DE CLDUR
Schimb#t"arele de c#ldur# sunt utila.e !n care are l"c r#cirea sau !nc#lzirea un"r
amestecuri. Se clasific# astfel*
I. 5up# m"dul de func%i"nare*
( c"ntinu#
( disc"ntinu#
II. 5up# f"rma c"nstructi)# a suprafe%ei de schimb de c#ldur#*
( schimb#t"are cu manta
( schimb#t"are cu spiral#
( schimb#t"are multitubulare
( schimb#t"are cu pl#ci
( schimb#t"are cu aripi"are
( schimb#t"are de c"nstruc%ie special#.
1. Schimb#t"are cu manta
-8
Sunt schimb#t"are a c#r"r diametre )ariaz# de la 1( -m. Anataua se m"nteaz# !n
e'teri"rul )asului &i are un sinur rac"rd de alimentare ,c3nd diametrul este mai mic+ sau
d"u# atunci c3nd diametrul )asului este mai mare. Pentru !nc#lzire se p"ate f"l"si ap# cald#
sau abur a c#rei presiune atm"sferic# este ma' :6 N7cm
-
. Ni)elul lichidului trebuie s# fie
mai ridicat dec3t ni)elul mantalei pentru a func%i"na.
<==>>/ %>>> +?m
& o
7
-. Schimb#t"are de c#ldur# cu serpentin# !n spiral#
Se f"l"sesc numai pentru !nc#lzirea lichidului care nu las# depuneri. Aentul termic
circul# prin interi"rul serpentinei$ aceasta fiid c"nfec%i"nat# din %ea)# de cupru a c#rei
diametru nu dep#&e&te D:mm. Serpentina p"ate fi a&ezat# !n spiral# pe )ertical# sau p"ate fi
m"ntat# pe fundul )asului. Pasele !n care se m"nteaz# p"t fi cu fund plat sau b"mbat. Se
f"l"sesc pentru !nc#lziri sau r#ciri u&"are.
C"nstruc%ii de serpentine e'teri"are*
Schema schimb#t"rului de
c#ldur# cu manta*
1( )as
-( manta
2( rac"rduri pentru
circula%ia lichidului prin
spa%iul delimitat de )as &i
manta
-:
2.Schimbat"are cu te)i c"a'iale
( f"arte eficiente$ e'trem de simple@
( cele - te)i sunt c"a'iale si creaza - spatii de circulatie pentru cei - aenti termici@
( un aent termic circula in interi"rul te)ii mici$ iar celalalt circula prin spatiul dintre
cele d"ua.
( diametrul te)ii mici este de ma'im D: mm.
(daca lunimea rezultata din calcul este mai are de 1 metru acesta se imparte in mai
multe elemente leate in serie.
(in interi"rul te)ii mici circula aentul care se incalzeste iar printre te)i circula apa
calda sau aburul.
8.Schimb#t"are multitubulare
Schimb#t"rele de c#ldur# multitubulare au suprafa%a de schimb de c#ldur# f"rmat#
dintr(un fascic"l de %e)i fi'ate la fiecare dintre capete !n c3te " plac# de sus%inere. Ambele
pl#ci sunt fi'ate prin sudur# de mantaua e'teri"ar# care !n)ele&te fascic"lul de %e)i. Ca
ambele capete schimb#t"rul este !nchis de c3te un capac. E'ist# c3te d"u# rac"rduri pentru
fiecare dintre cele d"u# fluide.
On schimb#t"rul de c#ldur# se creaz# d"u# spa%ii de circula%ie*
( prin %e)i &i prin cele d"u# camere create !n interi"rul capacel"r
( printre %e)i &i !ntre cele d"u# pl#ci tubulare.
-F
1( plac# multitubular#
-( %ea)#
2( manta
8( capac
:$ F( rac"rduri alimentare( e)acuare
Cele d"u# fluide schimb# c#ldura prin intermediul suprafe%ei %e)il"r.
A"duri de fi'are a %e)il"r !n placa tubular#*
5ispunerea %e)il"r !n placa schimb#t"rului de c#ldur# multitubular se realizeaz# pe
he'a"ane$ cercuri sau !n )3rfurile unhiuril"r unui r"mb. A&ezarea trebuie s# fie c"mpact#$
!n centrul pl#cii fiind "bliat"rie prezen%a unei %e)i. Num#rul t"tal de %e)i este " pr"resie
aritmetic# cu ra%ia F*
n=@m(mA%)A%
m0 num#rul de cercuri sau de he'a"ane
5iametrul mantalei se calculeaz# astfel*
D=&m$ABd
e
m= num#rul de he'a"ane sau cercuri
$0 pasul %e)il"r ,distan%a dintre centrele a d"u# %e)i+. Se alee !n func%ie de
m"dul de fi'are a %e)il"r pe plac#*
$=%,&Cd
e
!n cazul sudurii
$=%,@/ %,Cd
e
la mandrinare
d
e
=diametrul e'teri"r al %e)il"r ce f"rmeaz# fascic"lul.
CURS NR D.
Schimb#t"are multitubulare cu mai multe treceri
Pentru cre&terea c"eficientului l"bal de transmitere a caldurii L in schimbat"arele
multitubulare se p"t m"nta sicane*
(trans)ersale
(l"nitudinale
Transferul de caldura cu sicane trans)ersale*
-D
a+ mandrinare b+ mandrinare c+ mandrinare cu d+ sudur# e+ fi'are dem"ntabil#
simpl# cu r#sfr#nerea nituri interi"are cu arnitur# de
%e)il"r etan&are
(se prezinta sub f"rma de sect"are de cerc m"ntate la di)erse inaltimi in
interi"rul schimbat"rului@
(dat"rita l"r drumul parcurs de fluid este sin"s$ miscarea de)ine turbulenta iar
transferul de caldura se intensifica@
Pentru intensificarea transferului de caldura se p"t m"nta in capac pereti despartit"ri$
realizandu(se astfel schimbat"rul cu mai multe treceri. 5aca se m"nteaza un perete
schimbat"rul are - treceri iar rac"rdurile de alimentare si e)acuare se asesc pe acelasi
capac. 5aca se m"nteaza - pereti despartit"ri$schimbat"rul are 2 treceri iar rac"rdurile de
alimentare si e)acuare se asesc pe capace diferite.
Schimbat"rul de caldura cu sicane trans)ersale sub f"rma de semente*
Ca schimbat"arele cu pereti despartit"ri se realizeaza mai multe treceri$ ceea ce
inseamna ca acelasi debit trece printr(un numar mai mic de te)i.
Acest lucru duce la* ( cresterea )itezei@
( cresterea Re@
( cresterea Nu$ W@
( cresterea L@
Cresterea lui L )a determina mics"rarea suprafetei de schimb de caldura.
Schimbat"rul de caldura cu d"ua treceri prin te)i*
-G
Sicanele l"nitudinale se m"nteaza in placa de sustinere inferi"arasi superi"ara
alternati). Aceasta determina cresterea drumului parcurs de lichidul care trece printre te)i
si intensificarea schimbului de caldura.
In cazul in care diferenta de temperatura intre cei - aenti termici T-6XC$
schimbat"arele sunt pre)azute cu lentile de dilatatie cu cap fl"tant sau cu te)i in f"rma de
U care sa p"ata prelua dilatarea diferita a mantalei fata de cea a te)il"r.
Schimb#t"are de c#ldur# cu spiral#( este unul dintre cele mai eficiente schimb#t"are de
c#ldur# <= @C>>/ C>>> +?m
& o
7
Un astfel de schimb#t"r este c"nstruit din d"u# table din "%el( in"'$ unite !ntre la un
cap#t printr(un perete desp#r%it"r &i !nd"ite !n f"rm# de spiral#. Ca ambele capete
schimb#t"rul este !nchis de c#tre un capac pe care se #sesc m"ntate pe arcuri c"ncentrice
piese de distan%are ce men%in distan%a c"nstant# dintre cele d"u# table.
A)anta.* este un schimb#t"r e'trem de c"mpact$ "cup# " suprafa%# mic#$ are G6 m
-
suprafa%# de schimb de c#ldur# pe m
2
de schimb#t"r.
Un m
2
din acest schimb#t"r echi)aleaz# cu 1:6 m
-
schimb#t"r multitubular.
A)anta.ele f"l"sirii lui*
( sec%iunea de curere a cel"r d"u# fluide este c"nstant#$ deci )iteza este c"nstant#$
pierderile de presiune sunt e'trem de mici iar er"ziunea schimb#t"rului este redus#@
( nu au l"c depuneri$ ceea ce permite " ieinizare u&"ar# a schimb#t"rului de c#ldur#@
( )iteze f"arte mari de circula%ie* pentru lichide 2 m7s &i pentru aburi -6 m7s.
Schimb#t"arele de c#ldur# cu pl#ci sunt printre cele mai utilizate in industria
alimentara.
( f"rmate dintr(un num#r de pl#ci de tabl# de in"' str3nse sub f"rm# de pachete cu
a.ut"rul unui &urub de str3nere sau hidraulic. Pachetele de pl#ci$ la fel ca &i la filtrul cu
-Q
pl#ci$ sunt m"ntate pe rame e'teri"are de :men%inere. Un astfel de schimb#t"r de c#ldur#
este f"rmat din trei tipuri de pl#ci*
( pl#ci de circula%ie care sunt pre)#zute cu 8 "rificii$ cu suprafa%# "ndulat# pe ambele
pl#ci pentru cre&terea suprafe%ei de schimb de c#ldur# &i pentru diri.area circula%iei
lichidel"r@
( pl#ci de lucru care sunt pre)#zute numai cu - "rificii &i au numai " suprafa%#
"ndulat#. Yr"simea acestei table este mai mare &i ele !nchid schimb#t"rul la ambele capete.
( pl#ci intermediare care au 8 "rificii$ au " structur# u&"ar# tip faure &i permit
circula%ia fluidel"r !ntre pachetele de pl#ci.
A)anta.e*
(este f"arte simplu c"nstructi)@
(se curata us"r@
(spatiul mic dintre te)i permite )iteze mari de circulatie
( L intre 2:66(:666 >7 m
2
L
1( placa@ -( arnitura ,din cauciuc silic"nic+@ 2( sistem de fi'are@ <= C>>> +?m
& o
7
Schimb#t"are cu aripi"are
Aripi"arele se f"l"sesc pentru cre&terea suprafe%ei de schimb de c#ldur# ,l"nitudinale
sau trans)ersale+. Schimb#t"arele de c#ldur# cu aripi"are se f"l"sesc !n cazul !n care
c"eficien%ii de schimb de c#ldur# !ntre cei d"i aen%i termici sunt f"arte diferi%i ,e'* abur &i
aer !nc"n.ur#t"r+. Aripi"arele se m"nteaz# de partea aentului termic care are

mai mic
,aerul !n acest caz+. Aripi"arele p"t fi trans)ersale sau l"nitudinale.
Tipuri de %e)i cu aripi"are*
26
a+aripi"are turnate b+ aripi"are circulare sudate c+ aripi"are p#trate sudate
Schimbtoare de construcie special
Schimb#t"arele cu fascicul multitubular &i spirale se f"l"sesc !n industria spirtului. Se
!mpart !n d"u# rupe*
( schimb#t"are care utilizeaz# d"i aen%i termici ce preiau c#ldura de c"ndensare a
aburului ,se numesc deflemat"are+
( schimb#t"are !n care aentul termic se c"ndenseaz# &i respecti) r#ce&te
,c"ndensat"are+
Schimb#t"are de c#ldur# mi't( multitubular cu serpentin# !n .urul %e)il"r
,deflemat"r+*
Aentul de !nc#lzire este abur$ care circul# !n spa%iul dintre %e)i &i !n e'teri"rul
sepentinei. Aburul transmite cel"r d"u# suprafe%e de schimb de c#ldur#$ c#ldura sa latent# de
c"ndensare. Prin serpentin# circul# b"rh"tul care se !nc#lze&te pe seama aburului$ iar prin
%e)i circul# ap#. Cele d"u# suprafe%e de schimb de c#ldur# lucreaz# !n paralel.
Schimb#t"r multitubular cu serpentin# !n serie ,c"ndensat"r+*
Cele d"u# suprafe%e de schimb de c#ldur# sunt a&ezate !n serie. Aburul circul# prin
spa%iul dintre %e)ile fascic"lului multitubular$ iar c"ndensul rezultat intr# !n interi"rul
serpentinei &i se r#ce&te. Apa rece circul# !n e'teri"rul serpentinei &i r#ce&te c"ndensul dup#
care intr# !n interi"rul %e)il"r &i se !nc#lze&te.
21
1( element multitubular
-( serpentin#
2( rac"rd intrare )ap"ri
8$ :( rac"rd intrare aen%i schimb de c#ldur#
F( e)acuare c"ndensat
D( e)acuare )ap"ri nec"ndensa%i
G$ Q( rac"rd e)acuare aen%i de schimb de
c#ldur#
1( fascic"l multitubular
-( serpentin#
2( intrare abur
8( e)acuare c"ndens r#cit
:( intrare ap# rece
F( ie&ire ap# cald#
CURS NR G.
EVAPORAREA
E)ap"rarea este pr"cesul de transf"rmare a unui lichid !n )ap"ri.
9en"menul de trecere a lichidului !n faz# de )ap"ri la temperatura de firbere se
nume&te e)ap"rare.
Trecerea lichidului !n faz# de )ap"ri la " temperatur# mai mic# dec#t cea de fierbere
se nume&te )ap"rizare.
E)ap"rarea se p"ate realiza &i pe seama c#ldurii interne a lichidului prin !nc#lzirea
acestuia la " presiune la care temperatura lui este superi"ar# temperaturii de fierbere.
Sc"pul e)ap"r#rii !l reprezint# c"ncentrarea pr"dusel"r !n substan%# uscat#$ care are ca
efect cre&terea stabilit#%ii pr"dusului respecti).
Principalul aent termic utilizat este aburul.
9act"rii care influen%eaz# pr"cesul de e)ap"rare*
1+ fact"ri referit"ri la s"lu%ia care se c"ncetraz#* debitul de s"lu%ie$ natura s"lu%iei$
temperatura de fierbere$ stabilitatea termic# a s"lu%iei$ tendin%a de a f"rma cruste$
tendin%a de spumare$ etc.
-+ fact"ri referit"ri la s"lu%ia c"ncetrat#* debitul de s"lu%ie$ c"ncentra%ia$ stabilitatea ei
termic#$ )3sc"zitatea$ tendin%a de a f"rma depuneri@
2+ fact"ri referit"ri la instala%ie* tipul de instala%ie ,c"ntinu# sau disc"ntinu#+$ natura
materialului utilizat !n instala%ie$ sistemul de iz"la%ie$ num#rul de c"rpuri al unei
instala%ii de e)ap"rare$ le#tura dintre c"rpurile de e)ap"rare$ etc.
Temperatura de fierbere a unei s"lu%ii depinde de cantitatea de substan%# s"lid#
diz"l)at# !n aceasta.
Cu c3t cantitatea de substan%# din s"l)at este mai mare cu at3t presiunea de )ap"ri a
s"lu%iei scade &i temperatura ei de fierbere cre&te.
Cre&terea temperaturii de fierbere este direct pr"p"r%i"nal# cu c"ncentra%ia s"lu%iei.
+ 7 , R
R tan
;g mol solute a concentrat c
ca e'ulosco$ ta cons ;
c ; t
e
e e


On cazul s"lu%iil"r ce c"n%in ca s"l)ent apa*
m t
e
:66 $ 6
+ R 7 , R dzol,ant ;g mol molala a concentrat m
(sol,ent)
Pentru s"lu%iile de fructe*
( ) x
e
e t
+

68: . 6 6: $ 6
2G $ 6
x=con(nutul de su'stan() uscat) (D)
Presiunea din c"rpul de e)ap"rare influen%eaz# temperatura de fiebere. On#l%imea
c"l"anei de lichid$ !n care are l"c fierberea$ influen%eaz# temperatura de fiebere.
Temperatura de fierbere la suprafa%a unui strat de lichid este diferit# de temperatura de
fierbere la baza stratului de lichid.
2-
Pentru a realiza e)ap"rarea trebuie c"mpensat# cre&terea hidr"static# de temperatur#
cor$ $ 8 $ 8
t t t
.

+
t
$A8
= tem$eratura de fer'ere la $resunea dn cor$ul de e,a$orare A $resunea creat) de
coloan)
t
$Ecor$
= tem$eratura de fer'ere la $resunea dn cor$ul de e,a$orare
Tendina de spumare
On pr"cesul de e)ap"rare la dea.area bulel"r de )ap"ri se p"t antrena &i pic#turi de
lichid &i se f"rmeaz# spuma. 9"rmarea spumei !mpiedic# transferul de c#ldur# &i duce la
pierderi de substan%# util#. Se p"t f"l"si substan%e tensi"acti)e ,triliceride+ sau$ spumele p"t
fi sparte prin aitare.
Tendina de a forma cruste
Crusta f"rmat# transmite mult mai slab c#ldura. 9"rmarea crustei determin# pierderea
de substan%# util# &i m"dific# pr"priet#%ile s"lu%iei c"ncentrate.
!-scozitatea soluiilor
Ca cre&terea temperaturii )3sc"zitatea scade$ dar cre&te cu c"ncentra%ia.
Tipuri de e)ap"rare*
a+ cu simplu efect
b+ cu efect multiplu
a+ Ca e)ap"rarea cu simplu efect c#ldura cedat# de aburul primar se f"l"se&te "
sinur# dat#. Pap"rii secundari ,rezulta%i din pr"dus+ se !ndep#rteaz# din instala%ie prin
pur.are !n atm"sfer# sau sunt trecu%i la c"ndensare.
b+ E)ap"rarea cu efect multiplu* aburul primar se f"l"se&te numai !n primul efect.
Aburul secundar rezultat din primul efect se )a f"l"si ca aent termic !n efectul d"i$ aburul
secundar rezultat din al d"ilea efect se f"l"se&te !n urm#t"rul efect ca aent termic &.a.m.d.
.ilanul de materiale pentru evaporarea simpl/
S
o
= de'tul n(al de solu(e, ;g?8
S
f
= de'tul fnal de solu(e concentrat), ;g?8
+= a$a e,a$orat), ;g?8
s
u
= concentra(a n(al) a su'stan(e uscat), D
s
uf
= concentra(a fnal) a solu(e -n su'stan() uscat), D
S
o
=S
f
A+ 'lan(ul general
f uf u o
S s s S
'lan( $ar(al
o
uf
u
f
S
s
s
S
@

,
_

+
uf
u
o o
uf
u
o
s
s
S + + S
s
s
S 1
CURS NR Q.
22
Iilan%ul cal"ric*
+
o
= a'urul $rmar folost $entru -nc)lzr
c
o
, c
f
= c)ldura s$ecfc) mede a solu(e la -nce$utul F la sfGrFtul concentr)r, H?;gEgrad
t
o
, t
%
=tem$eratura de ntrare F eFre a solu(e dn e,a$orator

o
II
,
II
= ental$a a'urulu $rmar, res$ect, a a'urulu secundar

o
I
= ental$a condensulu dn a'urul $rmar, <.?;g
"
%
= c)ldura adus) de solu(a care ntr) la concentrare
"
&
= c)ldura adus) de agentul de -nc)lzre (a'ur $rmar)
"
@
= c)ldura care ese dn nstala(e cu solu(a concentrat)
"
B
= c)ldura care ese dn nstala(e cu a'urul secundar
"
C
= c)ldura care ese dn nstala(e cu condensul $ro,ent dn a'urul $rmar
"
%
A"
&
="
@
A"
B
A"
C
"= c)ldura transms) -n nstala(e
"="
&
/"
C
="
@
A"
B
/"
%
+ , + , + ,
1
77
1
7 77
7 77
1 1 1
77
7 77
1
77
t c + t c t c S +
+ + t c + t c S + t c S
+ S S
+ + t c S + t c S
f o o f o o o o
o o f f o o o o o o
o f
o o f f o o o o o

+ + +

+ + +
7 77
1
77
7 77
1
+ , + ,
o o
f
o o
o o f
o o

t c
+

t c t c
S +

5ebitul de abur primar necesar pentru


c"ncentrarea s"lu%iei
Se c"nsider#*
7 77
1
77
1
o o
f
o f o o

t c
+ + t c t c



5ac# s"lu%ia ini%ial# se aduce la temperatura de fierbere atunci*
r
t c
f


7 77
7
1
r= c)ldura de condensare
o o o
r
7 77
+ + r r
r
r
+ +
o o
o
o


"
@
S
f
, c
f
, t
%
+
o
,
o
I
"
C
+,
II
"
B
+
o
,
"
&
"
%
S
o
, c
o
, t
o
28
5e"arece
1 1 > >
+
+
r
r
o
o
,pentru fiecare L de ap# care se e)ap"r# se f"l"se&te mai
mult de 1L de abur primar+.
o o
f
o o
o
f
f o o
o
+ S +
t c

+
t c
t c t c
S +
+


1
77
7 77
1
77
1

0 c"eficient de e)ap"rare

0 c"eficient de aut"e)ap"rare

0 rap"rtul dintre c#ldura adus# !n instala%ie de 1L abur primar &i c#ldura primit# de
1L de ap# care se e)ap"r#. Acesta este !n t"tdeauna p"ziti).

0 rap"rtul dintre c#ldura adus# !n instala%ie de 1L de s"lu%ie ini%ial# &i c#ldura


preluat# de 1L ap# care se e)ap"r#. Acesta p"ate fi &i neati) atunci c3nd s"lu%ia ini%ial# are
" temperatur# mai mic# dec3t temperatura din c"rpul respecti).
Pierderile de c#ldur# se estimeaz# la 6$-:( 2V din c#ldura care se transmite !n
instala%ie. Aceste pierderi determin# " cre&tere a c"nsumului de abur primar din instala%ie.
Evaporarea cu efect multiplu
Ca e)ap"rarea cu simplu efect c"nsumul de abur primar este de 1$6F( 1$- L abur
primar 7 L ap# e)ap"rat#. 5e asemenea pentru c"ndensarea )ap"ril"r secundari rezulta%i se
f"l"se&te " cantitate mare de ap# de r#cire. Pentru mic&"rarea c"nsumului de utilit#%i ,abur
primar$ abur de r#cire+ se f"l"sesc sistemele de e)ap"rare cu efect multiplu. Ontr(un astfel de
sistem )ap"rii de ap# secundari rezulta%i !ntr(un c"rp de e)ap"rare de)in aent termic pentru
c"rpul urm#t"r. Pap"rii secundari rezulta%i la ultimul c"rp de e)ap"rare se trimit la
c"ndensat"r$ deci nu !ntreaa cantitate de ap# e)ap"rat# a.une la c"ndensat"r.
A)anta.ele e)ap"r#rii cu efect multiplu*
( !ntr(" instala%ie cu n efecte$ c"nsumul de abur primar7 L ap# e)ap"rat# este %?nE
( c"nsumul de ap# de r#cire este mult mai mic de"arece la c"ndensat"r a.un numai )ap"rii
secundari de la ultimul efect.
3arametr e,a$or)r -ntr/o nstala(e cu efect mult$luJ
5ac# t
o
0 temperatura aburului primar atunci temperatura de fierbere a s"lu%iei !n
primul c"rp$ t
%
$ trebuie s# fie mai mic# dec3t t
o
J t
o
Kt
%
. Pap"rii secundari rezulta%i !n primul
c"rp de e)ap"rare cu temperatura t
%
sunt aent de !nc#lzire pentru efectul d"i$ deci* t
%
Kt
&
$
&.a.m.d.
t
o
Kt
%
Kt
&
KLKt
n
Ontre presiunile din c"rpurile de e)ap"rare e'ist# aceea&# rela%ie*
$
o
K$
%
K$
&
KLK$
n
5iferen%a t"ta&# de temperatur# din instala%ia de e)ap"rare*
t
t
=t
o
/t
n
unde t
n
0 temperatura din ultimul c"rp de e)ap"rare
t
o
0 temperatura aburului primar
2:
5iferen%a util# de temperatur# ,cea care determin# transferul de c#ldur#+*
t
u
=t
t
/ M ( t
e
At
8
At
$
)
unde* t
e
0 cre&terea ebuli"sc"pic# de temperatir# dat"rat# prezen%ei substan%el"r diz"l)ate
t
8
0 cte&terea temperaturii de fierbere dat"rit# presiunii c"l"anei hidr"statice de
lichid !n care are l"c fieberea
t
$
0 cre&terea temperaturii dat"rit# pierderil"r de presiune dintre c"rpuri ,sc#p#ri la
ni)elul c"nductel"r de le#tur# dintre c"rpuri+
5lan(ul de materaleJ
5ebitul de ap# e)ap"rat# t"tal* +
+
%
A+
&
ALA+
n
=
+ +
n

1
I efect S
%
=S
o
/+
%
II efect S
&
=S
&
/+
&
=S
o
/+
%
/+
&
LLLLLLLLL
n(1 efecte S
n/%
=S
o
/
1
1
1
n
+
dac# S
f
=S
n
n n n
+ S S +
1
S
n
=S
n/%
/ +
n
5lan(ul calorc (efect mult$lu, curent $aralel)J
I efect S
o
c
o
t
o
A+
o

o
??
=S
%
c
%
t
%
A+
%

%
??
A+
o

o
?
S
%
=S
o
/+
%
1 1
77
1
1 1
1 1
77
1
7 77
1
t c
t c t c
S
t c

+ +
o o
o
o o
o

not)m
1
1 1
77
7 77

t c

o
o o
c"eficient de e)ap"rare
1
1 1
77
1
1 1

t c
t c t c
o o
c"eficient de aut"e)ap"rare
o o
S + +
1 1 1
+
5ac# o
c c
1 iar 1
7
1
t c
a

,c
a
0 capacitatea cal"ric# medie a apei+

+
%

%
?
+
&

&
??
+
%

%
??
+
o

o
?
+
o

o
??
S
o
c
o
t
o
S
%
c
%
t
%
S
&
c
&
t
&
2F
7
1
77
1
1
1
7
1
77
1
7 77
1
7
1
77
1
1
7
1
77
1
7 77
1
1
77
1
1
1
77
1
7 77
1
+ ,
+ ,

t t
c



t t c
S


+ +
t c
t t c
S
t c

+ +
o
o
o o
o o
o
o o
o
a
o o
o
a
o o
o

II efecte S
%
c
%
t
%
A+
%

%
??
=S
&
c
&
t
&
A+
&

&
??
A+
%

%
?
S
%
&i S
&
se e'pliciteaz# din ecua%ia de bilan% material
n
n n o
n
n
n
n
n

o
a
o n n n n
o
a
o
o
o
a
o
r
t t c
r
r
+
c
c
S + +
+
c
c
S + +

t t c
+
c
c
S


+ +
+ ,
....... .......... .......... .......... ..........
+ ,
+ ,
1
1
1
1
1
1 - 1 - -
7
-
77
-
- 1
1
7
-
77
-
7
1
77
1
1 -

,
_

,
_

0 piedere de c#ldur#$ V
n
n n
n
r
r
1 1
+ 1 ,

Instala(a de e,a$orare cu efect mult$lu -n curent $aralelJ


2D
1( rezer)"r de alimentare@ -( p"mp#@ 2( debitmetru@ 8( pre!nc#lzit"r@ :$ F$ D(
e)ap"rat"are@ G$ Q$ 16$ 11( separat"are de c"ndensat@ 1-( rezer)"r de pr"dus finit@ 12(
c"ndensat"r bar"metric@ 18( separat"r de pic#turi.
Instalatia are 2 efecte si este pre)azuta cu un schimbat"r multitubular pentru
incalzirea s"lutiei la temperatura de fierbere din primul efect.
Aburul primar este f"l"sit ca aent termic pentru preincalzirea s"lutiei si pentru al
d"ilea efect. Celelalte efecte f"l"sesc aent termic aburul secundar din efectul precedent.
S"lutia circula liber intre efecte dat"rita diferentei de presiune dintre acestea.
5in ultimul efect s"lutia este e)acuata cu a.ut"rul unei p"mpe centrifue.
Aburul din ultimul efect este trimis la c"ndensat"rul bar"metric unde c"ndenseaza
prin circulatia in c"ntracurent cu apa de racire.
5iferentele de presiune dintre c"rpuri sunt mentinute cu " p"mpa de )id care asiura
si depresiunea din c"ndensat"rul bar"metric.
Instala(a cu e,a$orare cu du'lu efect cu crculat n $aralel cu efect du'lu
$entru a'ur( -n contracurent)
c"ndensat
c"ndensat
18
abur
ap#
12
1-
-
11 16 Q G
D F :
8
2
-
1
2G
1(rezer)"r de alimentare cu s"lutie@ -$2(c"rpuri de e)ap"rare@ 8(c"ndensat"ri
semibar"metrici@ :$F(separat"are de c"ndensare@ D$G$Qp"mpe centrifue
9unc%i"narea acestei instala%ii se bazeaz# pe )aria%ia )3sc"zit#%ii cu c"ncentra%ia &i
temperatura. Ca cre&terea c"ncentra%iei )3sc"zitatea cr&te. Ca cre&terea temperaturii
)3sc"zitatea scade. On cazul circula%iei !n paralel a aburului &i a s"lu%iei$ s"lu%ia cea mai
c"ncentrat# ,din ultimul c"rp+ care este &i cea mai )3sc"as# &e e)acueaz# la temperatura cea
mai mic#. 5in acest m"ti) !n cazul circula%iei !n c"ntracurent s"lu%ia c"ncentrat# se
e)acueaz# din instala%ie la temperatura cea mai ridicat#$ ceea ce face p"sibil# sc"aterea ei
mai u&"r din instala%ie$ de"arece $
&
N$
%
. Pentru circula%ia s"lu%iei !n c"ntracurent este ne)"ie
de " p"mp#. Se f"l"se&te pentru c"ncentrarea pastei de t"mate care are )3sc"zitatea mare$ iar
la temperatur# crescut# )3sc"zitatea scade$ &i ea p"ate fi !ndep#rtat# u&"r din instala%ie. Pasta
st# mai pu%in !n instala%ie la temperatur# ridicat#.
Ofcen(a F num)rul o$tm de e,a$oratoare
al une nstala( cu efect mult$lu
Instala%ie cu simplu efect* 1$6:( 1$- L abur7ap# e)ap"rat#
1:( F6 L ap# r#cire7 L ap# e)ap"rare
I efect* 1 L7L
II efecte* Z L7L
III efecte* 172 L7L
IP efecte* [ L7L
Nr. Efecte
C"nsum de
Abur L7L Ap# r#cire L7L
( un efect 1$1 26
( dublu efect 6$:G 1:$2
( triplu efect 6$86 16$:
( cu 8 efecte 6$2- G$-
( cu : efecte 6$-G D$:
5up# efectul : in)esti%ia !n alte efecte nu se mai .ustific# ec"n"mic.
D
F :
8
2 -
1
G
abur
ap#
2Q
CURS NR 16.
T&+U$& D( (!A+O$ATOA$(
E)ap"rat"arele se clasific# dup# mai multe criterii. 5up# p"zi%ia suprafe%ei de schimb
de c#ldur# a)em*
( e)ap"rat"are cu suprafa%a de schimb de c#ldur# !n interi"r@
( e)ap"rat"are cu suprafa%a de schimb de c#ldur# !n e'teri"r.
O,a$oratoarele cu su$rafa(a de sc8m' de c)ldur) -n nteror au suprafa%a de
schimb de c#ldur# f"rmat# dintr(un fascicul multitubular care este sus%inut inferi"r de c3te "
plac#. Aentul termic H aburul circul# printre %e)i &i cedeaz# c#ldura latent# de c"ndensare.
9i.8.2. E)ap"rat"r multitubular
1. carcas#@ -. %e)i )erticale@ 2. plac# intermediar# de diri.are@ 8. capac@ :$F. rac"rduri intrare H
ie&ire lapte@ D$G. rac"rduri intrare H ie&ire abur
5iametrul %e)ii mari este de -66(G66 mm$ iar a cel"rlalte %e)i de 26(G66mm. On#l%imea %e)ii
este !ntre -$:(: m.
5at"ri# faptului c# %ea)a de circula%ie are diametrul mult mai mare dec3t celelalte %e)i$
s"lu%ia care circul# prin %e)ile mici. On %ea)a central# s"lu%ia )a circula de sus !n ."s &i de ."s
!n sus !n %e)ile mici !n care densitatea s"lu%iei este mai mic# iar bulele de )ap"ri f"rmate
determin# " mi&care c"n)ecti)# de ."s !n sus. Pr"cesul se !ntrerupe atunci c3nd pr"dusul
c"rpul de e)ap"rare
fascicul de %e)i
%ea)# de circula%ie
camer# de )ap"ri
separat"r de pic#turi
86
a.une la c"ncentra%ia d"rit#. Pap"rii dea.a%i din s"lu%ie se ridic# !n camera de )ap"ri
situat# deasupra fascic"lului multitubular &i cu diametru mai mare dec3t acesta. Amestecul
de )ap"ri &i pic#turi de s"lu%ie antrenate l")e&te separat"rul de pic#turi$ pic#turile se re!nt"rc
!n s"lu%ie iar )ap"rii a.un la c"ndensat"r.
Se f"l"sesc !n industria zah#rului &i a luc"zei.
<=P>>/ %C>> +?(m
& o
7)
O,a$oratoarele cu su$rafa(a de sc8m' se$arat) au " !n#l%ime mult mai mic#
dec3t e)ap"rat"arele clasice$ &i necesit# un spa%iu mai restr3ns pentru amplasare. Ele p"t fi
de d"u# tipuri*
( dup# p"zi%ia suprafe%ei*
( cu suprafa%a de schimb de c#ldur# )erti)al#@
( cu suprafa%a de schimb de c#ldur# !nclinat#.
( dup# m"dul de circula%ie a s"lu%iei*
( cu circula%ie natural# ,f#r# p"mpe+@
( cu circula%ie f"r%at#.
O,a$orator cu su$rafa(a de sc8m' de c)ldur) ,ertcal) F crcula(e natural)J
O,a$orator cu su$rafa(a de sc8m' de c)ldur) -nclnat) F crcula(e
natural)J
2
-
c"ncentrat
8
c"ndensat
abur
alimentare
1
:
1( suprafa%a de schimb de
c#ldur#
-( separat"r de pic#turi
2( c"nduct# de le#tur# !ntre
schimb#t"r &i separat"r
8( c"nducta de e)acuare lichid
din separat"r
:( separat"r de pic#turi
8
2
Abur
secundar
Abur
Alimentare
C"ncentrat
1
-
81
S"lu%ia supus# c"ncentr#rii se !nc#lze&te !n schimb#t"rul 1$ dup# care dat"rit# f"r%ei
ascensi"nale creat# de bulele de )ap"ri intr# !n c"nducta 2 a&ezat# perpendicular sau
tanen%ial la )asul !n care are l"c separarea pic#turil"r.
Atunci c3nd c"nducta este perpendicular#$ separarea lichidului de )ap"ri se realizeaz#
dat"rit# schimb#rii direc%iei de circula%ie.
C3nd c"nducta este tanen%ial#$ separarea are l"c pe baza f"r%ei centrifue care
imprim# amestecului " mi&care elic"idal# !n interi"rul separat"rului. 5in camera de )ap"ri
2$ aburul secundar este trimis la c"ndensare$ iar s"lu%ia dac# nu are c"ncentra%ia
c"respunz#t"are este trimis# prin c"nducta 8 din n"u la !nc#lzire. 5ac# are c"ncentra%ia
d"rit# se !nchid )entilele de c"municare cu c"nducta 8 &i s"lu%ia c"ncentrat# este e)acuat#.
O,a$orator cu crcula(e for(at)J
On cazul circula%iei f"r%ate suprafa%a de schimb de c#ldur# este a&ezat# "riz"ntal$ iar
circula%ia lichidului !n schimb#t"r este asiurat# de c#tre " p"mp#.
O,a$oratoarele -n $elcul)J
C"ncentrarea s"lu%iil"r !n acest e)ap"rat"r se realizeaz# !ntr(un timp f"arte scurt de
c3te)a secunde printr(un strat de lichid de f"rma unei pelicule de c3%i)a milimetri.
5up# sensul de curere a peliculei e)ap"rat"arele p"t fi*
( cu pelicul# ascendent#@
( cu pelicul# descendent#.
5up# m"dul de realizare a peliculei p"t fi*
( cu pelicul# realizat# dat"rit# curerii naturale@
( cu pelicul# realizat# mecanic.
E)ap"rat"arele cu pelicul# ascendent# sunt mai pu%in f"l"site$ de"arece e'ist#
p"sibilitatea ca suprafa%a de schimb de c#ldur# s# r#m3n# neac"perit# de lichid &i s# se
deradeze.
O,a$oratoare cu $elcul) descendent) -n curgere l'er)J
8-
Placa 2 are "rificiile mai mici dec3t diametrul %e)il"r$ dar cu centrul !n centrul %e)il"r.
Cea de(a d"ua plac# are "rificiile situate !n aceea&i p"zi%ie$ cu centrul e"metric !n
triunhiului f"rmat din centrele a trei %e)i. Cichidul este intr"dus !n partea superi"ar# sub
presiune$ a.une pe prima plac# unde se f"rmeaz# " pelicul# ce cure pe cea de(a d"ua
plac#. Orificiul celei de(a d"ua pl#ci determin# r"simea pl#cii. Ontre cele d"u# pl#ci lichidul
sufer# detente c"nsecuti)e care determin# dea.area unei cantit#%i de )ap"ri. Ca partea
superi"ar# e'ist# rac"rd pentru e)acuarea )ap"ril"r &i a azel"r nec"ndensabile.
E)ap"rat"are cu pelicul# descendent# realizat# mecanic,Cu\a+*
E)ap"rat"rul este f"rmat dintr(un c"rp cilindric de !n#l%ime mare &i diametru mic. On
e'teri"r pe -72 din suprafa%a sa este m"ntat# mantaua de !nc#lzire sec%i"nat# !n d"u# p#r%i.
5easupra suprafe%ei de !nc#lzire se #se&te " parte cilindric# cu diametrul mai mare dec3t
aceasta !n care este camera unde se dea.# )ap"rii &i unde se )a realiza separarea pic#turil"r.
Central e)ap"rat"rul este pre)#zut cu un a' pe care se r"tesc mai multe palete. 5istan%a
2
-
1
1( placa de sus%inere a %e)il"r
-$ 2( pl#ci m"ntate !n capacul e)ap"rat"rului
pentru distribu%ia lichidului
-
Abur
Alimentare
1
2
8
Abur secundar
C"ndensat
C"ncentrat
82
dintre palete &i peretele interi"r al e)ap"rat"rului determin# r"simea peliculei. Paletele se
prelunesc &i !n camera de )ap"ri$ determin3nd prin mi&carea l"r separarea pic#turil"r.
C"ncentrarea !ntr(un astfel de e)ap"rat"r dureaz# 1( - secunde.
<=&>>>/ @>>> +?(m
& o
7)
O,a$oratoare de construc(e s$ecal)J
O,a$orator centrterm
Este f"rmat dintr(un r"t"r pe care sunt m"ntate un num#r de talere cu pere%i dubli.
Aburul alimentat !n interi"rul talerel"r pe care le !nc#lze&te. S"lu%ia este alimentat# pe
suprafa%a inferi"ar# a talerel"r &i este distribuit# sub f"rm# de pelicul# dat"rit# f"r%ei
centrifue care se realizeaz# la !n)3rtirea r"t"rului. Accelera%ia realizat# este -66].
Amestecul s"lu%ie c"ncentrat# H )ap"ri este l")it sub influen%a f"r%ei centrifue de peretele
interi"r al e)ap"rat"rului. On acest fel )ap"rii se separ# de s"lu%ie. Pap"rii secundari se
!ndep#rteaz# pe rac"rdul din dreapta$ iar s"lu%ia c"ncentrat# prin partea superi"ar#.
C"ncentrarea are l"c !n -6( 26 secunde.
<=C>>> +?(m
& o
7)
Curs nr 11.
CONDENSAREA
Trecerea unui fluid din stare de )ap"ri !n stare lichid# se nume&te c"ndensare.
r"t"r
talere
carcasa
88
On acest pr"ces )ap"rii satura%i cedeaz# c#ldura l"r de )ap"rizare unui aent de r#cire
,ap# sau aer rece+. Captarea &i c"ndensarea )ap"ril"r ce se dea.# dintr(" instala%ie de
e)ap"rare se face !n urm#t"arele sc"puri*
1+ Recuperarea !n stare lichid# a substan%el"r ce prezint# interes$ care au trecut !n stare de
)ap"ri !n "pera%ia anteri"ar# ,de e'* captarea ar"mel"r ce se dea.# !n timpul "pera%iei de
c"ncentrare sau uscare+.
-+ Realizarea unei depresiuni !n instala%ia de e)ap"rare pentru ca acestea s# se efectueze
la " temperatur# mai sc#zut#. 5epresiunea se pr"duce dat"rit# trecerii de la )"lumul mare al
)ap"ril"r satura%i la )"lumul redus al lichidului c"ndensat ,de e'* la 166
"
C densitatea
)ap"ril"r satura%i de ap# este 6$:QD L7m
2
iar a apei Q:G L7m
2
$ de unde rezult# c# la
temperatura de 166
"
C )"lumul specific al )ap"ril"r satura%i de ap# este de 1$FF m
2
7L iar cel
al apei de 6$66168 m
2
7L$ adic# de 1FFF "ri mai mare+. 5e"arece "dat# cu )ap"rii din
instala%ie sunt antrenate &i azele nec"ndensabile acestea sunt e)acuate cu a.ut"rul p"mpel"r
de )id sau al e.ect"arel"r.
2+ Recuperarea cantit#%ii de c#ldur# pe care " cedeaz# )ap"rii pentru pre!nc#lzirea unui
fluid ce urmeaz# a intra !n pr"cesul tehn"l"ic.
8+ E)itarea dea.#ril"r de )ap"ri !n spa%iul !nc#peril"r de lucru$ ceea ce ar c"nduce la un
micr"climat nes#n#t"s ,cald &i umed+ la umezirea materialel"r$ la ruinirea utila.el"r$ la
c"ndens#ri pe ta)ane &i pere%i care ar duce la deradarea l"r.
6actor care nfluen(eaz) $rocesul de condensareJ
( caracteristicile fizic"( chimice ale materialului at3t !n stare de )ap"ri c3t &i !n stare
lichid# ,densitate$ temperatur#$ c#ldur# specific#+@
( caracteristicile fizic"( chimice ale aentului de r#cire@
( )itezele )ap"ril"r &i ale aentului de r#cire@
( c"n%inutul de aze nec"ndensabile@
( intensitatea schimbului de c#ldur#.
Metode de condensareJ
C"ndensarea p"ate fi realizat# cu schimb direct &i indirect.
1+ C"ndensarea cu schimb direct de c#ldur# . Opera%ia de c"ndensare se realizeaz#
prin barb"tarea )ap"ril"r !n ap# rece utilizat# ca aent de r#cire. Aceast# met"d# este
utilizat# atunci c3nd recuperarea )ap"ril"r se face sub f"rm# de ap# cald# ,amestec de
c"ndens &i ap# de r#cire+.
-+ C"ndensarea cu schimb indirect de c#ldur# . C#ldura de c"ndensare a )ap"ril"r este
cedat# apei de r#cire prin intermediul unei suprafe%e de schimb de c#ldur# ,e'* recuperarea
)ap"ril"r s"l)entului utilizat la e'trac%ia uleiului$ recuperarea )ap"ril"r de alc""l etilic !n
instala%ia de distilare+.
#$ur de condensatoareJ
C"ndensat"arele se clasific# dup# urm#t"arele criterii*
I. 5up# m"dul de realizare a schimbului termic*
( de amestec ,cu schimb termic direct+@
( de suprafa%# ,cu schimb termic indirect+.
8:
II. 5up# m"dul de e)acuare a c"ndensului rezultat*
( bar"metrice$ la care e)acuarea se realizeaz# printr(" c"l"an# bar"metric#@
( semibar"metrice H c"ndensat"are cu p"mp# de e)acuare.
III. 5up# m"dul de e)acuare a azel"r nec"ndensabile*
( cu e)acuare c"mun# a c"ndensului &i a azel"r@
( cu e)acuare separat# a azel"r cu a.ut"rul unei p"mpe de )id sau e.ect"r.
%O,D(,SATOA$( D( AM(ST(%
On aceste c"ndensat"are )ap"rii rezulta%i la e)ap"rarea s"lu%iil"r sunt amesteca%i cu
apa de r#cire !n care se c"ndenseaz#. On c"ndensat"arele de amestec presiunea este inferi"ar#
presiunii atm"sferice$ dar este eal# cu presiunea din c"rpul de e)ap"rare de unde se aduc
)ap"rii secundari. Pentru men%inerea presiunii c"nstante !n c"ndensat"r$ acesta se m"nteaz#
la " !n#l%ime de apr"'imati) 16 m$ e)acuarea c"ndensatului &i a apei f"l"sit# la r#cire
realiz3ndu(se printr(" c"nduct# numit# c"l"an# bar"metric#. Onchiderea etan&# a
c"ndensat"rului fa%# de atm"sfer# se realizeaz# prin apa din c"l"ana bar"metric#@ !n acest
sc"p c"l"ana este intr"dus# cu cap#tul inferi"r pe " lunime de 6$: m !ntr(un bazin de ap# !n
care se c"lecteaz# apa ce se scure din c"ndensat"r. On acest bazin este "bliat"rie
men%inerea unui ni)el c"nstant de lichid cu a.ut"rul preaplinului$ astfel !nc3t s# nu se
pr"duc# ie&irea c"l"anei bar"metrice din ap# &i din admisia aerului !n c"ndensat"r.
C"ndensat"arele de amestec p"t func%i"na cu eliminarea c"ndensatului !mpreun# cu apa de
r#cire prin c"l"ana bar"metric# ,fi. a(e+ sau prin c"l"ana de !n#l%ime mic#$ cu a.ut"rul unei
p"mpe ,fi. f+.
7ondensatorul 'arometrc cu talere F Fcane ,fi. a+ este f"rmat din c"rpul
cilindric 1$ terminat printr(un trunchi de c"n la care se sudeaz# c"nducta bar"metric# -. On
interi"rul c"rpului cilindric se m"nteaz# talerele inelare 2 &i altern3nd cu acestea &icanele 8
sub f"rm# de discuri. 5easupra &icanei superi"are se m"nteaz# un r#tar : din tabl# perf"rat#
pentru distribuirea unif"rm# a apei de r#cire. Pap"rii secundari pr"du&i !n e)ap"rat"r sunt
alimenta%i prin rac"rdul F$ dat"rit# u&"arei depresiuni realizate !n c"ndensat"r de c#tre
p"mpa de )id care elimin# !n permanen%# azele nec"ndensabile prin rac"rdul D. Apa de
r#cire alimentat# cu a.ut"rul unei p"mpe prin rac"rdul G$ este distribuit# pe talerul perf"rat$
ap"i cure !n flu' descendent de pe &icane pe talere$ realiz3nd astfel c"ndensarea )ap"ril"r
cu care se !nt3lne&te !n c"ntracurent. Apa &i c"ndensul "b%inut se scur !n c"l"ana
bar"metric# &i ap"i !n rezer)"rul de acumulare Q pre)#zut cu preaplinul 16 care elimin# !n
permanen%# p3n# la ni)el c"nstant.
8F
Preaplinul de e)acuare a apei din rezer)"r &i c"l"ana bar"metric# trebuie astfel alese$
!nc3t sec%iunea de trecere apei s# asiure scurerea acesteia$ men%in3nd c"l"ana plin# cu ap#
p3n# apr"ape de cap#tul superi"r. 5ep#&irea ni)elului apei peste cap#tul superi"r ar putea
c"nduce la fen"menul de inundare a c"ndensat"rului. On acest caz se p"ate !nchide rac"rdul
F$ iar admisia aburului secundar este "prit#$ ceea ce c"nduce la cre&terea presiunii !n c"rpul
de e)ap"rare.
7ondensatorul cu talere $erforate ,fi. b+ are c"nstruc%ie asem#n#t"are cu a
c"ndensat"rului cu &icane$ cu de"sebirea c# !n interi"r se m"nteaz# altern3nd numai talerele
perf"rate 2 de f"rma un"r sect"are de cerc. Pe p"%iunea liber#$ talerul are " b"rdur# ,pra+$ a
c#rui !n#l%ime asiur# men%inerea unui strat de ap# necesar barb"t#rii &i c"ndens#rii aburului.
Surplusul de ap# de pe taler cure$ " parte prin "rificii$ iar alt# parte de)erseaz# peste
b"rdur#$ a.un3nd pe talerele inferi"are &i de aici se scure pe c"nicitatea c"ndensat"rului !n
c"l"ana bar"metric#.
:
1
Q
16
-
G
D
F
8
2
1( c"rp c"ndensat"r
-( c"nduct# bar"metric#
2( talere inelare
8( &icane
:( r#tar
F( rac"rd )ap"ri
D( rac"rd aze nec"ndensabile
G( rac"rd ap# r#cire
Q( rezer)"r acumulare
16( preaplin
a+
Pap"ri1aze
C"ndensat
Yaze nec"ndensabile
9luid de r#cire
1
Q
16
-
G
D
F
b+
D
Q
16
-
G
F
c+
11
1-
1
8D
7ondensatorul cu n.ectoare ,fi. c+ se utilizeaz# !n "pera%iile !n care cantitatea de
)ap"ri secundari este redus#$ !ns# debitul de aze nec"ndensabile este mare. Se impune !n
acest caz e)acuarea t"tal# a acest"r aze care !n situa%ia men%inerii l"r !n e)ap"rat"r ar duce
la cre&terea presiunii$ deci &i a temperaturii de e)ap"rare. On acest caz pe c"rpul cilindric 1 al
c"ndensat"rului se m"nteaz# un e.ect"r( in.ect"r astfel !nc3t s# aspire )ap"rii prin rac"rdul
11. On in.ect"r se aduce fluid m"t"r prin rac"rdul 1-. Prin m#rirea eneriei )ap"ril"r
secundari$ ace&tia sunt alimenta%i sub talerul inferi"r !n c"ndensat"r unde$ !nt3lnind apa rece
ce circul# !n c"ntracurent$ sunt c"ndensa%i. In.ect"rul p"ate fi m"ntat &i !n interi"rul
c"ndensat"rului ,fi. d+.
7ondensatorul cu .et ,fi. e+. Ca acest tip de c"ndensat"r prin c"l"ana bar"metric#
se e)acueaz# !n amestec apa pr")enit# din c"ndensarea )ap"ril"r &i cea f"l"sit# la r#cire
precul &i azele nec"ndensabile. On interi"rul c"ndensat"rului se m"nteaz# un perete
cilindric 12 sudat la partea superi"ar# de capac$ liber la partea inferi"ar#. C"nductele de ap#
p#trund !n interi"rul c"rpului cilindric. Ca c"nducta superi"ar# se m"nteaz# un disp"ziti) de
pul)erizare a apei 18$ iar pe c"nducta inferi"ar# se afl# mai multe "rificii pentru !mpr#&tierea
unif"rm# a apei de r#cire. Pap"rii ,!mpreun# cu azele nec"ndensabile pr")enite din
e)ap"rat"r+ sunt alimenta%i prin rac"rdurile F !n partea inelar# a c"ndensat"rului$ "c"lesc !n
curent descendent peretele cilindric$ ap"i se ridic# prin pl"aia de ap#$ unde )ap"rii de ap#
sunt t"tal c"ndensa%i. Yazele nec"ndensabile sunt antrenate de pl"aia creat# &i e)acuate
"dat# cu acestea prin c"nducta bar"metric#.
7ondensatorul de n,el nferor ,fi$ f+ func%i"neaz# cu p"mp# pentru e)acuarea
c"ndensatului prin racurdul G &i placa cu duze 1F. Yazele nec"ndensabile sunt e)acuate prin
rac"rdul D$ dup# ce mai !nt3i au f"st separate de e)entualele pic#turi de ap#$ prin &icanarea
circula%iei$ cu a.ut"rul peretelui desp#r%it"r 12.
G
d+
16
-
1
Q
16
G
D
11 1-
18
12
1
Q
G
F
G
e+
1:
1F
1
12
2
D
8G
f+
%O,D(,SATOA$( D( SU+$A0A*1
Sunt identice din punct de )edere c"nstructi) cu schimb#t"arele de c#ldur# cu schimb
de c#ldur# indirect ,prin intermediul unei suprafe%e de schimb de c#ldur#$ pe care )ap"rii
c"ndenseaz# fie sub f"rm# de pelicul#$ fie sub f"rm# de pic#turi+. P"t fi de mai multe tipuri*
1. 7ondensatoare multtu'ulare ,ertcale ,fi. + care se c"nstruiesc !n cele mai
multe cazuri cu " sinur# trecere$ apa circul3nd prin %e)ile 1 de ."s !n sus$ iar )ap"rii prin
spa%iul - dintre %e)i$ de sus !n ."s$ pentru a permite e)acuarea imediat# a c"ndensatului.
Yazele nec"ndensabile sunt e)acuate c"ntinuu pe la partea superi"ar# 2 a spa%iului dintre
%e)i. Astfel de c"ndensat"are se f"l"sesc la c"ndensarea )ap"ril"r de spirt !n instala%iile de
distilare.
fi. fi. h
-. 7ondensatoare multtu'ulare orzontale ,fi. h+ sunt f"l"site la c"ndensarea
)ap"ril"r substan%el"r )"latile mai rele pentru a le separa de substan%ele )"latile mai u&"are
ale c#r"r )ap"ri trec3nd mai departe sunt c"ndensa%i separat. Ca instala%ia de distilare a
spirtului$ ele sunt numite deflemat"are &i sunt amplasate l3n# c"l"ana de distilare$
deasupra ei$ astfel !nc3t substan%ele care se c"ndenseaz# s# fie readuse !n c"l"an# la anumite
ni)ele sub f"rm# de reflu'. 5eflemat"arele p"t a)ea d"u# circuite de fluide de r#cire$
respecti) unul pentru pl#mada I care !n acest fel este pre!nc#lzit# !nainte de a fi intr"dus# !n
c"l"ana de distilare iar al d"ilea pentru ap# rece II$ care ser)e&te la relarea temperaturil"r.
2. 7ondensatoare ser$entn) formate dn (e, cu ar$oare ,fi. i+ ser)esc la
c"ndensarea )ap"ril"r lichidel"r fri"rifice &i sunt c"nstruite sub f"rm# de p3nze. R#cirea se
face cu aer. Pentru ca !n timp c"eficientul de transmitere a c#ldurii s# se men%in# la " )al"are
c"nstant#$ este necesar a se asiura " circula%ie intens# de aer rece$ iar pe de alt# parte
suprafa%a de schimb de c#ldur# s# fie ferit# de depuneri de impurit#%i.
BE 7ondensatorul (ea,) -n (ea,) ,fi. .+ este f"l"sit !n cazuri mai rare la
pre!nc#lzirea apei. Apa rece circul# prin tuburile interi"are 1 iar )ap"rii prin tuburile
e'teri"are -.
fi. i fi. .
8Q
CE 7ondensatorul mxt ,fi. L+ este c"nstruit dintr(" parte multitubular# 1 m"ntat#
deasupra c"mpartimentului de c"ndensare de %e)i serpentin# -. Spa%iul dintre %e)i c"munic#
cu mantatua cilindric# inferi"ar# 2. Pap"rii care p"t c"n%ine aze nec"ndensabile se
alementeaz# prin rac"rdul 8$ str#bat spa%iul intertubular &i se c"ndenseaz#$ ap"i c"ndensul
intr# !n serpentin#$ pentru a se r#ci. C"ndensul este eliminat prin rac"rdul :. Cichidul de
r#cire este p"mpat prin rac"rdul F$ str#bate !n flu' ascendent serpentina$ &i ap"i intr# u&"r
!nc#lzit #n spa%iul din %e)i unde prime&te c#ldura de c"ndensare de la )ap"ri. Cichidul cald se
e)acueaz# pe la partea superi"ar# prin rac"rdul D. Yazele nec"ndensabile ,sau )ap"rii mai
u&"r )"latili+ se e)acueaz# prin rac"rdul G aflat pe mantaua p#r%ii multitubulare.
fi. L
NECESAR AP^ 5E R^CIRE

+
$ e
" " "
QHR
8 2 - 1
6
" " " "
"
$
+ +

"
%
0 c#ldura adus# de )ap"rii secundari$ QHR
"
&
0 c#ldura adus# de apa de r#cire$ QHR
"
@
= c#ldura sc"as# cu c"ndensul$ QHR
"
B
0 c#ldura sc"as# cu apa de r#cire$ QHR
a+ C"ndensat"rul bar"metric
temperatura c"ndensului0 temperatura e)acuare ap#
f
f ,
a f a , a ,
f a
f ,
a
,
t c t c
t c M
M t c M M t c M M
t c M "
t c M "
t c M "
M "


+ +





+ ,
+ ,
77
77
8
2
-
77
1
:6
b+ C"ndensat"rul de suprafa%#
t
condens
=t
,a$orlor
f a , a ,
t c M M t c M M + +
7 77
$ QHR
+ ,
+ ,
+ ,
7 77
f
,
a
f
,
a
t t c
r M
M
t t c
M
M

5IAENSIUNEA COCOANEI IAROAETRICE


? = $
6 _ 5ac#
=N7m-? $
f
m
g
$ $
8
g 8 $ S $
c a
o
o c f a

+ +

? = $ 1
: $ 6
: $ 6
- 1
-
1
m 8 8 8 8 S
m 8
m 8
o o
+ + +

US%A$(A
Uscarea este pr"cesul de !ndep#rtare a s"l)entului dintr(un pr"dus.
Uscarea se p"ate face prin d"u# m"duri*
( prin fierbere * este asem#n#t"are e)ap"r#rii &i ea se realizeaz# la temperatura de
fierbere a s"l)entului. Se f"l"se&te atunci c3nd urm#re&te &i recuperarea s"l)entului.
( prin antrenare * f"l"se&te ca aent termic un az cald care aduce !n pr"ces c#ldura
necesar# &i !n acela&i timp sc"ate din instala%ie )ap"rii de s"l)ent ,ap#+. Se f"l"se&te atunci
c3nd )ap"rii nu se recupereaz#.
9act"rii care influen%eaz# pr"cesul de uscare*
1. 9act"ri referit"ri la pr"dus* debitul de pr"dus$ umiditatea ini%ial# a pr"dusului$
stabilitatea lui termic#.
-. 9act"ri referit"ri la aentul de uscare* debitul de aent de uscare$ umiditatea lui
final#$ presiunea$ radul de puritate$ c"n%inutul de )ap"ri.
2. 9act"ri referit"ri la instala%ia de uscare* instala%ii c"ntinue sau disc"ntinue$ instala%ii
care se de"sebesc dup# m"dul dup# care se realizeaz# uscarea$ dup# tipul de pr"ces$ dup#
m"dul !n care se intr"duce &i se !ndep#rteaz# din instala%ie.
Tipuri de ap# din pr"dus*
apa leat# chimic ,chem"s"rbit#+ este apa leat# prin le#turi c")alente. Ca realizarea
acestei le#turi se dea.# c#ldur#$ iar !ndep#rtarea acestui tip de ap# din pr"dus se
realizeaz# mai reu$ temperatura minim# necesar# !ndep#rt#rii apei este de 11:
"
C.
:1
apa ads"rbit# H aceast# ap# este leat# prin le#turi Pan der >alls &i acest tip de ap#
se !ndep#rteaz# cu efect termic mai mare de"arece la realizarea le#turil"r se dea.#
c#ldur#.
apa leat# "sm"tic la care efectul de leare este 6$ este cea care se !ndep#rteaz# cel
mai u&"r ,din capilare+.
apa leat# mecanic este eal# cu diferen%a dintre apa t"tal# din pr"dus &i celelalte
tipuri de ap# leate !n pr"dus. On cazul un"r materiale ranulare structurile p"r"ase din
ranule permit learea de ap#. Acest tip de ap# se !ndep#teaz# u&"r.
Parametrii aerului*
Umiditatea*
( abs"lut#* este reutatea )ap"ril"r dintr(un m
2
de az umed
( relati)# ,radul de satura%ie al aerului+* reprezint# reutatea )ap"ril"r dintr(un m
2
de
az umed rap"rtat# la reutatea ma'im# p"sibil# la temperatur# &i presiune t"tal#.
1 6
ma'
< <

sat
sat
sat ,a$
sat
,a$
$
$
$ $
$
$

3
,a$
0 presiunea de )ap"ri a lichidului din az
$
sat
0 presiunea )ap"ril"r saturan%i la temperatura dat#
5ensitatea aerului la $=TP> torr &i t=&T@ <
2
6
-Q2 $ 1
m
;g

Aasa m"lar#*
;mol
;g
M
a
-Q QD $ -G -Q2 $ 1 8 $ --
C"n%inutul de umiditate ,x+
1
]
1

uscat aer ;g
a$a ,a$or ;g
m
m
x
a
,
R R
R R
$
m
,
0 masa de )ap"ri
m
a
0 masa de aer
Aplic3nd leile azel"r perfecte*
# R U $
# R U
m m m
, aer

'

:-
a a
, ,
a a a
, , ,
a
,
a a a
a
, , ,
,
a
a
a a
,
,
, ,
M $
M $
M U $
# R
# R
M U $
m
m
x
# R
M U $
m
# R
M U $
m
# R
M
m
U $
# R
M
m
U $

'

'



,
,
a
, a
,
$ $
$
x
M
,a$or de $resunea totala $resunea $ $ $
M

QD $ -G
61F $ 1G
QD $ -G
+ R R R ,
61F $ 1G
Aer umed saturat* $
,
=$
s
uscat aer ;g
a$a ,a$or ;g
$ $
$
x
s
s
R R
R R
$ F-- $ 6


Entalpia azului umed*
x t c I
gaz
+
0 entalpia )ap"ril"r de ap#
x0 c"n%inutul de umiditate
c0 c#ldura specific# a azului
t0 temperatura azului
Punctul de r"u# este temperatura la care azul cu un c"n%inut c"nstant de
umiditate &i la " stare dat# de)ine saturat prin r#cire.
Temperatura term"metrului umed este temperatura la care azul r#cindu(se la
entalpie c"nstant# de)ine saturat.
5iarama I / x de stare a aerului umed lea# t"%i parametrii* c"n%inutul de
umiditate x$ entalpia specific# I$ temperatura.
IICAN`UC 5E AATERIACE
1

, 1
f
= debitul de mas# al pr"dusului ini%ial$ respecti) final
+
e
= debitul de mas# de ap# eliminat#
u

, u
f
= umiditatea pr"dusului ini%ial$ respecti) final$ V
:2

,
_

'


+
f

e
f

f f f
f e f e
u
u
1
u
u
1 1 +
u
u
1 1 1 u 1 u
1 1 + 1 + 1
166
166
1
166
166
166
166
+ 166 , + 166 ,
f
f
e
f
f
e
u
u u
1 +
u
u u
1 +

,
_

+

166 166
166 166

Necesarul de aer pentru uscare*
:0 debitul masic de aer necesar antren#rii umidit#%ii$ Q;g?sR
x

, x
f
0 umezeala aerului la intrare$ respecti) ie&irea din instala%ie$ Q;g?;g aer uscatR
Iilan% t"tal*
f
e
f f e
f f
x x
+
: x x : 1 1 +
x : : 1 x : : 1


+ + + +
+ ,
Iilan% cal"ric*
( c#ldura adus# de materialul uscat*
c
f
= c#ldura specific# a materialului supus usc#rii
( c#ldura adus# de umiditatea de eliminat* a e
t c +
c
a
= c#ldura specific# a apei
t

= temperatura ini%ial#
( c#ldura adus# de c"nstruc%ia usc#t"rului* m m m
t c 1
t
m
=

temperatura ini%ial# a materialel"r
( c#ldura adus# de aerul necesar usc#rii* o
I :
,entalpia aerului ini%ial din atm"sfer#+
( c#ldura dat# aerului !n cal"riferul e'teri"r* "
e
( c#ldura cu un cal"rifer !n interi"rul usc#t"rului* "

( c#ldura ie&it# cu materialul uscat* f f f


t c 1
( c#ldura ie&it# cu elementele care aduc &i deplaseaz# pr"dusul !n usc#t"r* fm m m
t c 1
( c#ldura e)acuat# cu aerul din usc#t"r*
-
I :
( pierderile de c#ldur#* "
$
:8